transportor cu banda

1

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea ISB

Proiect la disciplina -Sisteme de transport

Transportor cu Banda

Profesor coordonator : dr.ing. Ancuta NedelcuStudent: Barbu GeorgianaGrupa: 733

Tema de proiect la disciplina Sisteme de Transport

1. Titlul temei: Transportor cu banda

2. Cerinte initiale pentru proiect

2.1. Capacitatea de lucru: 1.1kg/s

2.2. Materialul de lucru: ovaz

2.3. Lungimea : 5 m 2.4. Unghiul de inclinare: 03. Memoriul de calcul

3.1.Studiul solutiilor constructive similare

3.2.Prezentarea si justificarea solutiei adaptate pentru elevatorul cu cupe

3.3.Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energetici

3.4.Calculul de dimensionare

4. Materialul grafic

4.1.Ansamblul general

4.2.Desene de executie pentru doua repere

1.Studiul solutiilor constructive similare1.1.Consideratii generaleIn industria alimentar, transportoarele cu band sunt folosite n silozurile de cereale pentru transportul produselor cerealiere. Sunt standardizate n STAS 8062-87, ca forme i dimensiuni, iar n STAS 9376-86, sunt prevzute condiii tehnice de calitate.Transportoarele cu banda reprezinta tipul cel mai raspandit de transportor continuu, putand fi utilizat atat ca instalatie stationara cat si ca trasportor mobil.

Transportoarele cu band se utilizeaz pentru transportul pe orizontal sau pe direcie nclinat fa de orizontal cu un unghi de 5-25o, att a sarcinilor vrsate ct i a sarcinilor n buci. De asemenea traseul pe care lucreaz transportorul poate fi combinat, fiind format din zone orizontale, zone nclinate, unite ntre ele cu zone curbe.

innd seama de rezistena benzilor, lungimea maxim a transportoarelor cu band s-a limitat la 250-300 m. In cazul n care sarcina trebuie s fie transportat pe distane mai mari, se utilizeaz o instalaie de transport compus din mai multe transportoare care se alimenteaz n serie. In cazul transportoarelor nclinate, unghiul de nclinare al benzii se ia n funcie de proprietile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului transportat cu banda, de mrimea unghiului de taluz natural, de viteza de transport i de modul de alimentare al transportului.

Se recomand ca unghiul de nclinare al benzii s fie cu 10-15o mai mic dect unghiul de frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului n timpul transportului, datorit ocurilor. Pentru transportul grului unghiul de nclinare se recomand 20-22o, porumb tiulei 15o, saci cu gru, fin sau crupi 25o.Vitezele de transport sunt variate in functie de natura sarcinii fiind cuprinse intre 0,4 4 m/s (vitezele mici sunt pentru sarcini individuale si cele mari pentru materiale in vrac cu granulatie mijlocie, asa cum ar fi cerealele).

Transportoarele cu banda se folosesc la transportul produselor sub forma varsat (n vrac) si a sarcinilor individuale (saci, lzi, cutii, etc.) in plan orizontal sau ntr-un plan nclinat sub un unghi care nu trebuie s fie mai mare dect cel la care materialele ncep s alunece sau s se rostogoleasc pe band.In figura 1.1 este prezentat schema de principiu a unui transportor staionar cu band. El se compune din banda fr sfrit 3 ce se nfoar peste toba de acionare 2 i toba de ntindere 7. Banda este susinut de rolele superioare 4 i inferioare 14, montate n supori pe construcia metalic 5 i 16. ncrcarea benzii se realizeaz prin plnia 6, n dreptul tobei de ntindere. Descrcarea benzii se realizeaz n dreptul tobei de acionare, materialul ajungnd n buncrul 1, sau se poate realiza n orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de descrcare mobil.

Pentru asigurarea aderenei necesare ntre band i tob, precum i pentru asigurarea unui mers linitit al transportorului se utilizeaz dispozitivul de ntindere al benzii cu greutate. Toba 7 este montat pe cruciorul 8 ce se poate deplasa n lungul inei 12. De cruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup de role 10, la extremitatea cablului fiind montat greutatea 11, sub aciunea creia se realizeaz ntinderea benzii. Organele de mai sus sunt montate pe o construcie metalic de susinere, fixat pe locul de utilizare prin uruburi de ancorare.

Fig. 1.1 Transportor cu band1- Carcas evacuare 7 - Tob de ntindere13 - Suport cap ntindere

2 - Tob acionare 8 - Crucior 14- Role inferioare

3 - Band 9 - Cablu de ntindere 15 - Motor electric

4 - Role superioare 10 - Rol de ghidare 16 - Construcie metalic

5 - Suport role 11 - Contragreutate 17 - Cuplaj

6-Plnie alimentare12 - Cadru sistem ntindere 18 - Reductor 19-Material transportat

Antrenarea tobei de acionare se realizeaz cu ajutorul unui grup motor 15, cuplaj 17, reductor 18, transmiterea micrii de la tob la band realizndu-se ca urmare a frecrii dintre band i tob.

In funcie de limea sa, banda se poate sprijini n partea ncrcat, pe un singur rnd de role, banda avnd forma plat (fig. 1.1 a) sau se poate sprijini pe dou sau trei rnduri de role, banda avnd form de jgheab (fig.1.1 b i 1.1 c). Unghiul de nclinare al axelor rolelor 1=15o-30o.

Pe partea inferioar nencrcat banda se sprijin pe un singur rnd de role (fig.1.1a). Capacitatea portant a benzii transportoare depinde de unghiul de nfurare al acesteia pe toba de acionare, acesta variind ntre 180-480o, n funcie de numrul tobelor de acionare sau a rolelor de abatere (fig.1.1a i 1.1b).innd seama de caracteristicile constructive i funcionale, se poate face urmtoarea clasificare a transportoarelor cu band:

Stationare

limea benzii 600 mm (pentru transportul sarcinilor mrunte i n buci);

limea benzii [mm]: 400; 500; 600; 650; 750; 800; 900; 1000; 1100; 1200 (pentru transportul sarcinilor mrunte).

Mobile

limea benzii [mm]: 400; 500; lungimea benzii [m]: 5; 10; 15 (pentru transportul sarcinilor mrunte i n buci);

limea benzii 500 mm; lungimea benzii [m]: 5; 7 (pentru transportul sarcinilor mrunte).

Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai multe criterii: a) dupa destinatie - cu destinatie generala - cu destinatie speciala

b) dupa tipul benzii - plane - sub forma de jgheab

c) dupa materialul din care se confectioneaza banda - cauciuc cu insertii textile - material textile

- otel

d)dupa modul de descarcare

- cu descarcare la capat - cu descarcare pe parcurs

Transportoarele cu banda au constructie simpla, greutate mica, siguranta in functionare si consum de energie redus.

Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt urmatoarele: unghi de inclinare mic, durata de functionare si viteza de deplasare a benzii relative redus, produc praf in timpul functionarii (in cazul transportului produselor pulverulente).

Transportoarele cu banda se folosesc la diverse masini si instalatii zootehnice: tocatori, combine de siloz, bucatarii furajere, fabrici de nutreturi combinate, instalatii de distribuire a hrane, etc.

1.1 Solutii constructive

a) Modelul Rushmore

Caracteristici:

- latimea maxima a benzii 600 mm

banda este confectionata dintr-un material antiderapant

incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg

incarcarea maxima admisa 100 kg

viteza benzii 3m/s

posibilitate de reglare a unghiurilor de incarcare cat si cel de descarcare

b) Modelul Alpine

Caracteristici:




incarcarea maxima unitara 100 kg

viteza benzii 3m/s

posibilitate de reglare a unghiului de descarcare

Tabel de dimensiuni

ModelLungimea

Maxima

(mm)A

(mm)B

(mm)C

(mm)D

(mm)E

(mm)F

(mm)

A1010000760381033506710N/A3230

A10-11000076038103350N/A34303230

A10-21000076038103350671034303230

c) Modelul Annapurna

Caracteristici:




incarcarea unitara admisa 100 kg

viteza benzii 3m/s

Tabel de dimensiuni

ModelLungimea

Maxima

(mm)A

(mm)B

(mm)C

(mm)D

(mm)E

(mm)

AN660007603050609039601372

AN1095007603050701051301372

d) Modelul Snowdown

Caracteristici:

- latimea benzii 500-600 mm


Tabel de dimensiuni

ModelA

(mm)B

(mm)C

(mm)D

(mm)E

(mm)F

(mm)G

(mm) H

(mm)

S35/203001200170021001830360012002870

S35/153851200160016001830360012002870

S30/203001200170021001830310012002640

S30/153851200160016001830310012002640

S25/203001200170021001830260012002410

S25/153851200160016001830260012002410

1.2.1 Dispozitive de ntindere, ncrcare i descrcare a transportoarelor cu band Pentru funcionarea transportorului cu band este necesar ca banda s fie ntins astfel ca ntre rolele de reazem s nu se formeze sgei prea mari i s se poat realiza transmiterea forei de traciune corespunztoare frecrii necesare dintre tambur i band. Aceast for de ntindere este aplicat benzii cu ajutorul unui dispozitiv de ntindere care este astfel conceput nct s poat prelua i alungirea permanent pe care o sufer banda prin funcionare ndelungat.

Dispozitivele de ntindere sunt de dou feluri: cu urub i cu greutate.

Dispozitivul de ntindere cu urub se monteaz la extremitatea transportorului, opus acionrii i const dintr-o tob de ntoarcere al crei ax se poate deplasa orizontal, paralel cu el nsui, cu ajutorul a dou tije filetate 2, montate n traversa 1 i carcasa lagrului, aceasta avnd posibilitatea de a se deplasa n lungul unor ghidaje (fig.1.2)

Fig. 1.2 Dispozitiv de ntindere cu urub

Acest dispozitiv este de construcie simpl, dar prezint dezavantajul c fora de ntindere a benzii variaz pe msur ce banda se alungete sau se schimb gradul ei de ncrcare, ceea ce impune un control des al ntinderii benzii.

Dispozitivul de ntindere cu greutate nu mai prezint acest dezavantaj deoarece fora de ntindere este meninut constant tot timpul. Toba de ntindere este montat pe un crucior care este tras de o greutate, prin intermediul unui cablu de oel (fig.1.3). Dispozitivul de ntindere orizontal, cu greutate se plaseaz la captul transportorului, ca i dispozitivul de ntindere cu urub(fig.1.1)

La dispozitivele de ntindere cu greutate cursa cruciorului sau a saniei se va lua egal cu 0,5-1 % din lungimea total a benzii transportorului. Mrimea greutii trebuie s fie ceva mai mare dect suma geometric a tensiunilor din ramurile benziice se nfoar sau se desfoar de pe toba de ntindere, pentru a nvinge i rezistena la deplasare a cruciorului sau a saniei.

a) b)

Fig.1.3 Dispozitiv de ntindere cu greutateIn figura 1.3 este prezentat un dispozitiv de ntindere de capt compus din cruciorul 8, pe care este fixat toba de ntindere 7. Fora necesar ntinderii este creat de contragreutatea 11 legat la crucior prin intermediul cablului 9 trecut peste grupul de role 10.

In figura 1.4, este prezentat un dispozitiv de ntindere cu greutate, care poate fi montat n orice loc de-a lungul transportorului. El se compune din ghidajele 4 pe carepatineaz sania, pe care este montat toba de ntindere 2 i contragreutatea 3. Acest dispozitiv se monteaz pe ramura descrcat a transportorului, banda fiind trecut peste tobele de ghidare 1. Acest tip de ntinztor se folosete la transportoarele nalte, care permit montarea sa. Pentru o bun funcionare a transportorului, sgeata benzii ntre rolele de reazem nu trebuie s fie mai mare de 2,5% din distana ntre role.

a)b)

Fig. 1.4.Dispozitiv de ntindere cu greutate pe cadru cu ghidajePentru alimentarea transportoarelor cu materiale vrsate se utilizeaz plnii sau dispozitive de ncrcare, care au rolul de a evita uzura prematur a benzii. In figura 1.5, este prezentat un dispozitiv de ncrcare cu plnie. Dispozitivele de ncrcare trebuie s imprime sarcinii o vitez egal ca mrime cu viteza benzii i orientat n direcia de deplasare a ei, pentru a evita alunecarea dintre sarcin i band i prin aceasta uzarea benzii.

Plnia are ca scop s conduc produsul sub un unghi ct mai ascuit spre band, astfel ca

Fig1.5 Plnie de alimentare

materialul s aib la contactul cu banda o component a vitezei ct mai mare n direcia mersului benzii. Peretele din spate al plniei trebuie s aib o nclinare mai mic dect unghiul de frecare al materialului. Plnia se continu prin dou borduri, de o parte i de cealalt a benzii. Aceste borduri au la partea lor inferioar cte o fie flexibil din cauciuc moale fr inserii, care asigur nchiderea lateral i deci mpiedic cderea produsului de pe band.

In figura 1.6. a se prezint un dispozitiv de descrcare cu dou tobe, montate pe un crucior, ce se poate deplasa de-a lungul transportorului, fiind acionat manual printr-o transmisie cu roi dinate. Materialul cade ntr-o plnie, de unde este dirijat spre un jgheab de evacuare.

a)b)

Fig. 1.6 Dispozitive de descrcare:

a) - cu crucior;

b) - cu plug;

c) - descrcare n buncr.

c)

In figura 1.6.b se prezint un dispozitiv de descrcare cu scut, ce se folosete n cazul n care gabaritul instalaiei nu permite utilizarea unui dispozitiv cu crucior sau n cazul sarcinilor ce se lipesc pe band. Pentru a reduce gradul de uzur al benzii se recomand s se utilizeze dispozitive de descrcare cu dou scuturi sub form de plug, ce asigur descrcarea n ambele pri ale transportorului.

Dispozitivele de descrcare prezentate anterior sunt folosite cnd descrcarea trebuie s se fac pe parcursul traseului. Descrcarea transportorului se mai poate face n buncre aezate la captul su, n dreptul tobei de acionare (fig.1.6 c). Organe i subansamble specifice transportoarelor cu band a. Benzi

Benzile instalaiilor de transport continuu ndeplinesc att funcia de organ de traciune ct i pe aceea de organ de lucru.

Pentru transportoarele cu band din industria alimentar se folosesc benzile textile, benzile textile cauciucate i n anumite cazuri benzile metalice. Materialul folosit pentru benzi se alege n funcie de condiiile de lucru ale instalaiei.

Benzile textile se execut din estur de cnep cu rezistena la rupere 40 MPa sau din estur de bumbac cu rezistena la rupere 35 MPa. Ele se folosesc pentru transportul materialelor a cror temperatur nu trebuie s depeasc 100oC n medii uscate, deoarece sunt higroscopice.

Dezavantajele benzilor textile sunt nlturate prin folosirea benzilor textile cauciucate cu rezistena la rupere 50 MPa, care pot funciona i n medii umede. Benzile din bumbac cauciucate se execut din cteva straturi de estur de bumbac 3, lipite ntre ele cu cauciuc vulcanizat; la exterior banda este acoperit cu un strat de cauciuc vulcanizat 1, care o apr mpotriva uzurii i umiditii. In cazul benzilor cauciucate, temperatura materialelor ce urmeaz a fi transportate nu trebuie s depeasc 60oC, iar mediul ambiant s nu aib temperaturi sub - 15oC.

Benzile din estur cauciucat se fabric n buci avnd lungimi cuprinse ntre 25 i 120 m, capetele fiind mbinate fie prin custur suprapus, fie prin lipirea i coaserea capetelor suprapuse.

Dup felul de aezare al esturii n band se deosebesc benzi din esturi separate (tiate, fig.1.7a), i benzi din esturi nfurate, (fig.1.7 b i 1.7 c).

a)b)c)

Fig. 1.7 Aranjarea esturii textile n seciuneSemnificaia notaiilor:

1 - nveli de cauciuc cu rol de suprafa de lucru;

2 - estur de aprare (ce poate lipsi),

3 -strat de rezisten la traciune;La benzile n construcie tiat, n unele cazuri, se ntrebuineaz n afara straturilor intermediare normale, un strat special rar 2, ce nconjoar straturile intermediare fie numai pe deasupra i lateral, fie numai lateral, care servete pentru a mri aderena dintre stratul superior i pojghia de cauciuc, precum i pentru ntrirea marginilor benzii. In afara benzilor cu straturi intermediare, au nceput s se fabrice benzi cu nururi sau cu corzi de cnep vulcanizate ntr-o mas de cauciuc, precum i benzi cu plas de srm sau cu cabluri metalice acoperite cu straturi subiri de alam sau cupru pentru a permite priza cu cauciucul Latimile nominale ale benzilor cu insertii textile sunt: 400, 500, 650, 1000, 1200, 1400, 1600, 1800 si 2000 mm (STAS10674-86).

Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime, capetele benzii trebuiesc inadite. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin vulcanizare. Inadirea mecanica trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens londitudinal cat si transversal. Se foloseste legatura prin eclise sau balamale fixate de benzi prin nituri sau suruburi. La acest mod de inadire a benzii gaurile pentru nituri constituie concentratori de tensiune si micsoreaza rezistenta la tractiune a benzii. Acest dezavantaj este inlaturat la benzile imbinate prin vulcanizare. Imbinarea prin vulcanizare poate fi la cald sau la rece.

Banda trebuie sa fie: sa fie rezistenta la tractiune si elastica

sa fie putin higroscopica sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate

sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii

sa se poata inadii usor in cazul ruperii

b) Tambure antrenarea benzilor se face in general cu ajutorul unui tambur,mai rar cu doua tambure de antrenare. Pentru marirea aderentei dintre tambur si banda, suprafata tamburului se acopera cu un strat de cauciuc de 15-20 mm grosime fixat cu suruburi cu cap inecat, in fig. 3 s-a construit un tambur dublu conic pentru a asigura centrareaa benzii.

Pentru antrenarea benzilor cauciucate ct i a celor din oel se utilizeaz tambure de acionare ale cror forme i dimensiuni sunt standardizate n STAS 7541-86 i tambure de deviere ale cror forme i dimensiuni sunt standardizate n STAS 7540-86.

Tamburele de acionare au rolul de a pune banda n micare ca urmare a frecrii cu banda, iar cele de deviere au rolul de a mri unghiul de nfurare al benzii pe tambur.

Tamburele pentru antrenarea benzilor se execut fie din font mrcile Fc250; Fc150, turnate dintr-o singur bucat, (fig.1.8.a), fie n construcie sudat din tabl i profile laminate (fig.1.8.b).

a)b)

Fig. 1.8.Variante constructive de tobePentru a se mri aderena benzii la suprafaa tamburului aceasta din urm se cptuete uneori cu cauciuc sau cu lemn. Pereii tamburului din font se execut cu grosimea de 10 mm pentru diametre mai mici din 750 mm; grosime de 12 mm pentru diametre cuprinse ntre 750 i 900 mm; grosimea de 15 mm pentru diametre peste 900 mm.

Tamburele de antrenare se pot executa in doua variante constructive: normala si intarita. Varianta intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui mai mare decat la varianta normala si se foloseste pentru sarcini si momente mai mari decat pentru tamburele normale.Principalele diametere ale tambure de intoarcere a benzii de transport, tambur de deviere, in scopul maririi unghiului de infasurare a benzii pe tamburul de antrenare sau a tambure de intindere. Aceste tambure se rotesc liber pe ax si nu sunt prevazute cu strat adeziv.

c) Sistemul de sustinere a benzii este realizat cu ajutorul tablierelor, rolelor sau combinatii de tabliere si role.

1 cadru

2 tabliere

3 banda

4 - role

Sustinerea benzii pe tabliere (confectionate din tabla sau lemn) se floseste in cazul transportoarelor de lungime foarte mica putin incarcata, este o constructie simpla, cu dezavantajul unui consum de energie ridicat si uzura rapida a benzii.

Rolele reprezinta o solutie mai complicata si din punct de vedere constructiv, dar mai avantajoase din punct de vedere energetic.

Rolele cu suprafata lisa L se pot utiliza oriunde pe traseul de transport.

Rolele cu benzi de cauciuc B se utilizeaza in zona de incarcare a benzii cu material in cazul alimentarii cu material cu granulatie mare care cad de la o inaltime.

Rolele cu discuri D se folosesc pe ramura de intoarcere in cazul transportului unor materiale aderente la banda, cu rol de a curati banda.

In scopul micorrii sgeii benzii, ntre toba de acionare i cea de ntindere, banda se sprijin pe role. Micarea de rotaie a rolelor n jurul axului lor se realizeaz datorit frecrii lor cu banda.

Rolele se execut turnate sau n construcie sudat (fig.2.15 a i b), montndu-se de obicei libere pe ax, prin intermediul rulmenilor, mai rar pe lagre de alunecare.

La transportul materialelor vrsate cu ajutorul benzilor cauciucate, pentru ramura ncrcat n cazul benzilor cu limi mai mari de 780 mm se folosesc reazeme cu trei role. Transportoarele din silozuri au n general banda sub form de jgeab, banda fiind ndoit numai pe ramura ncrcat (activ) n care ncape mai mult produs dect pe banda plat.

Rolele sunt puse n micare de banda care nainteaz i ele trebuie s se nvrt uor. Orice rezisten suplimentar la nvrtirea rolelor nseamn o cretere a energiei consumate i o uzur prematur a benzii. De aceea rolele sunt montate pe rulmeni. Lagrele rolelor trebuie s fie bine etanate i bine unse. Rolele de susinere se monteaz la o distan de circa 1,5 m pe lungimea benzilor cu limi cuprinse ntre 400 i 800 mm. La limi ntre 1000-1600 mm distana dintre role se micoreaz la circa 1,2-1,3 m. Banda trebuie s fie bine centrat, n caz contrar producndu-se frecri suplimentare i deci pierderi de energie. Diametrul rolelor pentru partea ncrcat a benzii se determin din condiia ca materialul s nu fie aruncat de pe band.2. Prezentarea si justificarea solutiei constructive Transportorul cu banda cu organ flexibil de tractiune care realizeaza transportul sarcinii pe directie apropiata de orizontala sau orizontala. In cazul de fata trasportorul transporta sarciniile pe directie orizontala , avand unghiul de inclinare = 0.

1 banda trasnportoare 2 tamburul de antrenare 3 tambur de intindere 4 role cu suprafata lisa 5 role cu discuri 7 sistem de intindere 8 sistemul de incarcare 9 sistemul de descarcare Date:

capacitate de lucru: 1.1 materialul transportat:ovaz lungimea: 5 m unghiul de inclinare: 00 In cazul trasportorului de fata , organul flexibil de tractiune este banda doarece prezinta avantaje mai bune in cazul materialului transportat de fata. Are o functionare silentioasa si o viteza mare de pana la 2 m/s. Banda se foloseste numai pentru materiale cu granulatie mica, uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda. Banda este confectionata din cauciuc cu insertii textile avand grosimea de 2 mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este de 0.25 mm. Insertiile sunt de forma unei tesaturi. Numarul de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt indicate in STAS 2077/ 1-85. Varianta cosntructiva a tamburului de antrenare este cea normala. Suprafata tamburului este acoperita, prin vulcanizare cu un strat de cauciuc, de 15 20 mm in scopul maririi coeficientului de frecare. Tamburul liber este de tipul tambur de intindere montat la unul din capetele trasportorului cu rol de a intinde banda.3. Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energeticiMaterial transportat: ovaz

Capacitatea de lucru: Q = 1.1kg/s

Lungimea tronsonului: 5 m

3.1. Calculul dispozitivul de incarcare

Din anexa 4 rezulta:

- coeficientul de frecare in repaus al orzului este:

- cauciuc =0,58

- unghiul de taluz natural in repaus 0=350

- densitatea materialului =500kg/m3

Lungimea jgeabului de dirijare se calculeaza cu relatia:

In care: -[m/s] este viteza benzii.Viteza recomandata benzii in cazul semintelor de ovaz este intre 2. Alegem - este viteza initiala a materialului.Deoarece materialul cade pe banda din cosul de alimentare vom considera viteza in lungul benzii a acestuia.Deci rezulta - reprezinta acceleratia gravitationala

- reprezinta coeficientul de frecare,in miscare, dintre material si banda

Rotunjim valoarea obtinuta pentru lungimea jgheabului la valoarea: Unghiu de inclianre a peretelui cosului de alimentare se calculeaza cu relatia:

= arctg + (10 15) = arctg0.58 + 10= 40,11 Constructiv se adopta jocul dintre banda si jgeab =10 mm.

3.2 Calculul latimii benziiUnghiul de taluz natural in miscare va fi:

Pentru banda plata latimea benzii se poate calcula cu relatia:

B==In care: - reprezinta capacitatea de transport a transportorului cu banda impusa prin tema.

- este un coeficient care tine seama de unghiul de inclinare a transportorului

Din STAS 2677/1-85 se alege latimea benzii .

Rezulta caracteristicile principale ale benzii PES/PA aleasa conform STAS 2677/1-85:

- latimea benzii: - numarul de insertii din banda: - grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin: - grosimea insertiilor 1.2.Alegem grosimea insertiei .

- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin .

3.3 Determinarea dimensiunilor principale ale tamburelor

Diametrul tamburului de antrenare se calculeaza cu relatia:

Din STAS 2077/1-85 alegem si Lungimea tamburului de antrenare este exprimata in STAS 7541-86 in functie de latimea benzii si anume .

-Dimensiunile tamburului de intindere:Diamentrul tamburului de intindere se calculeaza cu relatia:

In care:

Lungimea tamburului de intindere -Determinarea dimensiunilor principale ale rolelor de sustinere a benzii si ale suporturilor acestora: Se aleg role lise tip L conform STAS 6788/2-86. Lungimea rolei va fi egala cu lungimea tamburelor, adica L=500 mm. Diametrul rolelor de sustinere a benzii se alege in functie de tipul rolei si de lungimea acesteia conform STAS 6788/2-86. Astfel pentru lungimea de 500mm si role tip L vom avea diametrul rolei D=89mm.

Rulmentii care se monteaza pe axele rolelor sunt rulmenti tip 6204.

Dimensiunile suporturilor se obtin in functie de tipul suportului si de latimea si forma benzii.

Astfel vom avea:

-suportul inferior tip SD,cu urmatoarele caracteristici:

C=700mm; h=115mm; =500mm; Pasul rolelor se alege constructiv astfel:

-pasul pe ramura incarcata cu material -pasul pe ramura descarcata .

3.4 Calculul fortei minime din banda Forta minima din banda se calculeaza cu relatia urmatoare:

In care:

reprezinta masa dematerial pe metru liniar:

reprezinta masa pe metru liniar a benzii:

- reprezinta sageata admisibila a benzii intre role:

0.0275

Forta minima din banda pe ramura purtatoare de material, corespunzatoare sagetii minime, se calculeaza cu relatia:

3.5 Calculul puterii necesare actionarii trasportoruluia)Calculul preliminar:Forta rezistenta la incarcarea benzii se calculeaza cu relatia:

Masa rolei de sustinere este:

In care:

- d reprezinta diametrul interior al rolei

- reprezinta densitatea otelului

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura incarcata cu material:

Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura descarcata:

Fortele rezistente pe ramura incarcata se calculeaza cu relatia: - reprezinta un coeficient de rezistenta specifica la deplasare .Alegem .

Forta rezistenta din ramura descarcata a transportorului se calculeaza cu relatia:

Forta rezistenta totala la deplasarea materialului este:

In care:

- este un coeficient care ia in considerare rezistentele datorate rigiditatii benzii la trecerea peste tambur si rezistentele la rotirea tamburelor.

In care:

- este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe tambur este mai mare sau egal cu , m fiind numarul acestor tambure:

Alegem ; m=2

- este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe tambur este mai mic sau egal cu , n fiind numarul acestor tambure:

Alegem: ; n=15Obtinem:

Relatia pentru calculul puterii necesare pentru antrenarea transportorului este:

In care:

- este un coeficient de suprasarcina care ia in considerare rezistenta opusa de banda la trecerea peste tamburul de antrenare ca urmare a rigiditatii benzii si a frecarilor din lagare, Obtinem:

Calculul de verificare

Se scrie pentru trasportorul dat sistemul de ecuatii:

F

FII = FI 1H = FI 3.75 7

FIII = kFII + Fi = 1.1 FII + 15

FIV = FIII + (1 + tc) Hg = FIII + ( 3.75 + 11.448) 9.81 7

1.15 FIV = FI e0.8 = 0.55 coeficient de frecare

FII = FI 26.25

FIII = 1.1 FII + 7.7

FIV = FIII + 1043.64

1.15 FIV = FI 12.35

Din rezolvarea sistemului de ecuatii rezulta :

FI = 106.82 N

FII = 80.57 N

FIII = 103.62 N

FIV = 1147.24

Fmin = 1.15 tc H g = 1.15 11.448 7 9.81 = 904.05 N

Pentru a obtine forta minima din banda recomandata se pune conditia:

FII > Fmin daca nu respecta conditia FII se majoreaza si se recalculeaza celelalte forte

FII = 2000 N

Din sistemul de ecuatii rezulta:

FI = 2026.25 N

FII = 2000 N

FIII = 2215 N

FIV = 3258.64 NLatimea benzii B se determina in functie de aria sectiunii transversale a materialului aflat pe ramura incarcata a elevatorului.

Forta realizata de dispozitivul de intindere al benzii cu cupe este:

Fint = FII + FIII = 2000 +2215 = 4215 N

3.6. Alegerea si verificarea rulmentilor Comform STAS 6840-80 aleg rulmentii radiali cu bile din seria 1206 cu dimensiunile din catalog:

-dimensiuni: -capacitatea statica de incarcare -capacitatea dinamica de incarcare .

Capacitatea principala a scoaterii din uz a rulmentilor se datoreaza oboselii superficiale a cailor de rulare ale inelelor si a corpurilor de rostogolire.

Calculul de verificare al rulmentilor consta in stabilirea duratei de functionare () care trebuie sa fie mai mare decat durata admisibila ( ),care pentru masini agricole este de: .

Se calculeaza sarcina dinamica echivalenta preluata de fiecare rulment pe arbore:

Unde:

x si y coeficienti ai fortei radiale respectiv axiale.Ei sunt dependenti de forma si de tipul rulmentului precum si de marimea fortelor radiale si axiale preluate de rulment.

Forta axiala din rulment:

Durabilitatea efectiva se calculeaza cu relatia:

Durata efectiva de functionare se stabileste cu relatia:

Unde n turatia rolelor de sustinere

3.7.Arborele tamburului de antrenare:

Puterea necesara pentru antrebarea benzii este:

Unde: n este turatia tamburului de antrenare

Bibliografie:

SISTEME DE TRANSPORT IN AGRICULTURA , ndrumar de proiect LADISLAU DAVID, GHEORGHE VOICU A

a

Q

v

b

0.00073

m

2

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

PAGE 18

_1397489766.unknown

_1397489767.unknown

_1274532704.unknown

_1397489765.unknown

_1231698865.unknown

transportor cu banda

Documents