construc Ţie central Ă termic Ă - arpmcj.anpm.roarpmcj.anpm.ro/upload/19449_raport privind...

MCO BH 07/09

OBIECTIVUL: CONSTRUCŢIE CENTRALĂ TERMICĂ – 58 MWt

BENEFICIAR: S.C. ZAHĂRUL ORADEA S.A. ORADEA, JUDEŢUL BIHOR

MCO BH 07/09

S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. B-dul Sănătăţii, nr. K28/6, CP 440182 Satu Mare, Satu Mare, România Tel./Fax: +40 261/758881

Cod: MCO BH 07/09 Faza : Acord de mediu

LISTA DE SEMNĂTURI

DIRECTOR, Ing. Francisc GYŐRI ___________________________________ RESPONSABIL PROIECT

Cerc. şt. ing. Sorin PANAITE ___________________________________

= 2010 =

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 3

MCO BH 07/09

1. INFORMATII GENERALE

• Informaţii despre titularul proiectului: numele și adresa companiei titularului, numele, telefonul și faxul persoanei de contact SC Zahărul Oradea SA Şoseaua Borşului km 3, Oradea 410605 jud. Bihor Centrala: +4 0259 307000 Secretariat: +4 0259 307005 Fax: +4 0259 443615 e-mail: [email protected] www.diamant.ro

• Informaţii despre autorul Raportului privind impactul asupra mediului: numele şi adresa (persoanei fizice sau juridice, numele, telefonul şi faxul persoanei de contact) S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. B-dul Sănătăţii, Bl. K28/6, 440182 Satu Mare, Judeţul Satu Mare Tel/Fax : 0261-758881 Responsabil lucrare: Cerc. şt. ing. Panaite Sorin – tel: 0745.54.58.49 e-mail: [email protected] ; [email protected]

• Denumirea proiectului şi beneficiarul lucrărilor

o Denumirea proiectului CONSTRUCŢIE CENTRALĂ TERMICĂ în incinta industrială Zahărul Oradea SA, Oradea, judeţul Bihor Capacitate: 58 MW

Investiţia propusă se încadrează în prevederile HG 445/2009, Anexa 2, pct. 3.a): instalaţii industriale pentru producerea energiei electrice, termice şi a aburului tehnologic, altele decât cele prevăzute în Anexa 1, proiecte pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării asupra mediului.

o Beneficiarul lucrărilor: SC Zahărul Oradea SA Şoseaua Borşului km 3, Oradea 410605 jud. Bihor


MCO BH 07/09

• Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie,

funcţionare, demontare / dezafectare / închidere / post-închidere) o Date specifice ale investiţiei cu etapele acestuia: Acest Raport privind impactul asupra mediului a fost întocmit ca urmare a Deciziei etapei de încadrare nr. 28 EIA din 22.11.2010. Prin proiect se propune realizarea unei centrale termice cu capacitatea de 58 MW (1 cazan). Construcţia centralei termice este necesară pentru asigurarea energiei termice şi electrice pentru fabrica de zahăr, cu posibilitatea livrării către terţi. Combustibilul utilizat va fi cărbunele şi parţial (opţional) biomasa – maxim 5%. Centrala va produce energie termică (abur) respectiv energie electrică. Construcţiile anexe ce asigură funcţionarea corespunzătoare a obiectivului propus sunt: platforme de combustibil, instalaţii de reţinere a poluanţilor, turn de răcire a apei, buncăre de stocare cenuşă respectiv hidroxid de calciu. Codul CAEN al activităţilor desfăşurate pe amplasament: Conform ordinului nr. 1798/2007 şi 337/2007 pentru aprobarea procedurii de autorizare a activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului :

Cod CAEN Rev 2 Denumirea activităŃii

1081 Fabricarea zahărului (existent) 3511 Producția de energie electrică (propus)

Perioada de execuţie propusă: • Trim. I 2011 – Trim. IV 2011

o Amplasament: Locaţia propusă pentru amplasarea centralei termice este în incinta industrială a SC Zahărul Oradea SA, Şoseaua Borşului km 3, Oradea 410605 jud. Bihor. Coordonate geografice:

N: 47°04' 42,00" E: 21°54' 09,53"

Altitudine: cca. 120 m Terenul propus pentru realizarea proiectului este o platformă betonată, utilizată anterior pentru depozitarea materiei prime (sfecla de zahăr); în prezent această platformă nu este folosită.

Informaţii privind proiectul – construcţie, funcţionare, închidere o Construcţie Faza de construcţie constă din realizarea următoarelor obiective:

� Sala cazanului o Dimensiuni

� lungime ......................... 23 m � lăţime ............................ 13 m � înălţime ......................... 30 m


MCO BH 07/09

o Materiale de construcţie: � fundaţie ........................ beton � pereţi: ....... cărămidă, panouri � acoperiş ........ panouri, izolaţii

� Sala turbinei o Dimensiuni

� lungime ......................... 23 m � lăţime ............................ 15 m � înălţime ......................... 11 m

o Materiale de construcţie: � fundaţie ........................ beton � pereţi ........ cărămidă, panouri � acoperiş ........ panouri, izolaţii

� Turn de răcire o Dimensiuni:

� lungime ........................ 4,3 m � lăţime ........................... 2,1 m � înălţime ........................ 4,6 m

� Coş de fum o Dimensiuni:

� înălţime ......................... 60 m � diametru ....................... 1,5 m

� Buncăr pentru hidroxidul de calciu o Capacitate:

� Volum util .................... 80 mc � Buncăr de cenuşă zburătoare

o Capacitate: � Volum util .................... 80 mc

� Buncăr de cenuşă (zgură) o Capacitate:

� Volum util .................... 15 mc � Buncăr de zi pentru combustibil

o Capacitate: � cărbune ................... 110 tone � biomasă ................... 30 tone

� Platforme depozitare combustibil o Capacitate:

� cărbune .................. 4.080 mp � biomasă ................... 750 mp

� Linii tratare apă o Capacitate:

� 2 × 5 l/h


MCO BH 07/09

� Bazine stocare apă demineralizată

o Capacitate: � 3 × 50 mc

� Generator electric de urgenţă (cu echipamente de siguranţă) - container o Capacitate:

� 1.000 KVA

o Funcţionare Durata etapei de funcţionare este nedeterminată. Funcţionarea centralei termice implică următoarele activităţi:

o Aprovizionarea cu combustibil solid o Arderea combustibilului pentru obţinerea agentului termic o Tratarea apei pentru a îndeplini condiţiile impuse pentru utilizarea la cazan o Generarea energiei electrice o Tratarea apelor uzate (de la regenerarea instalaţiilor cu schimbători de ioni

respectiv platforma de depozitare combustibil) o Tratarea gazelor de ardere o Gestionarea deşeurilor

Descrierea activităţii în faza de funcţionare: Depozitarea şi pregătirea combustibililor şi hidroxidului de calciu – planşa 001

Combustibilul se va aproviziona pe calea ferată existentă în incintă sau cu mijloace auto şi se va depozita pe platformele special amenajate. Capacitatea de depozitare pentru cărbune este de 13.500 tone pe o platformă cu dimensiunile de 34 × 120 m (4.080 mp) înălţimea maximă de depozitare fiind de cca. 4 m. Descărcarea vagoanelor de marfă se face cu un încărcător frontal. Acesta va descărca materialul vrac prin intermediul unui jgheab pe o bandă de distribuţie, care va repartiza cărbunele în formă conică în centrul suprafeţei de depozitare. De aici, cărbunele va fi preluat de utilaje încărcătoare şi distribuit uniform pe suprafaţa depozitului. În cazul biomasei, platforma are dimensiunile de 30 × 25 m cu înălţimea maximă de depozitare de cca. 3,6 m şi capacitatea de 167 to. Livrarea biomasei (peleţi, lemn, paie) se face cu camioane. Manipularea locală va fi asigurată de utilaje încărcătoare. Acestea vor transporta biomasa (dacă este necesar) la un tocător (planşa 001 poz. OESA10). Se prevede utilizarea preponderent a peleţilor cu dimensiuni corespunzătoare, astfel tocătorul va fi folosit doar ocazional. Combustibilul ajunge la buncărul de recepţie şi în continuare transportorul cu bandă (planşa 001 poz. OEBA10). Deasupra benzii este prevăzut un separator magnetic (planşa 001 poz. OEBA11). De aici materialul ajunge la conveiorul vertical (planşa 001 poz. OEBA30). În continuare materialul ajunge la un transportor cu bandă (planşa 001 poz. OECA20) care alimentează fie buncărul de cărbune (planşa 001 poz. OHHE10) fie buncărul de biomasă (planşa 001 poz. OHHH10).


MCO BH 07/09

Materialul din aceste buncăre este preluat prin intermediul unor transportoare şi a unor sisteme de dozare (pentru formarea amestecului cărbune/biomasă) şi conduse la transportorul cu şnec (planşa 001 poz. OHHE20). Sistemele de transport a combustibilului sunt acoperite, pentru a se evita antrenarea materialului de curenţii de aer. În sala cazanului s-a prevăzut un buncăr „de zi” cu capacitatea de 110 tone. Hidroxidul de calciu se aprovizionează cu mijloace auto, de unde se încarcă pneumatic într-un buncăr cu capacitatea de 80 mc. Pentru reţinerea particulelor din aerul de antrenare s-a prevăzut un filtru cu saci. Acesta asigură un randament ridicat, astfel că aerul evacuat conţine sub 10 mg/mc particule.

Cazanul de abur – planşele 002, 003

Cazanul propus este de tip LENTJES radiant, cu grătar mobil. Caracteristici tehnice ale cazanului:

- putere termică 58 MWt - capacitate de generare a aburului 64 tone/oră - suprapresiune maximă de operare 69 bar - suprapresiunea la ieşirea din supraîncălzitor 58 bar - temperatura aburului supraîncălzit max 500°C - temperatura apei de alimentare 103°C

Aerul de combustie este controlat de un ventilator şi încălzit într-un încălzitor (planşa 002 poz. OHLD10). Gazele de ardere fierbinţi curg prin tuburile evaporatorului, prin supraîncălzitorul pentru aburi şi prin economizor unde sunt răcite. Pentru reţinerea cenuşii zburătoare din gazele de ardere s-a prevăzut o instalaţie de reţinere a particulelor tip filtru cu saci (planşa 002 poz. OHDE10). Debitul nominal de aer ce parcurge instalaţia este de 84.000 mc/h (în condiții normale), iar temperatura maximă de 220°C. După parcurgerea filtrului cu saci, gazele de ardere sunt evacuate în atmosferă printr-un coş de fum metalic cu înălţimea de 60 m şi diametrul de 1,5 m. Cenuşa de pe grătar este preluată de un transportor cu şnec (planşa 003 poz. OHHH10), un transportor cu raclete (planşa 003 poz. OEHH20), unde este răcită cu apă şi apoi transportată cu un transportor cu şnec (planşa 003 poz. OEHH30) şi depusă într-un container cu capacitatea de 15 mc. De aici este preluată cu mijloace de transport auto. Cenuşa reţinută prin filtrarea gazelor de ardere în filtrele cu saci este preluată şi transportată pneumatic la un buncăr cu capacitatea de 80 mc prevăzut cu instalaţie de filtrare a aerului de antrenare (planşa 003 poz. OETH20).

Turbina electrică – planşa 004

Aburul produs în sala cazanului este direcţionat către o turbină electrică tip Siemens. Parametrii turbinei cu reductor şi generator:

- Turbina (planşa 004 poz. OMAA10): m = 58 t/h pzu = 66 bar t = 450 °C ± 5 °C Pab = 3,0 bar ± 0,5 bar


MCO BH 07/09

tab = cca.170 °C Pmax = 8000 kW Pbest = 6715 kW (eficienţa optimă a turbinei)

- Reductor (planşa 004 poz. OMAV10): nin = 8000 min-1 nout = 1500 min-1

- Generator (planşa 004 poz. OMKG10): V = 10500 V ± 5% P = 10500 kVA F = 50 Hz Răcitoare cu aer

Turbina este de tip cu contrapresiune cu o singură carcasă şi este alimentată axial. Generatorul este acţionat prin intermediul unui reductor. Turbina este controlată printr-un sistem hidraulic cu ulei care formează un sistem unitar cu uleiul folosit ca lubrifiant. Aceasta consta din:

- Rezervor de ulei (o cantitate de ulei de aproximativ 7,8 m3) - Filtru dublu de ulei (interschimbabil) - Răcitoare pentru ulei 2 × 100% - Pompa principală de ulei - Pompa auxiliară (electrică) pentru ulei

Pompa principală de ulei este acţionată direct de către arborele turbinei. Răcitoarele de ulei şi răcitoarele de aer ale generatorului sunt răcite cu apă. Aburul ieşit de la turbină (3,5 bar, 140°C) este furnizat pentru utilizare tehnologică în producţia de zahăr. Paralel cu turbina s-a prevăzut un by-pass cu staţie de reducere a presiunii şi injecţie de apă (68 bar, 450°C) pentru răcirea aburului până la parametrii necesari tehnologic.

Staţia de distribuţie abur de joasă presiune (2,5 bar) – planşa 005

În staţia de distribuţie, aburul rezultat de la turbină şi, dacă este necesar, aburul de la by-passul turbinei sunt combinate (cu presiune redusă şi răcire prin injecţie de apă). Conducta de ieşire alimentează staţia de evaporare a fabricii de zahăr. Condensul corpului 1 al staţiei de evaporare este colectat într-un rezervor şi trimis înapoi la sala cazanului. În acest mod, doar o parte a condensului trebuie completată cu apă demineralizată proaspătă.

Sistemul condensului şi degazificatorului – planşa 005

Condensatul staţiei de evaporare a fabricii de zahăr este colectat în rezervoare de condensat. Nivelul condensului este controlat. Condensul de la fabrica de zahăr în amestec cu apa proaspătă tratată sunt introduse în cupola sistemului vertical de degazare (planşa 005 poz. OLAC20) şi


MCO BH 07/09

lăsate sa se scurgă în cascadă în mai multe etaje în contracurent cu aburul care urcă. Gazele necondensabile sunt extrase prin intermediul aburului introdus prin două ştuţuri în tancul orizontal şi eliminate în atmosferă prin intermediul unei supape. Apa degazată rezultată este utilizată pentru alimentarea generatorului de aburi.

Sistemul de tratare a apei – planşa 006

Apa necesară funcţionării centralei termice este asigurată din subteran, prin sursă proprie (foraj). Staţia de tratare a apei cuprinde două linii independente care vor fi utilizate alternativ, fiecare cu o capacitate de 5mc/h. În timp ce una dintre linii este în funcţiune cea de-a doua poate fi regenerată. După adăugarea de aer (pentru deferizare), se face o filtrare mecanică realizată prin câte un filtru de nisip (planşa 006 poz. OGBB10 respectiv OGBB20). Regenerarea materialului filtrant (nisip) se face prin introducerea de aer şi apă curată în contracurent. Apa filtrată este încălzită la 20°C şi demineralizată printr-o instalaţie tip schimbători de ioni în 3 faze. Instalaţia se compune din:

o schimbător de cationi (planşa 006 poz. OGCF10 respectiv OGCF20) o schimbător de anioni (planşa 006 poz. OGCF11 respectiv OGCF21) o schimbător mixt (planşa 006 poz. OGCF12 respectiv OGCF22)

Schimbătorii de ioni sunt regeneraţi periodic utilizând ca reactivi soda caustică (NaOH), acidul clorhidric (HCl) şi apa demineralizată. Neutralizarea fazei lichide de la regenerarea schimbătorilor de ioni se face într-un bazin de neutralizare cu volumul de 10 mc (planşa 006 poz. OGDR10). Se utilizează acid sau bază (după caz) pentru aducerea pH-ului în intervalul admis. După neutralizare, apele sunt conduse la staţia de epurare a incintei. Apa demineralizată este stocată în 3 rezervoare a 50 mc/buc (planşa 006 poz. OGCK10) şi pompată după necesităţi spre instalaţia de degazare şi apoi la alimentarea cazanului.

Sistemul de răcire a apei – planşa 007 Apa tehnologică pentru răcire ajunge la turnul de răcire (planşa 007 poz. OPAD10) la cca. 45°C unde este răcită prin ventilaţie şi evaporare până la cca. 25°C. Turnul de răcire este tip COFELY - EWK 900/09, cu capacitatea de răcire de 1840 kW. Are dimensiunile de 4,3 × 2,1 m şi înălţimea de 4,6 m. În rezervorul de colectare pentru apa răcită există un sistem de control al nivelului; se completează pierderile de apă prin evaporare cu apă proaspătă la calitatea impusă. În apa răcită (25°C) sunt adăugaţi aditivi pentru dedurizare şi inhibitori de coroziune (hidroxid de sodiu, amoniac) – în funcţie de rezultatele analizei apei. Turnul de răcire este prevăzut cu conducte de bypass astfel încât să existe posibilitatea de circulare sau by-passare atât pentru apa caldă (45°C) cât şi pentru returul de apă rece (25°C).

Staţia de compresoare – planşa 008 Staţia pentru producerea de aer comprimat este compusă din două linii:


MCO BH 07/09

Prima linie conţine un răcitor-uscător şi un separator de apă cu separator de vapori după compresor – 6 bar (planşa 008 poz. OQEA10). A doua linie conţine un alt uscător de adsorbţie pentru utilizare în special la instrumentele de control – 7 bar (planşa 008 poz. OQFA10).

Staţia de transformare – planşa 009

În clădirile învecinate sălii turbinei vor fi localizate staţia de control cu toate facilităţile electrotehnice necesare (transformatoare pentru operare, panouri electrice central şi pentru voltaj scăzut, instalaţie de baterii, sursa de curent neîntreruptibilă, distribuţie pentru iluminat şi circuit electric - prize de curent, etc.). Tot aici va fi instalat şi transformatorul (10,5/6 kV) pentru adaptarea tensiunii şi distribuţia internă. Sistemul de control al turbinei va fi amplasat în imediata apropiere a acesteia. Staţia de control centrală a turbinei este la acelaşi nivel cu sala maşinilor.

Staţia electrică de putere – planşa 009

Necesarul de energie electrică determinat pe baza producţiei planificate şi a facilităţilor tehnice sunt: Putere electrică instalată aproximativ 1600 kW Necesar simultan de energie electrică aproximativ 1200 kW Aprovizionarea pentru consumul intern se face pe linia de 6kV. Alimentarea se va face prin reţeaua client existentă de 6kW. Pentru siguranţa alimentării sunt prevăzute următoarele instalaţii:

o Centrala de voltaj mediu 6kV o Transformatori pentru consumul intern 6/0,4 kV o Centru de distribuţie de joasă tensiune 0,4kV o Sum distribuţii 0,4 kV o Baterii şi instalaţii de curent neîntreruptibil o Unitate de stand-by pentru urgenţe de distribuţie a curentului şi energiei

Pentru situaţii de urgenţă s-a prevăzut un generator cu motor DIESEL

Tip: D-1000 4-W Clasa de putere: 1000kVA/800 kW Motor Diesel Tip: 16V2000G65 Puterea PRP: 890 kW Presiunea medie efectivă: 22,4 bar Momentul de rotaţie: 5399 Nm Consumul de combustibil: Sarcină 50% 216 g/kWh Sarcină 75% 216 g/kWh Sarcină 100% 220 g/kWh Consumul de ulei de ungere: 0,5% din consumul de combustibil Consumul de aer de ardere 4680 m³/h Căldura radiantă 45 kW Cantitatea de gaze de ardere: 12960 m³/h Temperatura gazelor de ardere: 540° C Zgomotul la 1 m: 103 dB(A)


MCO BH 07/09

Acesta este amplasat într-un container din oţel cu instalaţia auxiliară de alimentare, izolat fonic, căptuşit cu strat dublu pe toate părţile cu vată minerală şi capac din tablă perforată pe suporţi distanţieri, cu flanşe frontale pentru fixarea amortizorului de zgomot pentru aer proaspăt şi uzat, uşă de acces cu învelitoare dublă, cu amortizor de zgomot cu dispozitiv de blocare de panică interior. Podeaua containerului întreg este în formă de vană pentru captarea eventualelor pierderi de ulei. Containerul este dotat cu instalații de iluminare, încălzire şi prize. Containerul este realizat pentru un nivel de zgomot de 65 dB(A) la 7m. Dimensiuni: L × l × H : 12192 × 2438 × 2591 mm. Caracteristicile tehnice sunt prezentate mai jos.

o Lucrări de dezafectare

Realizarea obiectivului propus implică lucrări de dezafectare a vechii platforme betonate pentru depozitarea materiei prime (sfecla de zahăr). Ca urmare a activităţilor de dezafectare şi sistematizare a suprafeţei vor rezulta deşeuri specifice (beton concasat, fier).

o Lucrări de închidere

Lucrările de refacere a mediului propuse a se executa la sfârşitul perioadei de funcţionare, vor ţine cont de prevederile legale privind protecţia şi refacerea mediului astfel încât, la finalul lucrărilor terenurile afectate să poată fi redate circuitului economic iniţial (regim economic curţi cu construcţii) sau pentru o folosinţă ulterior stabilită. La încetarea activităţii pe amplasament urmează a se parcurge următoarele etape principale:

• oprirea alimentării cu utilităţi: apă, energie electrică şi combustibil a instalaţiilor;

• demontarea instalaţiilor şi transportul materialelor rezultate, spre destinaţiile anterior stabilite, pe categorii

• dezafectarea depozitelor şi a buncărelor de depozitare;

• determinarea gradului de afectare a solului;

• ecologizarea platformei;

• în funcţie de destinaţia ulterioară a terenului, se va reabilita suprafaţa ocupată de instalaţie.

Deşeurile rezultate din dezafectare sunt preponderent valorificabile/reutilizabile. Deşeurile nevalorificabile nu prezintă impact potenţial asupra solului – subsolului şi a apelor fiind preponderent în componenţa instalaţiilor.

Forma constructivă: Motor V Alezaj / cursa: 130 / 150 mm Cilindree: 31,84 l Număr cilindri: 16 Demaror: 24V, 9,5 kW Umplerea cu ulei de ungere: 102 l


MCO BH 07/09

La închiderea activităţii sau la schimbarea profilului de activitate vor fi realizate studii pentru dezafectarea în condiţii de siguranţă pentru mediul înconjurător. Măsurile propuse la încetarea activităţii la centrala termică sunt:

• monitorizarea permanentă cantitativă şi calitativă a deşeurilor rezultate

• gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate

• valorificarea deşeurilor prin firme specializate în această activitate

• solicitarea autorizaţiei de mediu pentru încetarea activităţii • evacuarea întregii cantităţi de combustibil din zonă

• curăţirea instalaţiilor de canalizare şi a instalaţiilor ce au deservit activitatea (decantorul și separatorul de produse petroliere)

• evacuarea din incintă a tuturor componentelor instalaţiilor ce au deservit obiectivul (pompe, motoare, tablouri de comandă, transformatoare etc.);

• testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri în vederea reconstrucţiei ecologice, după caz

Pentru protecţia factorilor de mediu se prevede:

• Interzicerea depozitării direct pe sol a oricăror produse ori materiale care ar putea afecta calitatea acestuia

• Desemnarea unui personal în vederea monitorizării deşeurilor rezultate, stocate, manipulate, valorificate, gestionate

• Valorificarea cât mai eficientă a deşeurilor rezultate la firme specializate

• Valorificarea motoarelor, ventilatoarelor şi a instalaţiilor pe cât posibil integral fără a fi dezmembrate pe amplasament

• Verificarea instalaţiilor la scoaterea din clădiri să nu prezinte scurgeri de produse petroliere, emulsii de ungere

• Uleiul de transformator se va vinde odată cu transformatorul, iar dacă acesta rămâne pe amplasament, se vor verifica tehnic pentru a evita scurgerea de ulei

• Toate deşeurile cu conţinut de substanţe periculoase se vor elimina de pe amplasament prin firme specializate în colectare şi neutralizare

• În caz de poluare accidentală se procedează la limitarea propagării şi se anunţă Agenţia pentru Protecţia Mediului pentru stabilirea soluţiilor optime de depoluare

• La lucrările de dezafectare se vor respecta toate normele de protecţia muncii, sanitare şi PSI, pentru prevenirea accidentelor

Toate lucrările de dezafectare a amplasamentului vor trebui avizate de către Autoritatea de Mediu.


MCO BH 07/09

1.1. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei

Consumuri

Cantităţile de materiale intrate în proces sunt: o cărbune: 8.000 kg/oră × 8.000 ore/an = 64.000 tone/an o biomasă (opţional, maxim 5%) : 8.000 kg/h × 5% × 8.000 ore/an = 3.200

tone/an o hidroxid de calciu: 185 kg/h × 8.000 ore/an = 1.480 tone/an o acid clorhidric 30%: 14.000 l/lună × 11 luni/an = 154 mc/an o hidroxid de sodiu 45%: 8.000 l/lună × 11 luni/an = 88 mc/an o soluţie amoniac (apă amoniacală): 20 l lunar ; 220 l/an o produse biocide – pentru tratarea apei o lemn pentru pornirea centralei termice – maxim 6 tone anual (3 porniri)

NOTĂ: Consumurile pentru hidroxid de sodiu respectiv acid clorhidric sunt calculate pentru funcţionarea la capacitate a ambelor linii de tratare (demineralizare) a apei (2 × 5 mc/h). Practic, liniile vor funcţiona aproape exclusiv în paralel.

Produse rezultate :

Profilul obiectivului propus îl constituie producerea de energie termică şi electrică necesară în procesul de fabricare a zahărului. Combustibilul utilizat va fi cărbune şi biomasa – ca opţiune (maxim 5 %) Capacităţi de producţie: Capacitatea cazanului este de 64 tone abur/oră. Puterea termică a cazanului este de cca. 58 MWt.

Puterea maximă a turbinei este de 8.000 kWh. Produse, subproduse, deşeuri:

o abur: 64 tone/oră × 8.000 ore/an = 512.000 tone/an o energie termică: 58 MWt × 8.000 ore/an = 464.000 MWt/an o energie electrică: 6715 kW × 8.000 ore/an = 53.720.000 Kwh/an o uleiuri uzate: 100 l anual o cenuşă (5,3%): 8 tone cărbune/h × 8.000 ore/an × 5,3% = 3.392 to/an

NOTĂ: Cantitatea de cenuşă prezentată este cea rezultată din arderea completă a combustibilului (situaţia ideală). În realitate, produsul eliminat conţine şi cărbune nears respectiv produşi ai procesului de desulfurare (gips).


MCO BH 07/09

Tabel 1.1. Materiile prime şi auxiliare utilizate sunt prezentate în tabelul următor:

Principalele materiale/ utilizări

Natura chimica/ compoziție (Fraze R)1

Cantitatea utilizată anual

Norme de consum

Norme recomandate BAT/BREF

Furnizori Modul de stocare,

depozitare

Cărbune C 82,5% H 5,1% O 10,3% N 1,5% S 0,6%

64.000 tone 0,138 to/MWt 1,19 kg/kWh

Polonia Platformă betonată

Biomasă (opţional) C 50% H 6% O 44%

3.200 tone Surse agricole/ forestiere

Platformă betonată

Hidroxid de calciu Ca(OH)2 1.480 tone 23 g/kg cărbune

Piaţa internă Buncăr 70 mc

Acid clorhidric HCl soluţie Simbol C Fraze R: R 34, R 37

154 mc Piaţa internă Bidon 1 mc

Hidroxid de sodiu NaOH soluţie Simbol C Fraze R: R35

88 mc Piaţa internă Bidon 1 mc

Apă amoniacală NH4OH Simbol Xi Fraze R: R22 ; R36/38

220 l Piaţa internă Bidon plastic

Motorină Compuşi organici R 40

Consum ocazional (avarie)

- - Staţii distribuţie carburanţi

Rezervor generator de urgenţă

Lubrifianţi Compuşi organici

100 l - - Piaţa internă În utilaje

Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei Denumirea Cantitatea anuală Denumirea Cantitatea

anuală Furnizor

Abur tehnologic 512.000 tone/an Petrol / păcură — Energie electrică 53.720.000 Kwh/an Gaze naturale —

G.P.L. — Cărbune 64.000 tone Polonia

Cocs de furnal — Gaz de furnal —

Gaze de rafinărie

—

Benzine - Energie electrică Energie termică

Motorină Biogaz - -

Altele: Biomasă (lemn)

3200 Piața internă

1 Legea 451/2001 care implementeaza Directiva 67/548/EC privind clasificarea si etichetarea substantelor periculoase


MCO BH 07/09

1.2. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Tabel 1.2. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele

chimice Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau

preparatelor chimice Denumirea

materiei prime, a substanţei sau

preparatului chimic

Cantitatea anuală / existentă în stoc

Categorie Periculozitate** Fraze de risc*

Hidroxid de calciu 1.480 tone/an 120 tone

Nepericulos — —

Acid clorhidric 154 mc/an 1 mc

Periculos Coroziv

R 34, R 37

Hidroxid de sodiu 88 mc/an 1 mc

Periculos Coroziv

R 35

Hidroxid de amoniu 220 l/an 40 l

Periculos Iritant R 22 ; R36/38

* Conform Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substanțelor si preparatelor chimice periculoase aprobata prin Legea nr.451/2001 si HG nr.490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substanțelor si preparatelor chimice periculoase. ** Conform Art. 7 din OUG nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substanțelor si preparatelor chimice periculoase aprobata prin Legea nr.451/2001

1.3. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă Surse şi protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

• Sursele de zgomot şi vibraţii - ventilatoarele de exhaustare aer - motoarele electrice și pompele din dotare - mijloacele de transport

Sursele enumerate mai sus după gradul de zgomot pe care îl produc se consideră cu zgomot mediu 70 ÷ 80 dB(A)

•••• Nivelul zgomotului exterior :

Având în vedere că unele utilaje generatoare de zgomot sunt amplasate în exteriorul construcțiilor se va considera estimativ nivelul maxim de zgomot produs de acestea ca fiind : 80 dB(A)

La cel mai apropiat receptor protejat :

Intensitatea sunetului descreşte invers proporţional cu pătratul distanţei faţă de sursă. Calculul zgomotului la o distanță de sursă:


MCO BH 07/09

Apreciind valorile nivelului maxim de zgomot exterior şi neglijând efectul absorbţiei în aer, se poate calcula nivelul maxim de zgomot la limita incintei pe baza relaţiei :

r1 L2 = L1 + 20 log —— ; [ dB (A) ] r2

unde : L1 – nivelul de zgomot la distanţa r1 faţă de sursă L1 = 80 dB (A) r1 = 1 m r2 – distanţa de la sursă până la limita incintei industriale : r2 = 100 m L2 = 80 dB (A) - 40 = 40 dB (A)

Nivelul de zgomot calculat la limita incintei: • distanţa minimă : 100 m ;

L limita incinta = L2 – 20 lg 100 = 80 dB(A) – 40 = 40 dB(A) Conform STAS 10009-88 valoarea admisibilă a nivelului de zgomot la limita incintelor industriale este :

Ladmis = 65 dB(A) Lech < Ladmis

Nivelul de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor protejat :

• receptorul : zonă rezidențială și instituții ; • distanţa minimă : 200 m ;

L receptor = L2 – 20 lg 200 = 50 dB(A) – 46 = 34 dB(A) Conform STAS 10009-88 valoarea admisibilă a nivelului de zgomot la nivelul receptorilor protejați este :

Ladmis = 50 dB(A) pentru zona de locuit ziua Ladmis = 40 dB(A) pentru zona de locuit noaptea

Nivelul zgomotului se încadrează în limitele admise de STAS 10009 – 88.

Notă:

Valorile calculate reprezintă nivelul de zgomot produs de obiectivul propus, în absența altor surse. În incinta industrială sunt numeroase alte surse de zgomot. De asemenea, o sursă semnificativă de zgomot adiacentă amplasamentului o reprezintă traficul auto spre frontiera cu Ungaria.


Tabel 1.3 – Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/reducere

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maximă permisă

(limita maximă admisă pentru om şi

mediu)

Poluare de

fond Pe zona obiectivului

Pe zone de

protecție / restricţie aferente

obiectivului conform legislaţiei

Fără măsuri de eliminare / reducere a

poluării

Cu măsuri de eliminare/reducere

a poluării

Măsuri de eliminare / reducere a

poluării

Zgomot ventilatoare -motoare electrice, pompe

-mijloace de transport

10 surse

65 dB (A) nivel de zgomot admis la limita incintei industriale 50 dB (A) nivel de zgomot admis la limita zonei de locuit cf. STAS 10009-88

trafic auto 50 dB(A) În limite admisibile

50 dB (A) Nu sunt necesare nivelul de zgomot

calculat se încadrează în

prevederile STAS 10.009/88

Nu se consideră necesare

Aer Centrala termică

Coș de fum

Emisii prag HG 440/2010 Pulb 50mg/Nmc SO2 850 mg/Nmc NOx 400 mg/Nmc

Emisii Pulb 17mg/Nmc SO2 358 mg/Nmc NOx 297 mg/Nmc

Imisii de noxe admise : PM10 µg/mc SO2 125 µg/mc NOx 200 µg/mc

Imisii de noxe :

Concentraţia emisiilor de noxe se încadrează în HG 440/2010 Concentraţia imisiilor de poluanţi se încadrează în OM 592/2002


Bun

căr

hidr

oxid

de

calc

iu

1 buc buncăr cu V = 80 mc

Emisii Pulb.50 mg/Nmc mg/Nmc cf. OM 462/93

Pulb.< 10 mg/Nmc

Concentraţia emisiei se încadrează în lomitele admise

Măsuri organizatorice şi monitorizare

Bun

căr

cenușă

zb

urăt

oare

1 buc buncăr cu V = 80 mc

Emisii Pulb.50 mg/Nmc mg/Nmc cf. OM 462/93

Pulb.< 10 mg/Nmc

Concentraţia emisiei se încadrează în lomitele admise

Măsuri organizatorice şi monitorizare

Circ

ulaţ

ia

auto

vehi

cule

lor

în

zon

a

ampl

asam

entu

lui

Autocami-oane

Surse mobile, necontrolate

Emisii auto CO 1,19 mg/mc SO2:0,44 mg/mc NOx:1,53mg/mc; COV: 0,7 mg/mc


SURSE ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR

Activitatea desfăşurată nu implică deţinerea, utilizarea ori depozitarea de aparate sau surse de radiaţii.

ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICĂ SAU BIOLOGICĂ Având în vedere măsurile pentru evitarea poluării cu particule, respectiv:

o pentru platforma de depozitare a cărbunelui: � minimizarea cantității de cărbune depozitată � minimizarea operațiunilor de manipulare și evitarea desfășurării

acestora în condiții meteo nefavorabile � menținerea curățeniei � gard de protecție � colectarea și preepurarea apelor colectate � asigurarea etanșeității (construcție din beton cu grosimea de 26

cm) o pentru sistemele de transport

� acoperirea benzilor transportoare pentru evitarea antrenării de către vânt a materialului pulverulent

Se consideră că acestea vor asigura respectarea condițiilor impuse prin legislația în vigoare.

Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

• Alternativa “ZERO” Alternativa „zero” a fost luată în considerare ca element de referinţă faţă de care se compară celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului propus. Principalele elemente asociate adoptării alternativei „zero” sunt:

• Imposibilitatea asigurării în perspectivă a agentului termic de la terți • Pierderi semnificative de căldură prin transportul acesteia de la furnizorul

local

• Dificultăți în asigurarea flexibilității furnizării agentului termic la parametrii necesari pentru procesul de fabricare a zahărului

• Modernizarea centralei termice existente Această alternativă prezintă următoarele dezavantaje:

• imposibilitatea obţinerii de energie electrică

• imposibilitatea utilizării biomasei

• riscuri privind manipularea combustibilului lichid

• eficienţă energetică redusă

• costuri de exploatare ridicate


• Realizarea proiectului propus Avantajele realizării proiectului propus sunt:

• asigurarea flexibilității producției de energie și corelarea acesteia cu necesarul și producția realizată

• optimizarea costurilor prin posibilitatea furnizării de energie electrică spre terți • autonomie ridicată

• se asigură cogenerarea de energie termică şi electrică, cu un nivel de eficienţă de 89%

• se asigură posibilitatea utilizării biomasei

• costuri de operare reduse

• pierderi minime de căldură în reţeaua de transport

• Alternative privind tehnologia propusă (combustibil utilizat)

În Uniunea Europeană toate tipurile de surse energetice aflate la dispoziție sunt utilizate pentru generarea de energie electrică și termică. Sursele naționale de combustibil precum disponibilitatea de la nivel național sau local de huilă, lignit, biomasă, turbă, ulei și gaz natural, a influențat puternic alegerea combustibilului utilizat pentru generarea energiei în fiecare Stat Membru al UE. Începând cu anul 1990, totalitatea energiei electrice generată de surse energetice bazate pe combustibil fosil a crescut la 16% iar cererea a crescut la 14%. Instalațiile de ardere sunt operate corespunzător cererii și necesarului energetic, ca instalații mari de utilitate sau ca instalații industriale de ardere furnizoare de energie (de ex. sub formă de electricitate, energie mecanică), aburi sau agent termic pentru procesele industriale de producție. Huila, lignitul, biomasa, turba și combustibilii lichizi și gazoși (inclusiv hidrogenul și biogazul) sunt considerați combustibili convenționali. Conform Documentului de Referință asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Instalații Mari de Ardere, ponderea combustibililor utilizați pentru producerea de energie electrică este prezentată în graficul de mai jos:

Se constată că ponderea cea mai ridicată o are utilizarea cărbunelui.


Principalele alternative avute în vedere pentru alimentarea obiectivului propus au fost: gazul natural respectiv cărbunele. Motivele alegerii cărbunelui au fost:

o Expertiza societății privind utilizarea acestui tip de combustibil, în fabrici similare din Germania

o Disponibilitatea instalațiilor de reținere a poluanților cu eficiență ridicată o Accesul la infrastructura de transport pe calea ferată pentru

aprovizionarea cu combustibil o Dorința de a menține costuri rezonabile pentru agentul termic, având în

vedere necesarul specific ridicat pentru procesul de fabricare a zahărului Tehnologia propusă corespunde cerinţelor şi prevederilor documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnologii disponibile şi legislaţiei europene.

Localizare geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect

Având în vedere pierderile semnificative de căldură la transportul agentului termic, singura alternativă viabilă din punct de vedere al locației este cea propusă (cu minimizarea lungimii traseului de transport a agentului termic) și acces la linia ferată din incintă.

Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă

Suprafața și situația juridică ale terenului care urmează să fie ocupat (definitiv și/sau temporar) de lucrare

Pentru realizarea proiectului propus s-a eliberat de către Primăria municipiului Oradea, certificat de urbanism. Suprafața de teren ce urmează să fie utilizată în scopul implementării proiectului (inclusiv organizare de șantier) a fost utilizată anterior ca platformă pentru depozitarea sfeclei, iar în prezent nu se utilizează.

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

Sub aspect geologic, Câmpia Crişurilor se compune din fundamentul cristalin şi două cicluri sedimentare principale (paleogen şi neogen). Fundamentul este împărţit în blocuri delimitate de falii cu direcţia N-S (zise şi panonice) şi altele E-V (carpatice). Pe direcţia N-S se remarcă şi o puternică flexură care trece pe la sud de Marghita-Avram (în sudul Barcăului şi oarecum paralel cu el), est Oradea, est Tinca, Ineu şi Pâncota. Faliile cu direcţie E-V reprezintă, în mod obişnuit, prelungiri ale celor care delimitează horsturile şi golfurile din vestul Apusenilor.


Se evidenţiază, în special, cea din sudul Plopişului (ajunge până la Barcău) din sudul Pădurii Craiului (trece pe la Inand), din nordul Zarandului. Partea cea mai ridicată a cristalinului este la sud de Oradea (între Inand şi Salonta), iar cea mai coborâtă (până la peste -5000 m) în zona Biharia. Astfel, în arealul Borş, unele foraje nu au atins cristalinul nici la 3200 m adâncime. La Inand, în schimb, cristalinul se ridică la 1500 m, iar mai la est, la Tinca, el se află la câteva sute de metri, pentru ca la sud de Crişul Negru să se reafunde. Sedimentarul cel mai vechi este de vârstă cretacică, întâlnit numai la NV de Oradea (prelungirea celui de Apuseni). Diferenţierea între Apuseni şi Depresiunea Panonică începe numai cu paleogenul, acesta fiind, totuşi, foarte redus, întâlnit tot la N de Oradea. Numai cu badenianul, în faza stirică, începe adevărata etapă de umplere cu sedimente. Este vorba de marne, argile cenuşii şi nisipuri uşor cimentate, de vârstă badeniană şi sarmaţiană. După o perioadă de exondare (faza attică), din sarmaţianul superior, reîncepe scufundarea şi apele avansează inclusiv în golfurile Apusenilor. Vârsta acestor depozite începe cu ponţianul şi se termină cu romanianul. Se depun argile, marne, nisipuri, într-un facies foarte monoton. Grosimea acestor depozite este variabilă pe sectoare, dar, în general, creşte către vest. Cea mai mare grosime este pe Crişul Alb 3000 m la vest de Chişineu-Criş şi la nord de Crişul Repede până la Barcău (1500-1800 m), iar cea mai redusă între Crişul Negru şi Repede (1400 la Inand) şi, bineînţeles, spre dealuri. Cuaternarul acoperă complet pliocenul şi este alcătuit din formaţiuni fluvio-mlăştinoase: argile, nisipuri foarte variate (argiloase, fine, grosiere), pietrişuri, bolovănişuri. Acestea sunt depuse sub forma unor vaste conuri de dejecţie, aplatisate. În timpul pleistocenului superior pe fâşia de contact cu dealurile s-au depus şi argile roşcate şi depozite loessoide. Unele depozite loessoide se găsesc şi pe părţile înalte ale câmpiei joase, formate în holocen. Pe porţiuni restrânse există şi nisipuri eoliene, mai ales la nord de Curtici către Crişul Alb (Şimand), uneori şi formaţiuni turboase, ca în Câmpia Teuzului, interceptate la adâncimi de 41-43 m, dovedind o veche mlaştină fosilizată. Grosimea maximă a cuaternarului, din toată Câmpia Vestică, pare a fi în arealul oraşului Salonta, unde ar atinge 400 m. În zona obiectivului studiat structura geologică a formaţiunilor este alcătuită din orizontul marnelor cenuşii pliocene (pannoniene) considerate ca roca de bază în construcţii, peste care s-au depus pietrişuri şi nisipuri cuaternare, având la suprafaţa terenului un strat de praf nisipos sau strat de argilă neagră cuaternară. În conformitate cu normativul P-100-92, obiectivul se află în zona seismică E, pentru care corespund următoarele valori :

- coeficient de seismicitate : Ks = 0,12 ; - perioada de colţ : Tc = 0,7 ;

Infrastructura existentă

Accesul pe amplasamentul propus se va face din drumul european E60 respectiv pe calea ferată uzinală.


În incinta industrială sunt rețele de utilități (apă, canalizare cu stație de epurare proprie, energie electrică).

Riscurile naturale şi antropice

Zona nu este expusă inundaţiilor. Stabilitatea terenului este asigurată ; nu s-au evidenţiat alunecări de teren sau fenomene similare.

Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi natural, arii protejate, zone de protecţie sanitară

• Monumente ale naturii:

- Amplasamentul propus este într-o incintă industrială ; nu există monumente ale naturii pe amplasament sau în zonă.

• Valori ale patrimoniului cultural şi istoric:

- Nu au fost evidenţiate astfel de valori.

• Situri arheologice

- Zona amplasamentului nu prezintă potenţial arheologic

• Monumente istorice

- În zona de amplasare a obiectivului propus nu există astfel de construcţii ce ar putea fi afectate prin realizarea sau funcţionarea acestuia

• Zone de protecţie sanitară În zona propusă pentru implementarea proiectului nu sunt instituite zone de protecţie sanitară. Pentru forajele de alimentare cu apă a obiectivului s-au instituit zone de protecţie sanitară.

Tabel 1.3. Informații despre poluarea fizică și biologică generată de activitate

Poluare calculată şi produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducere

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond

Tipul poluării Poluare maximă

permisă Poluare de fond Fără măsuri de

eliminare/reducere a poluării

Cu implementarea măsurilor de

eliminare/reducere a poluării

Măsuri de eliminare / reducere a

poluării

Zgomot 50 dB(A) ziua 40 dB(A) noaptea Trafic auto În limite admise În limite admise Măsuri

tehnologice Realizarea și funcționarea obiectivului nu constituie riscuri de poluare biologică


2. PROCESUL TEHNOLOGIC

2.1. Procese tehnologice de producție Funcţionarea centralei termice implică următoarele activităţi:

o Aprovizionarea cu combustibil solid (cărbune și opțional biomasă – peleți, lemn, paie), hidroxid de calciu (utilizat pentru desulfurarea gazelor de ardere) și depozitarea acestora

Aprovizionarea se poate face pe calea ferată sau mijloace auto. Depozitarea combustibilului solid se face pe platformă special amenajată, betonată (grosimea betonului de 26 cm), prevăzută cu sistem de drenare și decantor cu separator de produse petroliere pentru reținerea eventualelor impurități antrenate. Hidroxidul de calciu se descarcă pneumatic din mijlocul de transport, în buncărul de depozitare. Instalația este prevăzută cu sistem de reținere a particulelor tip “filtru cu saci”.

o Arderea combustibilului pentru obţinerea agentului termic

Cazanul este de tip LENTJES, radiant, cu grătar mobil. Gazele de ardere fierbinţi curg prin tuburile evaporatorului, prin supraîncălzitorul pentru aburi şi prin economizor unde sunt răcite. Cenușa de pe grătar (inclusiv combustibilul nears) se evacuează într-un buncăr, de unde este încărcată în mijloace de transport și transportată pentru valorificare/eliminare. Pe traseul gazelor de ardere se injectează hidroxid de calciu cu scopul reținerii chimice a oxizilor de sulf (cu formare de sulfat de calciu - gips). Pentru reținerea particulelor (cenușa zburătoare, ghips respectiv hidroxid de calciu nereacționat), gazele de ardere parcurg o instalație tip filtru cu saci. Amestecul de solide reținut este transferat într-un buncăr, de unde se încarcă în mijloace de transport pentru valorificare/eliminare.

o Tratarea apei pentru a îndeplini condiţiile impuse pentru utilizarea la cazan

Sursa de apă pentru producerea aburului o constituie 2 foraje existente în cadrul platformei. Apa subterană nu corespunde pentru utilizarea la cazan. Eliminarea durității și a conținutului de săruri se face prin utilizarea unei instalații cu schimbători de ioni (cationic, anionic respectiv mixt). Sunt prevăzute 2 linii de tratare (una în funcțiune, una la regenerare). Pentru regenerare se utilizează acid respectiv bază. Apele uzate ce rezultă la regenerarea schimbătorilor de ioni sunt conduse prin rețeaua de canalizare la stația de epurare ce deservește platforma industrială.

o Generarea energiei electrice

Aburul produs în sala cazanului este direcţionat către o turbină electrică tip Siemens prevăzută cu reductor şi generator


o Tratarea apelor uzate de la platforma de depozitare combustibil Construcția platformei de depozitare a combustibilului solid asigură drenarea apelor potențial încărcate cu poluanți la un decantor (pentru fracția solidă) și un separator de produse petroliere (pentru lichide nemiscibile cu apa: produse petroliere, grăsimi). În continuare aceste ape ajung prin rețeaua de canalizare la stația de epurare ce deservește platforma industrială.

o Gestionarea deşeurilor Se va urmări valorificarea în cât mai mare măsură a deșeurilor (cenușa de la grătar, cenușa zburătoare). Principalele posibile utilizări sunt în industria materialelor ceramice (ceramica de construcții), pentru fabricarea cărămizilor respectiv în construcții, ca material inert de umplutură ori sistematizarea anumitor suprafețe.

Valorile parametrilor relevanţi sunt:

Tabel 2.1.

Valori de referinţă (mg/Nm3)

Poluant Concentraţia

la emisie (mg/Nm3) HG 440

2010 BAT Prop.

Directiva IED

Ord. 462/93

Particule 17 50 5-20 30 (100) SO2 358 850 200-400 400 (2000) NOx 297 400 200-300 300 (500) CO 45 - - - 250

A. Cele mai bune tehnici disponibile pentru activitatea producere a energiei (BAT)

Directiva IPPC oferă un sistem de autorizare pentru anumite categorii de instalații industriale solicitându-se atât operatorului cât și autorității, să abordeze integrat, per ansamblu potențialul de poluare și consum al instalației. Obiectivul major al unei asemenea abordări integrate trebuie să fie acela de a îmbunătăți managementul și controlul proceselor industriale pentru a asigura un nivel înalt de protecție a mediului, în întregul său. Tema centrală a acestei abordări este principiul general menționat în articolul 3 asupra faptului că operatorii vor trebui să ia măsuri preventive adecvate împotriva poluării, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, permițându-le să îmbunătățească performanța în privința mediului. Termenul de ‘cele mai bune tehnici disponibile’ este definit în articolul 2 (11) al Directivei ca fiind “stadiul cel mai avansat și efectiv de dezvoltare al activităților și a metodelor lor de operare, fapt ce indică adecvarea practică unor tehnici specifice de a oferi, în principiu, bazele pentru valorile limită de emise stabilite pentru a preveni, și acolo unde aceasta nu este posibil, pentru a reduce în general emisiile și impactul asupra mediului, în întregul său”.


Articolul 2(11) continuă să clarifice această definiție, după cum urmează:

• ‘tehnicile’ includ tehnologia utilizată și modul în care instalația este proiectată, construită, întreținută, exploatată și scoasă din uz;

• tehnici ‘disponibile’ sunt acelea dezvoltate la o scară care permite implementarea în sectorul industrial relevant, în condiții economice și tehnice viabile, luându-se în considerare costurile și avantajele, dacă aceste tehnici sunt sau nu folosite sau produse în interiorul statului membru avut în vedere, cu condiţia ca ele să fie accesibile într-un mod rezonabil operatorului”.

• ‘cele mai bune’ înseamnă cele mai efective în atingerea unui nivel general înalt de protecție a mediului, în întregul său

• anexa IV a Directivei conține o listă de “criterii care să se ia în considerare în general sau în cazuri specifice, atunci când se determină cele mai bune tehnici disponibile…. conștientizându-se tot timpul costurile acceptabile și beneficiile măsurii și principiile precauției și prevenirii”. Aceste considerații includ informația publicata de Comisie corespunzător articolului 16(2).

Comparaţie între cele mai bune tehnici disponibile (BAT), documentele de referinţă(BREF) şi activitatea din instalaţia analizată

Tehnica de vârf (BAT) Mod de conformare Observații Justificarea

neconformării Pulberi fine

Utilizarea echipamentelor de încărcare și descărcare ce reduc distanta de cădere a combustibilului pe haldă, pentru a reduce generarea pulberilor zburătoare (combustibili solizi)

da Se vor utiliza echipamente cu manevrabilitate ridicată

Nu e cazul

Amplasarea benzilor transportoare în zone deschise, sigure, deasupra solului pentru a se putea preveni afectarea vehiculelor și a altor echipamente (combustibili solizi)

da Traseul benzilor transportoare este optimizat

Nu e cazul

Utilizarea benzilor de transportare închise, robuste, bine executate si cu echipament de filtrare în puncte de transfer al benzii pentru prevenirea emisiei de pulberi (combustibili solizi)

da Benzile transportoare sunt închise

Nu e cazul

Sisteme de transport cu raționalizare pentru a reducere generarea și transportul pulberilor în împrejurimi (combustibili solizi)

da Se va urmări minimizarea operațiilor de manipulare a combustibililor

Nu e cazul

Utilizarea unui bun design și a experienței în construcții și o întreținere adecvată (toți combustibilii)

da Se apelează la furnizori cu tradiție

Nu e cazul

Depozitarea varului sau a pietrei de var în silozuri cu echipament bine executat și robust, de extragere și filtrare (toți combustibilii)

da Buncăr metalic cu sistem de reținere a particulelor

Nu e cazul

Contaminarea apei Depozitele trebuie să aibă suprafața sigilată cu drenaj, colectare a scurgerilor și tratarea apei de la decantări (combustibili solizi)

da Drenarea întregii suprafețe și conducerea apei la decantor și separator de produse petroliere

Nu e cazul



neconformării Utilizarea sistemelor de depozitare a combustibililor lichizi situate în cuve etanșe cu o capacitate de reținere de 75% din capacitatea maximă a tuturor rezervoarelor sau cel puțin volumul maxim al celui mai mare rezervor. Conținutul rezervorului ar trebui afișat și ar trebui utilizate alarme aferente. Pot fi aplicate sisteme automate de control pentru a preveni supra-umplerea rezervoarelor de depozitare

da La generatorul de urgență (Diesel)

Nu e cazul

Colectarea scurgerilor de pe suprafețe (apa pluvială) din zonele de depozitare a combustibilului, care spală combustibilul și tratarea acestui flux colectat (sedimentarea sau instalația de tratare a apei uzate) înainte de eliminare (combustibilii solizi)

da Decantor cu separator de produse petroliere, înainte de stația de epurare

Nu e cazul

Prevenirea incendiilor Delimitarea zonelor de depozitare a combustibilului solid cu sisteme automate pentru a detecta focul, cauzat de auto-incendiere și pentru a identifica punctele de risc (combustibilii solizi)

da Nu e cazul

Riscul asupra sănătății și siguranței referitor la amoniac Din punct de vedere al siguranței, utilizarea soluției de apă amoniacală este mai puțin riscantă decât depozitarea și manipularea amoniacului lichid pur (toți combustibilii).

da Se utilizează apă amoniacală

Nu e cazul

Emisiile de pulberi Pentru desprăfuirea gazelor la instalațiile de ardere noi și existente, sunt considerate a fi BAT precipitatoarele electrostatice (ESP) sau filtrele textile (FF), filtrul textil atingând în mod normal niveluri de emisie sub 5 mg/Nm3. Colectoarele ciclon sau mecanice nu sunt BAT, însă pot fi utilizate la un nivel de pre-epurare, montate în calea fluxului de gaz.

da Se utilizează filtre cu saci (filtre textile)

Nu e cazul

Emisiile de SO2 În afară de utilizarea combustibilului cu conținut scăzut de sulf, tehnicile considerate a fi BAT sunt în principal desulfurarea cu scruber umed (rata de reducere de 92 ÷ 98 %) si desulfurarea cu scruber uscat cu pulverizare (rata de reducere 85 – 92 %), care deja ocupa o cota parte din piața acestora de 90%. Tehnicile FGD uscate precum injecția uscată cu absorbanți sunt utilizate în principal pentru instalațiile cu capacitate termică de mai puțin de 300 MWth. Scruberul umed prezintă avantajul de a reduce și emisiile de HCl, HF, pulberi și metale grele. Datorită costurilor ridicate, procesul de spălare umedă nu este considerat BAT pentru instalațiile cu o capacitatea mai mică de 100 MWth.

da Se utilizează injecția de hidroxid de calciu (uscat). Se asigură nivele de emisie de 150÷400 mg/Nm3

Nu e cazul

Emisiile de NOx Pentru instalațiile de ardere cu cărbune pulverizat, se consideră BAT reducerea emisiilor de NOx prin măsuri primare și secundare

da Măsuri de reducere primară: - controlul tempera-turii aerului de ardere - reducerea tempera-turii flăcării

Nu e cazul



neconformării - combustibil cu conținut redus de azot

Praful și pulberile Tehnicile industriale de control ale emisiilor de pulberi (PM) sunt foarte eficiente, realizând mai mult de 99.8 % cantitate reținută din gazul de evacuare brut.

Da Se utilizează instalații de reținere cu material filtrant, cu eficiență ridicată

Nu e cazul

2.1. Activităţi de dezafectare

Realizarea proiectului propus implică dezafectarea platformei de sfeclă de zahăr (neutilizată în prezent). Ca urmare a acestei activități vor rezulta deșeuri – beton respectiv fier vechi.


3. DEŞEURI

Tabel 3.1 – Managementul deşeurilor

Denumire deşeu

Cantitate prevăzută

a fi generată

(t/an)

Starea fizică

Solid – S Lichid – L

Semisolid – SS

Cod deşeu

Managementul deşeurilor

Cenușă de vatră, zgură și praf de cazan (inclusiv cărbune nears)

2600 S 10 01 01 Valorificare/ eliminare

Cenușă zburătoare de la arderea cărbunelui 1000 S 10 01 02 Valorificare/

eliminare

Deșeuri solide pe bază de calciu de la desulfurarea gazelor de ardere 1600 S 10 01 05 Valorificare/

eliminare

Rășini schimbătoare de ioni saturate sau epuizate 0,2 S 11 01 16* Eliminare

Deşeuri de hârtie şi carton (din colectare selectivă a deşeurilor menajere)

0,05 to/an S 20 01 39 Valorificare

Deşeuri metalice (de la operațiile de întreținere) 0,5 to/an S 16 01 17 valorificare

Deşeuri menajere 0,3 to/an S 20 03 99 Depozitare controlată

Cenușa de vatră (cod 10 01 01) este eliminată de pe grătar (la baza cazanului) împreună cu cărbunele nears. Cenușa zburătoare (cod 10 01 02) este eliminată împreună cu produșii reacțiilor de desulfurare (sulfat și sulfit de calciu) respectiv hidroxid de calciu nereacționat. Aceste materiale pot fi valorificate în industria materialelor de construcții (fabricarea de cărămizi) ori în construcții (ca material de umplutură, pentru sistematizarea unor terenuri, la construcția de drumuri, etc.) Rășinile schimbătoare de ioni se schimbă ocazional (la interval de câțiva ani, în funcție de condițiile de exploatare). Ambalajele substanțelor chimice se vor reutiliza. Se va asigura colectarea selectivă a deșeurilor și valorificarea acestora prin unități specializate. Deșeurile menajere se vor colecta în pubele și vor fi transportate la rampa de deșeuri menajere, pe bază de contract.


Tratarea reziduurilor de ardere si a produselor secundare (conform BREF) Când se arde cărbune, cea mai mare parte dintre minerale este reținută și îndepărtată ca material solid din variate sectoare ale sistemului, cum ar fi morile de cărbune, baza cazanului, economizor, curățarea gazelor de evacuare, coș de evacuare. Cenușa de la baza cazanului se recuperează la toate tipurile de centrale pe huilă sau lignit, deși procentul din întreaga cantitate de cenușă variază. Numai atunci când în cenușa zburătoare rămâne o anumită cantitate de carbon nears, aceasta este extrasă separat și depozitată într-un siloz special. La combustia în pat fluidizat, un ciclon precipitator trimite majoritatea cenușii înapoi în camera de ardere, unde se aglomerează în patul fluidizat și este extrasă ca cenușă la bază. La sistemele de desulfurizare cu scruber umed pe bază de piatră de var, ghipsul se recuperează ca o structură cristalină. Această structură este necesară pentru a separa ghipsul de particulele mici nedizolvate de piatră de var și pentru a usca ghipsul extras. Particulele prea mici cresc umiditatea acestui produs secundar, care este în mod normal în jur de 10%. Când acest produs secundar este spălat, un produs de calitate vandabilă buna (comparabilă sau mai buna decât cea a ghipsului natural), care are numai urme de impurități ce indică felul de combustibil din care a derivat acest produs. În cele mai multe cazuri, ghipsul este colectat și stocat în grămezi în locuri închise. În unele centrale, gipsul este uscat mai departe, până la umiditatea de 4%, sau chiar până la 1%, pentru a reduce costurile de transport și pentru a crește calitatea. În cazurile în care nu există piață pentru gips, acesta este depozitat în gropi de umplere, în mod controlat la fel ca și cenușa zburătoare și cenușa umedă. Umplerea separată cu aceste produse este posibilă, dar s-a constatat că amestecarea gipsului de la desulfurizare cu cenușa zburătoare și apei uzate de la desulfurizare produce un amestec, numit deseori „stabilizat”, care are proprietăți mai bune de umplere decât fiecare component în parte. Aceste proprietăți sunt: duritate mecanică, permeabilitate și proprietăți de scurgere. Cel mai răspândit mod de depozitare a reziduurilor și produselor secundare ale arderii lignitului este ca umplere a minelor de lignit epuizate. Cenușa zburătoare este de asemenea adesea folosită ca material pentru întărirea căilor supraîncărcate din minele de exploatare a lignitului. ‘Stabilizatul’ are proprietăți bune, deoarece combină proprietățile cenușii zburătoare, cum ar fi capacitatea de a reține metale grele și microelemente, cu proprietățile gipsului. Nu au fost observate aspecte de mediu adverse datorate umplerii gropilor cu produsele secundare solide ale centralelor mari de ardere. În general, reziduurile de ardere și produsele secundare precum cenușa și produsele secundare de desulfurizare sunt colectare în diverse puncte cum ar fi cazanul, recipientele de desprăfuire, precipitatoarele electrostatice, filtrele textile și instalațiile de desulfurizare. Aceste materiale sunt transportate cu ajutorul unor aparate mecanice sau hidraulice și depozitate în silozuri închise sau în clădiri-depozit special concepute, ca acelea folosite pentru depozitarea gipsului de la centrala de desulfurizare. Tabelul următor prezintă un sumar al posibilităților de refolosire a reziduurilor și produselor secundare de la centralele pe cărbune.


Trebuie determinat pentru fiecare caz care dintre opțiuni este cea potrivită.


4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE ALE ACESTORA

Efecte asupra factorilor de mediu în context transfrontalier ar putea avea: - Emisii semnificative de poluanți care ar fi antrenate de curenții de aer, în condiții

meteo nefavorabile - Eventuale ape uzate sau insuficient epurate, deversate de pe amplasament, care

ar putea ajunge la frontieră (supra sau subteran) Având în vedere distanţa dintre amplasamentul obiectivului şi frontieră și măsurile pentru reducerea efectelor negative ale activității propuse asupra mediului, se consideră că activitatea propusă nu va avea efecte semnificative în context transfrontalier.

4.1. APA • Hidrologia

Din punct de vedere hidrologic cel mai apropiat curs de apă este Crișul Repede. Bazin hidrografic : Crișuri III - cod bazin : I.44.

• Hidrogeologia

Date caracteristice ale forajului F1 (conform Fișei tehnice a forajului): - adâncimea forajului: 150,0 m - Strat acvifer captat:

• Strat I: 42 ÷ 48 m ; 99 ÷100,5 m

• Strat II: 56 ÷ 60,5 m ; 107 ÷ 113 m

• Strat III: 68,0 ÷ 72,5 m ; 123 ÷ 140,0 m

• Strat IV: 81,0 ÷87,0 m ; 144 ÷ 145,5 m Alimentarea cu apă a obiectivului A. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ

Sursa de apă Sursa de apă a obiectivului vor fi două foraje cu adâncimea de 150 m

Apa va fi utilizată în următoarele scopuri :

- producerea apei demineralizate - răcirea cenuşii - regenerarea filtrului cu nisip - regenerarea schimbătorilor de ioni - completarea pierderilor prin evaporare - alţi consumatori


Instalaţii de captare

Fiecare foraj va fi echipat cu câte o pompă submersibilă cu debitul de 30 mc/h. În jurul forajelor de alimentare cu apă a fermei se va institui o zonă de protecţie sanitară în conformitate cu prevederile HG 930 / 2005

Instalaţii de înmagazinare a apei:

- 2 buc. rezervoare subterane

Instalaţii de măsurare a volumelor de apă captate :

- 2 buc apometre Necesarul de apă :

Necesarul în scopuri tehnologice se prezintă în tabelul următor:

Consum Utilizare

mc/h ore/zi mc/zi mc/an

Producere apă demineralizată 1,65 24 40 13.333

Răcirea cenuşii 0,5 24 12 4000

Regenerarea filtrului cu nisip 0,09 24 2,16 720

Regenerarea schimbătorului de ioni 0,11 24 2,64 880

Pierderi prin evaporare 0,25 24 6 2000

Altele 0,5 24 12 4000

TOTAL 3,1 74,8 24.933

Necesarul specific de apă pentru nevoi igienico-sanitare, conform STAS 1478/90,

este:

n = 60 l/pers schimb (proces tehnologic, grupa IV-a)

- necesarul de apa pentru nevoi igienico-sanitare

N = 2 pers × 60 l/pers zi = 120 l/zi =0,12 mc/zi = 39,96 mc/an


Tabel 4.1.1 Bilanţul consumului de apă (m3/zi; m3/an)

APA PRELEVATĂ DIN SURSĂ Recirculată/reutilizată

CONSUM INDUSTRIAL

Pentru compensarea pierderilor în sisteme cu circuit

închis

Proces tehnologic

Sursa de apa (furnizor)

Consum total de apă

(coloanele 4,10,11)

Total Consum menajer

Apă

SUBTERANĂ

Apă de suprafaţă

Apă

subterană Apă de

suprafaţă

Apă de la

propriul obiectiv

Apă de la alte

obiective

Co

men

tari

i

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

74,8 m3/zi 24933 m3/an

Sursă subterană proprie – 2

foraje

74,92 m3/zi 24973 m3/an

74,92 m3/zi 24973 m3/an

0,12 m3/zi 40 m3/an - 6 m3/zi

2000 m3/an – - - .


Managementul apelor uzate

EVACUAREA APELOR UZATE MENAJERE , TEHNOLOGICE ŞI METEORICE, MOD DE COLECTARE, EPURARE, EVACUARE

Apele uzate de tip menajer rezultate de la activităţile igienico-sanitare vor fi conduse prin rețeaua de canalizare din incintă la stația de epurare ce deservește unitatea. Volume de ape uzate menajere evacuate:

Quz zi = 0,8 × 0,12 = 0,096 m3/zi; 320 m3/an

Apele uzate tehnologice – formate din apele utilizate la regenerarea schimbătorilor de ioni respectiv regenerarea filtrului cu nisip – vor fi evacuate în rețeaua internă de canalizare și conduse la stația de epurare a platformei. Ape pluviale

Platforma de depozitare a combustibilului va fi din beton cu grosimea de 26 cm. Aceasta va fi prevăzută cu o uşoară pantă în direcţia sud-est, care va asigura colectarea gravitaţională a apelor pluviale de pe întreaga suprafaţă de depozitare. După preepurare, apele pluviale vor fi evacuate în reţeaua existentă în incintă.

Regimul generării apelor uzate : Evacuarea apelor uzate tehnologice se face discontinuu (la regenerarea schimbătorilor de ioni respectiv a filtrului cu nisip). Regimul de evacuare a apelor pluviale este neuniform. Apele uzate rezultate de pe platformă depinde de regimul precipitaţiilor. Apele uzate menajere au regim permanent.

Instalaţii de preepurare şi/sau epurare Apele colectate vor fi conduse la un decantor cu volumul de 38 mc şi un separator de produse petroliere tip OLEOPATOR S TN 100 cu diametrul de 2,4 m.

Încărcarea apelor evacuate

Încărcarea apelor uzate menajere va fi: - Concentraţia ionilor de hidrogen unit.pH 6,5-8,5 - Materii totale în suspensie mg/dmc 150 - Consumul biochimic de oxigen la 5 zile(CBO5) mg/dmc 150

Limite admise la evacuarea în rețeaua de canalizare Indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate se vor încadra în prevederile: HG 352/2005, Normativul NTPA 002/2005, respectiv:


- Concentraţia ionilor de hidrogen unit.pH 6,5-8,5 - Materii totale în suspensie mg/dmc 350 - Consumul biochimic de oxigen la 5 zile(CBO5) mg/dmc 300 - Consumul chimic de oxigen (CCOCr) mg/dmc 500 - Amoniu mg/dmc 30 - Substanțe extractibile cu solvenți organici mg/dmc 30 - Detergenți sintetici biodegradabili mg/dmc 25

Prognozarea impactului

Calitatea apei receptorului după descărcarea apelor uzate, comparativ cu condiţiile prevăzute de legislaţia de mediu in vigoare : După epurare în staţia de epurare, la evacuare valorile indicatorilor nu vor depăşi limitele admise :

Cmax ≤ LMA

Impactul produs :

Factorul de mediu apă este afectat în limitele admise deoarece Cmax < LMA

Impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului proiectului : Nu există impact secundar asupra componentelor mediului cauzat de schimbări previzibile ale condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului.

Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă şi asupra zonelor de coastă provocat de apele uzate generate şi evacuate : Sunt prevăzute sisteme pentru drenarea apei și reținerea poluanților ce ar putea fi antrenați de către apele din precipitații. Funcţionarea obiectivului propus nu va afecta ecosistemele acvatice.

Folosinţe de apă (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alţi utilizatori) în zona de impact potenţial provocat de evacuarea apelor uzate.

Nu se vor evacua ape uzate neepurate în receptor natural şi ape de suprafaţă. Realizarea şi funcţionarea proiectului nu va afecta folosinţe de apă în zona de amplasare sau în aval.

Impactul transfrontieră : Având în vedere modul de realizare a obiectivului propus, anvergura activităţii propuse şi distanţa faţă de frontieră, se consideră că nu există impact potenţial transfrontieră.


Măsuri de diminuare a impactului

Obiectivul propus este prevăzut cu :

• sistem de colectare şi reținere a poluanților și evacuarea controlată a apelor uzate şi pluviale de pe platforma de depozitare a combustibilului solid (decantor și separator de produse petroliere)

• sistem de impermeabilizare pentru platforma de depozitare a combustibilului


Tabel 4.1.2 Bilanţul apelor uzate

Totalul apelor uzate generate Ape uzate evacuate Ape direcționate spre

reutilizare/recirculare menajere industriale pluviale în acest obiectiv către alte

obiective

Sursă ape uzate, Proces

tehnologic m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

Comentarii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 - ape uzate menajere - ape uzate tehnologice

45,96 15320 0,96 320 45 15.000

- - - - -


Zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrologică

Pentru forajele de alimentare cu apă a obiectivului s-au instituit zone de protecţie sanitară.

Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale a apelor

Obiectivul propus este prevăzut cu :

− sistem de colectare şi evacuare controlată a apelor uzate menajere

− sisteme de reținere a poluanților (decantor cu separator de produse petroliere)

Din instalaţia analizată nu se evacuează ape uzate în apa de suprafaţă.


4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament/zonă

• Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament/zonă Clima este de tip temperat-continental, de câmpie, având nuanţă panonică şi suferind local influenţele de baraj şi adăpost ale Munţilor Apuseni şi într-o oarecare măsură ale Carpaţilor Orientali de Nord. În cadrul Câmpiei Banato-Crişene, subregiunea Crişurilor prezintă caractere de sector intermediar între climatul banatic şi cel someşan. Temperatura aerului:

- media anuală: 10,5 °C; - media lunii ianuarie: -2,4 °C; - media lunii iulie: 21,3 °C; Precipitaţiile:

Mediile sunt de circa 550 mm în câmpia joasă şi 700 mm la limita dealurilor. În timp, aceste valori oscilează de la un an la altul, în anii secetoşi coborând până la circa 230 mm, iar în cei ploioşi urcând până la peste 950 mm. Pe anotimpuri, cantitatea cea mai mare de precipitaţii cade vara, cca. 31%, iar iarna are cele mai reduse cantităţi, în jur de 20%. Primăvara şi toamna cumulează împreună cca. 48-49% din precipitaţii, respectiv, cca. 24% şi 25%. Numărul de zile cu ploaie este de 99-120; frecvenţa acestor zile este distribuită pe tot anul, ceea ce face ca secetele să fie destul de rare. Numărul zilelor în care cade zăpada este de 19-21 şi se distribuie pe cca. 105 zile, iar stratul de zăpadă se menţine, în medie, 40 zile. Primele ninsori apar, ca medie, la sfârşitul lui noiembrie, iar ultimele cad la mijlocul lunii martie. Grosimea stratului de zăpadă este, în medie, de 36 cm.

Vânturile :

Se remarcă dominarea celor din vest, dar numai la altitudini de peste 1000 m. La nivelul solului, cea mai mare frecvenţă o au vânturile din sud (10-17%) şi din nord (10-11%), iar cele din vest sunt reduse (4%). Numai în timpul verii se intensifică circulaţia vestică, dar şi cea estică (canalizări de aer pe văi). Cea mai mică frecvenţă a vânturilor şi cel mai îndelungat calm se întâlnesc în câmpia joasă din vest. În câmpia piemontană, mai ales pe văile mari (în golfuri), apar brize.

Calitatea aerului în zona amplasamentului

Conform datelor furnizate de stațiile automate din cadrul rețelei naționale de minitorizare a calității aerului (www.apmbh.anpm.ro), indicele general de calitate a aerului în punctele de interes din zona studiată (pentru luna noiembrie 2010) se prezintă în tabelul următor:


Indice de calitate Data BH 2 BH 3

Observații

1 noiembrie Foarte bun — 2 noiembrie Rău — PM10 63,58 3 noiembrie Rău — PM10 69,91 4 noiembrie Rău — PM10 73,01 5 noiembrie Rău Foarte bun PM10 57,01 6 noiembrie Rău Foarte bun PM10 52,53 7 noiembrie Mediu Foarte bun 8 noiembrie Foarte bun Foarte bun 9 noiembrie Foarte bun Foarte bun 10 noiembrie Foarte bun Foarte bun 11 noiembrie Excelent Foarte bun 12 noiembrie Excelent Foarte bun 13 noiembrie — Foarte bun 14 noiembrie — Foarte bun 15 noiembrie Excelent Foarte bun 16 noiembrie Excelent Foarte bun 17 noiembrie Excelent Excelent 18 noiembrie Excelent Foarte bun 19 noiembrie Excelent — 20 noiembrie Excelent — 21 noiembrie Excelent — 22 noiembrie Excelent — 23 noiembrie Excelent — 24 noiembrie Excelent Excelent 25 noiembrie Excelent Excelent 26 noiembrie Excelent Excelent 27 noiembrie Excelent Excelent 28 noiembrie Excelent Foarte bun 29 noiembrie Excelent Foarte bun 30 noiembrie Excelent Excelent

Notă:

Stația BH 2 este amplasată în Oradea – Episcopia Bihor (tip industrial); evaluările se bazează pe analiza indicatorilor: SO2, NO2, O3, CO, PM10 Stația BH 3 este amplasată în zona Nufărului (tip trafic); evaluările se bazează pe analiza indicatorilor: SO2, O3, CO

Se constată că starea mediului în zona de amplasare a proiectului este în general foarte bună.

Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare şi mobile existente în zonă, surse

de poluare dirijate si nedirijate

Sursele de poluare fixe a aerului în zona amplasamentului O sursă semnificativă de poluanți în zona obiectivului o constituie funcționarea CET Oradea (la distanță de cca. 900 m).


În prezent se derulează proiectul „Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul Oradea în vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană” Prin proiect se propune realizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sursei de producere a energiei termice. Lucrările de investiţii presupun instalarea în CET Oradea a unor echipamente de producere a energiei electrice şi termice performante, ce vor utiliza drept combustibil gazul metan. Acestea sunt:

• turbină cu gaze și cazan recuperator, de cca. 18 MW + 32,6 MWt dimensionată pentru necesarul vara. Această instalație cu turbină cu gaze și cazan recuperator va funcționa întregul an. Energia electrică este produsă în totalitate în cogenerare.

• două cazane de apă fierbinte cu sarcina termică (cantitatea de energie termică produsă) de 116,3 MWt fiecare care vor funcționa atât pe gaze naturale cât și pe păcură (doar maxim 10 zile pe an);

• un cazan de apă fierbinte cu sarcina termică de 87,2 MWt, cu funcționare pe gaz natural;

• 3 cazane de abur de 14 t/h fiecare necesare pentru prepararea apei de adaos. Funcționarea noilor instalații de cogenerare și echipamentelor, se va realiza conform schemei termice din figura următoare:

Noile instalații de ardere prevăzute de proiect vor fi puse în funcțiune eșalonat până în 2013.


Instalațiile mari de ardere existente vor fi oprite din funcționare și dezafectate tot în mod eșalonat ținându-se cont de punerea în funcțiune a noilor instalații de ardere precum și de termenele de conformare privind reducerea valorilor de emisie în limitele prevăzute. În urma retehnologizării centralei electrice și a sistemului de termoficare, cantitatea de substanțe poluante evacuate în atmosferă va scădea ca urmare a creșterii randamentului global al investiției și reducerii pierderilor. Cantitățile de bioxid de sulf generate vor fi neglijabile datorită utilizării gazelor naturale, în noile instalații de ardere, care nu au în compoziția lor sulf sau cantitățile sunt neglijabile. Instalațiile mari de ardere vor funcționa 100% cu combustibil gazos – gaz natural. În cazuri excepționale, când pot apărea întreruperi în alimentarea cu gaz natural (temperaturi foarte scăzute din perioadele reci sau avarii), acestea pot funcționa cu combustibil de rezervă – combustibil lichid maxim 10 zile pe an, conform art. 12, aliniat 5 din HG 541/2003 (Directiva 2000/80/UE- Directiva IPPC). Emisiile de substanțe poluante vor respecta VLE prevăzute în Directiva Emisii Industriale (IPPC recast) prezentate în tabelul de mai jos:


Evacuarea gazelor de ardere în atmosferă, provenind din arderea combustibilului gazos, va fi realizată prin intermediul coșurilor de fum metalice noi (câte unul pentru fiecare echipament energetic) a căror înălțime a fost stabilită astfel încât să respecte Ordinul MAPM 592/2002 (Directiva 2008/50/EC – Directiva calitate aer). În tabelul următor sunt prezentate caracteristicile tehnice ale coșurilor de fum:

Sursele de poluare fixe a aerului în incinta SC Zahărul Oradea SA

Sursele fixe de poluare a aerului aferente procesului de fabricare a zahărului au o pondere redusă în ceea ce privește emisiile de poluanți.

Sursele de poluare mobile pentru factorul de mediu aer Sunt reprezentate de circulaţia mijloacelor de transport pe drumul european E60, tronsonul Oradea – vama Borș. Sursa este liniară, de joasă înălțime, nedirijată și necontrolată. Principalii poluanți ce rezultă din arderea carburanților în motoarele cu ardere internă sunt:

• Monoxid de carbon

• Oxizi de azot

• Hidrocarburi

• Oxizi de sulf

• aldehide

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi 4.2.2.1. În faza de execuţie a investiţiei

Surse de poluanţi pentru factorul de mediu aer ♦ Activităţi de fundare şi realizare construcţii - lucrările implică producerea de poluanţi, respectiv particule (praf).


♦ Manipularea şi transportul materialelor Folosirea utilajelor şi a mijloacelor de transport pentru manipularea respectiv transportul materialelor conduce la evacuarea în atmosferă a gazelor rezultate din arderea carburanţilor în motoarele cu ardere internă. Aceşti poluanţi sunt:

• Monoxid de carbon (CO) • Oxizi de azot (NOx) • Hidrocarburi nearse • Dioxid de sulf • Aldehide

Deasemenea, deplasarea utilajelor şi a mijloacelor de transport conduce la antrenarea particulelor (praf) de pe calea de rulare.

Instalaţii de colectare, reţinere şi dispersie în atmosferă

Pentru activităţile propuse nu s-au prevăzut instalaţii de colectare şi dispersie a poluanţilor. Poluanţii se produc în aer liber iar sursele de poluare sunt nedirijate şi necontrolate.

Concentraţii şi debite masice de poluanţi estimaţi a fi evacuaţi în mediu faţă de normele în vigoare

♦ Activităţi de fundare şi realizare construcţii

Cantitatea de praf ce rezultă şi concentraţia particulelor în zona sursei este influenţată de o serie de factori, ca :

• materialul de construcţie • forma şi dimensiunile geometrice • umiditatea aerului şi viteza vântului • prezenţa în zonă a unor construcţii sau alte bariere în calea răspândirii

materialului solid

Emisii de praf sub formă de particule în suspensie Pentru acest tip particular de sursă de emisie, factorii de emisie pot fi calculaţi (conform AP 42 cap. 1.3.24.) cu formula:

E = k × 0,0016 × (U /2,2 )1,3 × ( M / 2 )1,4 [ kg/ t ] Unde :

E = factorul de emisie k = factorul legat de dimensiunea particulelor de praf U = viteza medie a vântului M = conţinutul mediu de umiditate al materialului în %

Factorul k variază cu domeniul mărimii aerodinamice a particulelor

de praf după cum urmează:

Valoarea lui k:

<30 µm <15 µm <10 µm <5µm <2,5 µm 0,74 0,48 0,35 0,20 0,11


Condiţiile de valabilitate ale formulei sunt următoarele :

Conţinut de praf %

Conţinut de umezeală %

Viteza vântului m/s

0,44 – 0,19 0,25 – 4,80 0,6 – 6,7

Ţinând cont de cantităţile de materiale manipulate rezultă: În cazul obiectivului prezentat, materialul manipulat are un conţinut de particule cu diametrul < 30 µm şi un conţinut de umiditate de 4,8%. Aceste valori duc la obţinerea unui factor de emisie pentru particule în suspensie de praf : E = 0,005873 kg/tonă, ce ţine cont de activitatea de manipulare a pământului şi materialelor de construcţii. Având în vedere cantităţile de materiale manipulate rezultă următoarele emisii de particule în suspensie în cazul unui nivel maxim de activitate : M t/h = 6 t/h Q part.= 0,035 kg/h = 0,009 g/s reprezentând emisia totală de particule pentru sursele prezentate. Sursa este nedirijată şi necontrolată, cu impact strict local (maxim 50 m). Se apreciază că la limita incintei nu vor fi valori ale concentraţiei particulelor mai mari decât cele prevăzute prin legislaţia în vigoare, nici în condiţiile cele mai defavorabile.

♦ Manipularea şi transportul materialelor

Pentru manipularea şi transportul materialelor urmează a se utiliza următoarele utilaje şi mijloace de transport:

- încărcător frontal - vola - camioane transport

Folosind factorii specifici funcţionării utilajelor prin combinarea metodologiilor AP 42 COPERT şi CORINAR, se obţin următoarele emisii de noxe:

Factori de emisie:

Tip poluant Factor de emisie

particule 1,56 g/kg SO2 3,24 g/kg NOx 44,4 g/kg CO 8,4 g/kg

Hidrocarburi reziduale 4,4 g/kg

Cantitatea de carburant consumată este :

Cmax. orar = 10 kg/h

Volumul gazelor de ardere calculat cu ajutorul formulei : Vg = Mg × Cc/ Dg ( Nmc/h ). Mg = 16 kg/kg combustibil Dg = 1,3 Nmc/kg combustibil


Vg = Mg x 10 / Dg (Nmc/h ) . = 123,07 Nmc/h

Debitele masice ale emisiilor de poluanţi precum şi concentraţiile acestora în gazele de ardere au fost determinate cu formulele de calcul:

QE = Fe x Cmed.orar ; debitul masic al poluantului

Cpoluant = QE / Vg (mg/mc) ; concentraţia poluantului în gazele de ardere

Qpart. = 0,0156 kg/h ; 0,0043 g/s Cpart. = 126,7 mg/mc ; QSO2 = 0,0324 kg/h; 0,009 g/s QSO2 =263,2 mg/mc ; QNOx= 0,444 kg/h ; 0,12 g/s ; CNOx =3609,7 mg/mc ; QCO = 0,084 kg/h ; 0,023 g/s ; CCO =682,9 mg/mc ; Qhidr. = 0,044 kg/h ; 0,012 g/s ; Chidr. = 357,7 mg/mc ;

Având în vedere posibilitatea ca pe traseul mijloacelor de transport să se depună praf (particule), la circulaţia mijloacelor de transport se pot degaja pulberi antrenate de pe calea de rulare. Cantitatea de pulberi antrenată de pe căile de rulare la trecerea mijloacelor de transport poate fi estimată cu relaţia :

365

365

47,248127,1

5,07,0

pwWSsE

−×

×

×××= kg/vehicul × km transportat

în care: - s ponderea fracţiilor fine de pe calea de rulare - S viteza medie a autovehiculelor - W greutatea medie a autovehiculelor - w număr mediu de pneuri pentru fiecare autovehicul - p număr mediu de zile/an cu precipitaţii mai mari de 0,254 mm

Pentru condiţiile concrete ale activităţii, cantitatea de pulberi estimată a fi antrenată de pe calea de rulare la deplasarea mijloacelor de transport este de cca. 2 kg/VKT. Această sursă are un impact local – maxim 10 m de calea de rulare şi este nedirijată şi necontrolată. În lipsa aportului de praf pe calea de rulare ori umiditate crescută, cantitatea de particule fine antrenate de pe calea de rulare scade semnificativ.

Având în vedere datele prezentate anterior se consideră că impactul activităților de construcție a proiectului propus asupra aerului se vor încadra în limite admisibile, conform legislației în vigoare.


4.2.2.2. În faza de funcţionare a investiţiei A. Prevederi ale BREF pentru emisiile în aer

Controlul emisiilor la arderea pe grătar Când se ard huilă sau lignit în sisteme de ardere cu grătar, cea mai mare parte a cenușii rămâne pe grătar și este colectată la bază. Numai o cantitate mică de cenușă părăsește cazanul ca cenușă zburătoare și trebuie colectată în echipamentele de reducere a emisiilor de praf.

Reducerea emisiilor de praf Pentru reducerea emisiilor de praf de la centralele cu ardere pe grătar se folosesc în prezent precipitatoare electrostatice (ESP) și filtre textile.

Reducerea emisiilor de SO2 Pentru arderea pe grătar, care se folosește mai ales la centralele industriale mai mici (<100MW), pentru a controla emisiilor de oxizi de sulf se folosește cel mai adesea un combustibil cu conținut redus de sulf. Deoarece temperatura de ardere variază între 850 și 950°C, se pot adăuga aditivi, precum piatra de var, direct combustibilului pentru a retine SO2. Acești aditivi sprijină capacitatea naturală a cenușii alcaline de a retine SO2. CaSO3 devine instabil la temperaturi mai mari de 850°C, iar CaO și SO2 co-există în echilibru chimic. Emisiile de SO2 provenite de la arderea sulfului organic sau piritic din cărbune pot fi reduse până la 95% sau mai mult prin desulfurizare in situ. Temperatura optimă pentru reacțiile de desulfurizare este în jur de 850°C. Desulfurizarea se obține prin reacția SO2 gazos și O2 de la suprafața exterioară și din structura poroasă a particulelor de CaO pentru a forma CaSO4. Produsul solid este îndepărtat din instalația de combustie împreună cu cenușa de pe grătar și cenușa filtrată. Pentru anumiți combustibili, mai ales lignit, unde cenușa conține cantități semnificative de calciu, majoritatea SO2 este reținut prin așa numita desulfurizare inerentă. În aceste cazuri, reținerea inerentă poate fi de 95%. Pentru majoritatea celorlalți combustibili, cum sunt cărbunii bituminosi, cenușa nu conține calciu. De aceea este necesară adăugarea de piatra de var măcinată într-o granulație corespunzătoare. Pentru a obține desulfurizări în proporție de 95% sau mai mult, raportul molar Ca/S trebuie să fie 2 sau mai mare. Piatra de var este dozată odată cu combustibilul de cele mai multe ori, direct în partea inferioară a camerei de ardere. Raportul Ca/S depinde de granulația pietrei de var și proprietățile ei de rezistență. Mărimea optimă a granulelor de piatră de var trebuie să fie de 50÷500 µm pentru a dobândi un timp de rezidență al particulelor de CaO destul de lung în cazan. Uzura și reactivitatea sunt determinate în teste de laborator, în funcție de standardele cumpărătorului. Acestea sunt determinate prin comparație cu mostre de referință din bazele de date existente. Pentru combustibili cu conținut mare de sulf, costurile pentru piatra de var și pentru depozitarea cenușii pot fi semnificative. De aceea tehnologiile secundare cum sunt injecția absorbantului în conductă (desulfurizare uscată modificată), au fost dezvoltate, de exemplu pentru a crește reactivitatea pietrei de var și a cenușii.


Clorul și fluorul continuți în combustibil sunt combinați în mare parte cu componente alcaline cum sunt sodiul sau potasiul. La temperaturi de 850°C, clorul și fluorul formează compușii gazoși HCl și HF, care reacționează mai departe cu CaO la temperaturi mai scăzute. În timp ce HF este reținut în proporție mai mare de 90% de către excesul de piatră de var din cenușa filtrată, ratele de reținere a HCl pot varia semnificativ. În funcție de nivelul de umiditate din gazele de ardere, cantitatea de piatră de var în exces din cenușa filtrată și tipul de filtrare (electro-filtre sau filtre textile), retenția HCl variază între 20% și 90%. Astfel, pentru combustibili cu conținut mare de Cl, cum este cărbunele din zona Saar din Germania, se pot instala masuri secundare precum injecția de Ca(OH)2. Pentru instalațiile de combustie mai mici de 100 MWth, folosirea cărbunelui cu conținut redus de sulf sau injectarea absorbantului este considerat a fi BAT.

Reducerea emisiilor de NOx Temperaturile scăzute de ardere pentru sistemele de ardere pe grătar sunt avantajoase pentru reducerea emisiilor de NOx. În acest context trebuie subliniat că sistemele de ardere pe grătar (fără măsuri suplimentare de control) emit în jur de 300 mg/Nm³ de NOx, care este mult mai puțin decât emisiile de la o centrală cu ardere necontrolată de cărbune dur pulverizat. Pentru cazanele pe huilă care au aplicat excesul scăzut de aer ca primă măsură, excesul de aer obișnuit este de 5÷7% O2 (în gazele de ardere). O ardere cu exces redus de aer are 3÷6% O2 în gazele de ardere și o reducere corespunzătoare a NOx de 10÷40%. De asemenea și timpul de staționare a fost identificat ca factor cheie în controlul simultan al NOx, CO și carbonul nears.

B. Emisii în aer din activitatea instalaţiei analizate Surse staţionare - controlate

A. Centrala termică B. Buncăr hidroxid de calciu C. Buncăr cenușă zburătoare

Surse mobile

mijloacele de transport auto, echipate cu motoare Diesel Caracteristicile surselor:

- surse nedirijate - evacuări intermitente de gaze eşapament - surse la nivelul solului


Caracteristicile surselor de poluanți pentru aer

Instalatii de ventilare (de tip exhaustor)

Debit nominal

Înaltime de

refulare

Viteză efluent

Sursa Mod de

evacuare Nr.

ventilatoare

(mc/h) (m)

Direcţia de evacuare

(m/s) Coș

centrala termică (filtru cu

saci)

Evacuare forţată, cu instalaţii de reţinere

1 144.200

m3/h 60 vertical

28

Buncăr hidroxid de

calciu 80 mc


1 5 mc/h 17 vertical

Buncăr cenușă

zburătoare


1 55 mc/h 14 vertical

C. Instalații de colectare, reținere și dispersie în atmosferă • Filtru tip sac pentru gazele de ardere

Descriere funcțională Gazele de ardere rezultate din funcționarea cazanului sunt transportate la filtrul cu sac prin conductele pentru gaze de ardere. Reținerea particulelor de cenușă zburătoare este realizată în primul rând pe suprafața textilă prin intermediul unui ghidaj forțat geometric. În continuare, în procesul de curățare a gazului de ardere, cenușa zburătoare formează un strat filtrant pe suprafața textilă și mai mult SO2 este îndepărtat în perioada de staționare și/sau reacție cu ajutorul hidroxidului de calciu. Pe baza unei măsurători de presiune diferențială în amonte și în aval de filtru, se va lua o decizie pe partea de control, privind perioada când este necesar a se efectua curățarea filtrului din punct de vedere economic (creșterea pierderilor de presiune). Praful acumulat este colectat în recipientele pentru praf dispuse dedesubt. Cenușa este transportată din recipientele pentru colectare praf prin intermediul unor transportoare elicoidale cu jgheab. Filtrul cu saci de la marginea acoperișului trebuie să fie pregătit astfel încât să fie posibilă o legătură bine izolată. Instalația e prevăzută cu izolație termică și sistem de degivrare. Filtrele cu saci vor fi schimbate în timpul perioadelor de întrerupere a funcționării prin ușile de acces de pe acoperiș. Un dispozitiv de măsurare a nivelului va fi instalat în ambele pâlnii de alimentare ale filtrelor pentru supraveghere maximă.

Date tehnice

• Filtru cu sac Volum de funcționare, admisie 144,200 m3h Temperatura de lucru 190 °C Temperatura de funcționare 160 – 220 °C


Pierdere de presiune prin filtru 8...20 m bar Conținut de praf în gazul curățat ≤20mg/mn

3 la 6% O2 uscat Suprafața filtrului 2,112 m2

Sarcina pe suprafața filtrului 1.138 m3/m2 x min Acumularea de praf fără aditivi 340 kg/h ( la 4g/Nm3) Acumulare de praf cu aditivi 680 kg/h ( la8g/Nm3) Densitate (estimată) ρ = 0,6 kg/l; 567 l/h Densitate cu aditivi (estimată) ρ = 0,65 kg/l; 1046 l/h

• Gaz de ardere

Temperatura minimă a gazelor de ardere 160 ° C Temperatura maximă a gazelor de ardere 220 °C Temperatura limită 230 °C Temperatura cerută 190 °C Debitul gazelor de ardere VB = 144,200 m3/h Fluxul maxim admis de gaze de ardere VB = 153,500 m3/h în funcționare Tip praf: cenușă zburătoare provenită din arderea cărbunelui Conținutul de praf în gazul brut kbrut = 4g/m3 în condiții normale Conținutul de praf în gaz brut inclusiv aditivi kbrut = 7 – 8 g/m3 în condiții normale Plaja de reglare, instalație 30...100 %

Componentele instalației

• 1 filtru cu sac, cu suprafața materialului filtrant de 2112 mp: (pentru accesibilitate cu uși izolate în interior) curățare cu aer comprimat, cu unitate de întreținere cu aer comprimat, cu impuls și timpi de pauză ajustabili, dispozitiv de control pentru dispuneri diferite ale circuitului de presiune în cabina de control, cutii pentru valvele de control, proiectat ca o construcție din tablă de oțel cu îmbinare prin înșurubare, cu design modular.

Praful reținut este colectat în 2 conducte de colectare a prafului în total compuse din:

12 piese superioare pentru gaz curat 160-14/5, 650 kg/pce 24 uși în acoperișul filtrului cu izolație interioară 2 carcase pentru filtru cu cameră de preseparare integrată cu admisie centrală a fluxului; proiectate ca o construcție filetată 2 recipiente pentru colectarea prafului 3,625 x 7,500 / 625 x 6500 2 bucăți transportoare elicoidale cu jgheab 6,500 x 625 n=30 1/min P = 2.2 kW, 400 V, 50Hz cu garnitură de etanșare, lagăr cu picior și monitorizare a vitezei 2 bucăți uși de acces 600 x 460 cu izolație interioară 4 bucăți ciocane de semnalizare electrice


60 țevi de injecție cu îmbinare rapidă, 2" 2x1056 m2 suprafața filtrului , constând din 840 furtunuri pentru filtru cu inel de strângere, garnitură PTFE, indicator 740 g/m2, 120l/min (2 m bar), furtun cu strat dublu 840 carcase suport, despărțite, 1.4301 sau asemănător, NG 160 x 5.020, decapate și pasivizate, 16 Lst., Distanța între inele 200 mm, amplasate în interior VA-Venturi 3 cutii pentru supape cu supape cu servocomandă 60 supape mobile 2" 3 rezervoare aer comprimat, 100 l 1 dispozitiv control al filtrului cu DF 520 cu modul de extensie K 50,K30 și măsurare ∆ρ 1 curățător pentru furtunul de măsurare RM 20 1 unitate de întreținere cu aer comprimat și regulator filtru 1" 1 panou de conectare pentru dispozitivul de reglare și pentru mentenanță cu aer comprimat (încălzit) 1 platformă de trecere la filtru pentru ocolirea recipientului sub presiune 2 senzori temperatură PT 100 la intrare/ieșire din filtru

Date tehnice

• Filtru cu saci Debit gaze de ardere 144,200 m3/h în timpul funcționării ( la 190°C) Temperatura de funcționare 160 – 220 °C Temperatura limită 230 °C Limita inferioară admisibilă a presiunii în filtru 50 mbar Suprafața filtrului 2,112 m2

Sarcina pe suprafața filtrului 1.138 m3/m2 x min Materialul carcasei, conducta 1.0038 Grosimea pereților 3 mm Dimensiuni (L x l x Î) 9,000 x 7,800 x 14,200 fără turn scară Greutate totală, aproximativ 30,000 kg

• Transportor elicoidal tubular Dimensiunea nominală 273 x 6000 lungime, rabatabil 2 buc. orificii de intrare dimensiune nominală 250 2 buc. orificii de evacuare dimensiune nominală 250 2 buc. portițe de vizitare Suport mecanism de antrenare și suport final P = 2,2kW, 30 1/min, 400 V, 50Hz cu garnitură de etanșare, lagăr cu picior, cuplă și monitorizare a vitezei Material: 1.0038


Greutate: 550 kg • Construcția de oțel a filtrului vopsită 2K PUR 1x amorsă 2 x strat de

acoperire: Din oțel profilat, destinat instalării în exterior, structură suport pentru filtru. Înălțime: 6,500 m Structura suport filtru, aproximativ: 7,500 m incluzând balustrada circulară și platforma de trecere

• Turn scara Acces la acoperișul filtrului prin turnul de scară circular, model complet galvanizat Înălțimea, aproximativ: 12,2 m Diametrul,aproximativ: 1800 mm Greutatea, aproximativ: 3.500 kg

• Buncărul pentru hidroxidul de calciu

• Descriere funcțională Instalația este folosită pentru depozitarea, dozarea și transportul aditivului hidroxid de calciu. Scopul este o aprovizionare aproape continuă cu un amestec aditiv/aer pentru desulfurizarea gazului de ardere care poate fi injectat în linia gazului de ardere. Oxidul de calciu adus în sistem este ulterior separat la filtrul cu sac cu substanțele în suspensie din gazul de ardere. Punctul de transfer pentru injectare este la finalul furtunului de transport pentru dozarea oxidului de calciu. Buncărul de var este proiectat să fie realimentat cu ajutorul unui vehicul pentru buncăr. Acesta trebuie să poată fi golit în întregime în cadrul procesului de umplere. Pentru a avea disponibil un volum suficient în eventualitatea unei livrări cu întârziere sau a unei defecțiuni tehnice s-a prevăzut un buncăr pentru hidroxid de calciu cu un volum util de 80m3 cu descărcare pneumatică. Echipamentul de dozare și fluidizare este amplasat chiar în construcția buncărului. Varul este luat din buncărul de var și încărcat cu ajutorul unei garnituri rotative într-un rezervor intermediar care separă mecanic buncărul de var de unitatea de dozare. Acest lucru este necesar pentru a separa greutatea de alimentare a buncărului de var de echipamentul de dozare și pentru a evita orice trecere necontrolată a varului prin șurubul de dozare. Volumul depozitat în rezervorul intermediar este reglat și controlat cu ajutorul a două alarme de nivel. Prin unitatea de dozare fină aflată sub rezervorul intermediar un flux constant de var este trimis la puțul de alimentare a sabotului injectorului. Debitul volumetric asigurat de un ventilator transportor este încălzit și uscat de un element de încălzire înainte de a trimite fluxul de var la sabotul injectorului. Aditivul astfel fluidizat este transportat printr-o linie de furtun din faza de structură subțire a sistemului de transport, de la mantaua pistonului până la linia de gaz nepurificat (maximum 35 metri).


Aerul pentru transport este luat din exterior. Nu este proiectată o conductă pe partea de admisie la căminul de încălzire. Cantitatea de var este furnizată în paralel cu consumul de combustibil și/sau fluxul de gaz de ardere care este realizat prin intermediul unui convertizor de frecvență pe unitatea de dozare fină. Pentru îndepărtarea posibilelor obstacole de pe linia de transport, astfel îmbunătățind siguranța operațională, se asigură un circuit pentru obstacole care necesită o clapetă pe linia de transport în amonte de sabotul injectorului. Deschiderea și închiderea acestei clapete cauzează impulsuri de presiune în furtun ceea ce duce la eliberarea obstacolului.

• Date tehnice Materialul transportat: Ca(OH)2 (material proaspăt) suprafața BET

aproximativ 9...20 m2/g Temperatura materialului transportat: ≤30ºC Umiditatea materialului transportat: uscat, turnabil și fluidizabil Granulometrie: prăfos Greutate vrac 0,4÷0,5 t/m3

Agentul de control și degajare Aer comprimat, uscat prin absorbție, -25ºC, DTP, 6÷8 bar, aproximativ 5m3/h

Punctul de transfer aer comprimat la o distanța maximă de 3m de la consumatorul de aer comprimat

1 punct de transfer • Descrierea componentelor

• 1 buncăr pentru depozitarea hidroxidului de calciu Pentru instalare în exterior, a se instala pe o fundație asigurată de proprietar, cu o masă specifică în vrac maximă de 800 kg/m3

Capacitate nominală: 83 m3

Capacitate utilă: 80 m3

Diametru nominal 3,200 mm Înălțime cilindru 9,250 mm Înălțime con 4,200 mm Gradient con. 70º Diametru orificiu ieșire 273 mm Înălțime orificiu ieșire 2,800 mm deasupra fundației asigurate de

proprietar Buncărul este confecționat într-o singură bucată folosind banda lată din clasa S235JRG2 (RSt 37-2) conform EN 10025/10029, categoria A. Este bine sudat și dotat cu șuruburi cu ochi pentru transport. Sudurile sunt executate conform categoriilor de evaluare C în concordanță cu DIN EN 25817. Acoperișul buncărului este proiectat pentru o sarcină mobilă de 2.5 kN/m2. Filtru atașabil, tip RF BA 900 fără ventilator, filtru cu curățare cu aer comprimat, constând din: Carcasa filtrului din tablă de oțel, DN 900, h = 1,250


14 buc. furtunuri pentru filtru, lungime 1,450 mm Rezervor aer comprimat cu robineți cu membrane atașați Conducta suflantei Unitate de mentenanță ½" Duză aer proaspăt NB 160 Clapetă gaz curat NB 160, operată pneumatic, cu capac detașabil pentru gaz curat Racorduri electrice 230 V AC Suprafața filtru 8,7 m2 Materialul filtrului pâslă din fibre de poliester compactizată cu plăci cu ace Total praf < 10mg/Nm3

• 1 dozator pentru hidroxid de calciu în linia de gaz nepurificat Flux masa oxid de calciu m = 30...185 kg/h Densitate aditiv = 0,4 ... 0,5 kg/l Temperatura admisie T = -20 ... 40 ºC Presiunea în eventualitatea defecțiunii la unitatea de dozare p = +50 m bar temperatura maximă admisă în furtun transportor : T ≤ +80 ºC Mediu înconjurător uscat, în buncăr Materia în vrac hidroxid de calciu Granulometrie 0 ... 0,1 mm Proprietăți materie vrac non-abrazivă, uscată, sinterizată

1 suflantă transportoare: Compresor canal lateral SD 80, P = 4kW, 400 V AC,50Hz Ieșire: 260 Nm3/h Presiune de refulare: 230 m bar Cu 1 amortizor și accesorii ( clapă de fum manuală, supapa de reținere, clapetă oprire motor, 1 manometru, 1 termometru, inclusiv convertizor de frecvență)

1 conductă injector Carcasa din oțel de calitate superioară, cu canal de evacuare spre conducta ejectorului

Flanșa de conectare pentru dozare Ø 80 mm Racord suflanta DN80

1 senzor temperatură: Constând din termometru cu rezistență și traductor de măsurare 1 comutator presiune: Pentru a semnala obstacolele apărute pe conductă sau pe linia transportoare 1 sistem special încălzire conducta: 230 / 400 V, 50Hz, 3kW, controlat prin termostat


1 linie transportoare : Proiectată sub forma unui sistem de furtunuri instalate bride cablu Diametru: DN 80 (diametrul interior = 80mm) Intervale de temperatură: de la -30º C până la +80ºC Miez: NR, negru, neted Înveliș exterior: NR/SBR, negru, model textil Lungime: max. 35m Diferența înălțime: 10 m Presiunea în punctul de injectare max. 0 ... 30 m bar 1 traseu de furtunuri cu elemente de fixare De la cadrul buncărului până la punctul de transfer la linia de gaz nepurificat, constând din suporți, bride cablu și trasee de cablu

• Manipularea cenușii și buncărul pentru reziduuri (buncăr cenușă)

Descriere funcțională Pentru depozitarea materialului separat în filtrul cu sac se prevede un buncăr pentru cenușă. Buncărul este proiectat pentru o durată de depozitare de aproximativ 4 zile. Așadar volumul de alimentare este stabilit la 80 m3. Pentru descărcare, camionul buncărului intră în structura de oțel sub pâlnia de alimentare cenușă și poate fi astfel umplut direct. O descărcare prin vibrații în partea inferioară a pâlniei alimentatorului are rolul de a fragmenta particulele lipite de cenușă pentru a le putea elimina în cel mai optim mod posibil. Pentru a putea încărca cantitatea dorită în camion, sub aceste dispozitiv de descărcare prin vibrații este instalată o garnitură rotativă. Un burduf de încărcare cu filtru pentru duză asigură o încărcare fără praf a cenușii în camion. La nivelul încărcării silozului se va asigura o platformă pentru a se putea efectua lucrări de mentenanță și reparații. Platforma este acoperită cu grătar pentru platforme. Aerul necesar pentru transportarea cenușii la pâlnia de alimentare este evacuat în mediul înconjurător prin intermediul unui filtru atașat buncărului fără a produce praf și astfel încât să se evite formarea unei diferențe de presiune față de mediul ambiant. În timpul perioadei de depozitare, cenușa este menținută într-o stare de curgere liberă prin intermediul unei încălziri superficiale și a unei izolații a pâlniei de alimentare, a sistemului de încărcare a cenușii, a containerului intermediar și a punctelor de transfer prin aceasta reducându-se formarea de bulgări sau adeziuni de cenușă.

Date tehnice

Capacitate: 85 m3 ( volum geometric) Volum util: aproximativ 80 m3

Material în vrac cenușă de la filtrul cu sac Granulometrie < 1mm


Densitate în vrac, teoretică 1,2 t/m3

TCenușa max.: ≤ 160 ºC

Descrierea componentelor

• 1 buncăr pentru reziduuri - buncăr rotund din tablă de oțel, în partea inferioară a structurii de oțel

Ρbuncăr: 0 m bar g. Diametru: 3,150 mm Înălțime cilindru: 10,500 mm Înclinare con: >60º Înălțime con: 2,350 mm Deschidere evacuare: diametru 1,650 Înălțime totală platforma intermediară: 5250 mm Grosimea plăcii: 4 până la 8 mm

• 1 acoperiș plat Cu măsurare a nivelului de umplere și cu trapă încastrată, acoperișul buncărului este izolat din interior și accesibil prin o construcție sudată din multiple piese. Diametru: 4000 mm Acoperit cu: 5/7 tablă striată

• 1 structură suport buncăr din segmente asamblate cu corpuri de stabilizare pentru susținerea buncărului pe structura de oțel de dedesubt, material 1.0038; placată, îndepărtarea ruginii conform coeficientul de puritate SA 2.5

Număr coloane principale: 4 Distanța între coloane: 2,250 x 2,250 mm Înălțimea de descărcare buncăr 8,100 (diametru 1,650)

• Accesorii

1 balustradă acoperiș Diametru: 3390 mm Înălțime: 1100 mm Protecție anticorozivă: galvanizată ( sau placată) 1 buc. scara simplă cu un singur tronson 15,5 m: +5250-+19,700 cu balustradă pentru montare protecție integrată, trepte perforate, antiderapante cu opritori sudate la balustra de protecție. Include 2 x centuri de siguranță și 1x mecanism de glisare Lățimea scării 370 mm Palier 1, rabatabil Protecție anticorozivă Galvanizată ( sau placată) 1 vârf con din material 1.0038 diametrul superior: 3150 mm diametrul inferior 1650 mm grosimea plăcii aproximativ 5 mm


Filtru atașat: De tip RF BA 900 fără ventilator, curățarea filtrului se face cu aer comprimat, filtru care constă din : Carcasa filtrului din tablă de oțel, DN 900, H = 1250 14 saci filtru 1520 mm lungime Rezervor aer comprimat cu robineți cu diafragmă atașați, tuburi suflante Unitate mentenanță ½" Derivație pentru aer curat NB 160 Cutie terminală Clapetă pentru gaz purificat NB 160 operată pneumatic, capacul gaz purificat va fi îndepărtat, izolat din interior Conexiune electrică 230 V AC Suprafața de filtrare 8,7 m2

Materialul filtrului Nomex Material carcase suport 1.4301 Gaz purificat <10 mg / Nm³

• 1 structură oțel pentru buncăr pentru reziduuri cu platformă pentru descărcarea buncărului Din segmente asamblate cu corpuri de stabilizare paralel cu direcția de drum, cu cadru la nivelul platformei pentru a crea punctele de suport ale buncărului de var, plăci de fundație pentru fixarea structurii de oțel în cutiile de ancorare cu ajutorul buloanelor de ancorare.

Material: 1.0038; Protecție anticorozivă: placat Îndepărtarea ruginii conform procentului de puritate SA 2,5 Fundație: Două fundații continue pentru cutiile de ancorare Pavat cu grătar pentru platforme (galvanizat) Pardoseala: grătar 30/30/3 Sarcina admisă 2,5 kN/m2

Deschidere centrală pentru încărcarea buncărului

• 4 cutii de ancorare Vor fi instalate în construcția fundației pentru ancorarea suporților buncărului ca și schelet permanent.

• 1 sistem eliminare praf din pâlnia de alimentare cenușă la zona de încărcare a camionului fără praf Pentru a fi atașat sub buncăr, pentru cenușa zburătoare, temperatura maximă a produsului 160ºC (în camion <80ºC), fluxul volumetric efectiv dorit de aproximativ 55 m3/h, material în vrac uscat prin procedeu tehnologic, pregătit să fie transportat și aflat în curgere liberă, evitându-se formarea de bulgări sau adeziuni, neutru din punct de vedere chimic, a fi instalat sub gura de evacuare a buncărului cu diametrul 1650.

• 1 echipament de încărcare DN 300 x 1.400 mm, pentru ataşarea filtrului în partea de sus a flanşei DN 300 perforat conform PN 10 DIN 2501. Temperatura maximă a materialului în vrac: 1400C, formă structurală compactă cu acţionare cu motor. Acţionare totală înălţime: aprox. 1.720 (inclusiv indicatorul de nivel)


Lungime extensibilă: 1.400 mm

• 1 filtru compact Curgere volumetrică :1000 Bm3/h Temperatura de funcţionare:140 °C Temperatura maximă admisibilă:160 °C Presiunea de funcţionare:- 20 m bar Suprafaţa de filtrare:7.5 m2 Numărul de furtune:3 Curgerea maximă în spaţiul furtunului: 1.62 m/s Încărcarea suprafeţei de filtrare: 2.22 m3/m2xmin Conţinut de praf al gazului curat:< 5 mg / m3 Mediul de curăţare:aer comprimat uscat, fără ulei Presiunea de curăţare:aproximativ 6 bari g.

Părţi componente a filtrului compact

1 carcasă de filtru 1.5mx 0.7mx 0,25 m 1 valva solenoid de colţ 1 ½ inch, 1 lance cu duza cu clemă 1 vas de distribuţie aer comprimat aproximativ 20 l, 6 bar g., DN 193x550 lg 3 cartuşe filtrante din poliester 1 controler de presiune a filtrului 1 unitate de control RM BV4 3 dispozitive cu clemă pentru cartuş 1 motor pentru ventilator 1 manipulator de cenuşă pneumatic: Capacitatea de transport: 6m3/h Materialele transportate:cenuşă / var amestec uscat, Caracteristicile de transport: fluid, care urmează să fie fluidizat Granulaţia: 0-4 mm Lungimea de transport:aprox. 35 m Numărul de cotituri: 6 Mediul de transport şi control: aer comprimat, -25° DTP

min. 4 bar g. maxim 6 bari g. Locul montării: sub filtrul sac Temperatura: -20 °C ... +40 °C Intervalul de închidere: de la 3 la 4 minute Conexiune aer comprimat: 1 ½ " Curgerea teoretică de aer comprimat: 420 m3/h Curgerea practică de aer comprimat: 250 m3/h Linie ventilare: 1 ţol, în filtrul sac 1 alimentator de cenușă pe transmiţător 1 vas intermediar


Volum util: 500 litri Inclusiv semnalizator 1x min and 1x max

Coșul pentru evacuarea gazelor de ardere

Date tehnice S-a prevăzut coș de ardere din oțel cu pereți dubli conform DIN 4133 și standard de lucru de la fabricant, tip II, tipul autonom. Sistemul de coș este proiectat ca un sistem autonom din 3 piese (21m/21m/18m) de formă cilindrică. Înălțimea evacuării coșului este de 60 m.

−Design: Fluxul gazului de ardere: 85.000 Nm3 / h Temperatura gazului de ardere: 230°C gaz de ardere de cărbune cu un conținut de praf: 20 mg/Nm3

Componentele sistemului de coș: 1 placă de ancorare cu șablon de instalare 1 bază coș cu toate elementele de siguranță 1 țeavă de susținere diametru 1910 mm x 6 mm 1 tub fum diametru 1700 mm x 5 mm, lungime 59m

D. Concentraţii şi debite masice de poluanţi estimaţi a fi evacuaţi în

mediu faţă de normele în vigoare

Surse fixe

A. Centrala termică Consumul orar de cărbune va fi de 8.000 kg. Debitul gazelor de ardere este de cca. 85000 Nm3/h respectiv 144.200 în condiții de funcționare. Pentru calculul debitelor de opoluanți s-a utilizat metodologia Corinair. Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul de mai jos :

Poluant Factor emisie g/GJ

Debit masic g/s

Concentrație la emisie mg/mc

Metan 0,6 0,05 1,94

Monoxid de carbon 14 1,07 45,22

Dioxid de carbon 100200 7641,64 323661,20

Particule 20,88 884,37

Oxizi de azot 260 16,60 703,09

Oxizi de sulf 330* 21,20 897,92 * Valoarea ține cont de conținutul de sulf din combustibil, utilizând relația:


( )r-1 100

2

2

e ×

×

=H

mm

i

S

SOS

SO

Unde: eSO2 – emisia de SO2 m SO2 – masa moleculară a SO2

m S – masa moleculară a S S – conţinutul de sulf al combustibilului Hi – puterea calorifică inferioară a combustibilului

Pentru poluanții: particule, oxizi de sulf respectiv oxizi de azot sunt prevăzute instalații de reținere. Concentrațiile acestor poluanți ținând cont de randamentele instalațiilor de reținere sunt prezentate în tabelul următor comparativ cu limitele de referință:

Valori de referinţă (mg/Nm3)

Poluant Concentraţia

la emisie (mg/Nm3) HG 440

2010 BAT Prop.

Directiva IED

Ord. 462/93

Particule 17 50 5-20 30 (100) SO2 358 850 200-400 400 (2000) NOx 297 400 200-300 300 (500) CO 38 - - - 250

Se observă că valorile reglementate sunt respectate în totalitate, concentraţiile poluanţilor fiind inferioare celor maxime admise.

B. Buncărul de hidroxid de calciu – Ca (OH)2 Instalația este prevăzută cu sistem de reținere a particulelor tip filtru cu saci ce asigură o concentrație maximă de particule în aerul evacuat sub 10 mg/m3. Raportând această valoare la debitul de aer evacuat (5 m3/h) se obține debitul de poluant (particule) de maxim 50 mg/oră.

C. Buncăr cenușă zburătoare Buncărul are capacitatea de 80 mc și este prevăzut cu filtru cu saci ce asigură la evacuare o concentrație de particule sub 10 mg/m3. Raportând această valoare la debitul de aer evacuat (55 m3/h) se obține debitul de poluant (particule) de maxim 550 mg/oră. Sursa este discontinuă.


Surse staţionare dirijate Tabel nr. 4.2.1.

CMA (mg/mc) Sursa Poluant Debit masic (g/h)

Concentraţia (mg/mc)

HG 440/2010 OM 462/1993

Particule 1443,6 17 50 NOx 24.840 297 400

Coș fum centrala termică

SO2 30.456 358 850 Buncăr Ca(OH)2 Particule 0,05 < 10 50 Buncăr cenușă zburătoare

Particule 0,55 < 10

50

Surse staţionare nedirijate

Tabel nr. 4.2.2. Sursa Poluantul Debit masic

(kg/h) Concentraţia (mg/mc)

CMA Cf.OM 462/93

(mg/mc) Manipulare combustibil

particule 2

Surse mobile (mijloace de transport)

Conform “Ioan Anghelache – Noi combustibili pentru automobile, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1993”, cantităţile de substanţe poluante rezultate prin arderea unui kilogram de combustibil în motor (valori medii) sunt :

Tabel nr. 4.2.3.

Cantitate Concentraţie Natura poluantului

g/kg motorină mg/mc Monoxid de carbon (CO) 21 1,19 Oxizi de azot (NOx) 27 1,53 Hidrocarburi nearse 13 0,7 Dioxid de sulf 7,8 0,44 Aldehide 0,8 0,045

Cantităţile maxime de poluanţi ce vor rezulta din arderea carburanţilor în motoarele cu ardere internă sunt prezentate în tabelul următor :

Tabel nr. 4.2.4.

Natura poluantului Cantitate maximă g/zi

Monoxid de carbon (CO) 5.355 Oxizi de azot (NOx) 6.885 Hidrocarburi nearse 3.315 Dioxid de sulf 1.989 Aldehide 204


Condiții anormale de funcționare Pentru pornirea centralei se utilizează lemn. Cantitatea de lemn necesară este de cca. 2 tone/pornire, respectiv cca. 6 tone anual (pentru 3 porniri/an). În timpul pornirii, emisiile de poluanți sunt comparabile cu valorile reglementate (cele din timpul funcționării normale). În timpul opririi, emisiile nu vor depăși valorile reglementate.

4.2.3. Prognozarea poluării aerului Calculul concentraţiilor de poluanţi la nivelul solului (imisii):

Elementele poluante nu rămân la locurile unde sunt produse, ci – datorită unor factori influenţi – se îndepărtează mult de acestea. Aflate în concentraţie mare la sursa de evacuare în atmosferă, pe măsură ce se îndepărtează, se împrăştie şi datorită unor fenomene fizice sau chimice, cad pe pământ sau se descompun, realizându-se o purificare naturală a atmosferei. Distanţa pe care se pot restabili proprietăţile naturale ale aerului depinde de concentraţia poluanţilor evacuaţi (debitul de emisie), de factorii meteorologici şi de factorii topografici. Calculul dispersiei gazelor la suprafaţa solului foloseşte teoria clasică a difuziunii şi teoria lui G.I.Taylor asupra difuziunii în atmosfera joasă privind corelaţia statistică a turbulenţei. Pentru studierea dispersiei poluanţilor în aerul atmosferic s-a folosit un model matematic de difuziune tip gaussian, adaptat pe calculator sub formă de program de către Munteanu T. - Bacău, denumit Model climatologic SIMGP v3. Programul a fost realizat având la bază teoria modelelor de dispersie din “User’s guide for industrial source complex (ISC3) dispersion models”, editat în septembrie 1995 de U.S. Enviromental Protection Agency, Office of Air Planning and Standards Emission, Monitoring, and Analysis Division Research, Triangle Park, North Carolina. Programul calculează probabilităţile de apariţie a claselor de vânt pe clase de stabilitate atmosferică şi în sfârţit, pe cele 16 direcţii de vânt, numite tripleţi, pentru date meteorologice pentru periode de timp 24 ore sau anuale. Se calculează concentraţii medii pentru intervale de timp de mediere 30 min, zilnice, lunare, anuale sau multianuale pornind de la emisie de poluanţi a mai multor surse. Modelul determină aceste concentraţii în jurul sursei. Modelarea procesului:

• mecanismul principal de transport a poluantului este difuzia; viteza de mişcare a poluantului se calculează în funcţie de gradientul termic

• dispersia poluantului are loc longitudinal de-a lungul direcţiei de vânt

• diminuarea sau dispariţia concentraţiei poluantului are loc pe baza unei ecuaţii de gradul I.

Principalele ipoteze

• se consideră un sistem de axe coordonate x, y, z ; în originea acestor axe de coordonate se află o sursă de poluare;

• direcţia vântului se va da de-a lungul abscisei x;

• ordonata y este perpendiculară în plan pe direcţia vântului, iar axa z este perpendiculară în spaţiu pe axa x;

• se consideră z = 1,5 m ;


• migrarea poluanţilor este bidimensională în zona determinată şi anume în direcţia xOy;

Condiţii limită

• sursa emite poluantul în atmosferă cu o concentraţie Crez; determinată prin calcule;

• concentraţia normală se presupune a fi ≤ CMA distanţă depărtată de sursă se presupune dispariţia poluantului.

Date de ieşire

• concentraţii la sol pentru o categorie de stabilitate atmosferică introdusă;

• concentraţii maxime Cmax , la distanţa de sursă Xmax; Parametrii de intrare

• caracteristici fizice şi tehnice ale sursei: - limita admisibilă a poluantului (mg/mc) - cantitatea de poluant evacuată (g/s), respectiv concentraţia măsurată în teren - înălţimea fizică a sursei (m) - diametrul gurii coşului (m) - viteza gazelor în coş (m/s) - temperatura gazelor evacuate (°C)

• caracteristici meteorologice: - temperatura aerului ambiant (°C) - viteza vântului la sol (m/s) - înălţimea inversiunii termice (m)

• caracteristici ale zonei de dispersie (natura terenului): - urban (funcţie de înălţimea construcţiilor din zona de influenţă) - rural (funcţie de tipul vegetaţiei, pe anotimpuri)

Prin introducerea datelor prezentate în Studiul emisiilor de poluanţi gazoşi s-a determinat aria de răspândire a poluanţilor în aerul atmosferic. Rezultatele modelării sunt prezentate în figurile anexate (Fig. 1-3) ; au fost reprezentate grafic valorile izoconcentraţiilor de poluanţi şi valorile concentraţiilor conform condiţiilor meteorologice predominante în zona municipiului Oradea şi suprafeţele afectate. Concentraţiile maxime de poluanţi în imisie calculate pentru sursa de poluare, raportate la valorile reglementate sunt prezentate în tabelul următor comparativ cu valorile admise conform OM 592/2002. Pentru prezentarea influenţei proiectului CET Oradea s-a modelat dispersia poluanţilor NOx evacuată din sursa de ardere CET (după implementarea investiţiei de modernizare a CET) şi centrala termică a SC Zahărul Oradea SA. Rezultatele sunt prezentate în Fig.4 şi Tabel.


Tabel

Sursa Poluant Concentrația

maximă µg/mc

Distanța maximă

m

Admis 592/2002

µg/mc

SO2 53,00±3,51 125

NOx 41,22±2,73 200* CT – F-ca de zahar Oradea

PM10 0,82±0,07

N : 100 m S : 90 m

50

CT – F-ca de zahar Oradea

cu CET Oradea

NOx 42,37±3,49 N : 100 m S : 90 m

200*

*limita orară Concluzii Concentraţia poluanţilor în aer ambiental se încadrează sub limitele admise de OM 592/2002.

Măsuri de diminuare a impactului Tabel – Instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), măsuri de prevenire a poluării aerului

Denumirea sursei de poluare

Denumirea şi tipul instalaţiei de tratare

Poluanţii reținuți

Eficienţa instalaţiei, în concordanţă cu

documentaţia tehnică de proiectare

Alte măsuri de prevenire

a poluării

Arderea cărbunelui

Instalație tip filtru cu saci particule 99%

Arderea cărbunelui

Instalație de desulfurare cu

hidroxid de calciu

Oxizi de sulf 65%

Arderea cărbunelui

Măsuri primare pentru reducerea oxizilor de

azot NOx 57%

Evaluarea riscului potenţial pentru sănătatea populaţiei Efectele poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei, vegetaţiei şi construcţiilor Efecte asupra sănătăţii umane

Monoxidul de carbon (CO)

Studiile epidemiologice au pus în evidenţă patru tipuri de efecte asupra sănătăţii asociate cu expunerile la monoxid de carbon (în special cele care produc niveluri ale carboxihemoglobinei COHb sub 10%):

- efecte cardiovasculare - efecte neurocomportamentale


- efecte asupra fibrinolizei - efecte perinatale.

Hipoxia cauzată de CO determină deficienţe în funcţiile organelor senzoriale şi ţesuturilor. În ceea ce priveşte efectele cardiovasculare, şi anume, o scădere a capacităţii de preluare a oxigenului şi scăderea rezultantă a capacităţii de muncă, acestea s-au pus clar în evidenţă, începând de la o concentraţie de 5% a COHb. Unele studii raportează aceste efecte chiar de la 3,3-4,3% COHb. Efectele cardiovasculare pot avea implicaţii asupra sănătăţii populaţiei largi sub aspectul reducerii potenţialului fizic în timpul activităţilor profesionale sau recreative. Un segment important al populaţiei asupra căruia se manifestă efectele cardiovasculare ale expunerii la CO este reprezentat de bolnavii de anghină pectorală. La aceştia, agravarea anghinei apare la 2,9-4,5% COHb, iar uneori chiar sub 2% COHb. Niveluri ridicate ale COHb determină şi efecte secundare, ca de exemplu schimbări în pH-ul sângelui şi în fibrinoliză, reducerea greutăţii fătului la naştere şi dezvoltarea postnatala întârziată. Alte segmente ale populaţiei supuse unui risc crescut sunt:

- femeile însărcinate şi copiii mici - vârstnicii - bolnavii de bronşită cronică şi emfizem pulmonar - tinerii cu tulburări cardiace sau respiratorii grave - persoanele cu tulburări hematologice - persoanele cu forme genetice neuzuale ale hemoglobinei asociate cu

reducerea capacităţii de oxigenare - persoanele tratate cu medicamente depresive.

Organizaţia Mondiala a Sănătăţii recomanda un nivel de 2,5-3,0 COHb pentru protecţia sănătăţii populaţiei, incluzând şi grupurile sensibile. Pentru aceasta, concentraţiile de CO în aer nu trebuie să depăşească următoarele valori (recomandate ca valori-ghid pentru protecţia sănătăţii populaţiei): - 60 mg/mc pentru 30 minute - 30 mg/mc pentru 1 oră - 10 mg/mc pentru 8 ore. Standardul românesc (STAS 12574-87) prevede următoarele limite sanitare: - 6 mg/mc pentru 30 minute - 2 mg/mc pentru 24 ore.

• Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului Nr. 592 / octombrie 2002 – prevede următoarele valori limită :

valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane* : ....................... 10+6 mg/mc CO ; * Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore

Bioxidul de sulf Calea de pătrundere în organism este tractul respirator.


Efectele atât la expunerea pe termen scurt (10-30 minute), cât şi la expunerea pe termen mediu (24 ore) şi lung (an) sunt legate de alterarea funcţiei respiratorii. În concentraţii peste 1000 µg/m3 (apar, în general, numai la locul de muncă) timp de 10 minute pot apare efecte severe ca: bronhoconstricţie, bronşite şi traheite chimice. La concentraţii de 2600-2700 µg/m3 pe 10 minute creşte riscul apariţiei spasmului bronşic la astmatici. De remarcat că există o mare variabilitate a sensibilităţii la SO2 a subiecţilor umani. Expunerea repetată la concentraţii mari pe termen scurt combinată cu expunerea pe termen lung la concentraţii mai mici creste riscul apariţiei bronşitelor cronice, în special la fumători. Expunerea pe termen lung la concentraţii mici conduce la efecte în special asupra subiecţilor sensibili (astmatici, copii, oameni în vârstă). Bioxidul de sulf şi particulele în suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanţi (prezenţi simultan în gazele de ardere de la centrale termice) conduce la creşterea mortalităţii, morbidităţii prin afecţiuni cardiorespiratorii şi a deficienţelor funcţiei pulmonare.

Bioxidul de azot

Expuneri pe termen scurt conduc la schimbări în funcţia respiratorie atât la subiecţi normali, cât şi la cei cu bronşitã. În amestec cu ozonul are efecte sinergice, ca şi în prezenţa pulberilor în suspensie. Expuneri pe termen lung conduc la efecte asupra plămânului, splinei, ficatului şi sângelui. Efectele asupra plămânului pot fi reversibile şi ireversibile. S-au observat: apariţia emfizemelor, alterarea celulelor pulmonare, creşterea susceptibilităţii la infecţii bacteriologice ale plămânului.

• Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului Nr. 592 / octombrie 2002 – prevede următoarele valori limită : pentru dioxid de azot şi oxizi de azot : - valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane : ...........200+100 µg / mc NO2 ; - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane : .............40+20 µg / mc NO2 ; - valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei : ............................. 30 µg / mc NOx ;

Particule în suspensie

În cadrul acestui poluant se înscriu particulele solide netoxice cu diametru până la 20 µm. Dintre acestea, cele cu diametre micronice şi submicronice pătrund prin tractul respirator în plămân, unde se depun. Atunci când cantitatea inhalatã într-un interval de timp depăşeşte cantitatea ce poate fi eliminatã în mod natural, apar disfuncţii ale plămânului, începând cu diminuarea capacităţii respiratorii şi a suprafeţei de schimb a gazelor din sânge. Aceste fenomene favorizează instalarea sau cronicizarea afecţiunilor cardiorespiratorii. În cazul în care particulele conţin substanţe toxice, ca de exemplu metale grele în cazul cenuşii de cărbune, acestea devin foarte agresive, eliberarea în plasmã şi în sânge a ionilor metalici conducând, în funcţie de metal şi de dozã, la tulburãri foarte serioase.


Efecte asupra vegetaţiei Bioxidul de sulf

Efectele fitotoxice ale SO2 sunt puternic influenţate de abilitatea ţesuturilor plantei de a converti SO2 în forme relativ netoxice. Sulfitul (SO3

2-) şi acidul sulfitic (HSO3-) sunt principalii compuşi formaţi prin

dizolvarea SO2 în soluţii apoase. Efectele fitotoxice sunt micşorate prin convertirea lor prin mecanisme enzimatice şi neenzimatice în sulfat, care este mult mai puţin toxic decât sulfitul. În funcţie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusã planta, apar efecte biochimice şi fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, creşterea ratei respiratorii, schimbări în metabolismul proteinelor, în bilanţul lipidelor şi al apei şi în activitatea enzimatică. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea creşterii plantelor, creşterea sensibilităţii la agenţi patogeni şi la condiţii climatice excesive. În comunităţile de plante apar schimbări ale echilibrului între specii: reducerea varietăţilor sensibile determinã alterarea structurii şi funcţiilor întregii comunităţi. Uniunea Internaţionalã a Organizaţiilor pentru Cercetarea Pădurilor recomandã următoarele concentraţii ca valori-ghid pentru protecţia plantelor: medie anualã

- 50 µg/m3 pentru a se menţine întreaga producţie în cele mai multe locuri - 25 µg/m3 pentru a menţine întreaga producţie şi a proteja mediul;

medie pe 30 minute - 150 µg/m3 pentru a se menţine întreaga producţie în cele mai multe locuri - 75 µg/m3 pentru a menţine întreaga producţie şi a proteja mediul se admite depăşirea acestor valori cu o frecvenţă anuală de max. 2,5%

Organizaţia Mondiala a Sănătăţii recomandă limita de 30 µg/m3 ca medie anuală.

Oxizii de azot Până la anumite concentraţii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind la creşterea acestora. Totuşi s-a constatat că în aceste cazuri creşte sensibilitatea la atacul insectelor şi la condiţiile de mediu (de exemplu la geruri). Peste pragurile toxice, oxizii de azot au acţiune fitotoxică foarte clară. Mărimea daunelor suferite de plante este funcţie de concentraţia poluantului, timpul de expunere, vârsta plantei, factorii edafici, lumina şi umezeala. Simptoamele se clasifică în "vizibile" şi "invizibile". Cele invizibile constau în reducerea fotosintezei şi a transpiraţiei. Cele vizibile apar numai la concentraţii mari şi constau în cloroze şi necroze. Ca valoare-ghid de protecţie la NO2 se recomandă 95 µg/m3 pe interval de 4 ore.

Plângerile populaţiei privind disconfortul constituie un indicator cu o anumită valoare practică privind relaţia dintre individ şi mediu.

Se remarcă unele caracteristici ale acestui indicator, care subliniază însă aspectul său relativ şi validitatea lui mai redusă:

- are un caracter subiectiv prin faptul că este legat de ceea ce crede populaţia despre risc şi nu de ceea ce ştie despre el


- este legat de percepţia "riscului pentru populaţie" – indicator subiectiv la rândul lui – care nu se află într-o relaţie nemijlocită cu riscul "real" estimat de specialişti ; percepţia se poate situa uneori la mare distanţă faţă de mărimea riscului "real" ;

- ţine seama de interesul locuitorilor într-o perspectivă mai largă şi nu de riscul real al periclitării sănătăţii lor ;

- se află în relaţie cu "pragul de percepţie" individual al riscului (al fiecărei persoane), fiind posibile distorsiuni majore, cu ignorarea sau supraestimarea unor riscuri specifice (faptul alimentând în continuare un dezacord persistent între cetăţeni, agentul economic, forurile de specialişti şi autorităţi).

Având în vedere următoarele elemente :

- sunt prevăzute măsuri și instalații pentru reducerea concentrațiilor de poluanți evacuați în atmosferă

- valorile concentrațiilor de poluanți se încadrează în limite admise conform legislației în vigoare atât la emisie cât și în imisie

Se consideră că riscul potenţial pentru sănătatea populaţiei este în limite admisibile.

4.3. Solul 4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante în zonă

Din punct de vedere pedologic, Câmpia Crişurilor constituie un sector de tranziţie între Banat şi Câmpia Someşului. Aici încep să dispară cernoziomurile, care domină în sud şi apar solurile brune luvice (argiloiluviale), specifice nordului. Totodată, se menţin lăcoviştile, dar îşi fac apariţia şi solurile gleice şi pseudogleice. În Câmpia Crişurilor predomină solurile intrazonale (aluviale, lăcovişti, soluri gleice şi pseudogleice, soloneţuri, vertisoluri şi psamosoluri) faţă de cele zonale. ▪ Solurile zonale :

Se dispun în fâşii continui, alungite de la nord la sud şi ordonate de la vest la est. Astfel, molisolurile sunt în vest şi argiluvisolurile în est (pe câmpia de glacisuri), ambele ocupând suprafeţe relativ egale. Din clasa molisolurilor se întâlnesc tipurile: cernoziom levigat (cambic), cernoziomuri argilice şi cernoziomuri gleizate. Aceste cernoziomuri ocupă arealul silvostepei. Ele sunt dominate însă de soluri azonale şi intrazonale: aluviale, soloneţuri, vertisoluri şi lăcovişti, mai rar psamosoluri. Argiluvisolurile ocupă zona pădurilor, respectiv, câmpia glacisurilor şi se compun dominant din soluri brune şi brune luvice, dar apar şi luvisoluri albice şi planosoluri. Fâşiile acestor soluri sunt ceva mai continui, dar amestecate cu soluri intrazonale (aluviale, gleice, vertisoluri). La est de Ineu se ivesc şi petice de soluri cambice (eu-mezobazice).

▪ Solurile intrazonale : Sunt foarte dezvoltate, au o dispunere extrem de dispersată, după microrelief, adâncimea pânzei freatice, rocă, topoclimat, intervenţia omului, salinitatea apei. Din clasa solurilor hidromorfe se întâlnesc tipurile: lăcovişti, soluri gleice şi pseudogleice; ele ocupă suprafeţe mari.


Clasa solurilor halomorfe este dominată de soloneţuri, întâlnite, mai ales, în câmpiile Salontei şi Chişineu-Criş şi au o frecvenţă mult mai mare decât în alte câmpii. Vertisolurile se găsesc ceva mai extinse numai în Câmpia Chişineu-Criş, pe argilele fostelor lacuri sau areale mlăştinoase desecate. Solurile aluviale au o largă dezvoltare în lungul cursurilor de apă şi pe cea mai mare parte a câmpiei joase din sudul Salontei.

4.3.2. Modul de folosire a terenurilor

Terenul din zona de amplasare a obiectivului propus este zonă industrială și de prestări servicii. Obiectele proiectului propus se vor amplasa în incinta industrială a SC Zahărul Oradea SA.

4.3.3. Surse de poluare a solurilor

Sursele potenţiale de poluanţi pentru sol sunt: - depozitarea combustibilului solid - depozitarea pe sol a unor materiale sau deșeuri - depunerea pe sol a unor poluanți emiși inițial în atmosferă - pierderi accidentale de produse petroliere de la autovehicule şi utilaje

Măsuri pentru evitarea deversării de poluanţi în sol, subsol şi apa subterană în cadrul instalaţiei analizate Pentru evitarea poluării factorilor de mediu s-au prevăzut următoarele măsuri:

- platforma pentru depozitarea combustibilului solid este betonată în întregime și prevăzută cu sistem de drenare a apelor, acestea fiind conduse la un decantor și un separator de produse petroliere, înainte de a fi epurate în stația de epurare proprie

- se interzice depozitarea pe sol a oricăror materiale sau deșeuri care ar putea afecta calitatea acestuia

- respectarea valorilor concentrațiilor de poluanți la emisie și în imisie prevăzute în legislația în vigoare și actele de reglementare

- întreținerea în stare corespunzătoare de funcționare a tuturor utilajelor și mijloacelor de transport

Controlul emisiilor pe sol Pentru evitarea emisiilor pe sol se vor respecta următoarele măsuri:

- încărcările şi descărcările de materiale trebuie să aibă loc în zone desemnate, protejate împotriva pierderilor prin scurgeri

- toate autovehiculele trebuie etanşate corespunzător, pentru a preveni contaminarea solului prin scurgeri

- titularul de activitate trebuie să aibă în dotare o cantitate corespunzătoare de substanţe de absorbţie adecvate pentru ţinerea sub control şi absorbţia oricărei pierderi prin scurgere


Prognozarea impactului

Lucrările de amenajare a obiectivului propus nu aduc modificări semnificative din punct de vedere fizic (compactare, tasare, amestecare straturi) asupra solului faţă de situaţia existentă. Ţinând cont de utilizarea trecută precum, de modul de amenajare a terenului în zona de amplasare a obiectivului propus şi a măsurilor pentru evitarea poluării solului, se consideră că realizarea obiectivului propus nu aduce modificări în activitatea biologică a solurilor, a calităţii, vulnerabilităţii şi rezistenţei acestora. Obiectivul propus este prevăzut prin proiect cu mijloace corespunzătoare de protecţie a factorului de mediu sol. Activitatea propusă nu constituie sursă semnificativă de poluanți pentru sol. Planificarea şi efectuarea lucrărilor de verificare-întreţinere-reparare a tuturor instalaţiilor şi echipamentelor subterane vor preveni apariţia unor emisii pe sol, subsol ori apa subterană. Nu vor exista emisii de ape uzate în apa de suprafaţă. Prin realizarea lucrărilor propuse în proiect, platforme betonate, instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare bine izolate, instalații de reținere a poluanților conform normelor, poluarea solului va fi evitată. Colectarea şi valorificarea deşeurilor în mod ritmic, va asigura evitarea răspândirii acestora şi poluarea solului.

Măsuri de diminuare a impactului

Pentru protecţia solului şi subsolului sunt prevăzute următoarele soluţii tehnice în faza de construcţie:

- instalațiile de reținere a poluanților precum și rețelele de canalizare prin care circulă apă potențial poluată vor fi etanșe.

- se va menține în permanență curățenia platformei de combustibil solid - se va urmări creșterea eficienței și ritmicitatea activităților de transport a

combustibilului solid pentru menținerea unui stoc minim pe platformă - zona de depozitare a deşeurilor menajere va fi prevăzută cu platformă

betonată

4.4. Geologia subsolului Sub aspect geologic, Câmpia Crişurilor se compune din fundamentul cristalin şi două cicluri sedimentare principale (paleogen şi neogen). Fundamentul este împărţit în blocuri delimitate de falii cu direcţia N-S (zise şi panonice) şi altele E-V (carpatice). Pe direcţia N-S se remarcă şi o puternică flexură care trece pe la sud de Marghita-Avram (în sudul Barcăului şi oarecum paralel cu el), est Oradea, est Tinca, Ineu şi Pâncota. Faliile cu direcţie E-V reprezintă, în mod obişnuit, prelungiri ale celor care delimitează horsturile şi golfurile din vestul Apusenilor. Se evidenţiază, în special, cea din sudul Plopişului (ajunge până la Barcău) din sudul Pădurii Craiului (trece pe la Inand), din nordul Zarandului.


Partea cea mai ridicată a cristalinului este la sud de Oradea (între Inand şi Salonta), iar cea mai coborâtă (până la peste -5000 m) în zona Biharia. Astfel, în arealul Borş, unele foraje nu au atins cristalinul nici la 3200 m adâncime. La Inand, în schimb, cristalinul se ridică la 1500 m, iar mai la est, la Tinca, el se află la câteva sute de metri, pentru ca la sud de Crişul Negru să se reafunde. Sedimentarul cel mai vechi este de vârstă cretacică, întâlnit numai la NV de Oradea (prelungirea celui de Apuseni). Diferenţierea între Apuseni şi Depresiunea Panonică începe numai cu paleogenul, acesta fiind, totuşi, foarte redus, întâlnit tot la N de Oradea. Numai cu badenianul, în faza stirică, începe adevărata etapă de umplere cu sedimente. Este vorba de marne, argile cenuşii şi nisipuri uşor cimentate, de vârstă badeniană şi sarmaţiană. După o perioadă de exondare (faza attică), din sarmaţianul superior, reîncepe scufundarea şi apele avansează inclusiv în golfurile Apusenilor. Vârsta acestor depozite începe cu ponţianul şi se termină cu romanianul. Se depun argile, marne, nisipuri, într-un facies foarte monoton. Grosimea acestor depozite este variabilă pe sectoare, dar, în general, creşte către vest. Cea mai mare grosime este pe Crişul Alb 3000 m la vest de Chişineu-Criş şi la nord de Crişul Repede până la Barcău (1500-1800 m), iar cea mai redusă între Crişul Negru şi Repede (1400 la Inand) şi, bineînţeles, spre dealuri. Cuaternarul acoperă complet pliocenul şi este alcătuit din formaţiuni fluvio-mlăştinoase: argile, nisipuri foarte variate (argiloase, fine, grosiere), pietrişuri, bolovănişuri. Acestea sunt depuse sub forma unor vaste conuri de dejecţie, aplatisate. În timpul pleistocenului superior pe fâşia de contact cu dealurile s-au depus şi argile roşcate şi depozite loessoide. Unele depozite loessoide se găsesc şi pe părţile înalte ale câmpiei joase, formate în holocen. Pe porţiuni restrânse există şi nisipuri eoliene, mai ales la nord de Curtici către Crişul Alb (Şimand), uneori şi formaţiuni turboase, ca în Câmpia Teuzului, interceptate la adâncimi de 41-43 m, dovedind o veche mlaştină fosilizată. Grosimea maximă a cuaternarului, din toată Câmpia Vestică, pare a fi în arealul oraşului Salonta, unde ar atinge 400 m.

4.4.2. Potenţialul seismic al zonei

În conformitate cu normativul P-100-92, obiectivul se află în zona seismică E, pentru care corespund următoarele valori :

- coeficient de seismicitate : Ks = 0,12 ; - perioada de colţ : Tc = 0,7 ;

Poluarea existentă Nu există informaţii privind încărcarea cu poluanţi a subsolului pe amplasamentul studiat.

Surse de poluare a subsolului Având în vedere măsurile prevăzute pentru prevenirea poluării solului, subsolul nu va fi afectat de poluare.


Impactul prognozat Lucrările de amenajare a obiectivului propus nu conduc la impact direct asupra componentelor subterane – geologice. Nu se produc schimbări în mediul geologic care pot induce efecte asupra condiţiilor hidrogeologice, reţelei hidrologice, zonelor umede, biotopurilor etc.

4.5. Biodiversitatea

Informaţii privind vegetaţia şi fauna zonală

Vegetaţie : Vegetaţia a suferit transformări esenţiale, marcate de o restrângere puternică prin defrişări şi desţeleniri sau modificări pe calea drenărilor, înlocuiri de specii etc. În condiţii de mediu natural, aici se întindea silvostepa în câmpia joasă (mai puţin luncile care pătrund în câmpia înaltă) şi pădurea de stejar în câmpia de glacisuri. Silvostepa era însă împestriţată puternic cu vegetaţie acvatică, palustră şi halofilă. Câmpia Crişană face parte din regiunea geobotanică vestică, districtul Şesul Crişurilor, caracterizată prin ecosisteme balcanice (cu cer şi gârniţă) şi central europene (stejar). Silvostepa ocupă o suprafaţă mare, cu precădere în sud (între Crişul Alb şi Crişul Negru) şi are caractere mai nordice. Pădurea se compune din cer şi gârniţă (Quercus cerris şi Q. frainetto), la care se adaugă frasin, carpen, arţar tătăresc, jugastru, ulm, păr pădureţ, tei. Foarte rar se întâlneşte şi stejarul pufos (Q. pubescens). În cadrul luncilor mari, pe grindurile înalte rar inundabile, există şi stejar pedunculat (Q. robur). Stratul arbustiv al pădurilor de cer şi gârniţă este format din: păducel, lemn câinesc, măceş, corn, iar stratul ierbaceu din specii de Carex, Poa, etc. În luncile propriu-zise apar zăvoaie discontinui, în care locurile mai înalte sunt ocupate de plop, cele joase de sălcii, la care se adaugă şi anin. Stratul arbustiv din zăvoaie este compus din: sânger, păducel, cruşin, lemn câinesc, măceş, soc negru. Pajiştile din zona silvostepei au fost reduse aproape total. Specifice erau pajiştile de Poa pratensis, cele cu Festuca valesiaca şi, mai rare, cele cu specii de Stipa, Trifolium repens, Carex, etc. La aceste specii principale se adaugă plante xerofile şi xero-mezofile mai ales pe pajiştile din câmpia înaltă (Festuca sulcata, F. pseudovina, Poa bulbosa). Pajiştile din lunci sunt variate, după cantitatea şi perioada de umezeală: pe zone mlăştinoase domină Poa trivialis; pe cele joase şi umede Agrostis stolonifera; pe cele rar inundabile Poa pratensis, Trifolium sp. Pajiştile de sărături au o mare varietate de dispunere a vegetaţiei, mai ales concentrică, sau în fâşii şi cu discontinuităţi (chelituri).


Pe porţiunile cele mai sărate pot apare eflorescenţe saline, cu Salicornia herbacea, pe locurile mai înalte, Artemisia maritima, iar în jur, Festuca pseudovina. Extinsă este şi vegetaţia palustră, dezvoltată pe soluri gleice, pe malurile lacurilor, canalelor, bălţilor şi se compune din stuf, papură, pipirig.

Faună : Din punct de vedere zoogeografic, zona studiată se află în Provincia Panonică. Posedă o faună europeană, euro-siberiană şi palearctică, însă cu multe animale de câmpie, ca : popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), ciocârlia (Alauda arvensis), ciocârlanul (Galerida cristata), mărăcinarul (Saxicola rubetra) şi cioara de semănătură (Corvus frugileus). Bine reprezentate, mai ales în ochiurile de pajişti stepice, sunt şi elementele central-asiatice ca lăcustele Euchorthippus pulvinatus, Gampsocleis glabra, Dociostaurus brevicollis. Pădurilor de foioase le sunt caracteristice : - mamifere, ca : veveriţa (Sciurus vulgaris), vulpea (Canis vulpes), jderul (Martes martes), dihorul (Mustela putorius), cerbul lopătar (Dama dama), căprioara (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), pisica sălbatică (Felis silvestris ), şoarecele de pădure (Apodemus silvaticus); - păsări, ca : gaiţa (Garrulus glandarius), coţofana (Pica pica), mierla (Turdus filomelos), cucul (Cuculus canorus), specii de piţigoi (Parus sp.), auşelul (Regulus regulus), ciocănitori (Dendrocopus sp., Picus sp., Dryocopus sp.). Păsări răpitoare: uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), ciuful de pădure (Asio otus), huhurezul mic (Strix aluco). - amfibieni, ca : salamandra (Salamandra salamandra), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca râioasă verde (Bufo viridis), etc.

Impactul prognozat Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului propus este într-o zonă puternic antropizată (incintă industrială), realizarea și funcționarea acestuia nu va afecta biodiversitatea.

4.6. Peisajul Peisajul în zona amplasării proiectului propus este unul caracteristic zonei industriale și nu va fi afectat de realizarea construcțiilor propuse.

Impactul prognozat

Impactul prognozat asupra peisajului este redus.

4.7. Mediul social economic, condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural Obiectivul propus determină un impact potenţial pozitiv din punct de vedere al investiţiilor locale şi dinamicii acestora.

Obiectivul propus nu produce impact potenţial asupra condiţiilor etnice şi culturale sau asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic şi monumentelor istorice.


5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

• Alternativa “ZERO” Alternativa „zero” a fost luată în considerare ca element de referinţă faţă de care se compară celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului propus. Principalele elemente asociate adoptării alternativei „zero” sunt:

• Imposibilitatea asigurării în perspectivă a agentului termic de la terți • Pierderi semnificative de căldură prin transportul acesteia de la furnizorul

local

• Dificultăți în asigurarea flexibilității furnizării agentului termic la parametrii necesari pentru procesul de fabricare a zahărului

• Modernizarea centralei termice existente Această alternativă prezintă următoarele dezavantaje:

• imposibilitatea obţinerii de energie electrică

• imposibilitatea utilizării biomasei

• riscuri privind manipularea combustibilului lichid

• eficienţă energetică redusă

• costuri de exploatare ridicate

• Realizarea proiectului propus Avantajele realizării proiectului propus sunt:

• asigurarea flexibilității producției de energie și corelarea acesteia cu necesarul și producția realizată

• optimizarea costurilor prin posibilitatea furnizării de energie electrică spre terți

• autonomie ridicată

• se asigură cogenerarea de energie termică şi electrică, cu un nivel de eficienţă de 89%

• se asigură posibilitatea utilizării biomasei

• costuri de operare reduse

• pierderi minime de căldură în reţeaua de transport • Alternative privind tehnologia propusă (combustibil utilizat)

În Uniunea Europeană toate tipurile de surse energetice aflate la dispoziție sunt utilizate pentru generarea de energie electrică și termică. Sursele naționale de combustibil precum disponibilitatea de la nivel național sau local de huilă, lignit, biomasă, turbă, ulei și gaz natural, a influențat puternic alegerea combustibilului utilizat pentru generarea energiei în fiecare Stat Membru al UE. Începând cu anul 1990, totalitatea energiei electrice generată de surse energetice bazate pe combustibil fosil a crescut la 16% iar cererea a crescut la 14%. Huila, lignitul, biomasa, turba și combustibilii lichizi și gazoși (inclusiv hidrogenul și biogazul) sunt considerați combustibili convenționali.


Conform Documentului de Referință asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Instalații Mari de Ardere, ponderea combustibililor utilizați pentru producerea de energie electrică este prezentată în graficul de mai jos:

Se constată că ponderea cea mai ridicată o are utilizarea cărbunelui. Principalele alternative avute în vedere pentru alimentarea obiectivului propus au fost: gazul natural respectiv cărbunele. Motivele alegerii cărbunelui au fost:

o Expertiza societății privind utilizarea acestui tip de combustibil, în fabrici similare din Germania

o Disponibilitatea instalațiilor de reținere a poluanților cu eficiență ridicată o Accesul la infrastructura de transport pe calea ferată pentru

aprovizionarea cu combustibil o Dorința de a menține costuri rezonabile pentru agentul termic, având în

vedere necesarul specific ridicat pentru procesul de fabricare a zahărului Tehnologia propusă corespunde cerinţelor şi prevederilor documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnologii disponibile şi legislaţiei europene.


5.1. ANALIZA MĂRIMII IMPACTULUI Modul de integrare în mediul înconjurător a activităţii propuse, se evaluează prin aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate care să reflecte starea de “sănătate” a factorilor de mediu analizaţi. Calitatea factorilor de mediu caracterizaţi prin indicatori fizico-chimici, determinaţi prin calcule, se încadrează în raport cu limitele admise (STAS sau Normative de reglementare) obţinând indici de poluare exprimate în procente.

Ccalculat Ip = ————— x 100 [ % ] Cadmis

Indicii obţinuţi reprezintă gradul de conformare a calităţii factorilor de mediu în limitele reglementate. Pentru evaluarea cantitativă a impactului creat de activitatea unităţii asupra mediului înconjurător s-a folosit metoda Rojanschi publicată în Revista Mediului Înconjurător. Se încadrează indicii de poluare maximă (Ipmax) într-o scară de bonitate cu acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală. Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10. Nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitate umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

Nota de bonitate

Valoarea Ip /100

Efectele asupra omului şi mediului înconjurător

10 0 Mediul neafectat de activitatea umană Starea mediului : naturală

9 (0,0 - 0,2 ] Mediul afectat de activitatea umană Fără efecte cuantificabile

8 (0,2 - 0,7 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 1 Prag de alertă : cu efecte potenţiale

7 (0,7 - 1,0 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 2 Prag de intervenţie : cu efecte semnificative

6 (1,1 - 2,0 ] Mediul este afectat peste limita admisă-nivel 1 Efectelele sunt accentuate

5 (2,0 - 4,0 ] Mediul este afectat peste limita admisă-nivel 2 Efectele sunt nocive

4 (4,0 - 8,0 ] Mediul este afectat peste limitele adm.- nivel 3 Efectele nocive sunt accentuate

3 (8,0 - 12,0] Mediul degradat - nivel 1 Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 (12,0 - 20,0] Mediul degradat - nivel 2 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 > 20,0 Mediul este impropriu formelor de viaţă

Pentru simularea efectului sinergic a poluanţilor, cu notele de bonitate obţinute se construieşte o diagramă.

Starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată cu razele egale între ele si având valoarea a 10 unităţi de bonitate.


Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea reală, se obţine o figură geometrică neregulată cu o suprafaţă mai mică înscrisă în figura geometrică regulată a stării ideale.

Indicele stării de poluare global a unui ecosistem (IPG) rezultă din raportul între suprafaţă reprezentând starea ideală (Si) şi suprafaţa reprezentând starea reală (Sr).

Si IPG = Sr

S-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG din care rezultă impactul asupra mediului, respectiv efectul activităţii atropice asupra factorilor de mediu.

Scara privind calitatea mediului

IPG

Efectul sinergic

<<<< 1 - mediul natural neafectat de activitatea umană 1 ÷ 2 - mediul supus efectului activităţii umane în limite admisibile 2 ÷ 3 - mediul supus efectului activităţii umane

provocând stare de disconfort formelor de viată 3 ÷ 4 - mediul afectat de activitatea umană, provocând tulburări

formelor de viată 4 ÷ 6 - mediul grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de

viată >>>> 6 - mediul degradat,impropriu formelor de viată

5.1.1. Impactul asupra factorului de mediu APĂ

Impactului produs asupra apelor s-a determinat prin indici de poluare :

Indicele de poluare pentru APĂ C max estimat Ip = ——————————— ; C.M.A.NTPA002/HG 592/2005

Ip suspensii :

- din apele uzate menajere : 150 mg / l Ip = —————— = 42,86 % 350 mg / l

Ip CBO5 :

- din apele uzate menajere : 150 mg / l Ip = —————— = 50 % 300 mg / l


Efectul asupra calităţii factorului de mediu APĂ

Din : SCARA DE BONITATE : Pentru : Ip. ( APĂ) = 0,42 ÷÷÷÷0,50 Rezultă : Nb = 8

Factorul de mediu APĂ este afectat în limitele admise.

5.1.2. Impactul produs asupra factorului de mediu AER a. Valoarea concentraţiilor maxime

Valori de referinţă (mg / mc) Poluant conc µg / mc Prag alertă Prag intervenţie

Particule 0,82 35 50 SO2 53 87,5 125 NO2 41 140 200

b. Indicii de poluare pentru AER

Valorile calculate pentru indicii de poluare respectiv notele de bonitate sunt sintetizate în tabelul de mai jos:

Poluant Indice de poluare

Nota de bonitate

Particule 0,016 9,94 SO2 0,424 9,29 NO2 0,205 8,60 Valoare medie 0,215 9,27

Efectul poluanţilor asupra calităţii factorului de mediu AER Din : SCARA DE BONITATE : Pentru : Ip (AER) = 0,21 Rezultă : Nb = 9,27

Factorul de mediu AER este afectat în limitele admisibile, fără efecte

↓ Concentraţiile maxime de poluanţi apar la o distanţă de 100 m de sursă,

în condiţiile cele mai defavorabile şi sunt sub limita CMA


5.1.3. Impactul asupra vegetaţiei şi faunei terestre Imisia de poluanţi prin valoarea concentraţiilor maxime (Cmax.) sunt sub limita CMA, nu afectează vegetaţia şi fauna din zonă. Având în vedere amplasarea obiectivului într-o incintă industrială, nu este afectată vegetația ori fauna terestră din zonă.

5.1.4. Impactul asupra solului şi subsolului

Poluanţii ce pot afecta solul şi subsolul sunt : - poluanţii în imisie - prin depuneri pe sol

- depozitarea necontrolată a deşeurilor ori altor materiale - evacuarea apelor uzate - prin scurgeri şi infiltraţii - pierderi de produse petroliere de la utilaje și mijloace de transport

Poluanţii în imisie :

Solul este factorul de mediu care preia substanţele poluatoare purtate de aer ca urmare a autoepurării acestuia. În urma dispersiei poluanţilor în atmosferă şi a cuantificării poluării în raport cu normele reglementate se constată că sunt respectate prevederile actelor normative în vigoare privind concentrațiile de poluanți la emisie respectiv în imisie.

Deşeurile rezultate din amenajarea obiectivului: Deşeurile rezultate din lucrările de amenajare vor fi eliminate integral de pe amplasament. Deşeurile rezultate în urma funcționării obiectivului Cenuşa rezultată din arderea combustibilului solid în centrala termică este inertă, neputrescibilă şi sterilă. Se va urmări valorificarea acesteia, în special în sectorul construcțiilor. Deşeurile reciclabile – se vor colecta selectriv și se vor valorifica prin unități specializate. Deşeurile periculoase (rășini schimbătoare de ioni epuizate, uleiuri) – se vor elimina prin intermediul agenților economici autorizați Deşeurile menajere – se va colecta în pubele, pe platformă betonată, se vor elimina de pe amplasament la groapa de deşeuri menajere a localităţii.

5.1.5. Impactul produs asupra aşezărilor umane şi a altor obiective Poluanţii ce pot afecta zona aşezărilor umane sunt :

- nivelul zgomotului şi vibraţiilor - imisiile de poluanţi în atmosferă - poluanţii din apele uzate evacuate - deşeurile


Nivelul zgomotului şi vibraţiilor Nivelul de zgomt calculat la limita incintei este de max. 40 dB(A) (zgomotul determinat de funcționarea obiectivului).

Nivelul zgomotului se încadrează în limitele admise de STAS 10009 – 88.

Se acordă notele de bonitate conform scării din tabelul următor :

Nb Lech - limita incintei dB(A)

Lech - limita zonei de locuit dB(A)

Efecte asupra organismului

10 < 50 < 35 0 - 30 dB(A) 9 50 - 55 35 - 40 zonă liniştită 8 55 - 60 40 - 45 30 - 60 dB(A) 7 60 - 65 45 - 50 zona efectelor 6 65 - 70 50 - 55 psihice 5 70 - 75 55 - 60 60 - 90 dB(A) 4 75 - 80 60 - 65 zona efectelor 3 80 - 90 65 - 75 fiziologice 2 90 - 100 75 - 90 90 - 120 dB(A) 1 > 100 > 90 zona efectelor otologice

Calitatea aerului Pentru evaluarea efectelor imisiilor de poluanţi gazoşi asupra aşezărilor umane se încadrează nota de bonitate acordată pentru factor de mediu aer, în scara de bonitate pentru aşezări umane din tabelul următor. Nr. Tip de aer Efecte asupra

populatiei Efecte asupra

vegetatiei, vizibilitătii si materialelor

10. Aer având calitatea naturală

Starea de sănătate naturală a populatiei

Stare naturală de echilibru

9. Aer curat - Nivel 1 Fără efecte Fără efecte 8. Aer curat - Nivel 2 Fără efecte

decelabile cauzisitic Fără efecte decelabile cauzisitic

7. Aer afectat - Nivel 1 Cresterea mortalitătii prin bronsită si cancer pulmonar si crest.bolilor respiratorii la copii

Afectarea plantelor, căderea partială a frunzelor

6. Aer afectat - Nivel 2 Frecventă crescută a simptomelor respiratorii si boli pulmonare cu internări în spital

Afectarea cronică pentru plante moderat până la sever prin actiune sinergică cu O3 sau NOx

5. Aer poluat - Nivel 1 Mortalitate crescută cu accentuarea simptomelor la cei cu boli pulmonare

Vizibilitate redusă până la 6 - 8 km

4. Aer poluat - Nivel 2 Cresterea ratei zilnice de mortalitate

Coroziunea otelului


3. Aer degradat - Nivel 1 Cresterea ratei zilnice de mortalitate

Efecte nocive asupra vegetatiei

2. Aer degradat - Nivel 2 Efecte letale la durate medii de expunere

Efecte nocive asupra plantelor si ierburilor

1. Aer irespirabil Efecte letale la durate scurte de expunere

Instalare peisaj selenar

Nb AER = 9,27

Calitatea apelor evacuate

Nb APA = 8,00

Deşeurile Sunt colectate, valorificate/eliminate şi evacuate integral.

Indicele mediu de poluare Ip AŞEZĂRI UMANE = 8,75

5.7. Metoda analitică de tip cantitativ de evaluare a impactului

Are la bază exprimarea cantitativă a stării de sănătate sau de poluare a mediului pe baza unui indicator I.P.G.- rezultat dintr-un raport între starea ideală şi valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate (Ip) care exprimă starea factorilor de mediu care sunt încadraţi într-o scară de bonitate.

Metoda de evaluare a impactului global fost prezentată la evaluarea impactului în perioada de dezafectare.

Nb. APĂ = 8.00

Nb. AER = 9.27

Nb. AŞEZĂRI UMANE = 8,75

Tip aer : Aer curat : nivel 1 Efecte asupra populaţiei : fără efecte Efecte asupra vegetaţiei, vizibilităţii şi materialelor : fără efecte


Relatia grafică, între Nb. calculat pentru 3 elemente ale mediului este o figură geometrică neregulată formată cu valorile :

Nb.AER = 9,27 Nb.APA = 8,00 Nb.AŞ.UM. = 8,75

Având suprafaţa : Sr = 97,55 cm2

Rezultă :

Si 129,904 cm2

I.P.G. = ——— = —————— = 1,33 Sr 97,546 cm

2

Pe scara de calitate, valoarea indicelui de poluare globală de 1,33 se încadrează in limitele 1 ÷ 2 ceea ce indică :

� Mediul supus activităţii umane în limitele admisibile

6. MONITORIZAREA

Pentru supravegherea calităţii amplasamentului sunt prevăzute următoarele acţiuni: - Analiza emisiilor la coșul de evacuare a gazelor de ardere, indicatorii

analizați fiind: � Particule � Oxizi de sulf � Oxizi de azot

7. SITUAŢII DE RISC

RISCURI NATURALE

Cutremur : Construcţiile şi instalaţiile tehnologice au fost concepute să facă faţă solicitărilor apărute în caz de cutremur.


Inundaţii : Având în vedere amplasarea obiectivului studiat riscul de inundaţii pe amplasamentul studiat este redus.

Secetă : Nu există riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă.

Alunecări de teren: Nu s-au evidenţiat astfel de efecte în zona amplasamentului.

Accidente potenţiale, măsuri de prevenire a accidentelor

Prin proiect sunt respectate toate prevederile legale privind distanţele faţă de obiectivele învecinate, măsurile de protecţie din punct de vedere sanitar, PSI.

Impactul transfrontieră datorat riscului de accidente

Având în vedere încadrarea valorilor calculate ale concentrațiilor de poluanți la emisie respectiv în imisie precum și distanța la care se întâlnește concentrația maximă a poluanților în imisie (luând în considerare și efectul cumulativ al proiectului cu cel derulat la CET Oradea) se consideră că realizarea și funcționarea proiectului propus nu va avea un impact semnificativ în context transfrontalier.

În condiții anormale de funcționare (pornirea respectiv oprirea centralei termice) nu vor exista emisii semnificativ diferite față de cele din timpul funcționării normale.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Nu au fost întâmpinate dificultăţi tehnice sau practice deosebite pe parcursul efectuării evaluării impactului asupra mediului.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Denumirea obiectivului CONSTRUCȚIE CENTRALĂ TERMICĂ – 58 MWt Prin proiect se propune realizarea unei centrale termice cu capacitatea de 58 MW (1 cazan). Terenul propus pentru realizarea proiectului este o platformă betonată, utilizată anterior pentru depozitarea materiei prime (sfecla de zahăr); în prezent această platformă nu este folosită. Construcţia centralei termice este necesară pentru asigurarea energiei termice şi electrice pentru fabrica de zahăr, cu posibilitatea livrării către terţi. Combustibilul utilizat va fi cărbunele şi parţial (opţional) biomasa – maxim 5%. Centrala va produce energie termică (abur) respectiv energie electrică. Construcţiile anexe ce asigură funcţionarea corespunzătoare a obiectivului propus sunt: platforme de combustibil, instalaţii de reţinere a poluanţilor, turn de răcire a apei, buncăre de stocare cenuşă respectiv hidroxid de calciu. Obiective: Sala cazanului Sala turbinei

Turn de răcire


Coș de fum – 60 m Generator electric de urgență Buncăr hidroxid de calciu Buncăr cenușă grătar Buncăr cenușă zburătoare Buncăr de zi pentru combustibil Platforma depozitare combustibil solid

Funcţionarea centralei termice implică următoarele activităţi:

o Aprovizionarea cu combustibil solid o Arderea combustibilului pentru obţinerea agentului termic o Tratarea apei pentru a îndeplini condiţiile impuse pentru utilizarea la cazan o Generarea energiei electrice o Tratarea apelor uzate (de la regenerarea instalaţiilor cu schimbători de ioni

respectiv platforma de depozitare combustibil) o Tratarea gazelor de ardere o Gestionarea deşeurilor

Evaluarea impactului asupra mediului a condus la concluzia că proiectul, în fazele de construcţie şi funcţionare, va afecta factorii de mediu în limite admisibile.

CUPRINS

construc Ţie central Ă termic Ă - arpmcj.anpm.roarpmcj.anpm.ro/upload/19449_raport privind...

Documents