traducere: gina belabed · 2017. 11. 27. · f nce de la aparifia sa, psihologia are o preferinll...
TRANSCRIPT
Lucie Mandeville
FERICIREA NEOBT$NUTTAA OAMENTLOR OBISNUtTt
Traducere: Gina Belabed
worlddatab aseofhappi-
r.edu/-sonja/index
A OAMENTLOR OBlSNUtTt
CUPRINS
CUVANT-INAlNTE. Aceasta este povestea unui om.....................................7Cum sd faci pe cineva fericit ....................8
Dorinla de a trii o fericire ie5itd din comun ...........8Ce este mai bun in oameni ......................9
CAPITOLUL 1 . Partea intunecati a existentei ............ .............11
O tendinli natural; spre,,negativism" .........:........... ...................1 2Razboiulgiintoarcereasoldalilordeznaddjduili........... ..........13Freud gi,,fericirea obignuitS" a istericilor .....................................14
Modelul patologic 5icazurile sa1e............. ...............16Un punct de vedere prezbit asupra realitelii ........l9
CAPITOLUL 2. Revolulia po2itivi............... ..............20Mariifilozofi gi ideile lor despre fericire .................20Aparilia curentului umanist ..................21
Martin Seligman, un guru gtiin1ific..... .....................24Dogma ciutdriifericirii cu orice pre!............ ..........27
CAPITOLUL 3. gtiinga a ceea ce merge bine la om......................................29Un cuvdnt care ridicd probleme ..........29Sdnitatea inseamni mai mult decdt lipsa unor boli...................................32Efectultampon al lucrurilor pozitive ......................36Realitatea ca imagine a gdndurilor noastre.... ......39
CAPITOLUL 4. Cum gtim daci suntem fericifi?..... ..,................44lnstrumentele5tiin1eipentrua5tidacdsuntemferici!iSi ne intoarcem privirea cdtre oameni .................................,..........................49
CU PRINS
CAPITOLUL 5. Emoliile po2itive.................. ..............50
Cu cdt suntem mai pozitivi, cu at6t mai mult ne place acestsentiment!Cu cdt mai mult ne place sd fim pozitivi, cu atitdevenim mai pozitivi!................... ........50
Fericirea in prim-plan .................. ............54
CAPITOLUL 6. Biologia fericirii................... ...............57
Strdmogii nogtri gi creierul pripdstios .....................57
Puterea numirului gi emoliile pozitive ..................60
Dopamina, hormonul placerii ..............62
Cum vedem viala altfql datoritd serotoninei................... .........63
CAPITOLUL 7 . Fericirea: inniscuti sau dobinditi? ..................................66
Set-point-ul fericirii ..............66
Paradoxul fericirii .................68
Spuneli-mi cine sunteli 5i vd voi spune dacd sunteli fericit!....................70Optimistul 5i globul lui de cristal......... .....................73
Puterea pozitivi a gdndurilor negative. .................77
CAPITOLUL 8. Existi uniioameni... ............ ............79
Loteria cerebrald... ................79
Rezilienla in fala adversitSlii.................... ..................80
Magia obignuit5.. ..................82
,,Cregterea"in urma unui eveniment dureros............... .............84
CAPITOLUL 9. Fericirea are un sex?..... ....................87
Jumdtatea blAnda ................87
Fiecarearevulnerabilitateagipuncteleluiforte .....................90
Meandrele vie1ii........... .........91
CAPITOLUL 10 . De fapt, ce ne face ferici!i?.................. .............92Fericirea nu este un calcul .....................92
O zi,,bun5" .........93
Fericirea de la o lari la a1ta............. .......94Fericili la loculde munci? .....................9g
Ce putem spune despre nivelul de educalie gi despre le? ....................101
Credeli ci tinerii sunt mai ferici!i decdt varstnicii?. ..............103
FERTCtREA NEOBTSNUtTA A OAMENILOR OBtgNUtTt
CAPITOLUL 11 . BaniOul sau gdina cu otFericirea efemerd a
Si apreciem ceea c
Mic exerciliu pentr
CAPITOLUL 12 . FerirEfectul placebo.,.....
Creierul poate si dEmolii 5i sentimenllluzia pozitivi de si
O via15 mai lungi .
CAPITOLUL 13 . Des;Ce loc ocupi dragc
Cheia fericiriiin doAlegerile ne fac ne
Fericirea inseamndUn gest tandru, un
CAPITOLUL 14. Ferir
Prietenul meu este
Strategiile oamen'Stelele sau degetr,Ecua!ia fericirii .......
CAPITOLUL 15 . ABC
Sd ne reeducim c.
Si savurdm plicer;Sd facem mai mu :Si fim genero5i,.....
CAPITOLUL 16 . FeriMomentul sfdrsituFericirea este treciSuntem ni;te ghici
Fericirea, in ciuda s
O viala fericiti intr
CUPRINS
q
50 CAPITOLUL 1 1 . Banii nu pot cumpira fericirea ...................109
Oul sau gdina cu oui de aur? .............1 10
Fericirea efemerd a banilor .................1 15
Si apreciem ceea ce avem sau sd ne dorim ceea ce nu avem ..............1 19
Mic exerciliu pentru incepdtori in materie de decizii personale..........123
Efectul placebo..... ..............125
Creierul poate sd distrugi organismul sau sd-1vindece..........................128
Emolii gi sentimente benefice pentru sdnitate ....................130
lluzia pozitivd de sine............. ...............134
O viala mai lungd ..............135
CAPITOLUL 13 . Despre dragoste gi prietenie................... .....138
Ce loc ocupd dragostea in toate astea?........ .......139
Cheia fericiriiin doi ...........145
Alegerile ne fac nefericili .....................147
Fericirea inseamni ceilalli! ..................149
Un gest tandru, un sdrut, o imbrSli5are... ............. ...................152
CAPITOLUL 14 . Fericirea se invali? ......................154
Prietenul meu este norocos?... ...........154
Strategiile oamenilor fericili ...............155
Stelele sau degetul ................... .............157
Ecualia fericirii ....................160
CAPITOLUL 15 . ABC-ul fericirii ...........166
Sd ne reeducdm creierul ......................166
Sd savurdm pl5cerea.... .....167
Sd facem mai mult din ceea ce facem deja bine ...................174
Si fim genero5i.... ...............181
CAPITOLUL 16 . Fericirea durabili ....188Momentul sf6rgitului ........188Fericirea este trecitoare............ ...........189
Suntem ni5te ghicitori mediocri .................. ..........190Fericirea, in ciuda suferinlei ................196
O via15 fericitd intr-un cotidian banal ..................199
CU PRINS
e place acestozitivi, cu at6t
Itil ..................................66
..68
:'ericit! ....................70
...,.......................73
.........................7 7
..80
.84
.,,,.,87
.87
i OAMENILOR OBISNUITI
....50
,..,54
.57
79
79
.82
91
92
92
93
94
90
98
CAPITOLULlT . Fericirea extraordinari a oameniJor obignuili ..,......2041. Si ne amintim de lucrurile bune din viala noastri ............................205
2. Sa ne reeducim creierul prin ecualia fericirii.......................................206
3. Sd triim din plin momentulprezent..................... .............207
4. Sd ne oprim pentru a exista cu adevirat.................., ........208
5. Micile bucurii care vor cre$te mari............ ......2096, Sd ddm dovadi de umilinld7. Se le dirn celorlalli o mAnd de ajutor... .........211
8. Si ne g6ndim la cei caresuferd........,.9. Si ne inconjurdm de oameni care ne fac bine..... ...........213
10. Se rdm6nem autentici... ................;214
CONCLUZIE. Fericirea mea ...................216
Bibliografie................. .............220
FERTcTREA NEoBr$NUtTA A oAMENtLoR oBtSNUtTt
t';I
nfl .l
Mdndnci mult dfuinMamdfdrd grijL Sa4d,
Rachel MacyStaftrI Loye Me. Caleaqe itTrdieSte murda6fu,
Robynne Chu*anEducafie fdrd pedq*-<Cdsnicie fdrd certuri- A
aldturi de partenudEmofiile negative. Ctall.
ruSine r Latifa GaloStima de sine.Iubqc-frVia{dfdrd griji. g ffi&Copilul temperamad.
dr. Ross W GrmCopiluJ precoce. Clrrlnf,,
Cum sd te simfi iubiL GSegal
100 deintrebdriabmTehnici de relaxme-Ghi
sufleteasci r daYiffCumsd-[ihrtugi@Mi S iUn e s ecteti_ C,+,,tiVreau sd imbfuifuw.fi,
LaureneDodhcTriumfulinimilfuPdrin(i in pragulainin
Florence Ie BraAntreneazi-lintWp,
modulincarehwaiInteligenla corporali- In
felepciune, insdercGhidul sup erfemeii- Stm
dr. |aime Kulaga
CAPITOLU L 1 'Partea intunecatd a existen!ei,
Un profesor avea obiceiul sd spund cd, pentru a deveni celebrutn psihologie, trebuie sd publici un studiu care sd dovedeascd
foptul cd natura umand este Si m.ai rea de.cht
ne-am putea imagina.' SrrvB BauucARDNER gr Menrr Cnornpns2
f nce de la aparifia sa, psihologia are o preferinll pentru partea intunecati a
Iexisten[ei. Aceasta nu inseamnl totugi ci viala este lipsitl de umanitate! Pentru
" rr. .o#rrge, este suficient si ne gindim la gestul de eroism al celor care i-au
salvat pe haitienii blocaji sub dirimituri in timpul cutremurului din ianuarie2010. $i, chiar daci intr-o zi sau alta va trebui si facem fafi unor evenimentedureroase, vom trii gi momente de linigte gi de fericire in viala noastr6.
Dac[ psihologid are o-inclinalie pentru ceea ce este mai rlu nu este in intre-gime vina sa. Cu tolii suntem oarecum atragi de nenorociri. Astfel, este de infelesci ne intereseazd ceea ce este pu{in probabil sau ceea ce este iegit din comun.un tinlr care delireazl pe stradl gi care se crede Isus intors pe pimint pentrua salva sufletele va atrage mai mult[ aten{ie decit un alt tinir care agteapti au-tobuzul, cufundat in lectura unui ziar. Ce ar putea fi mai interesant decit ceea ceeste neobignuit! Desigur, suntem indreptifrli si fim interesali de gesturile de soli-citudine ale oamenilor care ii sprijini pe ceilal$ gi de calitilile umane ale celorcare trdiesc fir[ a face valuri in jurul lor. De fapt, orice persoani ,,obignuiti" poateaspira si devini obiect de studiu. De asemenea, ea se poate agtepta si fie ajutatisi ducl o viall mai buni, in ciuda problemelor cu care se confruntd zlnic.
| lapitolele l.gi 2prezinti interes p_entru cei care vor si cunoasci originile psihologiei pozitive.Majoritatea celorla$i cititori vor prefera si treaci direct Ia Capitolul 3. \n. ,.)-2 Dr. Steve Baumgardner gi Dr. Marie Crothers, doi psihologi americani, sunt autorii unui manualuniversitar despre psihologia pozitivi, care a constituit o bogati sursi de informalii pentru lucrareadefald. (n. a.)
PARTEA irurunecerA A EXISTENTEI 11
.\
i
llil. rit;tiiitrir
0 TENDTNTA NATURALA SpRE,,NEGAT|V|SM"
Acest interes puternic pe care il manifustdm fa{d de ceea ce .merge rdw tn viafd se
poate explica prin msi multe motive. Urutl dintre acestea este cd omul are o incli-nalie naturald de a percepe o situafie neobisnuitd ca nepldcutd - chiar Si atuncichnd aceasta este, tn mod obiectiv, neutrd.Aceast[ tendinll se manifest[ mai multsau mai pufin. Daci unii oameni sunt scutiti de ea, altii,la cealalti" extreml, purgi simplu nu pot trii nici rnicar o zitarl,si se teami de ce este mai rdu, fhrd si se
pling6, fbrd s[ vadd in fiecare situafie neprev[zutl o piedicl gi sl dea vina pe a\iipentru neplicerile suferite.
Potrivit expresiei lui Robert Emmons, doctor in psihologie qi profesor la Uni-versitatea din California, aceastdp rejudecatd negativdeste foarte reald, adicl estebine inr[d[cinati din punct de vedere neurofiziologic. Probabil ci la originea eise afl[ procesele de adaptare ale speciei noastre ai cirei supravieluitori au inv[fatsi recunoasci semnalele de pericol gi si reaclioneze cu mai multi rapiditate decitcei care nu au supravieluit. Cu alte cuvinte, persoanele * sau, in mod mai gene-ral, speciile - care au supravieluit de-a lungul mileniilor sunt cele care au acor-dat atenlie pericolelor care le pindeau. Celelalte specii au fost devorate de leil
Cu toate acestea, chiar dacd nu mai suntem in epoca vAnltorii - animalele depradd nu alearg[ pe strlzile din orag gi, in consecinli, condiliile de via
ryft.: "ie ;eea ce merge rdu tn viald se
b.:.: .tcestea este ca omul are o incli-pi::,i ca nepldcutd - chiar Si atuncica-i:a tendinfi se manifestl mai mult!,ie ea, al1li, la cealalti extremd, pur! tealxa de ce este mai ri:u, frri si se
tzr,:ti o piedici gi s6 dea vina pe alqii
cto: in psihologie gi profesor la Uni-in;;,itit'aeste foarte reald, adica estefiziologic. Probabil cd la originea eitre ai carei supraviefuitori au invdfatbneze cu mai rnulti rapiditate decitpeisoanele - sau, in mod mai gene-nl nileniilor sunt cele care au acor-daite specii au fost devorate de leiln in epoca vinltorii - animalele demnsecinti, condiliile de viafi s_aur rAmdne inridicinat in organisrnuli r--um existenla noastri ar depindeEpuncte de vedere, care ne pune inrcru: sentimentele pozitive, precumde necesare pentru supravietuirea
'me care latra face mai mult zgomotdeckt 100 de chini care tac.
Proverb citat de Marrupw RrceRo
wivism se explica prinfaptul cd eve-mentele pozlfive. Nenorocirile sunta a$teptirilor noastre. Ele sunt mai
!E: NEOBtSNUtTA A OAMENTLOR OBtSNUtTt PARTEA INTUNECATA A EXISTENTEI
. . ;#;";;#;ff ;ffi;ff " 1,,-'".;',",;" il;:",,,
. .
Dimineafa, se trezette devreme pentru a pregdti micul dejun gi cutia cu gus-tarea copiilor gi pentru a fi sigura cd acegtia pleacd la timp Ia 5coali. Apoi sernachiazS, igi aranjeazd parul gi pleaci la serviciu. Spre seara, face cumpird-turile gi se intoarce acas5. Pregdte5te masa, ii ajuta pe copii la teme, spala va-sele 5i face ordine. Apoi, se culc5. intr-o zi, spre surprinderea ei, nu s-a pututridica din pat pentru rutina obitnuit6:a fost cuprinsS de o disperare profundi,gdndindu-se ci viala ei nu are niciun rost.
Stephen a fost printre primiiin clasS la invalatur5. Dupd ce a absolvit facul-tatea, o companie internalionala i-a oferit un post atrigitor, acela de respon-sabil de proiect. Harnic 5i activ din fire, el reu$egte sd demonstreze cd se poateridica la indllimea agteptSrilor, astfel ci urca pe treptele scirii ierarhice cu multdugurinld, ajungdnd in cele din urmi in echipa de conducere. Nu 5tie cd muncasa ii provoacd un stres enorm, pdna in ziua in care suferd un atac de panicS,
. . :':.'::'.'.':'.:::: ::1': :i::: i"tj'l]. * * * s . c *,, * e s * * I * $ . o {, s * 6 +
Experienlele negative atrag atenlia pentru c[ intrerup cursul normal al lucru-rilor. Ele derarleazl.fiindcl deformeazi imaginea obignuiti pe care o avem despreoameni gi evenimente. Ne gocheazl gi ne fascineazdinacelaqi timp. Aceasti fas-cinalie pentru tragedii este totuqi compensati de inclina{ia noastri de a-i ajutape oameni. Suferinla lor trezegte in noi compasiune. Atunci cAnd este vorba desprea\ii, privirea noastri le surprinde durerea sau se linigtegte observAndu-le mulp-mirea. La fel se intAmpli gi atunci cind este vorba despre noi ingine: bucurianoastri nu cere tot atita vigilen
un revers al medaliei. Dedicdndu-se tn intregime aliendrii, psihologia a devenit,,stiinfa bolilor mintale", iar modelele sale nu au mai relevat decdt o porliune ob-scurd a experienlei umane. Consecinfa: mult mai tdrziu, gcolile de psihologieau incercat si inleleagi gi si trateze oamenii ,,obignuiti" avind modele care, defapt, fuseser[ concepute pentru persoanele care sufereau de boli mintale grave.
FREUD $t,,FERtCtREA 0Bt$NUtTA" A tSTERtCtLOR
Sigmund Freud introdusese deja aceasti eroare a psihologiei inainte de rlzboi.Psihiatrul austriac propusese o viziune particulari asupra sdn[tilii mintale qia tratamentului psihologic. Printre ideile pe care le avea gi care au influenlatpsihologia, el sus{inea ci oamenii sunt supugi unor ,,pulsiuni distructive careprovin din incongtient gi a ciror manifestare trebuie imblAnzitf'. Freud spuneacd tot ce se poate spera de la efortul terapeutic este ca acesta sd transforme neferi-cirea nevroticd a oamenilor tn,,fericire obisnuitd". Daci ne referim la modelulpropus de el, in mod ironic, ne putem intreba daci nu cumva Freud a avut ocopilirie nefericiti gi o mami,,castratoare" care i-a sucit minlile!
Astfel, pentru acest savant, fericirea obignuiti consta in a adopta un compor-tament adecvat in societate. Potrivit lui, omul fard.newozi triia gi muncea bine,fbrl insl ca acest lucru si-l faci fericit. Cu toate acestea, nu trebuie si-i purtdmranchiun[ lui Freud pentru introducerea unei viziuni reduse a slndtd]ii mintale,fiindci studiile sale eiau efectuate pe pacienli ale ciror newoze erau spectaculoase.Documentele istorice ne infrligeazl,femeiisterice delirante,legate de pat gi inchisein aziluri, sub strict[ supraveghere. Acesta era obiectul observaliilor sale.
S[ presupunem c[, pentru o populalie isterici, faptul de a trli o fericire obig-nuitd reprezenta o imbunbtilire semnificativi a stirii lor. Dar pacientul normal,adic[ sindtos la minte, ar putea aspira la o via
:.: .;.ienarii, psihologia a devenit*:";: relevat decdt o por{iune ob-
r " tirziu, gcolile de psihologier.;:ruiti" avdnd modele care, de.:Iereau de boli mintale grave.
: i rsihologiei inainte de rizboi.*::i asupra sinltdfii mintale gi
c.:: le avea gi care au influentat:::or ,,pulsiuni distructive care-:'rie imblinzitil'. Freud spunea:. ::t acesta sd transforme neferi-:; -. Daci ne referim la modelul:aca nu cumva Freud a avut o
:c r-a sucit minlile!i --onsta in a adopta un compor-,: n^--^-Y 1,-Y: . I .a nerrozl triia gi muncea bine,acestea, nu trebuie sd-i purtdm
r::runi reduse a s[niti{ii mintale,;e-ror newoze erau spectaculoase.
.ielirante, legate de pat gi inchiseLa,,.ciectul observa{iilor sale.pL-a. taptul de a trii o fericire obig-la -.ririi lor. Dar pacientul normal,p::ricitd? Desigur. De fapt, in acealca:. aveau privilegiul de a obline oF:r,rfu foarte instirite, in care unulnentali. Din acest motiv, aparifiallu: Freud - este sinonimi cu des-f;earlui.
lr xhimba prezentul
rtanta pe care o acordl sechelelorkat al conceptelor sale,lasi urme
E! \.EOB|$NUtTA A OAMENTLOR OB|SNUtTt
in imagina{ia umand. Terapeulii arat[ compasiune pentru clienlii lor, dar uniifolosesc un discurs inaccesibil. Mai ales atunci cdnd se int6lnesc gi discuti intreei, ei diseci manifestirile comportamentale ale unui pacient din perspectiva,,lapsusurilor", a ,,actelor ratate", a unui ,,sine fals" sau a unui ,,narcisism,, a clrorsursi este asociat[ cu un ,,atagament lipsit de siguranfd'i Iar acest pacient, dinplcate, nu va avea niciun cuvint de spus pentru a se opune interpretirilor formu-late atAt de abil. Aceasti opozilie aparenti sau latenti ar fi, de asemenea, vitzutitca o manifestare a ,,transferului" fa![ de un ,,tat[ autoritar'] dirijat in mod ino-portun citre terapeut!
in ciuda profunzimii gi inteligenlei speculaliilor sale, tradilia freudian[ a adop-tat o viziune care decodeazi comportamentul uman intr-un mod cu totul dez-armant. Suntem impresionati de estetismul conceptiilor sale, dar regretlm ciele nu ajutl la eliberarea indivizilor, unii dintre ei riminAnd dezamigi{i de tre-cutul lor gi incremenili in fa{a viitorului. in cele mai multe cazuri,un an, doi sautrei ani de analizdpot aduce doar puline schimbiri. Unii rdmin deziluzionalide experienlele lor de via{a - ale cirei cotloane ascunse le cunosc datoriti tera-piei - gi le este greu si schimbe prezentul, pe care il percep ca fiind nefericit.
Consider ci psihanaliza aproprs totugi o perspectivi fascinanti asupra ori-ginii bolilor psihice. Mulli dintre succesorii lui Freud au conceput modele caredezvlluie natura acestor boli gi modul in care ele evolueazi. Persoanele sufe-rinde au beneficiat de aceste contribu{ii. Cu toate acestea, in ciuda popularitlliiconstante de care se bucuri, ideologia intoarcerii necesare la trecut nu este su-ficienti pentru a-i ajuta pe oameni sd fie fericifi. Suntem prizonierii trecutuluisau mai degrabi este vorba despre o ,,lngelltorie psihologici] dupd expresialui Robert Emmons, doctor in psihologie? in aceasti privinll, neuropsihlatrulgi psihanalistul francez Boris Cyrulnik demonstreazi, fbri nicio urm[ de indo-iall, c[ unii oameni au reugit sd supravietuiasci gi s[ prospere in ciuda condiliilorpotrivnice. O modalitate de a ne detaga de aceasti concepfie, atunci cAnd ea estesterili, este s[ ne gAndim c[, dacd dificultilile actuale pot proveni din neplicerimogtenite din trecut, ele pot, de asemenea, si dezv[luie utilizarea lor inadecvatiin prezent. ,,Trecutul este trecutl'3 prin definitie, scrie psihiatrul gi psihotera-peutul francez Christophe Andr6. $i impotriva fantomei lui ne lupt[m, adaugi el.Aceastd fantomd este adevirati sau este inventatS de mintea care incearc[ s6dea un sens vielii? A ne agdla de aceastd fantomi este oare un mod eficace de aface fa\6 vie{ii de zi cu zi gi de a gdsi in ea ocazii de a ne simti impliniti?
3 Christophe Andre,Imparfaits, libres et heureux: pratiques de lbstime de soi,Paris, Odile )acob, 2009,p.7r. (n. a.)
PARTEA iNTUNECATA A EXISTENTEI 15