Instrumente pentru manageri eficiOnfi

Cosmin Bordea

ETICA iXORGANIZATII

O abordare centratipe managementul execufiei

Casa Cdrfii de $tiin{6Cluj-Napoca,2018

Cuprins

Lista figurilor / 10

CuvAnt inainte / 11

inceput / l5

Structura cilr[ii /21

PARTEA I. Cum putem infelege Etica 123

Perspective asupra eticii /25Relativismulin eticd I 27

Subiectivism gi emotivism in etic6 / 30

Egoist qi totuqi moral? Da, se poatel I 32

Etica lui ,,cum ar trebui" / 33

Actorii morali gdndesc qi aclioneazd I 38

Etica drept colec{ie / sistem de reguli / 40

Etica parte a unei ,,moralitdli comune" I 42

Etica obiect de studiu sociopsihologic I 43

Etica inteleasl ca proces adaptiv (evolutiv) social / 45

Narafiunile etice (inclusiv din oryanizatii) / 47

Etica drept grijdfald de cel[lalt I ceilal[i / 48

k

PARTEA A II-A. Organwa\iile pi etica I 53

Instrumente de management general gi de managementul

eticii (sau, altfel spus, infrastructura eticit) I 55

Viziunea, misiunea qi valorile unei organiza[ii / 56

Cultura organiza\ionald, I 62

Aspiratiile comune / 68

Jurdmintele /73Codurile de etic6.I 74

Comitetele / comisiile de eticd, / 82

Compartimentul de managementul eticii gi expertul inmanagementul eticii / 84

Trainingul, coaching-ul pi mentoratul in eticd / 91

Asistenta etici / 100

Ombudsman / -woman-ul / 103

Managementul ierarhic / de linie / 104

Politicile de resurse umane / 106

Mijloace de comunicare in managementul eticii I I07trdicatori cheie de performan![ in domeniul manage-

mentului eticii (keyperformance indicators -KPD i 109

Auditul de etic[ pi / sau cel social / 114

Consultanla eticd drept fumiture. Extemalizarea sau inter-

nal:z;area departamentului de managementul eticii / 118

Evaluarea riscurilor qi planificarea I Tl9Concluzii. Integrarea eticii in managementul orgariza-

{ional (strategic Ai operational) I 120

PARTEA A III-A. Managementul eticii intr-o inter-pretare dinamicistil I 123

Doui abordfui ale managementului eticii / I25Monitorizarea dinamicistd / 130

Interven{ia dinamicist6 / 131

Mdsurarea prin scorecard etic I 133

Cum se foloseqte scorecard-uletic / 133La ce poate fr scorecard-ul etic folosit? / 135

Dimensiuni ale scorecard-ului etic / I37Despre limitele instrumentului I I43

CONCLUZII I 147

BIBLIOGRAFIE / 153

Perspective asupra eticii

Gisesc necesar si dedic aceast[ parte a c[(ii trecerii inrevisti a principalelor pozi{ii pe care le putem lua in privinlaeticii pi in special a eticii inorganiza\ii.

Probabil cd cititorii agteaptd de la orice carte despre ceva(orice) o definilie a acelui lucru despre care trateazd autorul.in ce mi priveqte, imi este greu s[ g[sesc o explicatieconvingitoare cu privire la ceea ce inseamnl" etica.lmi este

greu si concentrez o definilie intr-o singur6,frazd, (gi sper s[imi dali dreptate dup6 ce veli citi acest capitol). De fapt, credci o asemenea incercare de definire riguroasi nici nu este cuadevdrat utili, pentru c5 ne face sd renun![m voluntar la oparte din armele pe care disciplina eticii ni le poate da.

Oricum, pentru a umple un paragraf introductiv qi pentru ainfluenla cdt mai pufin, ag insista asupra intreblrii care aniscut etica'. cum ar trebui trditd o viatrd?6 in mod aparcnt,intrebarea socratic[ reduce totul la individ gi la implinirealui, insd, dacd ne uit6m mai atent la intrebare, vedem c[,vrdnd-nevr6nd, trebuie s[ introducem qi personaje, obiectein povestea modului de a trdi viata, adicl si migr[m dinzona psihologicului in cea a socialului; cu toate acestea,

privirea subiectivd rdmdne in centru, iar felul in care a fostformulatd intrebarea mai sus menfionat5 nu face dec6t s[sublinieze acest aspect. Etica este o afacere carc, pdnd laurm[, este a noostrd, adicd este tributard felului in carepercepem lumea gi valorilor pe care le adopt6m.

6 Pentru a putea h considerat6 impliniti.

25

Eu cred cd etica ar trebui privitd ca o multitudine de

perspective nu neapdrat rela{ionate, iar c6nd este vorba de

interpretarea unor fapte organiza\ionale, trebuie sd nu uitimcd percepliile asupra moralitdlii lor sunt putemic influenfatede o multitudine de detalii.

Cel mai sugestiv este sd ilustrdm printr-un exerci{iu mental cdt

de uqor putem c[dea ?ntr-o capcand, atunci cdnd ne asumdm

rolul de judecdtori morali. S[ ne imaginbm faptul cd cineva, de

ex.emplu o directoare de resurse umane dinh-o companie,

primeqte de la un fumizor un cadou in valoare de 100 USD.Ce poate insemna acest lucru din perspectivd etici? DaJi-vi unr[spuns. Vi l-a(i dat? Era o ?ntrebare al cdrei rdspuns vd, aratd,

cum vedefi etica in acest moment din zi. Dacd ali rdspuns

,,directoarea de resurse umane a fbcut ceva gregit", tehnicvorbind, rdspunsul ar putea sd nu fie corect. Sd spunem cd

politica acelei companii permite primirea de cadouri in valoare

de p6nd la 100 USD, inclusiv. Cu toate acestea, cadoul ?n

cauzd,putea fi oferit ct ocazia Criciunului, iar in taraincare se

desfbqoar[ povestea noastrd sd existe ,,obliga{ia" culturald de a

trimite asemenea cadouri colaboratorilor. La fel, existl qi

obligalia de a nu rcfuza,,cadouri". Poate cadoul era de la uncoleg qi politicile interne nu interzic astfel de practici. Poate cd

unii dintre cititori au identificat aici un caz de mitd ori de

primire de foloase necuvenite; aceasti judecatd poate fi la

rdndul ei adevdrat[ sau falsd.

Discu{ia poate continua la nesfhrqit qi nu va face decdt sd

sublinieze multiplele perspective din care poate fi privitbetica gi, in special, felul in care este interpretati de organizalli(lato sensu). Multe dintre aceste perspective sunt ,,corecte",

26 27

deqi acest cuvAnt poate fi o capcan6, Putem s5 privim etica

intr-o manierd in care totul este relativ la cultura pe care oanalizdm, putem s[ o privim ca fiind o sum[ de reguli ce

trebuie respectate, putem face uz de judecata rafionald pentrua analiza un fapt pentru care nu avem reguli morale precise,

putem sd privim din perspectiva calit6trilor pe care trebuie s5

le aIbL un agent pentru a ac\iona etic q.a.m.d.

Unele persoane gi-ar g[si probabil confortul mental inexistenta unei singure variante corecte de judecat[ moral[. Dinnefericire pentru ei, stricto sensu ilr existd aceastd unic6

varianti. Totuqi, in diversitatea variantelor constd farmeculeticii, iar de aici decwge gi necesitatea unor eticieni (in sensul

cel mai pulin pretenlios al cuvAntului) care s[ poatd judeca

,,informat" qi sd poat6 executa ,judecata" in mod eficient.

Aqadar, in cartea de fal6 nu vefi gbsi descrierea unuirSspuns unic pentru problemele eticii organizalionale. inschimb, veJi gdsi propuneri de solulii qi instrumente utile inmanagementul eticii. inainte ins[ de a expune aceste

aspecte mai tehnice, cred cd este benefic pentru anatomiacA{ii sA abordez o parte din variatele perspective ale eticiipentru a v6 oferi gustul aventurii de a privi din mai multeunghiuri, dar gi pentru a ilustra mai bine cdt de diverse potfi rispunsurile la intreb[rile de naturd etic5.

Relativismul in etici

Deqi de multe ori relativizdm in interesul echilibrului nostru

psihic, adic6 in incercarea de a glsi sens, uneori relativismulne este vbdit inconfortabil. A spune c[ ceva este corect in

cultura X, dar incorect in cultura Y este greu de acceptat.

Darius, regele Persiei, blamat de greci, trdiegte un disconfortsimilar, dupd cum ne arctd Herodot intr-una dintre relatirilesale. in incerc[rile lui de a gdsi (prea devreme) un modelcomun ,,multina{ionalei sale statale", s-a ispitit pe sine qi a?ntrebat niqte greci gi niqte calateni despre obiceiurile lormortuare. Grecii aveau cutuma sI igi ardd pdrinfii morfi, iarr:alatenii sd ii mdn6nce. Daci pe greci ii oripila ideea de a-qi

mdnca pdrin{ii deceda{i, pe calateni ii ingrozea ipotezaincinerdrii mo(ilor. Ceea ce era o datorie clard gi puternicd infiecare culturb nu era valid pentru cealaltd. Dimpotrivd.

Exemplul redat aici reflecti doar una dintre situaliile in carepot apdrea conflicte intre opiniile etice.

Astdzi, satul global nu este atAt de diferit qi tendinlele de

mcdonaldizare a lumii au succes. $epcile de baseball

americane se regdsesc pe toate continentele lumii al[turi de

celebrele sendviquri cu ,,carne toeati". Astdzi, in lumea luiSarbanes Oxley gi Foreign Corrupt Practices Act7,relativitatea tinde sd fie o temi mai pulin importantd,rliferenlierile fiind insidios reduse, insi relevanfa pentruspa{iul organizafional este uriaqd mai ales in contextul ?n care

expansiunea pe noi piefe gi deci culturi diferite este de multeori singura solu{ie de a mai fumiza creqtere acfionarilor.Uniformizarea insd este necesar a fi fbcutd {indnd cont de

7 Iniliative legislative americane de mare succes prin care, printre altele,se cere tuturor companiilor listate la pieJele americane si utilizezestandardele americane de eticd, restrdngdndu-le libertatea (ce-i drept, defoarte multe ori abuzatd) de a aplica minimul de restric{ii etice posibilepe o piaJd pe care pdtrund din afara S.U.A.

28 29

cultura de imersie a noii subsidiare ori a noii organizalIi

achizitionate. Ceea ce ,,trebuie" intr-o companie ntlreprezintd intotdeauna ceea ce este ,,acceptat" in alt6

organizatie. Cultura organizational5", ca rczidenld a valoriloretice, trebuie abordatd intr-o manierd care sd poatd oferiabilitatea adaptdrii dozei necesare unei schimbdri. Mullidintre autorii tezelor relativiste - care au un puternic iz de

argumentare bazatd pe ralionamente antropologice - insistiasupra nevoii de a se line cont de diferentele de culturb

organizalionalL.

Deqi apreciezpoziliarelativiqtilor, nu cred c[ etica este relativd

la nivel absolut decAt in mod forfat; tezele evolufioniste, care

suslin aparilia fundamentelor etice din nevoia de adaptare qi

evolulie, argumenteazb pe bunS dreptate c[ anumite valorisunt suficient de universale, inc6t si putem opera cu ele

frecvent. Dar despre aceast[ tabdrd, vom vorbi imediat.

Deocamdatb, trebuie retinut c6, la nivel de detaliu, o abordare

non-procustian[ este util[, deoarece infelegerea contextuluicultural este necesari in a construi un plan de compatibilizarea culturii etice existente cu cea pe care dorim s5 o

implementdm. De multe ori, vedem in organizafii coduri de

eticb, conduitS, afaceri etc. venite de la mii de kilometri, care

stAmesc zdmbete sau frustrare Ia alte mii de kilometridistan!6. Cu siguranfb, pentru cei mai mul1i, patul lui Procustnu este deloc confortabil, lucru care trebuie conqtientizat de

orice organizalie care doregte s6-gi impunb propriile regulimorale.

Subiectivism gi emotivism in etici

Totul este discutabil! Am auzit de atdtea ori aceste cuvintecare incearcd sd minimizeze totul... doar pentru a justifica opozilie greu de claificat ra{ional. Subiectivismul moral arein centru ideea potrivit cdreia etica nu este o certitudine ginu se poate stabili ce este corect qi ce nu, in mod absolut.Parfial, subiectivigtii au dreptate... etica in sine nu este ocertitudine de genul celor cu care suntem obipnuili sau dupdcare fugim nevrotic. Aici nu avem calcule de genul l+l:2.Fiecare se lasd ghidat de ,,sentimentele sale,, atunci cAndformuleazd o opinie morali, susfin subiectiviqtii.

Potrivit subiectivismului moral, un act imoral este un act inlegiturd cu care avem un sentiment negativ. Aqa simfim.Dacd simlim cd actele nazigtilor sunt rele, atunci putemspune cd, din punctul nostru de vedere, nazigtii au comis acteimorale, dar actele lor in sine nu sunt neapdrat imorale insensul general gi neortodox al termenului. Doar ceea ce

,,simfim" legat de ele ne face sd afirm[m moralitatea sauimoralitatea lor.

Originea acestei teorii despre morald se reglseqte la DavidHume, care a aftmat ci moralitatea este o chestiune desentiment, ea nu tine de fapte. Prin aceastd opinie, Hume aadus, in mod excepJional pentru acele timpuri, emofiile inatenfia gdnditorilor.

Primul stadiu al teoriei subiectiviste este acela in care sesus{ine cd,, dacd o persoan[ afirmd despre un lucru cd estemoral, asta nu reprezintd, nimic altceva decdt opinia sa

30 31

despre acel lucru, frr[ sl reprezinte o opinie cu care algii ar

trebui s6 fie de acord. El doar iqi descrie atitudinea. Acestsubiectivism simplu vorbegte doar despre acordul sau

dezacordul oamenilor fa!6 de anumite lucruri. Relativismulgi teoria bunului sim! comun sunt bineinleles ?nrudite, liniilede demarcalie dintre acestea fiind de multe ori artificiale,dar ca regulS general[, insd aproximativi, putem s[ avem invedere faptul ci subiectivismul este legat de psihologiaindividual[ mai mult gi mai pufin de comunalit[file socialesau culturale.

Subiectivismul moral a ,,evoluat" apoi spre un al doileastadiu, cel al emotivismului, dezvoltat mai ales de filosofulamerican Charles L. Stevenson. in emotivism se distingurmdtoarele tipuri de enunluri: unele sunt afirmalii adevSrate

sau false, altele sunt enun{uri frrd valoare de adevdr, precum

exclamatiile qi poruncile. Potrivit emotivismului, limbajulmoral se caracterizeazd prin:

- enunluri care nu furnizeazd informatii, nu atestd fapte;

- enunturi care indeamni, care aratd cum ar trebui cineva sE

aclioneze;

- enunfuri care exprimd atitudini.

Prin urmare, enunfuile morale, aga cum le vede emotivismul,nu descriu fapte, ci manifestd (evince) atitudini. Daci afirm, de

exemplu, c6 ,,Este imoral ca X sd foloseasc[ bunurilecompaniei in interes personal", eu nu fac altceva dec6t sd

inregistrez o atitudine pe care o am. Aceastl atitudine nureprezintd un fapt, ci este mai degraba traductibili intr-oexclama{ie ce exprimi repulsia qi dezacordul meu fata de

comportamentul lui X in legdturd cu bunurile companiei ?n

care suntem colegi ca o consecinp a diferen{elor noastre de

valori, ins6 poate fi qi sursa unor motive contextuale de

dispozilie sau oportunitate (cum ar fi stiri dispoziJionale de

moment ori interese,,politice" organizalionale).

in aceastd perspectivl, limbajul (in sens larg) moral nuspune ceva anume despre lume, ci exprimd un sentiment qi

cauzeazd o modificare de atitudine. Este un limbaj carepoate fi al propagandei, al reclamei.

Egoist gi totuqi moral? Da, se poate!

O pozilie extrem[ din punct de vedere etic este cea in care se

susJine cd tot ceea ce ar trebui sd facem este sd ne urmdriminteresele pe termen lung sau scurt in funclie de preferinlelenoastre. Nuanldrile sunt insd cele care dau valoare eticii caegoism. Dacd admitem cE este moral sd ne urm[riminteresele proprii, nu decurge de aici ci trebuie sd o facem inmod absolut, ci kebuie sd linem cont gi de regulile societdfii.Avem capacitatea de a ne da seama c[ o anumitd ac{iunerealizat1" in interes propriu este totuqi blamati de societatea ?n

+,'care trdim. Infdptuirea unei ac{iuni blamate de societate ne-araduce o serie de suferinle majore gi atunci optdm sd nu o

realizdm.Interesul personal trece atunci ?n plan secund, de

teama consecin{elor. Este totodat[ posibil sd optdm pentruac{iuni pro-sociale tocmai pentru a obline o serie de beneficii.Poate pdrea o atitudine ipocritd, insd nu trebuie sd uitlm cimulte dintre lucrurile pe care noi le considerdm bune sau

32 -t -t

,,datorii" sunt fbcute tocmai pentru ci ne-au fost insuflate caatare. Noi qtim cd a nu le inftptui se traduce prin suferinfd,plin dezaprobare din partea celorlalli.

Unele actiuni aparcnt altruiste - cum ar fi s6 ofer un sendviqunui copil cerqetor fldmdnd - pot la un moment dat si nuinsemne altceva dec6t acliuni fficute in scopul de a evita undisconfort psihologic propriu gi nu neapbrat un interes realpentru bun[starea copilului respectiv. infbptuim aceste

acfiuni pentru a nu fi blamali de c[he allii sau pentru a nu ne

reproga singuri cd am ignorat o persoan[ vulnerabil[. in fond,acest altruism se poate reduce tot la egoism: o fapt[ bund este

sdvdrqiti pentru propriul confort psihologic.

Ceea ce ne intereseazi totuqi este sd afl6m mai exact cum nepoate ajuta din punct de vedere etic sd fim egoigti. De pildd,comportamentul egoist poate actiona ca o o,mdnd invizibild"care aranjeazd lucrurile astfel incdt interesele personale,

ajustate social, produc efecte pozitive; chiar dacd tofi iqiurm[resc scopul, pdnd la urmd se tealizeazd, atingerea scopului

,rcomun".

in plan organizafional, interesele egoiste legate de beneficiilefinanciare gi nonfinanciare oferite de companii, interesulpentru carierd", interesul de a fr acceptat in mediulorganiza\ional respectiv q.a.m.d. au de regul6,, pdnd la rJrmb

un efect pozitiv asupra indeplinirii obiectivelor firmei.

Etica lui,ocum ar trebui"

Ra{ionalizarea eticii, punerea ei in tiparele lui ,,cum ar trebui"este des intdlnit[ in oryanizalii. Deseori vedem liderii

organizaliilor incercdnd si ne spun[ ,,cum trebuie" sd

acliondm moral, insd de multe ori exerciliul acesta amatoristiceste ilar in fa[a conhibuliei unor mari gAnditori de care voivorbi mai jos. Este suficient s[ cdutali ,,ambiliile etice,' alecorporatiilor dn Forbes 500 qi vefi avea gansa sd vede{icaricaturi lipsite de cel mai elementar bun simt intelectual.

Revenind la ,,cum ar trebui", in contextul organiza{iilor el se

traduce prin incercarea de a articula niqte valori etice8 intr-uncorp comune, urmatd, de transpunerea lor ?n obiective deetici, respectiv in execu{ia acestor obiective. Dar despre asta

vcri vorbi mai tdrziu pentru cd este subiectul principal alacestei c[r[i.

Unul din cei care au reuqit sd construiasc5 in mod sistemic o

teorie eticd a lui ,,trebuie" a fost germanul Immanuel Kant.Visul lui de a avea o lege eticd universal[ l-a indreptat in ascrie mult despre acest principiu gi despre bazele lui, inspecial in intemeierea metafizicii moravurilor qi in Criticaraliunii practice.Pulini au reugit sd pdtrund[ inlelesul acestorlucrdri pe deplin, datl fiind dificultatea lor, dar qi din cauza

modului special de a scriel0 al unui autor care incerca sd

reinventeze filosofia in alt[ limbd decdt latina tradi]iei lui.

in fine, frrd, a intra prea mult in amdnunte, trebuie relinut cd

Immanuel Kant a introdus o reguld prin care a incercat s[rezolve in general problema eticii. Aga cum aratd teancurile de

hdrtie tipdrite dupd el, dacd le-am crede, nu prea a reugit sd o

facd, la nivel universal sau cel pu{in are nevoie de multe

8 Sau principii, adicd valori in formd dinamicd.

n incercare care ar trebui facilitatd de specialiEti.1o Criticat tocmai de Hegel, un maestru al proiixului!

34 35

ajustdri qi interpretdri pentru asta. Unii susfin cd ImmanuelKant nici nu a dorit sd dea o solulie universal6.

Kant spunea a$a: pentru a fi moralS, o acliune trebuie s6

izvorascd dinh-o voin{6 ,,bunb", adici sd dovedeascd datoriade a acJiona; apoi, spunea c[ un om nu trebuie niciodatd s6 ilpriveascd pe celdlalt in mod exclusiv ca fiind un mijloc pentru

a attnge un scop, ci ca un scop in sine. Kant insista gi asupra

necesitilii de a respecta autonomia qi demnitatea uman[,lucruri de altfel de mare bun siml qi astizi, multe dintre ele

opera{ionalizatein diverse legi. Imperativul categoric este insicea mai citati contributie kantian[ in etic[ gi sunb cam aqa:

,,aclioneazd" in aqa fel incAt intenlia cu care aclionezi s6 poatideveni universald"11. altfel spus, daci ar face toli - dar tofi -oamenii la fel cum faci tu in acest caz particular, li-ar conveni,ar fi in regulS?

Cu siguran{l cd nu putem aici s[ abord[m temele kantienedin etic5 nici mdcar la nivel sumar, ins6 intrebirile legate de

respectarea demnititriir2, a autonomieil3, precum qi testuluniversalizirii actiunii ne sunt utile in majoritatea analizelotetice. Kant face parte dintr-o grupare mai largd,, a celor care

construiesc principii ce prescriu comportamente,,buneo,,grupare care se numegte deontologistd gi care are o serie de

t' Adicd sa poatd fi imbrafiEatd de tofi oamenii.t' La Kant ideea de demnitate ocupd un loc central. Firi a intra in prea multedetalii, pentru el, demnitatea era tocmai o dovadd a faptului c6 omul nupoate fi supus regulilor adi{iondrii, nu poate fi transformat intr-o valoare,cum ar fr cea a banilor, de exemplu. Nu i se poate calcula qi transformavaloarea..13 inleleasd ca un drept la autodeterminare al individului.