Descrierea GIP a Biblio&cli Nafionale a RominielTWAIN, MARK

Prinf 9i cergetor/ Mark Twain; trad. $i adapt.: Lulciuclrina. -Ed. a 7-a -Bucuregti: Steaua Nordtilui, Ztils

ISBN 97&60GS11"dZl4

L Lulciuc, lrina (trad. ; adapt.)

821 .1 1 1 (7 3l -93-34=1 35. 1

@ Editura Steaua Nordului. Toate drepturile rezervate.

Mark Twain

Prinf ti certetor

CAPITOLUT I

Nagterea prinfului gi a cergetorului

/\I n vechea cetate a Londrei, intr-o zi obignuiti de toamniI din cel de-al doilea sfert al secolului al XVI-lea, intr-o

I familie siraci s-a niscut un biiat care purta numele de

Canty gi pe care nimeni nu-l prea dorea. in aceeagi zi, intr-ofamilie bogati cu numele de Tudor; s-a niscut un alt copil

englez, pe care toati Anglia il dorea. intreaga gari l-a doritgi l-a agteptat atat de mult rugAndu-se la Dumnezeu, incAt

acum cAnd s.a nescut poporul era aproape nebun de bucurie.

Oameni care nici micar nu se cunogteau bine se imbrigigau

plingAnd. Toati lumea s-a oprit din lucru, mici gi mari, bogagi

gi siraci; cu totii sirbitoreau, cintau, dansau, gi au fost plini

de generozitate timp de mai multe zile gi nopgi. Ziua, Londra

oferea un spectacol extraordinar cu drapele vesele care fAlfiiaula toate balcoanele gi pe toate acoperigurile, gi cu parade

splendide pe api. Noaptea nu era deloc mai pugin sclipitoare

cici deborda de focuri de artificii la fiecare colg de stradi gi

de mAndria petreciregilor care se bucurau impreuni. Peste totin Anglia nu se vorbea decit despre acest nou-niscut, Eduard

Tudor, pring de Wales, care in scutecele sale de mitase gi satin,

se odihnea firi si aibi habar de reacgiile pe care le-a provocat

venirea sa pe lume, sau si se preocupe de rangul inalt al

nobililor gi doamnelor care aveau griji de el. Dar; de celilaltbebelug, Tom Canty, in scutece zdrenguitq nu se vorbea decAt

in familia siraci in care prezenta sa era o povari in plus.

I

1

6

CAPITOTUL II

Primiiani din viata luiTom

i sirim peste cAgiva ani.

Londra, care avea pe atunci vreo mie cinci sute de ani,

era un orat mare, cel pugin pentru aceasti epoci. Avea

vreo o suta de mii de locuitori sau chiar dublu dupi spusele

altora. Strizile erau strAmte, intortocheate, murdare gi mai

ales pe acolo pe unde locuia Tom Canty, intr-un cartier din

apropierea Podului Londrei. Casele erau de lemn, etajul al

doilea era atezat peste primul gi cel de-al treilea se sprijinea pe

celde-al doilea; cu cAt casele erau maiinalte cu atat ele cigtigau

in ligime. Scheletul lor era construit din stAlpi puternici in

cruce, umplugi cu materiale solide, gi totul era tencuit in ipsos.

Stilpii erau vopsigi in rogu, albastru sau negru, dupi preferinga

proprietarului, gi aceasta didea caselor un aspect pitoresc.

Ferestrele inguste aveau ochiuri mici in formi de romb gi se

deschideau in exterior avind balamale ca gi ugile.

Casa unde locuia tatil lui Tom se ridica lntr-un fel de

fundituri numiti Offal Court, la iegirea din Pudding Lane.

Era strAmti, veche, siricicioasi 5i plini ochi de familii sirace

gi zdrengiroase. Tribul Canty se ingrimidea intr-o camerila etajul trei. Mama gi tata aveau un fel de somieri de lemn

intr-un colg, iar Tom, bunica sa gi cele doui surori, Bet gi Nan,

nu se plingeau din cauza spatiului, aveau intreaga podea la

dispozigie gi puteau dormi unde voiau. Erau gi una sau douicuverturi zdrenguite gi o grimadi de paie vechi gi murdare,

8

dar acestea nu puteau fi in niciun caz numite paturi. Dimineaga

totul era ingrimidit intr-un colg cu o lovituri de picior; iar

seara fiecare trigea din grimada aceea in funcgie de nevoie.

Bet gi Nan erau gemene gi aveau cincisprezece ani.

Erau fete bune, nu foarte curate, imbricate in zdrenqe gi

profund ignorante, mama lor de asemenea. insi tatil gi bunica

formau o pereche diabolici. Se imbitau cu prima ocazie;

se biteau intre ei sau cu cine le iegea ?n cale. injurau gi blestemau

in continuu, fie ci erau begi sau nu. John Canty fura,iar mama

lui cergea. l-au obligat gi pe copii si cergeasci, dar nu au reugit

si-i faci si fure. Printre pleava societigii care locuia acolo,

firi si faci parte din ea, era gi un preot betran pe care regele

l-a expulzat din casa lui cu o rente modici gi care, in secret,

ii inviga pe copii bunele maniere. Pirintele Andrei l-a invigatpe Tom pugine latini, l-a invi;at si citeasci, si scrie gi le-ar fi

invigat tot atatea 9i pe surorile lui, daci acestea nu s-ar fi retras

de teama bitiii de joc a camaradelor in faga cunogtingelor lor

neobignuite.

intreg Offal Court zumzdia dupi modelul locuingei

familiei Canty. De-a lungul intregii nopti befiile, certurile gi

scandalurile ficeau legea acestui loc. Capetele sparte erau un

lucru obignuit, ca gi foametea. Cu toate acestea, micugul Tom

nu era nefericit. Viaga lui era aspri, ?nsi el nu-gi didea seama.

Era viaga pe care o triia oricare copil din Offal Court, astfel

ci totul pirea normal gi obignuit. Cind se intorcea seara cu

mAinile goale, gtia ci tatil siu il va ociri mai intAi gi apoi il va

lovi, ci groaznica lui bunici il va trata la fel sau mai riu; dar in

timpul nopgii, mama sa, degi moarte de foame, se va str€cura

pe ascuns pini la el pentru a-i aduce tot ceea ce reugea si

9

pune deoparte; chiar din porgia ei, nigte firimituri mizerabilesau o coaji de pAine, degi adesea, prinsi asupra faptului, era

pedepsiti gi bituti penrru aceasre tridare de insugi sogul siu.Cu toate acestea viata lui Tom nu era chiar atat de

neplicuti, mai ales vara. El certea minimul necesar cici legile

impotriva cer;etoriei erau severe iar penalititile stricte; astfel

ii riminea destul timp pentru a asculta povetrile gi legendele

pirintelui Andrei cu uriagi, zilne, pitici, spirite, castele

fermecate, regi neobignuigi gi pringi. Mintea sa era inviluiti de

aceste povetti minunate gi adesea, noaptea, culcat in intunericpe grimada lui de paie care-l zgiriau, obosit, infometat gi

amegit de lovituri, igi didea frAu liber imaginagiei uitAndu-girepede durerea gi suferinta, ;i imaginindu-gi viaga plini derdsfig a unui print adorat dintr-un palat regal.

Astfel, o dorinti arzitoare a inceput si-l obsedeze zi qi

noapte - si vadi cu ochii lui un print adevirat. intro zi, gi-a

impirtigit dorinta cu unii dintre camarazii lui din Offal Courgdar acegtia gi-au bitut joc de el gi |,au luat peste picior firi mili,aga ci a hotirAt ca pe viitor si-gi pistreze visurile doar pentru el.

Citea o multime dintre cirgile vechi ale abarelui, ciruia iicerea si i le explice gi si i le comenteze. Visurile gi lecturile sale

l-au transformat incet,incet. Fiintele din visurile sale erau atatde rafinate, incit il ticeau si rogeasci la vederea zdrengelorgi mizeriei in care triia, dorind si fie mai curar. insi ii ficeaplicere si se joace in noroi ca altidati; dar, in loc si se scatdein Tamisa doar pentru a se distra, el a inceput si aprecieze

aceste bii pentru a se spila gi a se curiga.

Dupi pirerea sa, intotdeauna se intimpla ceva pe lAngiMaypole, Cheapside sau in tirguri; uneori, toti londonezii

10 11

aveau gansa si vadi cAte o paradi militari atunci cAnd vreun

nenorocit renumit era condus la inchisoarea din Turnul

Londrei, pe jos sau cu vaporul. intr-o zi de vari a vizut-o pe

sirmana Ana Askew impreuni cu trei oameni urcAnd pe rug la

Smithfiel4 a auzit un fost episcop spunAnd o predici care l-a

lisat indiferent. Da[ in pofida tuturor acestor lucruri viaga lui

Tom era destul de variati gi de plicuti.in timp, lecturile gi visurile lui Tom despre viaga pringilor

l-au influengat atat de puternic, ?ncAt firi si-gi dea seama,

a inceput si se comporte ca un prin9. Limbajul gi manierele

sale au devenit ceremonioase gi au provocat admiragie gi

amuzament in jurul siu. .lnfluenfa pe care o avea asuPra

celorlalti copii cregtea cu fiecare zi; ajunsese si fie considerato fiingi superioari, acordAndu-i-se un respect deosebit.Pirea ci ttie atatea lucruri! Faptele gi cuvintele sale eraunemaipornenite!$i pe lingi acestea aveau un caracter profundlCiti ingelepciune! Observagiile sale, gesturile sale, rot ceea ce

venea de la el era povestir de citre cei mici oamenilor mari;acegtia, la rAndul lo[ vorbeau despre el gi-l considerau o fiingifoarte dotatd gi cu adevirar exrraordinari. Adulgi nehotirAti,care goviiau la luarea unei decizii, veneau la el si-i ceari sfatulgi adesea, erau uimigi de subtilitatea gi ingeniozitatea pirerilorsale. De fapt, a devenit o persoani importanti in ochii tuturorcelor care-l cunotteau, in afari de familia sa - aceasta nu vedeanimic deosebit la el.

in secret, dupi ceva timp, Tom gi-a creat propria curteprinciari! Pringul era el, iar prietenii sii cei mai apropiali erauglrzile, gambelanii, cavalerii, nobilii, doamnele de la curte,gi familia regali. in fiecare zi acest ,,aga-zis" pring era primit cumare ceremonie, asemenea celor din lecturile sale romantice;zilnic marile afaceri din regatul imaginar erau dezbitute inconsiliul monarhic, iar maiestatea sa inchipuiti emitea decretepentru armatele, ffotele gi comandangii siifictivi.

Dupi toate acestea se reintorcea la zdrentele sale, cer$ea

cAgiva binuti, igiinghigea masa siricicioasi, primea portia delovituri gi injurii, apoi se intindea pe adunitura de paie care-iservea drept pat, gi igi relua visurile de grandoare inchipuiti.

$i astfel, dorinta de a intilni micar o dati in viaga sa unprint adevirat, in carne gi oase, crettea cu fiecare zi caretrecea,pAni ce aceasre doringi le-a absorbir pe toate celelalte gi adevenit singura preocupare a existentei sale.

12

\+\s*\-/

,/J

13

intr-o zi de ianuarie, se afla in cartierul care se intinde intreMincing Lane gi Little East Cheappe unde igi ficea obignuitulrond pentru a cere de pomani; s-a plimbat descurajat timpde mai multe ore, cu picioarele goale gi tremurAnd de frigcontempla vitrinele rotiseriilor; gi suspina la vederea plicintelorumplute gia altor bunitigi uimitoare care erau prezentate acolo

- cdci, dupi pirerea s4 aceasti mAncare era divini, destinatiingerilor; asta putea judeca dupi mirosul lor cici nu avuseseniciodati norocul si guste din acestea. ploaia rece cidea,iar atmosfera era intunecati; era o zi tristi. Seara, Tom s-a intorsacasi ud leoarci, atit de obosit gi de infomerat incat, vizindu-lcum arati, tatil gi bunica sa au fost emogionagi atat cat puteaiei. Lau bitut mai pulin decar de obicei gi l-au trimis la culcare.Durerea, foamea, vacarmul injuriilor gi certurilor care dominaclidirea l-au tinut mult timp treaz; dar, in final, gindurile sales-au refugiat in ginuturile indepirtate de poveste gi a adormit incompania unor pringigori aurigi gi colorati care triiau in palate dedimensiuni imense, gi care aveau servitoricare se incrinau in faga

lor sau se gribeau pentru a le executa ordinele. $i bineingeles cia visat, ca de obicei, ci el insugi erau fiu de pring.

De-a lungul nopgii reputagia condigiei sale regale a strilucitin faga lui;s-a plimbat printre nobiligidoamne importante,intr-olumini strilucitoare, respirind parfumul lor, bAnd inconjurat desunetul unei muzici divine rispunzAnd pleciciunilor multimiicare se indepirta pentru a-i face loc fie printr-un zAmbet, fieprintr-o migcare ugoari din cap; insi, a doua zi dimineati cAnds-atrezit,visulsiu a avut efectul obignuit- intensifica de o miede ori mizeriadimprejur. Era cuprins de amiriciune gi cu inimasfAgiati de durere a inceput si plingi.

.#':,,#i14

CAPITOTUL III

Tom ilintilnegte pe pring

om se treziinfometat giincepu si se plimbe de colo-colola fel de infometat dar cu spiritul ocupat de minunigiilevisurilor sale nocturne. Se plimbi firi vreun scop

anume prin orag, firi si fie atent in ce direcgie se indrepta sau

si bage de seami cine trecea pe lingi el. Oameniiii impingeau

sau ii vorbeau urAt, dar copilul nu didea importangi acelor

cuvinte riuvoitoare. Tot plimbAndu-se aga a ajuns intr-un final

la Temple Bar; niciodati nu se aventurase atit de departe in

aceasti parte a oragului. S-a oprit si reflecteze, insi imediat

s-a lisat din nou absorbit de'imaginagia sa gi a iegit dincolo de

perimetrul Londrei. in acele vremuri Strand nu mai era doar

un drum de gari, ci avea pretenfia si fie o stradi cu pugine

locuinge; intr-adevir daci pe o parte a drumului rAndul de case

era compact, de cealalti nu erau decit cAteva construc9ii vaste

care erau palatele oamenilor bogagi gi nobili a ciror terenuri

magnifice se intindeau pAni la fluviu, terenuri care astizi sunt

limitate de ziduri strAmte de cirimidi sau piatri.Tom a descoperit in final Charing Village gi s-a oprit o

clipi in faqa unei cruci minunate pe care o ridicase un rege

indoliat din timpuri strivechi; apoi a luat-o calm pe un drum

linigtit gi plicut, a depigit palatul impozant al marelui cardinal

indreptindu-se spre un palat extraordinar gi monumental deci

mult mai impozant decit precedentul gi anume Westminster.

Tom, incintat gi impresionat, a contemplat constructia vasti,

aripile ce se desfiturau cu amploare, fortificagiile austere,

15

intrarea imensi din piatri cu griraje aurite care adiposreaugigangii lei de granit gi toate celelalte semne gi simboluri aleregaliti;ii. oare ceea ce-gi dorea din tot sufletul se va indepliniin sfir'it? Firi indoiali in faga lui se inilga palatul unui rege.Acum nu se purea atrepta si vadi gi un print... un print incarne gi oase, cerul nu putea si fie chiar atat de generos cu er!

De o parte gi de cealarti a grirajurui aurit stitea in picioareo statuie vie, adici un strijer care era imbricat din cap pAniin picioare cu o armurd strirucitoare din oger. La o distangirespectuoasi stiteau oamenii simpli gi cei din ora, carepAndeau cea mai buni ocazie pentru a zdri, chiar gi pentruo clipi pe cineva cu sAnge albastru. Calegti splendide, careplimbau cilitori minunati, cu lachei strilucitori, soseau giplecau iar portile care se deschideau larg stripungeau parcdhotarul regal.

Bietul Tom, care era imbricat cu nigte zdrente, s-a apropiatgi a trecut timid gi incet dincolo de santinele. lnima ii bitea cuputere gi speranga lui cregtea cAnd, deodati, a observat pringrilajul aurir un spectacol care aproape ci l-a ficur si gipe debucurie. iniuntr, era un biiat cu o infigigare pricuti, bronzatgi bine ficut datoriti sporturui gi gimnasticii, a cirui haineerau numai din mitase, satin gi purta bijuterii stritucitoare;avea intr-o parte o sabie ornati cu pietre pregioase gi unpumnal; in picioare avea cizme din piele de ciprioari cu tocurirogii; pe cap purra o pilirie eleganti de culoare rogu aprins,cu pene lungi, fixate cu o bijuterie sclipitoare. Mai mulqidomniimbricagi cu haine scumpe ilinsogeau, cu sigurangi era vorbadespre servitorii lui. Oh! Era un pring... un prinr, un pring viu,adevirat... nu mai era nicio indoiari; rugimintea din inimabietului copil era in sfArgit indepliniti.

Tom era atAt de emotionat, incAt risuffa din ce in ce mai

!16 17

ffi^z

fr

*F

repede, ochii i se mereau fericigi gi incAntagi. Nu a mai avutdecAt o singuri dorinti: si se apropie de prin,t, si-l vadi cuadevirat, si-l devoreze din .priviri. Firi si se gindeasci, gi_alipit faga de grilaj. lmediar unul dintre soldagi l-a smuls deacolo gi l-a impins citre multimea de tirani gi de guri cascd cese holbau la acest spectacol. Soldatul i-a spus:

- Jine-te bine, pomanagiule!Mulgimea a rAnjit, insi pringul a sirit inspre poafte roru

de furie cu ochii srrilucind de furie gi a strigat:- Astfel re porri ru cu un biet biiat!?!cum indriznetti sa

tratezi astfel un servitor ar regelui, al tatilui meu?! Deschidepoarra gi lasi-l si inrre!

Arfi trebuit si-ivedegi pe oameniidin poporaruncandu-gipiliriile in aer. Ar fi trebuit si-i fi auzit gipind:,,I)ra,,li,Viarelungi Pringului de Wales!,,

Soldagii au prezentat onorurile cu halebardele loL audeschis poarta gi ;i-au prezentar din nou armele, in timp cebietul copil trecea prin faga lor, cu zdrengele in vAnt, pentru aatinge mina intinsi a pringurui care reflecta o bogigie infiniri.

Eduard Tudor a spus:

- Pari obosit gi infometau ai fost maltrarat, urmeazi-mi!Vreo gase curteniau sirit pentru a face nu gtiu ce, cert este

ci au sirit in ajutor. Dar o migcare princiari a mainii drepte i-aindepirtat gi acegtia s-au oprit imediar inmirmurind ca nigtestatui. Eduard l-a condus pe Tom prin palat pini la o camerebogat mobilati pe care o numea cabinetul siu. La porunca sa, afost adusi mancare ata cum Tom nu mai vizuse decat in cirti.cu o delicatege gi o educagie de ranginart printur gi-a concediatservitorii pentru a-l proteja pe invitatur siu de criticite goptireale acestora; apoi, s-a arezat lAngi el gi l-a intreb"t in timp ceacesta mAnca:

18b 19

- Care este numele tiu, biiete?

- Tom Canty, sire, cu tot respectul.

- Ce nume ciudat! Unde locuiegti?

- in orag, cu tot respectul, sire. in Offal Court la capitulcartierului Pudding Lane.

- Offal Court! O alti denumire ciudati, intr-adevir. Aipiringi?

- Da, sire, gi o bunici, dar nu prea imi place de ea, si miierte Dumnezeu!Am de asemenea, doui surori, gemene, Nangi Bet.

- Bunica ta,fir|indoiali, nu este prea drigugi cu tine.

- Nici cu ceilalgi, cu tot respectul datorat domnieivoastre.lnima sa este rea gi acgiunile sale riuticitoare de dimineatapini seara.

- Te maltrateazi?

- Se maiintimplisi seabgini cind doarme sau este moartede beati, dar cum igi vine in fire imi aplici cAteva scatoalce.

- Cum? Te bate?

- Pe cuvAntul meu cA da, cu tot respectul, sire.

Te bate! Tu atAt de mig atat de fragil. Asculti-mice-tizic:inainte si cadi noaptea va fi trimisi la inchisoarea dinTurnul Londrei. Regele, tatil meu...

- De fapt, uitagi sire ci rangul siu este josnic. Turnul este

rezervat persoanelor de rang inalt.

- Exact, desigur; nici nu m-am gindit la aceasta. Voi vedea

eu cum o voi pedepsi! Tatil tiu este bun cu tine?

- Nu mai mult decAt bunica, sire.

- Se spune ci togi tafii sunt la fel. Nici al meu nu este

tocmai un mielugel. Are mAna grea, cu toate ci pe mine miocolegte. Dar vorba sa nu mi iarti deloc. $i mama ta, cum se

comporte cu tine?