.. Noscut pe i0 iuniej,ns69aro. Fizicion, fosi

olt,t/pr la Portolul culturol

,ty n(.qrut 16 o serie de corti

i",l'{ncutara' cu un singur",1'{ncurrra,

cu un singur, 1'4li publicote: G/r'sondo,

rrrll 2001, in cocutorot cu'ri,lo; NistP Pesle borduiti,( pun e1o!e,2003, prozo;

Radu-Ilarion Munteanu

NEUMAEditura

l'n196. 1imes, Cluj, 200g,

'",,1t.yuiciu, Ed. MNLR, Ed.,,,,'.01 du 6olotorie; Despre

lnyonele, Ed. Goloxiot,i, zoos ,t"r !",ry:,rl,l,,teichrode, Ed. Limes,tt pai diftcil, suproviel ui-r'1011, cinemo; Moi exis-t lyozulo, Ed. Goloxio,lr n pqrodiote de Luci-

f impu/ cu moci, Ed.

,0,'iirra, Ed. Eikon, Ctuj,

rr, ae7[ SciFi; De ta por-

;l i rr Geisrmoni, Ed. Go-,, irlrnCl de cdldtorie;l,rit, prozo; Mofei bu-Iru,liri;Jd5 it, Ed. Limes,

lllrneE 4 volume der)\/idilJ Peneo. ldem

11ri:coPerto o Potro;,[,iiisti0n Che5ui.

Meseria de cititorPrefafd: Horia GArbea

CUPRINS

Cui dim un e-mail la miezul noplii? (Horia GArbea)....... 5

Argument ........'......'.'.8

LA TAIFAS CU... BRAVA LUME CU CEAS...................9

CE POTI GASI LA CURTEA-DE-APE?uN puMN DE TARANA ................ ...... t2

DANSUL IGLITELOR, CA UN TELEGRAF SOI,AR .. 18

ACTUALITATEA STILULUI RETRO .........21'

o POSTOPTZECISTA DE SUBSTANTA........... ..... -...... 24

INSUPORTABILA USURATATE A EXISTENTEI ...... 27

DEBUT DRAMATURGIC TARZIU, ARMONICINTEGRAT IXTN-O OPERA COERENTA ............ 31

iNrnn eARoDIE gI MoDEL ......................34

TOPTREA BLOCULUI DE GHEATA . ................ 37

SUPRAVIETUIREA AD EVARULUI INTEGRAL ......... 40

ESTE UN ESEU-PAMFLET, MUZICAL $I PARODIC,uN ROMAN? ................. .-...43

UN INCITANT DEMERS SOCIO. CULTURAL............. 48

o SUPRAVIETUITOARE A REZISTENTEI ................. 51

HARTA RECIFULUI SUBMARIN .............. ....... -. -......... 54

ARGUMENTE PENTRU INTEGRAREA LITERARA AROMANIEI ......59

INVESTIGAND FATA ASCUNSA A LUNII.................. 63

TRIPLA AVENTURA ......-.......... 66

UN COPIL UNS CU TOATE ALIFIILE......................... 70

HOMO FABER ........74

Meseia de cititor t 777

ETERNA JSI FASCINANTA ROMANIE,FARA NICI UN FEL DE rLUZIJ............................. 82

TRAGISMUL INERENT AL CONDITIEI DEirwrNcA1roR................................. ....... 88

pSEUDoTADUL cA BrgLIorEC4 ................................ eg

cANn ARHIMEDE sE INTALNE$TE cu pILAT.......96

O ISTORIE A MATEMATICII, CA UN ROMAN DEAVENTURI.......,......... ...... 100

pARTTcIpARE vTRTUALA asunnarA lucro ......... 106

nAsucwn uAncnlplE pE FIR .............................. 1 1 1

OALETDOSCOP NOSTALGIC BUCURE$TEAN ........ 1 16

REEDITAREA cA lNNogrr,ARE ................ ................ 12r

Duros, TRECEA ozANA ixspunnarA................ ..... r27

A TREIA (cARTE), DELoc patgrrcA ... 181

RELATAREA UNEI EXPERIENTE SALUTARE ....... 134

DESPRE LOGICA DENUNTULUT .............................. 140

SUPRAVTETUIREA SUPRAVTETUIRILOR ............... 1 43

npi\TcARNAREA coRBULUI DoDo .....r47MESERIA DE CrTITOR................ ............. 158

ARTTMII DE LECTUn4............. ................ 164

AUTOIRONTE $I DRAGOSTE......... ..........777

I78 t Radu-Ilarion Munteanu

cE PoTt oAsl rA cuRrEA -DE-AIE?UN PUMN DE TAnATA

- Curtea-d.e-Ape,Elena pasima _

,,Curtea-de-Ape e o capodoperi de virtualitate, ca_re a asimilat realitatea',, spune un personaj al neobig_nuitului op propus, cu sardonici falsi inocenfd, deElena Pasima. PdstrAnd absolut toate proporfiile, apa_ritia in peisajul literar al momentului a cirtii pentrucare epitetul ,,insolit,, e palid, amintegte intrucAtva dereverberalia stArnitd in urmb. cu o generalie dePrincepele lui Eugen Barbu. Dar cAnd spun pistrAnd... proporfiile, am in vedere cd ceea ce veli citi depigeq_te cu mult reperul.

De ce am spus princepele, cAnd cartea amintegtemai degrab6, de Sd.ptdmd.na nebunilor,la care chiar fa_ce o referire punctuali? Doud sunt motivele: pe de oparte, am sugerat deja neagteptatul, singularitatea incontext. Pe de alta, si ne amintim misura profilac_tic-anticipativi cu care autorul princepelul a scurtcir_cuitat pletora comentariilor a posteriort: Aceastd. carteeste o sintezd, un basm gi o operd,Iiricd. tn acelagi timp.Cine o ia altfel, o foce pe cont propriu.

De ce cred ci Elena pasima nu are nevoie de oprofilaxie omologd? Mai intAi, peisajul literar al ince_putului de mileniu e mai divers 9i mai luxuriant. Apoi,

12 I Raau-Ilarion Munteanu

publicul mai deschis la insolit. Nu in ultimul rAnd, cri-

tica ultimei generalii e mai sagace, chiar stAngiciile ei

fiind, la rigoare, sugestive.

Dar e tocmai momentul sd spunem doui vorbe

despre autoare. Este membru al Uniunii ArtigtilorPlastici, seclia pictur6, specializati in picturi muraldqi membru al Uniunii Scriitorilor din RomAnia, autoa-

re (pAni acum) a romanelor Tormdass @aralela 45,

1999) - premiul de debut al Asocialiei Scriitorilor dinBucuregti, Curtea-de-Ape ffinea, 2003), Capitis

deminutio - acesta din urmi aflat undeva pe traiecto-

ria intre autor 9i public. A publicat in reviste literare,in Antologia Genera.tiei 2000, coordonat5 de profesorul

Marin Mincu gi a participat la cenaclul Euridice.Ca artist plastic, are expozilii personale, partici-

piri la expozilii de grup, in Franla, Elvelia gi in !ari,cel mai frecvent la Salonul Municipal de Arti - Bucu-

regti. Degi centrul de greutate al expresiei publice cade

in zona literari, Elena Pasima se considerS. primordial

artist plastic.

Rostul citdrii motto-ului Ia Princepele, coroborat

cu timid-prudentul carte foloslt mai sus, este de a su-

gera dificultatea incadririi op-ului ca specie literard.F5.ri indoiali, cele doud piese ale dipticului au atmos-

ferd de roman, de fapt in jurul limitei graduale lntreroman qi nuvel5. Nu construclia epic6, o savantd jux-

tapunere de mdrturii ale personajelor, este cea care

determini foiosirea termenilor cu prudenli 9i nici ha-

loul reverberant al secvenlelor, filmate parc[ prin me-

duze transparente in loc de lentile, ci bogilia structu-

Meseia de cititor t L3

ral5., care excede romanul. Cu toate ci, mai ales inprima piesd, Introducere (Epitog!), muzica abundd,personajele legAndu-qi trdirile de concertele la careasistd frecvent, iar compozilia are, peste alte forme se_sizabile, o anume laturd simfonicd, cu toate ci sceno_grafia in care se migcd personajele are o picturalitatediscretS, dar pregnantd gi evident rafinati (nu degea_ba personajul central e arhitect, dar nu asta-i singurasemnificalie a meseriei lui), mie textul imi pare maidegrabd cinematografic, prin forta imaginii, prin su-gestia triirii datoratd manuirii imaginii (vizuale, audi-tive, nu in ultimul rAnd senzoriale gi chiar olfactive),dar mai ales prin tehnica montajului textual. A9 fi ten-tat si zic operd totald,, daci termenul nu mi_ar sunarebarbativ, ceea ce md face sd-l refuz.

Sd notdm, in treacdt, reversibilitatea pieselor cdr_!ii, ceea ce ar sugera intervertibilitatea ordinii lor lalecturS. Experienla merit[ fdcutd.

Ce sare in ochi inaintea rafinatei gi multilateraleipliceri de lecturi este densitatea referirilor culte. Ha_rul scriitoarei face ca acest bombardament sd nu suneostentativ, ci incitant. Dimpotrivd, tehnica sugereazlcr acesta e mediul qi limbajur ei nativ. Textur e liwesc,dar viu. Vorbind cu nuanlati acurate{e de o lume cre_puscular5, transferAnd putreziciunea Veneliei pe ma_lurile DAmbovilei (esengialul punct de contingenli cuSdptd,mdna nebunilor), Elena pasima reugegte per_formanfa, cumva magicd, de a converti biblioteca uni,versal5 intr-o fiinld vie, complice simbiotic al vocii auc_toriale.

14 r Radu-Ilarion Munteanu

Am pomenit de cuplul levantino-venelian al ro-

manelor lui Eugen Barbu. Ele nu joacd totugi rol de

reper asumat. finta e alta. De la primele pagini, am

ar,rrt impresia ci citesc Craii de Curtea Veche in rescri-

ere reverenlioasi, simultan imbogdlitoare, incircati qi

investitd cu un sens mai dur (ceea ce-i conferd actuaii-tate). Simetric, apare, in gura unui personaj, qi referi-rea Ia sursa mateinS" (pe alt op, firegte), pentru ca, spre

finalul primei piese, acelaqi personaj (arhitectul) s5-9i

asume, discret gi simbolic, identitatea lui Pantazi, cott-

firmAnd presupunerea unei relafiondri evanescente gi

subtile cu sursa. Formula de sugestie alchimicl a titlu-lui confirmi aceastd relafionare deliberati 9i perfect

controlati.Dar, dincolo de aceste doui surse explicite, lista

celor de plan secund, implicite, ar merita un studiu ce

nu incape intr-o prezentare redacfionali qi pentru care

semnatarul acesteia iqi declini oricum competenfa.

Personajele, mai ales cele ale primei piese, sunt culte,

vorbesc de preferinli in apoftegme (savuroase!), citea-

26. aqa cum respir6, ba intr-un rAnd sau doud se apucide-a dreptul sd discute cdrli (ceea ce trimite, punctual,

la seducitoarea Carte iad, alut Carlo Frabetti). intr-oserie de secvenfe epice bdnuiegti citate,,cinematografi-cd' din cdrli de care nici n-ai auzit (vorbesc strict innumele meu gi sper ca un procent cAt mai mare de citi-tori s5. se dovedeascd mai erudili ca mine).

Termenul,,alchimiC' n-a fost folosit la intAmplare.Lectura Cd,rfii-de-Ape trimite Ia multe cliqee vii (nici o

contradicfie!), iar pentru mine substratul alchimic nu e

Meseia de cititor t 75

cel mai neglijabil. Dar imi pare cumva un demers al_chimic invers, ori cel pulin paradoxal, care ar cduta pi_atra filosofall in biblioteci (redAnd faptelor liwegti au_rul simbolic intrinsec) gi elixirul vielii intr_o derutantddecaden!i.

O sd mai citez o singuri conexiune, plini, in ochiimei, de semnificafie 9i humor. personajul EvelynSonjacoffski, numit deseori Ev, nu fird intenfie dublusugestivd, are o u$oard conotalie luciferici. El e cel ca-re o invali pe Zoe (admirabil personaj, briliantul biju_teriei liweqti!) sd triiasci citind, pe Elia sd-qi cunoascinatura dansAnd, pe arhitectul Steriu sd devind cor an_tic. Conotalia se dezvdluie in Reuerenld, piesafinald,un brandemburg ce incheie cei doi piepli ai redingoteicirlii printr-un previzibil joc de cuvinte. Dar, la primaintAlnire cu numele lui, m_am simtit trimis la britani_cul Evel5m Waugh, inrudit prin rafinament dezabuzatcu celelalte doui surse explicite. Agteptam sd intAlnescundeva in text sintagma (Jn pumn de pdrdnd,versiu_nea romaneasci., inspiratd, a titrului cerui mai cunos_cut roman al britanicului. Ei bine, sintagma vine dupio agteptare moderatd, la finele unui capitol, 9i nu e Je_loc liberd de semnificalie locald. Mi_am zis atunci ciprobabilitatea unei coincidenle e practic nuld. Cam ds_ta e genul de glume rafinate cu care Elena pasima igipigmenteazl, o carte fermecitoare, densi. in semnifica_lii pe cAt este in citate, singulari, incitantd gi chiar po_lemicS.

De ce polemicd? Curentul autointitulat fracturismabundi de erotism explicit, frust 9i nu odatd exaspe_

16 r Radu-Ilarion Munteanu

ra(n)t. Semnatarul acestor rAnduri e striin de falsapudibonderie, citegte cu aplicalie atari texte, congtient

cAt e de greu sd le scrii bine. Ba chiar se regaleazL

cAnd maniera e abordati de un scriitor matur, cum e

Liviu Antonesei, capabil de a conferi erotismului frustvalenle umane de autentici expresivitate. Comple-

mentar, textul Elenei Pasima e inc5. mai incdrcat de

un erotism intrinsec, pe alocur,i subliminal, decAt sur-

sele literare explicit asumate gi aluzionate mai sus.

Dar rafinata scriitoare apeleazd la buna qi bitrAnaevidenli cd a sugera, cu har 9i tehnici (impecabili!)

provoaci un efect incomparabil mai intens decAt a ex-

hiba. Recitite prin prisma Cur,tii-de-Ape, mar toate tex-

tele in care erotismul frust igi joaci eficace rolul expre-

siv par, dintr-o dat6, oarecum primitive. Este iarigi o

dimensiune ce nu-mi pare a fi rczultat al hazardului,

ci o demonstrafie stilisticd greu de combdtut.

C[rui segment de public se adreseazil, cu aceasti

carte, Elena Pasima? La prima vedere unei anume

minoritdli cu bogate lecturi. Nu cred. Miza nu poate fiatAt de mic5. Dimpotriv5. Curtea-de-Ape seduce citito-

rul, il farmecd gi chiar il incitS. intre altele, la lectur5..

La lecturi. Singurii cititori care nu vor fi aderenli sunt

cei care refuz6. alte lecturi in afara celor ultracomode.

Pirerea mea.

Meseia de cititor t 17

DANSUT tGUTEtOR,

CA IJN TETEGRAF SOTAR

- Despre dedin tnspre iubire, Dana $tefan _

Despre dedin tnspre iubire este o carte de ,,autortotal'. Dana $tefan, autoarea, predd artele plasticeunui spectru neobignuit de larg de cursanli, de la elevidin primele clase la studenli. Are, deci, canale de co_municare cu fiecare din aceste vArste, in special cu ceaa copil5riei. $i vom vedea, parcurgAnd cartea, ea ducecomunicarea pAni la osmozi. De ce? Simplu. Arde-leancd iabragd,, face tot ce face temeinic gi pAnd_n pAn_zele albe.

Gdsim, deschizAnd cartea, texte scurte sau foartescurte, imperecheate cu imagini. Cu foarte pufine ex_cepfii, dacd nu cumva una singuri _ portretul fotogra_fic sofisticat al unei tinere cu vino_ncoa,_ toate imagi_nile sunt crealia autoarei, cum gi definirea func{iei bi_jectiue intre texte qi imagini i se datorea zd"integral.

Apare, firesc, tentalia de a spune ci Dana $tefanpicteazi, cu ajutorul cuvintelor, dar ii vom rezista, con_vinqi frind ci adevdrul uman impdrtiqit generos de au_toare cu noi, cititorii, se cere sugerat cu mult mai multdecAt acest cligeu facil. Ea inventeazd, pentru cuvinte_Ie folosite, sensuri surprinzdtoare, ddruindu_le o pros_

18 I Radu-Ilarion Munteanu

pelime de peisaj natural, o adAncime infioratd de ritu-al magic qi o reflexivitate meditativi de filosof copil.

Deloc surprinzdtor, o parte semnificativi din capi-

tolele (cum le-am putea numi oare?) cirlii abordeazd

universul cromatic. Culoarea e, la pictorila scriitoare,un fel de a fi, ceea ce era de agteptat, un nexus de sim-

boluri, ceea ce nu e de naturi si ne surprind5, dar gi

un soi de ritual iniliatic. Nu in ultimul rAnd, fiecare

culoare pare o creaturd fantasticd, vie, cu personalitateqi expresivitate proprie. Autoarea le prezinti gdgalnic,

cu credin!5 in sim{igdndirea ce gi-a inventat-o.Raportul intre text gi imagine e, cumva, izomorf gi

reversibil. Textul poate fi luat ca legenda imaginii,aceasta poate fi ilustrarea textului. Dar punerea reci-proci in valoare nu exclude o subtilS. tensiune intre ce-

le doui modalitili de expresie, ceea ce sporegte emolialecturii.

Vom rezista qi tentaliei de a cita din bijuteriiletextuale, cu atAt mai pulin vom emite judecili critice.

Acestea sunt subiectul altcuiva. Rostul acestui text in-troductiv e de a rispunde, cu acoperire in conlinut, cAt

mai exact qi sugestiv, la intrebarea natural5: de ce artrebui sd citim aceasti carte?

Insolitul titlului vorbeqte de Ia sine despre origina-litatea gi esenla textului. Nu mai avem nevoie si stAr-

nim curiozitatea citAnd. Cititorul pdstreazi astfel in-tacti pl[cerea descoperirii. Coperta, reahzat[. tot de

autoare, dd o idee despre conceplia plastici, ldsAnd in-s5, aici, loc pentru importante surprize. Singura afir-malie,,tehnicff' pe care aceasti prezentare gi-o ingS.du-

Meseia de cititor t 19