topografie_lucrarea_7

5/12/2018 Topografie_lucrarea_7 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/topografielucrarea7 1/4

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, IaşiFacultatea de Construcţii

Topografie

Lucrarea numărul 7

Redactarea planurilor topografice şi calculul suprafeţelor

Student:Specializarea:

An: IIIGrupa:

Numărul de ordine n=



Redactarea planurilor topografice şi calculul suprafeţelor

Scopul principal al măsurărilor topografice îl constituie redactarea planurilor topografice şi de situaţie, necesare în diferite domenii ale economiei naţionale, la

proiectarea şi execuţia lucrărilor de construcţii hidrotehnice, construcţii civile,industriale şi agricole, căi de comunicaţii şi lucrări de artă.

Prin lucrările de redactare a planului se finalizează procesul tehnologic al uneiridicări topografice.

În vederea organizării şantierului de construcţii hidrotehnice este necesarăredactarea planului de situaţie şi calculul suprafeţei de teren aferente.

În redactarea planului de situaţie se folosesc coordonatele rectangulare planeale punctelor de sprijin, de drumuire şi de radiere.

Nr. pct.

Coordonaterectangularex y

43 5803,62 7406,29201 5654,43 7496,35202 5654,64 7686,97203 5778,45 7744,72204 5887,74 7571,96501 5737,06 7651,04502 5783,29 7693,08503 5808,96 7661,67

Tabel.1. Coordonate rectangulare.

Lucrarea cuprinde:

1. Redactarea planului de situaţie la scara 1:1.000.2. Calculul suprafeţei delimitată de conturul poligonal al drumuirii prin

metoda grafică, din două împărţiri în figuri geometrice simple, cu verificarea celor două determinări şi stabilirea mărimii definitive.

3. Calculul suprafeţei prin metoda analitică.Din punct de vedere topografic, suprafaţa de teren calculată reprezintă

suprafaţa cuprinsă de limitele terenului respectiv, proiectată pe un plan orizontal, fărăa se ţine seama de relieful terenului.Când planul topografic se întocmeşte la scări mai mari de 1:2.500, respectiv

1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200, etc, acesta poartă denumirea de plan de situaţie.

1. Redactarea planului de situaţie la scara 1:1.000.Redactarea planurilor topografice se poate face prin metode exacte, folosindu-

se coordonate rectangulare plane, prin metode aproximative, folosindu-se coordonate polare, sau, în mod curent, prin metode combinate, folosindu-se atât coordonaterectangulare cât şi coordonate polare. Paşii redactării:

a. Faza pregătitoare.

Se întocmeşte inventarul de coordonate a punctelor ce urmează a se raporta, sealege mărimea scării şi se fixează sistemul axelor de coordonate.

2



Planurile topografice la scări mai mici de 1:2.500 se întocmesc în proiecţiestereografică 1970.

Redactarea planurilor de situaţie, corespunzând planurilor la scări mai mari de1:2.500, se face pe hârtie milimetrică, pe care se trasează formatul şi axele decoordonate, dar pe care nu se mai trasează cadrul geografic.

Instrumentele care se folosesc la redactarea planurilor sunt următoarele:coordonatograful rectangular, coordonatograful polar, raportorul, rigla gradată,echerul de desen şi compasul.

Coordonatograful rectangular este compus din două rigle gradate, perpendiculare între ele: una fixă, reprezentând axa absciselor, şi alta mobilă,reprezentând axa ordonatelor. Pe ambele rigle sunt montate lupe şi verniere. Are o

precizie de 0,01mm.Coordonatograful polar este alcătuit dintr-un semicerc gradat şi o riglă

gradată. Pe rigla gradată se găsesc două verniere, unul circular fix, pentru estimareagradaţiilor pe cerc, şi unul liniar mobil, pentru estimarea lungimilor pe riglă. Are o

precizie de 1c pentru unghiuri şi de 0,1mm pentru distanţe. Raportoarele sunt cercuri sau semicercuri din material plastic, gradate în

ambele sensuri în sistem sexazecimal sau centezimal. Riglele servesc la trasarea liniilor sau la măsurarea distanţelor. Sunt

confecţionate din metal, lemn, sau plastic, cu lungimi de 20, 30, 50, sau 100cm. Echerele de desen sunt confecţionate din lemn sau plastic şi sunt gradate pe

una din laturi; servesc la construirea perpendicularelor şi paralelelor.Compasul sau distanţierul serveşte la aplicarea sau la transportarea unei

lungimi pe hartă.Ca origine a sistemului rectangular de axe se aleg nişte valori rotunde, xo şi yo,

mai mici decât cea mai mică abscisă şi respectiv, cea mai mică ordonată, întâlnite în

inventarul de coordonate.Xo=5600mYo=7400mPrin trasarea caroiajului, se iau pe cele două axe, la scară, puncte din 50, 100,

200, 500 sau 1000m, în funcţie de scara planului. Fiind o scară mare, 1:1.000, aceste puncte se iau din 50 în 50m.

b. Raportarea punctelor.Operaţia de raportare pe plan a punctelor determinate prin coordonate

rectangulare (puncte de triangulaţie, de drumuire şi de radiere, când reprezintă detalii permanente şi stabile) se efectuează după realizarea caroiajului, în raport cu colţul desud-vest al caroului în care se află.

Verificarea raportării punctelor prin coordonate rectangulare se face prinmăsurarea grafică a distanor dintre puncte şi compararea cu valorile corespunzătoaredin calcule. Dacă diferenţele dintre cele două nu depăşesc eroarea grafică deraportare, în seamnă că punctele au fost corect raportate.

Raportarea punctelor determinate prin coordonate polare (puncte de radiere) seface cu ajutorul raportorului şi a riglei gradate, din punctele de triangulaţie sau dedrumuire, în raport cu direcţiile faţă de care au fost determinate (laturile din urmă aledrumuirii).

c. Unirea punctelor.După raportarea punctelor reţelei de sprijin (de triangulaţie şi de drumuire) şi a

punctelor caracteristice (de radiere), se face unirea acestora din urmă, conform

schiţelor făcute pe teren în timpul măsurărilor, obţinându-se forma detaliilor planimetrice. Se obţine reprezentarea a două laturi ale unei clădiri, prin unirea

3



punctelor 501, 502 şi 503; al patrulea colţ se obţine prin ducerea perpendicularelor prin punctele 501 şi 503 la cele două laturi.

d. Cartografierea planului.În cazul planurilor de situaţie redactate pe hârtie milimetrică, originalul

rămâne în creion. Pe el este trecută numerotarea punctelor şi toponimia.

La sfârşit se scrie şi titlul planului, regiunea cuprinsă, scara, anul ridicării şinumele operatorului.

2. Calculul suprafeţei delimitată de conturul poligonal al drumuirii prinmetoda grafică, din două împărţiri în figuri geometrice simple, cu verificarea celor două determinări şi stabilirea mărimii definitive.

Deoarece suprafaţa este delimitată de un contur rectiliniu, calculul grafic seface descompunând suprafaţa în figuri geometrice simple, cum ar fi triunghiurile.

4

topografie_lucrarea_7

Documents