Bunătăţuri Tihnite | se distribuie GRATUIT în restaurantul Mioriţa, Hotel Orizont - Predeal | 2015 | www.hotelorizont.ro | 1

Anul 1 | Nr. 2 | iunie 2015 | se distribuie GRATUIT în restaurantul Mioriţa, Hotel Orizont - Predeal | www.hotelorizont.ro

hotel orizont predealAnul 2010 aduce o metamorfoză care ne oferă un Hotel Orizont modern, pregătit pentru a găzdui până la 260 de turişti, pentru a le pune la dispoziţie 3 tipuri de camere, 2 tipuri de apartamente, 2 restaurante, 4 baruri, săli de conferinţă dotate integral, un centru business şi un centru SPA, care este întruchiparea conceptului de relaxare şi energizare. Noul Hotel Orizont are toate atuurile necesare pentru a satisface toate dorinţele şi aşteptările clienţilor şi aduce în atenţia noastră, a tuturor, conceptul de confort total.Hotel Orizont - orizont al relaxării!

Se ştie:...românilor le place să mănânce bine! Bine se mănâncă la:

La Mioriţa se cunosc şi se servesc toate specialităţile vestite ale bucătăriei româneşti: salate, ciorbe dar mai ales grătar cu mici şi pastramă, antricoate, măruntaie, carne şi cîrnaţi la borcan, etc. Totul cu garnituri delicioase, cu un vin select la carafă şi bere butoi sau băuturi nealcoolice.

Un restaurant românesc, intim şi totuşi încăpător unde îţi poţi invita familia şi prietenii la aniversări sau pur şi simplu la o masă pe cinste.

viţel la proţap

cartofi ţărăneşti şi

salată de varză murată

În compania Tarafului de lăutari MIORIŢA servim în fiecare sâmbătă:

Nici un gurmand nu rezistă în faţa acestui meniu!

reţetă cu tradiţie

reţetă bucătarului

de prin lume adunate

maestru în bucătărie

2

Papara - cuvânt însemnând în greceşte o sărăcie de pâine, întinsă prin ulei de măsline, iar în ardeleneşte vreo 10 chestii diferite, una mai îmbie-toare ca alta.....

Pasiune pentru viaţăJack Daniel’s

Cum fiecare bucătar are o specialitate, cea a chef-ului nostru este

3

3

4

Ceaunel picantceafă de porc trasă în ceaun ase-zonată cu condimente bine alese,

cu sos picant şi mămăliguţă

10 Brânzeturi celebre

iarna 2015. un nou Orizont destinat distracţiei şi relaxării...

TIHNITE

Bunătăţuri Tihnite | se distribuie GRATUIT în restaurantul Mioriţa, Hotel Orizont - Predeal | 2015 | www.hotelorizont.ro 2 |

Crăciunul de acasă

Papară

Timpul dintre momentul aprinderii cărbunilor şi pre-gătirea mâncării pe grătar trebuie să fie de minimum 30 de minute, timp necesar ga-zelor de combustie pentru a se evapora;- carnea ce urmează a fi pre-gătită trebuie să aibă tempe-ratura camerei înainte de a ajunge pe grătar;- carnea gata gătită pe grătar nu trebuie pusă în acelaşi vas în care a fost ţinută înainte de acest moment. Acest lucru este recomandat mai ales în cazul fripturii de pui;- friptura marinată - mai ales carnea de pui şi de porc - se pune pe grătar când cărbu-nii au putere foarte mare. În cazul în care se doreşte a fi servită înnăbuşită, friptura marinată trebuie fiartă în su-cul propriu între cinci şi zece minute pentru distrugerea bacteriilor;- dacă intensitatea căldurii cărbunilor aprinşi este prea mare, ei trebuie împrăştiaţi.

Ce punem pe grătar?Carne roşieAcest fel de carne roşie se pregăteşte foarte uşor pe grătar şi nu presupune o frigere îndelungată, precum alte feluri de carne roşie. Vânatul este foarte puţin folosit pentru grătar. Vânatul mic (păsări) este excelent pe grătar dacă este marinat uşor înainte de pregătire. Carnea de căprioară trebuie să stea pe grătar foarte puţin timp, deoarece un timp mai mare de pregătire întăreşte acest tip de carne.

Carnea de pui este un adevărat coşmar atunci cînd este pregătită pe grătar, deoarece de cele mai multe ori exteriorul se arde, înainte ca interiorul să fie bine făcut.Una dintre cele mai bune moduri de a găti carnea de pui este adoptarea metodei indirecte, lucru ce poate fi bine făcut pe un grătar acoperit. Aceasta constă în strângerea cărbunilor aprinşi într-un colţ al grătarului şi amplasarea fripturilor de pui oriunde, numai deasupra acestora

nu. Astfel se menţine o temperatură constantă, fără ca exteriorul să se ardă.

Peştele - chiar dacă este pregătit întreg sau file – este foarte popular pe grătar. Însă nu orice peşte este un bun candidat pentru a trece prin proba grătarului cu cărbuni. Peştii precum somnul, ştiuca sau păstravul se pretează foarte bine pregătirii pe grătar. Deoarece carnea de peşte nu este atât de bogată în grăsimi precum carnea roşie, grătarul trebuie uns cu ulei sau grăsime înainte de gătire, pentru a se evita lipirea cărnii. Fileul de peşte trebuie pus pe grătar pe partea exterioară întâi (cea cu piele), permiţând astfel părţii interioare să prin-dă o crustă.

Dintre cele autuhtone, cel mai preţuit în magazine e un Cabernet Sauvignon din 1937, un vin roşu demisec, care costă 800 de euro. În topul celor de import conduc pod-goriile franţuzeşti.În cramele restaurantelor de lux şi la câteva magazine sunt sticle de vin cărora, dacă vrei să le scoţi dopul, trebuie să dai echivalentul a opt salarii medii. Pomerol Chateu Petrus, un vin roşu franţuzesc, con-duce în topul sticlelor preţi-oase. Costă 1.300 de euro la Vinexpert, unul dintre cele mai mari magazine de profil. Şi, cum e normal, preţul creş-te dacă vrei să-l bei într-un restaurant cu pretenţii, pre-cum Heritage, Casa da Vino, Bonton sau la Gondola. De la cap la coadă, top 5 al licorilor din struguri, este dominat de vinurile franţuzeşti.Dintre cele româneşti, cel mai preţuit în magazine e un Ca-bernet Sauvignon Murfatlar, din 1937, un vin roşu, demi-sec, care costă 800 de euro. Apoi, la 450 de euro poţi alege între un Roşu de Miniş din ’44, ori un Chardonnay de

Murfatlar, tras la teasc tocmai în 1942.„Foarte vechi nu înseamnă şi foarte bun”Cum se calculează preţul unei sticle de vin? „Se ia un basic, un preţ de pornire şi se adaugă o valoare la fieca-re an. Dau un exemplu: dacă am stabilit că preţul sticlei este de 40 de euro, mai pu-nem câte un euro pentru fi-ecare an şi putem ajunge la un anumit preţ”, explică pre şedintele Federaţiei Someli-erilor din România, expertul Sergiu Nedelea.Artă, vechime, etichetă, dar până la urmă vinul e un ali-ment şi trebuie băut la un moment dat. „Vinul e ca omul, cum spunea Păstorel Teodo-reanu, se naşte, trăieşte şi moa-re. Foarte vechi nu înseamnă şi foarte bun neapărat. Depinde foarte mult şi de condiţiile de păstrare. În general, pretabi-le pentru învechire sunt cele albe dulci şi roşii, foarte bine făcute”, explică preşedintele somelierilor, Sergiu Nedelea.În România există şi colecţio-nari de vin, ce-i drept cât să-i numeri pe degete. Au fost chiar câteva licitaţii, câteva sticle de vinuri rare strecurate printre operele de artă, „pen-tru că acolo i-ar fi locul”, cred specialiştii oenologi.La licitaţii, lucrurile se schim-bă, colecţionarii dau buche-tul pentru o sticlă cu o po-veste. „E foarte clar că vorbim şi de marketing. Un astfel de vin, până să ajungă la un preţ mare, trece prin mai multe mâini, prin diferite galerii şi capătă notorietate. Într-un fel se vinde un vin care a fost în colecţia unui om celebru . De exemplu, cele mai scumpe vinuri vândute au fost cele care aveau semnătura lui Thomas Jefferson, din colec-ţia sa privată”, spune someli-erul Nedelea. Tot el crede că fiecare român e un mic colec-ţionar de vin. „Au sticle care au marcat anumite momente din viaţă. Eu, de exemplu, am aproximativ 300 de sticle pe care le ţin la părinţi şi vreo 150 la Bucureşti. Sunt şi câ-teva mai rare, însă cele mai multe au valoare sentimen-tală.”

Tradusă de unii ca omletă - ceea ce e adevărat, dar cu nuanţe - papara este numai un cuvânt dialectal-universal se foloseşte doar în Ardeal dar vine din greacă, ci şi o apetisantă colecţie de variante. În cazul de faţă, chiar o variantă mult îmbogăţită a unui model primitiv. Papara - cuvânt

însemnând în greceşte o sărăcie de pâine, întinsă prin ulei de măsline, iar în ardeleneşte vreo 10 chestii diferite, una mai îmbietoare ca alta - e de obicei cina năsăudenilor şi braşovenilor dar şi a bănăţenilor, măritată cu oarece ceapă verde şi o ţuică cuminte.

• laptele se bate furios cu 8 ouă; • se taie pâineacubuleţe sau felii şi se înmoaie în lapte; • se freacă brânza cu 2 ouă, se potriveşte de sare; • se unge cratiţa cu unt, se aşează bucăţile de pâine, se presară brânză, apoi iar pâine şi

iarăşi brânză, ca ultim strat;• se toarnă ouălele, laptele rămas şi se dă la cuptor, pe foc mic, săse rumenească încet şi să se întărească papara ardelenească. Taină: nu umpleţi cratiţa, că papara creşte şi dă pe-afară.

• 1/2 litru lapte• 1 pâine albă de grâu nu prea mare• 500 g brânză de vaci (caş

dulce, telemea puţin sărată)• 2-3 linguri de unt• 10 ouă• sare după poftă

Ghidul grătarului perfect

Vinul bine ales

reţetă cu tradiţie

Bunătăţuri Tihnite | se distribuie GRATUIT în restaurantul Mioriţa, Hotel Orizont - Predeal | 2015 | www.hotelorizont.ro | 3

Ingrediente:

- Ceafă de porc dezosată- Piept de pui- Cârnaţi picanţi- Ulei, sare, piper- Vegeta- Boia, ardei iute, usturoi

Preparare:Se pune ceaunul pe foc împreună cu uleiul şi ceafa de porc tăiată bucăţi.Se condimentează cu sare, piper şi boia.Când este facută se adaugăpieptul de pui tăiat julienne şi cârnăciorii picanţi. Se lasă câteva minute şi se adaugă ardeiul iute roşu şi usturoiul tăiat rondele.Se potriveşte de gust şi la sfârşit se adaugă puţin vin alb. Se serveşte fierbinte cu mămăligă.

Cum fiecare bucătar are o specialitate, cea a chef-ului nostru este

reţeta bucătarulu i

Bucătar Chef Nicu Druga

Cei de la Jack Daniel s̀ îşi permit luxul de a face lucru-rile altfel în propria distilerie şi tocmai acest lucru confe-ră mărcii caracterul aparte unic. Maturarea cu ajutorul mangalului se face picătură cu picătură, apoi „îmbătrâ-nirea“ intervine în butoaie-le manufacturate in-house. Probabil lucrul cel mai ciu-dat este lipsa unui calendar! Whiskey-ul de Tennesse este pregătit pentru a fi ab-sorbit în linişte doar atunci când degustătorii de la Jack Daniel s̀ spun că aşa este. Exact cum o facea însuşi Jack Daniel. La mai mult de un secol distanţă, speci-alitatea din Tennesse este judecată în acelaşi mod. Corect pentru toată lumea, credem noi. După felul cum arată. După cum miroase şi bineînţeles, după gust. Jack Daniel s̀ s-a născut sub nu-mele Jasper Newton Daniel în 1850, un an tulburat de decretul Sclavilor fugitivi şi de marea foamete a carto-fului din Irlanda. Deja la 13 ani avea propria lui distile-rie. Un spirit independent înăscut, pleacă de acasă la o vârstă fragedă, în ciuda înălţimii de numai 1,59 m. A distilat whisky şi în timpul Războiului Civil. Adept al maturatului şi al dictonului propriu: „Îl facem în fiecare zi , îl vom face în cel mai bun mod cu putinţă“ Persona-

litate puternică, mare admirator al calităţii în sine, fie că era vor-ba de îmbrăcămin-te, casă, maşină sau whiskey. Un fin obser-vator, a realizat rolul în afa-cere al mâncărurilor bune şi al unor distracţii sănătoase. Petrecerile sale erau cunos-cute a fi cele mai reuşite, din toate punctele de vedere. Nepotul său, Tom Motlow, ne descrie magia din casa lui Jack Daniel: „Închipu-iţi-vă că sunteţi conduşi în sala de bal unde vă aşteaptă o selecţie a celor mai bune băuturi din lume pe care şi le poate cineva permite, orice marcă de vin, lichior, brandy şi bineînteles, Jack Daniel s̀ No.7…”. Pasiunea pentru viaţă, dans şi muzică a dăinuit tot restul vieţii , din păcate, terminate tragic şi ironic. O infecţie survenită la picior după ce a lovit un seif ce s-a încăpăţânat să ră-mână închis.În Tennesse, localitatea Lynchburg, într-un colţ pa-radisiac de lume se află disti-leria Jack Daniel s̀. Punct de atracţie pentru turiştii din toată lumea, îşi răsfaţă oas-peţii cu cele mai bune tradi-ţii sudiste, păstrate cu mân-drie. Jack Daniel s̀ este mai mult decat o marcă, este un stil de viaţă. Legenda spu-ne ca Frank Sinatra a luat o sticlă cu el într-o lume mai

bună. Cei rămaşi în urmă, de la Jack Nicholson, Demi Moore, Bruce Willis, Mick Jaegger şi restul, ne simţim foarte bine alături de OLD NO.7 BRAND.Lucrurile cu o reală calitate nu se schimbă niciodată. Reţeta originală şi etiche-ta alb-negru, cu care Jack Daniel s̀ a câştigat de-a lun-gul timpului şapte medalii internaţionale de aur, sunt aceleaşi de la începuturi din 1866. Numai originea denu-mirii Old No.7 RĂMÂNE ÎN CONTINUARE UN MISTER…Tennesse Whiskey Jack Daniel s̀ nu este un burbon pur şi simplu, pentru că me-toda sa de producţie este mult mai atentă şi mai com-plexă. Procesul de produc-ţie începe cu selecţia atentă a ingredientelor – porumb, secară şi orz. Seminţele sunt amestecate cu apă din izvo-rul lui Jack Daniel, formând o mixtură fermentabilă „mash“. Aceasta este reuti-lizabilă într-un mod propriu fiind filtrată picătură cu pi-cătură printr-un filtru man-gal din lemn de arţar timp de 24 de ore. Maturarea în butoaie de stejar alb are un rol crucial şi durează 4 ani.

Pasiune pentru viaţăJack Daniel’s

maestru în bucătărie

Tradiţionale, fragede, aromate şi bine rumenite! Gătite special pentru clienţii casei noastre, însoţite de

o bere rece!

CEAUNEL PICANTceafă de porc trasă în ceaun asezonată cu

condimente bine alese, cu sos picant şi mămăliguţă

Bunătăţuri Tihnite | se distribuie GRATUIT în restaurantul Mioriţa, Hotel Orizont - Predeal | 2015 | www.hotelorizont.ro 4 |

1. Brânza Pecorino, Italia Nici acolo, în Italia, nu ştie toată lumea ca acest sortiment a fost realizat pentru prima oară

acum 2000 de ani, într-un sat de lângă Roma. În 1884, primăria a interzis

fabricarea brânzei Pecorino, iar producătorii s-au mutat în Sardinia. Atunci i-a sporit şi renumele, datorită aromei plăcute, aspectului compact obţinut prin presare şi gusutului rafinat.

2. Caşcaval Camembert, Franţa Caşcavalul Camembert se găseşte şi la noi. Se fabrică din lapte de vacă nepasteurizat, care maturează mai multe săptămâni în forme speciale, întorcându-se

pe o parte şi pe alta, până se acoperă în întregime cu o crustă albă. A fost fabricat pentru prima oară de femierul Marie Harel, din Normandia, Franţa, în anul 1791 (la doi ani după Revoluţia Franceză).

3. Caşcaval Gruyere, ElveţiaSortimentul datează din secolul al XII-lea şi se produce prin spălarea

brânzei în saramură şi fermentarea controlată astfel, încât bacteriile să elimine dioxid de carbon, care

formează bule gazoase în interior. Se găseşte şi la noi acest „caşcaval cu găuri”. Dreptul la brand a fost disputat multă vreme între firme franceze şi eveţiene, până când, în 2001, justiţia a dat un

verdict în favoarea Elveţiei.

4. Mascarpone, ItaliaŞi acesta este un sortiment vechi:

din secolul al XVI-lea. Are aspect de cremă foarte groasă, produsă din

smântână încălzită la 85 grade, tratată cu acid tartric maturată la frigider. Italienii folosesc această cremă

îndeosebi pentru asezonarea deserturilor şi a prăjiturilor.

5. Windsor Roşu, AngliaO variantă a acestui tip de caşcaval, se vinde la

noi sub numele de Ceddar. Spre deosebire de Ceddar însă, caşcavalul Windsor are un aspect roşu marmorat ce se asigură prin introducerea în reţetă a vinului roşu. Vinul îi dă, pe lângă culoare, un gust şi o aromă aparte.

6. Yarg, AngliaProducătorii acestui tip de brânză se feresc să facă publică reţeta, dar se cunoaşte că respectivele calupuri sunt învelite în frunze de urzică, de la care primesc aroma vegetală asigurând

totodată o crustă exterioară, excelentă la gust. Uneori, această brânză se maturează în beciuri, pentru a se îmbogăţi în mucegaiuri, care îi conferă o aromă aparte.

7. Stilton, AngliaProdus pentru prima oară în 1730 de către Cooper Tornhill, acest sortiment a fost conceput pentru a fi folosit în călătorii, fiind foarte rezistent în timp. Se fabrică prin fermentaţie, textura de

mucegaiuri din interior dându-i un aspect aparte.

8. Danablu, DanemarcaDanablu este una din cele mai aromate tipuri

de brânză din lume, realizată tot pe bază de mucegaiuri. Invetatorul Marius Boel a încercat iniţial să copieze brânza Roquefort,

patentată în Franţa dar, pe parcurs, a abandonat ideea contrafacerii şi şi-a brevedat propria reţetă.

9. Emmental, ElveţiaLa noi, acest produs se comercializează adesea, prin

confuzie sub denumirea de schweizer, care nu specifică altceva decât faptul că produsul provine din Elveţia. A fost realizat pentru

prima oara în localitatea Emmental, lângă Berna, în anul 1293 (când principatele romane nu

erau încă nici intemeiate). Se recunoaşte după găurile mari din interior şi aroma puternică, specifică produsului.

10. Halloumi, CipruCalitatea deosebită a acestui caşcaval este că nu se topeşte la temperaturi foarte înalte. A fost realizat petru prima oară de către beduinii nomazi din orientul mijlociu, iar în Cipru a primit o formă comercială şi s-a înscris ca brand european. Se fabrică din lapte de capră şi de oaie şi este elastic la atingere, fiind una din delicatesele căutate în numeroase capitale cu pretenţii.

Franţa trece drept ţara cu cele mai variate sortimente de brânzeturi din lume. Dar nu toate sortimentele cu care se laudă magazinele parisiene sunt fabricate în Franţa.Multe sunt importate din Elveţia, Olanda, Italia, Spania şi alte destule locaţii, de unde provin cele mai renumite caşcavaluri, cu care se fălesc marketurile şi restaurantele lumii, scrie Infoniac.

Brânza telemeaSortimentul n-are

faima celor prezentate până acum,

dar se pare că, sub

aspectul vechimii, le întrece pe toate: datează de pe vremea dacilor. Totuşi, recent, în vremurile noastre şi l-au înscris ca brand european… bulgarii, care îl şi comercializează în UE.Suntem atât de fraieri, încât până şi brandul de telemea ni l-au luat alţii. Noi n-am rămas decât cu brandul de mămăligă, dar nici pe acesta nu l-am înscris nicăieri.

un posibil cod al hotelierului1. Clientul este cea mai importantă persoană;

2. Clientul nu depinde de noi, noi depindem de el;

3. Clientul nu este o întrerupere a muncii noastre, el este scopul ei;

4. Clientul ne face o favoare când stă în hotelul nostru, noi nu îi facem o favoare servindu-l;

5. Clientul nu este o persoană cu care să discutăm în contradictoriu sau faţă de care să ne arătăm inteligenţa: nimeni niciodată, n-a câştigat o discuţie în contradictoriu cu un client;

6. Clientul este cel care ne comandă serviciile: datoria noastră este de a le îndeplini: ele sunt sarcini pentru noi;

7. Clientul merită tratamentul cel mai curtenitor şi mai atent pe care îl putem da;

8. Clientul este sângele viu al activităţii hotelului şi al oricărei operaţii din hotel.

10 Brânzeturi celebre

iarna 2015

parteneri

de prin lume adunate

24.12.2015 - 27.12.20153 nopþi / 4 zile

Pachetul include:• Cazare trei nopţi: 24 decembrie/25 decembrie/26 decembrie• Mic dejun: 25 decembrie/26 decembrie/27 decembrie• Cină (bufet): 24 decembrie în Restaurantul Orizont

PROgRaM de diveRtisMent:Program de muzică uşoară şi dansProgram de muzică popularăProgram de colinde

• “Pomana porcului”, urmată de cină tip bufet pe 25 decembrie ora 19:00 în Restaurantul Mioriţa

PROgRaM de diveRtisMent:Program de muzică uşoară șşi dansProgram de muzică populară cu tarafProgram de colinde

• acces gratuit la Orizont sPa, zilnic, între orele 08:00 – 22:00• acces gratuit şi nelimitat la internet Wi-Fi• gratuit parcare supravegheată

Pentru rezervări şi detalii suplimentare:tel. 0268.455150 int. 9

e-mail: craciun2014@hotelorizont.rooffice@hotelorizont.ro

Pentru rezervări şi detalii suplimentare:tel. 0268 455 150

e-mail: office@hotelorizont.ro

30.12.2015 - 03.01.20164 nopþi/5 zile

Pachetul include:• Cazare patru nopţi: 30 decembrie/31 decembrie/1 ianuarie/2 ianuarie• Mic dejun: 31 decembrie/2 ianuarie/3 ianuarie• Dejun (bufet): 31 decembrie/1 ianuarie (brunch şi concert oferit de Opera din Braşov)• Cină (bufet): 30 decembrie – Seară Românească în Restaurantul Mioriţa• Cină (bufet): 1 ianuarie – Petrecere ”Oldies but goodies”• Cină (bufet): 2 ianuarie• Cină festivă în noaptea de Revelion:

ReStauRant ORizOnt 31 DeCeMBRie(între orele 21:30 – 05:00) – serviciu la masă PROgRaM De DiveRtiSMent:Program de muzică uşoară şi dansProgram de muzică populară

ReStauRant MiORiţa 31 DeCeMBRie(între orele 21:00 – 05:00) – serviciu la masă PROgRaM De DiveRtiSMent:Program de muzică uşoară şi dansProgram de muzică populară cu taraf

• acces gratuit la Orizont SPa, zilnic, între orele 08:00 – 22:00• acces gratuit şi nelimitat la internet Wi-Fi• gratuit parcare supravegheată