CUPRINS

Prezentarea unității ................................................................................................................2

Indicatorii circulației turistice...........................................................................................5

Analiza SWOT Poiana Brașov........................................................................................16

Comparație intre stațiunea Poiana Brașov și Predeal......................................18

Propuneri privind dezvoltarea stațiunii Poiana Brașov..................................19

Concluzii........................................................................................................................................20

Bibliografie...................................................................................................................................22

1

1.Prezentarea staţiunii

Complex turistic montan, de odihnă, de interes general, cu funcţionare permanentă.

Aşezare

Staţiunea face parte din teritoriul administrativ al municipiului Braşov, în judeţul Brașov.

Relief

Staţiunea se găseşte la poalele Munţilor Postăvaru, la est şi ale Munţilor Poienii Braşovului, la vest, pe un platou întins, cu altitudini cuprinse între 950-1050 m.

Culmile montane secundare care se găsesc în apropierea staţiunii au altitudini cuprinse între 1000-1450m – Pisiac, Poiana Ursului, Prăpastia Lupului, Poiana Ruia; excepţie fac vf. Postăvaru (1799m), Muchia Cheii, Stejărişul, Tâmpa, etc.

Versantul vestic care domină staţiunea este mai înclinat, cu numeroase pârtii, este mai slab fragmentat şi prezintă unele trepte cu pante reduse.

Căi de acces

Accesul în stațiunea Poiana Brașov se poate realiza din localitățile Brașov(12km) si Râșnov(11)km, prin doua șosele, precum și prin numeroase trasee turistice ce pornesc din localitățile: Brașov, Timișu de Sus, Timișu de Jos, Pârâul Rece, Râșnov si Cristian, p

Distanţa faţă de cel mai apropiat aeroport – Sibiu – este de 151 km, iar faţă de aeroportul internaţional Otopeni, de 164 km.

Distanţa faţă de capitală este de 184 km.

Clima

Climatul general este temperat continental cu influenţe mai reci şi umede ca urmare a diversităţii circulaţiei maselor de aer. Astfel se remarcă confluenţa maselor de aer umed din vest şi nord-vest cu cele continentale din est şi explică existenţa unui climat alpin montan.

Aceasta se caracterizează prin următoarele particularităţi: Durata de strălucire a soarelui de 1.800 ore în medie pe an; Temperatura medie anuală de 0-20C la altitudini înalte, iar în staţiune de 4-60C; Numărul mediu al zilelor de vară de 30-40 în zona înaltă şi 50-60 în zonele joase, iar

al celor de iarnă de 70-120, ceea ce favorizează practicarea sporturilor de iarnă;

2

Numărul mediu al zilelor cu ninsoare de 120 (în octombrie – aprilie şi chiar mai), grosimea stratului de zăpadă fiind de circa 40 cm la sfârşitul lunii februarie; durata stratului de zăpadă oscilează între 100-120 zile în apropierea staţiunii, iat în staţiune de 90-110 zile;

Lipsa vânturilor, datorită modului de dispunere a staţiunii; în anotimpul cald sunt frecvente brizele de munte şi de vale;

Fenomenul de producere a avalanşelor în perimetrul staţiunii este inexistent.

Floră

Pădurile de conifere sau foioase imprimă zonei o atractivitate deosebită. Alte resurse turistice sunt rezervaţiile naturale: rezervaţia şi parcul natural Tâmpa, rezervaţia Stajărişul Mare din nord-vestul munţilor Postăvaru, rezervaţia peisagistică Postăvaru-culmea principală.Acestora li se adaugă numeroasele obiective turistice antropice ale oraşului Braşov.

Factori naturali terapeutici

Bioclimat tonic, stimulent, caracterizat printr-o presiune atmosferică relativ joasă, aer curat lipsit de praf şi alergeni, bogat în radiaţii ultraviolete şi cu o ionizare accentuată a atmosferei.

Indicaţiile curei climaterice :

- nevroză astenică; surmenaj fizic şi intelectual; stări de debilitate;

- convalescenţă cu stare generală bună;

- hipertiroidia benignă; anemii secunadare;

- rahitismul şi tulburările de creştere la copii;

- pleurezii şi după pneumopatii virotice sau microbiene;

- unele forme de astmă bronşic şi de bronşite cronice astmatiforme.

Atracţii turistice:

Staţiunea Poiana Braşov dispune de echipamente turistice variate, deţinând o ofertă turistică bogată, pentru diverse segmente de piaţă.

Profilul staţiunii este turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă; de aceea, agrementul se bazează pe existenţa pârtiilor de schi amenajate (în număr de 13), deservite de 10 instalaţii de transport pe cablu (2 telecabine, o telegondolă, 7 teleschiuri). In total domeniul schiabil este de 24 km.

3

Denumirea  partiei de schi

Grad de dificultate

Lungime Diferenta de nivel

Extinderi Lungime

1 Lupului dificil 2860 m 765 m Variante 1840 m

2 Sulinar mediu 2820 m 640 m Variante 1700 m

3 Drumul Rosu usor 5800 m 640 m Variante 2950 m

4 Kanzel dificil 800 m 110 m

5 Ruia dificil 540 m 195 m

6 Sub Teleferic dificil 495 m 170 m

7 Bradul usor 500 m 80 m

8 Stadion usor 325 m 32 m

9 Kanzel mediu 450 m 110 m

10 Sub Teleferic mediu 2220 m 640 m

Tabel 1. Pârtiile din Poiana Brașov

În afara acestor dotări, pentru sezonul de iarnă, staţiunea dispune şi de patinoar în aer liber, de părtii de săniuş, de câteva trasee de schi fond în împrejurimi (marcate), precum şi de şcoală de schi.

Oferta specifică sezonului rece

practicarea schiului alpin şi de fond pe pârtiile cu diferite grade de dificultate, fiind asigurat transportul cu mijloace de transport pe cablu;

practicarea săniuşului pe pârtiile special amenajate; practicarea patinajului pe patinoarul artificial; plimbări cu sănii trase de cai; învăţarea schiului cu instructori de specialitate în cadrul şcolii de schi specializată mai ales în

schi alpin cât şi schi fond atât pentru începători cât şi pentru avansaţi; centre pentru închirierea materialelor sportive.

Oferta specifică sezonului cald

drumeţii montane în Masivul Postăvarul; alergarea şi mersul pe jos sunt favorizate de terenul cu pante reduse şi de numeroasele alei

prin pădurile de conifere;

4

tenis de câmp pe terenurile amenajate în apropierea hotelurilor; cursuri de călărie şi practicarea echitaţiei în împrejurimi; o atracţie deosebită în Poiana Braşov o constituie Centrul de Echitaţie. Acesta este situat în

nordul staţiunii, pe stânga şoselei spre Braşov, în apropiere de Cabana Junilor. Centrul dispune de un grajd cu o capacitate de 26 cai, cu toate anexele necesare şi de un teren de sport multifuncţional.

Centre de agrement:

Agrement la Casa Viorel, Fitness, biliard tenis de masă, echitaţie Centrul de agrement şi Team Building, Închirieri ATV-uri şi snowmobile Paintball, Patinoar

Restaurante disponibile în Poiana Braşov:

Fandă Kurtos Kalacs, Restaurant Miruna ,Restaurant Vânătorul, Restaurant Șura Dacilor, Restaurant Coliba Haiducilor, Restaurant Stână Turistică, Restaurant Capra Neagră

Cluburi şi baruri în Poiana Braşov:

Capra Neagră( Cham-Cham), Club Heraldic, Club Rossignol, Club Alpin.

2. Indicatorii circulaţiei turistice

Circulaţia turistică a unei zone se poate determina făcând analiza mai multor indicatori şi

anume:

Numărul de turişti - totalul turiştilor care vizitează o staţiune;

Numărul de zile turistic - se obţine din însumarea tuturor zilelor de şedere

ale fiecărui turist; este egal cu numărul înnoptărilor;

Durata medie a sejurului – se determină ca raport între numărul zilelor

turistice şi numărul total de turişti;

Coeficientul de utilizare a capacităţilor de cazare (C.U.C.);

C.U.C =

CEUCT , unde:

CEU – Capacitatea efectiv utilizată, care e dată de numărul înnoptărilor sau numărul zile

turist;

5

CT – Capacitatea teoretică sau maxim posibilă, este exprimată de capacitatea turistică în

funcţiune.

În cele ce urmează se vor prezenta în evoluţie cei mai reprezentativi indicatori ai

circulaţiei turistice.

Număr turişti

Turiştii care vizitează în prezent Poiana Braşov pot fi clasificaţi în următoarele segmente:

a. Turişti străini care reprezintă între 30-41% din total şi provin în principal din Anglia,

Israel, Spania etc. Aceşti turişti sunt, în general, sosiţi în grupuri prin agenţii tour-operatoare

partenere şi motivaţiile principale ale sosirii sunt practicarea sporturilor de iarnă în sezonul rece

şi odihnă în sezonul cald. Există şi turişti străini, reprezentaţi de oameni de afaceri cu interese în

România, care sejurează în staţiune pe cont propriu, motivaţia turistică fiind odihna în week-end.

b. Turiştii autohtoni au aceeaşi motivaţie turistică cu cea a turiştilor străini, practicarea

sporturilor de iarnă în sezonul rece şi odihnă-agrement în sezonul cald. O componentă cu o

pondere semnificativă o constituie turiștii ce frecventează staţiunea pentru participarea la diferite

congrese sau reuniuni profesionale, ştiinţifice sau culturale care se organizează în staţiune.

Se va analiza numărul de turişti înregistraţi în spaţiile de cazare a staţiunii Poiana Braşov

în perioada 2005-2008.

Număr turişti, din care

AnulTotal Turişti români

(valoare absolută)

% Turişti străini

(valoare absolută)

%

2005 118157 84125 71 34032 29

2006 124522 98063 78 26459 22

2007 105259 73815 70 31444 30

2008 101843 72594 71 29249 29

6

Tabelul 2. Indicatorul număr turişti în perioada 2005-2008 în staţiunea Poiana Braşov

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Analiza datelor tabelului de mai sus arată o scădere a numărului total al sosirilor în

staţiune. Astfel, dacă în anul 2005 numărul total al sosirilor era de 118157 turişti, în anul 2008

scade la 101843 turişti reprezentând în valoare absolută 16314 sosiri mai puţin.

Numărul sosirilor turiştiilor români înregistrează nivelul maxim în 2006 (98063) şi minim

în 2008 (72594).

Numărul sosirilor turiştilor străini, ca valoare absolută, nu înregistrează creşteri sau

scăderi majore însă creşte ponderea acestora în totalul sosirilor, situându-se la nivel minim în

2006 (22%) şi ajungând maximă în 2007 (30%).

Grafic, evoluţia numărului de sosiri turişti se prezintă astfel:

2005 2006 2007 2008

020000400006000080000100000120000140000

Anul

Nr.total turisti

Fig.1 Reprezentare grafică a evoluţiei numărului total de turişti sosiţi în staţiunea Poiana

Braşov între anii 2005-2008

7

Fig.2 Reprezentare grafică a evoluţiei numărului de turişti români sosiţi în staţiunea

Poiana Braşov între anii 2005-2008

2005 2006 2007 2008

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

Anul

Nr. de turisti straini

c

Fig.3 Reprezentare grafică a evoluţiei numărului de turişti străini sosiţi în staţiunea Poiana

Braşov între anii 2005-2008

Se observă că, dacă la sosirile de turişti străini variaţiile sunt foarte mici în schimb la

sosirile de turişti români variaţiile sunt mari şi într-un proces continuu de relativă scădere.

Dacă în ceea ce priveşte turiştii străini principala explicaţie a acestei evoluţii este

"deschiderea" graniţelor după 1989 ca element pozitiv şi situaţia politică instabilă ca element

8

2005 2006 2007 2008

0100002000030000400005000060000700008000090000100000

Anul

Nr. de turisti romani

negativ, evoluţia numărului de sosiri pentru turiştii români este rezultatul acţiunii mai multor

factori şi anume:

♦ scăderea veniturilor reale ale populaţiei după anul 19892

♦ reorientarea fluxurilor turistice: turişti români, din păcate din ce în ce mai

puţini, care îşi pot permite o vacanţă preferă să o petreacă în afara graniţelor ţării.

Concluzia este că această scădere a numărului total al sosirilor de turişti în staţiune cu

16314 turişti în 2008 faţă de 2005 se datorează scăderii importante a numărului de sosiri a

turiştilor români care, datorită situaţiei economico-financiare dificile a dus la mișcorarea

segmentelor de populaţie care îşi pot permite o vacanţă.

Creşterea ponderii sosirilor de turişti străini în totalul sosirilor de la 22% în 2006. la

30% în 2007 este o creştere relativă, artificială, valorile absolute înregistrând diferenţe

nesemnificative. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor existente, diversificarea gamei de servicii

oferite şi nu în ultimul rând promovarea ofertei turistice a staţiunii Poiana Braşov în mod

eficient şi mult mai amplu pe piaţa internaţională ar putea duce la creşterea numărului de sosiri

a turiştilor străini.

Număr zile-turistSe va analiza indicatorul număr de zile-turist pe perioada 2005-2008 în cadrul staţiunii

Anul Număr

Zile / turist

din care

români străini

2005 395168 244372 150796

2006 357390 251869 105521

2007 326258 215076 111182

2008 309785 217756 92029

Tabelul 3. Indicatorul număr zile-turist în perioada 2005-2008 în staţiunea analizată

9

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Se va observa scăderea continuă a numărului zile-turist atât la turiştii români cât şi cei

străini. Scăderea este mai bruscă şi mai accentuată la turiştii români cu repercursiuni negative

asupra duratei medii a sejurului. Astfel, în 2008 scăderea în valoare absolută faţă de 2005 este

de 85383 zile - turist.

La turiştii străini, în 2008 scăderea în valoare absolută faţă de 1998 este de 58767 zile-

turist.

În continuare, se va observa influenţa acestor scăderi ale numărului de zile turist asupra

duratei medii de sejur.

Durata medie a sejurului (S)

Acest indicator se calculează ca raport între numărul de zile-turist şi numărul de turişti şi

reflectă posibilitatea ofertei turistice de a reţine turistul într-o anumită regiune, staţiune turistică

etc.

Se calculează, în continuare, durata medie a sejurului pentru turişti români şi turişti

străini, conform formulei:

S =

NZTNT

, unde: NZT – număr zile turist şi NT – număr turişti.

- pentru total turişti:

S2005 =

395168118157 = 3,3 zile;

S2006 =

357390124522 = 2,8 zile;

S2007 =

326258105259 = 3,1 zile;

S2008 =

309785101843 = 3,05 zile;

10

Din analiza datelor, se observă că cea mai importantă scădere a duratei medii a sejurului

pentru total turişti se înregistrează în anul 2006 (2,8 zile) şi cea mai bună durată s-a înregistrat în

anul 2005 (3,3 zile).

pentru turiştii români

S2005 =

24437284125 = 2,9zile;

S2006 =

25186998063 = 2,5 zile;

S2007 =

21507673815 = 2,9 zile;

S2008 =

21775672594 = 3 zile;

Situaţia economico-financiară slabă a populaţiei a dus nu numai la micşorarea numărului

de sosiri a turiştilor români în staţiune dar şi la reducerea duratei medii a sejurului.

pentru turiştii străini

S2005 =

15079634032 = 4,4zile;

S2006 =

10552126459 = 3,9 zile;

S2007 =

11118231444 = 3,5 zile;

S2008 =

9202929249 = 3,1 zile;

Din analiza datelor se observă că durata medie a sejurului în această perioadă este într-o .

continuă scădere. Explicaţia scăderii duratei medii a sejurului este dată, pe de o parte, de

scăderea calităţii serviciilor iar, pe de altă parte, de nediversificarea serviciilor, programelor

turistice. Acest fenomen este datorat condiţiilor naturale nefavorabile practicării sporturilor albe -

11

în ultimii ani clima s-a "îmblânzit", temperatura medie din timpul iernii a scăzut, zăpada topindu-

se mai repede. Astfel, se scurtează automat durata sezonului hibernal şi durata medie a sejurului.

Coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare (C.U.C.)

Se calculează ca raport între capacitatea de cazare efectiv ocupată la un moment dat sau

într-o perioadă dată (număr înnoptări) şi capacitatea de cazare maxim posibilă (în funcţie de

numărul de locuri şi numărul zilelor calendaristice de funcţionare.

C.U.C. = {NZT (înnoptări)/Capacitatea maximă} * 100

Capacitatea maximă = nr. locuri cazare * nr. zile funcţionare

La nivelul staţiunii, coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare turistică între anii

2005-2008 se prezintă conform următorului tabel:

Anul NZT

(înnoptări)

Capacitatea

maximă (locuri-zile)

Coeficientul de utilizare a

capacităţii de cazare turistică (%)

2005 395168 781273 50,58

2006 357390 779137 45,87

2007 326258 834846 39,08

2008 309785 812657 38,12

Tabelul 4. Coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare turistică între anii 2005-2008. Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Datele de mai sus arată că faţă de 2005, gradul de ocupare a bazei tehnico-materiale scade

în 2008 cu 12,46 %, cel mai înalt nivel atingându-se în 2005 iar cel mai scăzut în 2008.Toate

componentele care intră în calculul gradului de ocupare influenţează rezultatul obţinut.

12

Analiza activităţii turistice ne arată că influenţele negative ale situaţiei economico-

financiare şi instabilităţii politice au dus la scăderea numărului total de turişti şi cu deosebire a

numărului de turişti români, la scăderea numărului de zile-turist şi a duratei medii a sejurului.

Total uintăți cazare Poiana Brașov:

Hotel Pensiune Vilă Complex Apartament Cabană

“Aurelius”

5*

“Heraldic” 5* “Crocus” 4* “Traveland” 3*

„Mara” 4* “Marian”

“Alpin” 4* “Denisa” 5* “Zorile” 4* “Dancom” 3* „Postavaru”

“ Rizzo

Boutique” 4*

“ Pantheon”

4 *

“Pinul si

Mesteacanul”

4*

„Roland” 3*

“Piatra

Mare” 4*

“Condor” 4* “Casa Viorel”

4*

“Ruia” 4* “Mihaela” 4* “Daria” 4*

“Edelweiss”

4*

“Orizont” 4* “Diana” 4*

“Miruna” 4* “Mont Blanc”

4*

„Aurelia” 4*

“Acasă la

Dracula” 4*

“Cassandra”

4*

„Claris” 3*

“Princess

Club”4*

“Limor” 4*

13

“Poiana

Ursului” 4*

“Alex” 4*

“ Miraj”4* “Alexandra”

3*

“Sport”4* “Casa Vinga”

3*.

“Bradul”3* „Nanfang” 3*

“Poiana”3* „Colina” 3*

“Royal” 3* „Casa Liat”3*

“Rina Vista”

3

„Pedroni” 3*

“Tirol” 3* „Poaiana

Cristian” 2*

„ Caraiman”

2*

Tabel 5. Unități cazare Poiana Brașov

Capacităţi de cazare:Tabelul nr.6

DENUMIRE Nr. locuri cazareHOTEL „AURELIUS” 208 locuriHOTEL „ALPIN” 731 locuriHOTEL „PIATRA MARE” 176 locuriHOTEL „RUIA” 78 locuriHOTEL „EDELWEISS” 46 locuriHOTEL „MIRUNA” 40 locuriHOTEL „ACASA LA DRACULA”

34 locuri

HOTEL „PRINCESS CLUB” 40 locuriHOTEL „POIANA URSULUI” 96 locuriHOTEL „MIRAJ” 60 locuriHOTEL „SPORT” 178 locuriHOTEL „BRADUL” 110 locuriHOTEL „POIANA” 106 locuri

14

HOTEL „ROYAL” 62 locuriHOTEL „RINA VISTA” 212 locuriHOTEL „TIROL” 58 locuriHOTEL „ CARAIMAN” 132 locuriHOTEL „RIZZO BOUTIQUE” 108 locuriTOTAL 2.475 locuri

Tabel nr. 7 DENUMIRE Nr. locuri cazare

PENSIUNEA „HERALDIC” 45 locuriPENSIUNEA „DENISA” 36 locuriPENSIUNEA „CONDOR” 50 locuriPENSIUNEA „MIHAELA” 19 locuriPENSIUNEA „ORIZONT” 46 locuriPENSIUNEA „MONT BLANC” 40 locuriPENSIUNEA „CASSANDRA” 46 locuriPENSIUNEA „LIMOR” 63 locuriPENSIUNEA „ALEX” 32 locuriPENSIUNEA „ALEXANDRA” 66 locuriPENSIUNEA „CASA VINGA” 35 locuriALTE PENSIUNI 156 locuriTOTAL 634 locuri

Tabel nr. 8 DENUMIRE Nr. locuri cazare

VILA „CROCUS” 26 locuriVILA „ZORILE” 40 locuriVILA „CASA VIOREL” 68 locuriVILA „DARIA” 25 locuriVILA „DIANA” 18 locuriCOMPLEX „TRAVELAND” 76 locuriAPARTAMENTE „DANCOM” 16 locuriALTE APARTAMENTE 13 locuriCABANA POSTAVARU 100 locuriCABANA MARIAN 8 locuri

15

TOTAL 390 locuri

Poiana Brașov ofera în spațiile sale de cazare (hoteluri, pensiuni, vile, cabane si apartamente) un număr de aproximativ 3.500 locuri.

3.Analiza Swot Poiana Brașov

Puncte Tari:

Relieful variat care determină prezenţa numeroaselor obiective turistice naturale: domenii schiabile, trasee pentru drumeţii şi alpinism;

Climatul temperat-continental este favorabil dezvoltării turismului montan, datorită condiţiilor optime practicării sporturilor de iarnă, drumeţiilor.

Existenţa unei vegetaţii variate şi a unei faune bogate şi diverse are ca efect dezvoltarea turismului profesional şi ştiinţific datorită valorii lor. Fauna are valoare estetică, recreativ-cinegetică şi ştiinţifică.

Prezenţa autobuzelor care circulă din jumătate în jumătate de oră, pentru a se evita aglomeraţia pe drumul de Poiană. Dotarea cu autobuze moderne contribuie la deplasarea mai confortabilă a turiştilor până în Poiana Braşov. Acestea asigura tranzitarea mai uşoară a oraşului Braşov, fără a fi necesară schimbarea mai multor mijloace de transport.

Extinderea domeniului schiabil a dus la diversificarea traseelor schiabile. Transport modern prin cablu ce faciliteaza urcarea mai rapida pe parti Organizarea numeroaselor concerte şi evenimente în sezonul de ski, la baza pârtiei Bradul, ce

reprezintă o diversificare în activităţile pe care turiştii le pot realiza. Amenajarea unei platforme pentru utilizarea elicopterelor atât pentru transport cât şi pentru

plimbări sau practicarea schiului în staţiunile învecinate (Clăbucet, Bucegi, Făgăraş);

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de:

Echipamentele turistice; Unităţi de cazare existente în toate zonele turistice. Reamenajarea unităţilor de cazare din

ultimii ani a generat o creştere a numărului de turişti. Mijloacele de transport turistic. Dezvoltarea mijloacelor de transport turistic a stimulat

dezvoltarea turismului şi, totodată, a permis accesul în anumite zone.

16

Structurile de agrement. Serviciile de agrement dau posibilitatea turiştilor să-şi petreacă timpul liber într-un mod cât mai plăcut. Agrementul constituie astăzi motivaţia oamenilor de a călători pentru a practica diverse sporturi, pentru a se relaxa şi distra.

Existenţa turiştilor români, cât şi a celor străini. Consumul turistic are efecte economice pozitive atât pentru organizatorii de călătorii, pentru dezvoltarea turismului, cât şi pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei cu care turismul intră în contact.

Puncte slabe:

Preţurile practicate de hoteluri şi centrele de agremenet sunt mai mari decât veniturile marei majorităţi a pupulatiei din România, şi mai mari decât multe alte destinaţii turistice de profil din alte ţări care sunt mult mai dezvoltate.

Căile de acces în Poiana Braşov sunt destul de uşor de străbătut, numărul redus de parcări din Poiană Braşov duce la blocarea traficului deoarece maşinile care nu au loc în parcare sunt lăsate în locuri interzise.

Lipsa unui punct de informare turistică Spatii de agreement insuficiente

Oportunităţi:

Construirea unei instalaţii cu circuit închis pentru efectuarea transporturilor turiştilor în incinta staţiunii sau utilizarea unor minicare electrice care să evite poluarea cu gaze şi fonic;

Urgentarea construirii unui aeroport în zona limitrofă a oraşului Braşov ; avizarea cu prudenţă a construirii de noi capacităţi de cazare, întrucât aşa cum s-a tratat problema, staţiunea nu poate depăşi capacitatea de 3.500 locuri.

Amenajarea unui traseu pentru plimbare cu sănii trase de cai în zona Centrul de Echitaţie - cabana „Aviatorilor.”

Organizarea în cadrul şcolii de schi a unei grădiniţe pentru copii, cu organizarea de cursuri specifice pentru copii.

Folosirea unor sănii cu cai iarna pentru accesul în staţiune, având în vedere existena Centrului de echitaţie.

Ameninţări:

Riscul concurenţei în domeniu. Populaţia nu cunoaşte îndeajuns piaţa turistică românească. Ofertarea în ţările Europei de Est a unor servicii de cazare calitativ superioare şi mai ieftine.

Concluzii

Conform Analizei Swot, din punctele tari, reiese faptul că Poiana Braşov deţine cea mai densă şi mai modernă dotare turistică montană din ţara noastră. Desigur, trebuiesc enunţate şi punctele slabe ce confirmă preţurile ridicate faţă de veniturile populaţiei şi numărul sărac de parcări auto iar oportunităţile numeroase, dacă sunt aplicate, pot duce la o dezvoltare importantă atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional.

17

În concluzie, staţiunea montană Poiana Braşov este una din cele mai importante destinaţii turistice din România, atât în timpul verii, dar în special în timpul iernii datorită numeroaselor centre de agrement şi partii de schi dotate conform normelor europene.

4. Comparație între stațiunea Poiana Brașov și Predeal

Predeal este un oraș din județul Brașov, situat la cea mai mare altitudine din România (1030-1100m). Predealul este cunoscut mai ales prin sporturile de iarnă oferind posibilitatea de a schia pe 8 pârtii:

Denumirea  partiei de schi

Grad de dificultate

Lungime

Diferenta de nivel

1 Cocosul medie 2250 m 394 m

2  Clabucet medie 2100 m 390 m

3 Subteleferic dificila 1200 m 350 m

4 Clabucet  Sosire usoara 800 m 160 m

5 Clabucet Varianta usoara 790 m 160 m

6 Clabucet  Scoala usoara 200 m 30 m

7 Subteleferic St. inf. usoara 670 m 45 m

8 Paraul Rece medie 520 m 160 m

Tabel nr. 9

cu o lungime totală de 8,96 km, de domeniu schiabil, in comparație cu Poiana Brașov care deține 12 pârtii cu un domeniu schiabil de 24 km.

18

Stațiunea Predeal dispune de următoarele unități de cazare :

Număr de unități de cazare:

Nr. unități Nr. locuriHoteluri si Moteluri 41 3078

Vile 51 874

Pensiuni 90 1755

Cabane 6 341

Camere de închiriat 42 de locații 298Table nr 10

În total stațiunea dispune de peste 5000 locuri de cazare, spre deosebire de Poiana Brașov care dispune de aproximativ 3500 locuri de cazare, dar care prezintă o mai mare densitate a unitățiilor de cazare in jurul pârtiilor.

Stațiunea Predeal mai dispune de 2 Telescaune, 4 Teleschiuri si 1 Miniteleschi acestea facilitând transportul a 9200 de persoane pe oră, în timp ce Stațiunea Poiana Brașov dipsune de 2 Telecabine, 1 Telegondolă și 7 Teleschiuri ce facilitează trasportul a 7500 de persoane pe oră.

Jurnaliștii cotidianului ,,Bild.de,, au întocmit un clasament al celor mai ieftine stațiuni din Europa, în care Predealul locul 1 iar Poiana Brașov este clasată pe locul 5.

Ambele stațiuni au locuri de parcare insuficiente, pentru numărul de turiști care vin să le viziteze.

5. Propuneri privind dezvoltarea stațiunii Poiana Brașov

1. Pe perioada verii, fiecare hotel ar putea angaja un ghid montan și ar putea afișa câteva trasee posibile de excursii în împrejurimile stațiunii, sau la cererea turiștilor, pe un anumit traseu

2. Ar trebui încurajat turismul sportiv, pe parcursul anului prin crearea unor servicii și a unor prețuri speciale pentru grupurile de sportivi care să își realizeze cantonamentul în stațiune

3. Amenajarea unor terenuri de golf, cu toate că turistul român nu prea este atras către practicarea acestui sport, poate chiar simpla prezență a acestuia să stărnească dorința de cunoaștere a turistului

4. Verificarea și întocmirea unor hărți care sa cuprindă toate traseele pentru drumeție montană din zona stațiunii

5. Amenajarea pârtiei Bradul pentru practicarea schiului pe iarbă

19

6. Amenajarea a 2 terenuri de badminton in zona hotelului Sport și zona hotelului Teleferic7. Amenajarea în zona carierei, lânga izvor, a unui centru de închirieri, cu instructori, în

vederea practicării alpinismului8. Reamenajarea satului de vacanță9. Amenajarea a 2 grupuri sanitare publice în zona hotelului Alpin, și în hotelului Sport10.

6. CONCLUZII

Staţiunea Poiana Braşov este cea mai mare staţiune montană din ţară, atât prin punctele

sale de atractivitate maximă, prin posibilitatea practicării unor sporturi atât în sezonul rece cât şi

în cel cald.

Prin dotările existente şi prin potenţialul oferit de baza materială staţiunea Poiana Braşov

este cea mai importantă destinaţie pentru turismul montan, atât pentru turiştii români cât şi

pentru cei străini.

Profilul staţiunii este turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă, de aceea,

agrementul se bazează pe existenţa pârtiilor de schi amenajate, deservite de instalaţii de transport

pe cablu.

Circulaţia turistică în staţiune, la nivelul ultimilor ani, a înregistrat 100 – 120 de mii de

turişti anual, cu circa 400 mii de înnoptări, turiştii străini reprezentând 28 – 35%. Nivelul acestor

indicatori reflectă, o dată în plus, calitatea activităţii turistice a staţiunii, comparativ cu celelalte,

precum şi efortul susţinut de promovare a ofertei staţiunii pe pieţele externe. Turiştii străini

provin mai ales din Israel, Marea Britanie, Germania, Franţa şi alte ţări..

20

Chiar dacă Poiana Braşov şi-a dovedit competitivitatea pe piaţa internă cât şi pe cea

externă, posibilităţile sale de dezvoltare nu sunt epuizate, iar necesitatea diversificării şi creşterii

ofertei este reală.

Potenţialul turistic al staţiunii Poiana Braşov nu ar putea fi valorificat eficient în lipsa

protecţiei naturii. Cu acest scop, zone din jurul staţiunii au fost declarate rezervaţii de flori sau

peisaj, beneficiind de un regim special de protecţie. Printre acestea se numără rezervaţia de

Stejari Seculari de la Cristian, cu exemplare de copaci a căror vârstă este de 300 – 400 de ani,

rezervaţia de floră Stejerişul Mare, rezervaţia şi Parcul Natural Tâmpa din partea de nord a

staţiunii, declarate în anul 1980, pentru protejarea plantelor şi a peisajului.

Baza tehnico – materială ocupă un loc important în cadrul ofertei turistice a staţiunii,

permiţând punerea în valoare a potenţialului de care dispune această zonă turistică. Resursele

materiale ale staţiunii au transformat oferta potenţială în ofertă efectivă, capabilă să permită

turiştilor să beneficieze de elemente de atracţie aflate în zonă.

Având în vedere condiţiile naturale, poziţia geografică, gradul de atractivitate şi

diversitatea ofertei de servicii a staţiunii, Poiana Braşov se înscrie în rândul zonelor turistice cu

activitate bisezonieră.

Conform unor studii efectuate la nivel internaţional, cererea pentru turismul de iarnă se va

amplifica. Este o ocazie importantă pentru staţiunea Poiana Braşov, având în vedere că

principala atracţie a staţiunii este zăpada, ca tot mai mulţi turişti să fie interesaţi şi atraşi de

sporturile de iarnă, de toate celelalte atracţii ale unei vacanţe de iarnă la munte.

Foarte important este ca în cadrul staţiunii să se înmulţească posibilităţile de informare

rapidă şi eficientă, petru că în turism informaţia a devenit foarte valoroasă. Ceea ce există este

insuficient pentru a mulţumi mai ales turiştii străini obişnuiţi cu posibilitatea obţinerii

informaţiilor dorite într-un timp foarte scurt.

Importanţa promovării turistice pentru staţiunea Poiana Braşov este evidentă în condiţiile

actuale în care concurenţa este foarte mare, exigenţele turiştilor sunt tot mai mari iar consumul

turistic este influenţat de un număr mare crescând de factori obiectivi şi subiectivi.

21

Staţiunea Poiana Braşov este cea mai modernă şi căutată destinaţie de turism montan din

ţara noastră, care prin ceea ce oferă reuşeşte să atragă mulţi turişti atât români cât şi străini.

7. Bibliografie

1. Dinu Mihaela, „Geografia Turismului”, editura didactică și pedagogică, R A București 2005.

2. Directia de Statistică Brașov3. www.bild.de4. www.anateleferic.ro5. www.gandul.info6. www.money.ro7. www.mdrt.ro8. www.travelRO.ro

22

23