predeal - uşteni - unibucgeo.unibuc.ro/2015/201401/proiect_diham2014_new.pdf · 2015. 12. 29. ·...

14
1 Proiect aplicaţie Diham: Pretabilitatea reliefului pentru dezvoltarea domeniului schiabil în arealul Predeal - Buşteni Proiectul se adresează: masteranzilor anului I, ce participă la aplicaţia practică de la Diham, de la specializările: - Geomorfologie şi Cartografie cu elemente de cadastru - Geografie Aplicată și Dezvoltare Regională Pe baza realizării proiectului în situ se va efectua notarea pe primul semestru la disciplina Practica profesională. Descrierea proiectului: prin realizarea acestui proiect se urmăreşte analiza factorilor de favorabilitate şi restrictivitate impuşi de geodeclivitate, orientarea versanţilor și prezența stratului de zăpadă, pentru identificarea arealelor pretabile dezvoltării unui domeniului schiabil în zona Predeal – Buşteni (unde se va realiza deplasarea în teren). Obiective: Identificarea factorilor favorabili şi mai puţini favorabili pentru dezvoltarea domeniului schiabil. La sfârşitul aplicaţiei studenţii trebuie să fie capabili să identifice şi elementele favorabile şi cele nevaforabile pentru construcţia pârtiilor de schi, să le reprezinte cartografic prin intermediul programelor de GIS şi să le valideze pe teren. Etapele proiectului: Etapa I. Vineri (24 ianuarie) – Joi (6 februarie): Etapa de laborator Se lucrează pe echipe, folosind programul ArcGIS (sau alte aplicații GIS). Cerinţe: realizaţi harta pretabilităţii pentru constucţia unor pârtii de schi, în arealul Predeal-Buşteni. Harta se va realiza folosind datele din folderul „date” şi indicaţiile din

Upload: others

Post on 17-Feb-2021

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 1

    Proiect aplicaţie Diham:

    Pretabilitatea reliefului pentru dezvoltarea domeniului schiabil în arealul

    Predeal - Buşteni

    Proiectul se adresează: masteranzilor anului I, ce participă la aplicaţia practică de la

    Diham, de la specializările:

    - Geomorfologie şi Cartografie cu elemente de cadastru

    - Geografie Aplicată și Dezvoltare Regională

    Pe baza realizării proiectului în situ se va efectua notarea pe primul semestru la disciplina

    Practica profesională.

    Descrierea proiectului: prin realizarea acestui proiect se urmăreşte analiza factorilor

    de favorabilitate şi restrictivitate impuşi de geodeclivitate, orientarea versanţilor și prezența

    stratului de zăpadă, pentru identificarea arealelor pretabile dezvoltării unui domeniului

    schiabil în zona Predeal – Buşteni (unde se va realiza deplasarea în teren).

    Obiective:

    Identificarea factorilor favorabili şi mai puţini favorabili pentru dezvoltarea

    domeniului schiabil. La sfârşitul aplicaţiei studenţii trebuie să fie capabili să identifice şi

    elementele favorabile şi cele nevaforabile pentru construcţia pârtiilor de schi, să le

    reprezinte cartografic prin intermediul programelor de GIS şi să le valideze pe teren.

    Etapele proiectului:

    Etapa I. Vineri (24 ianuarie) – Joi (6 februarie): Etapa de laborator

    Se lucrează pe echipe, folosind programul ArcGIS (sau alte aplicații GIS).

    Cerinţe: realizaţi harta pretabilităţii pentru constucţia unor pârtii de schi, în arealul

    Predeal-Buşteni. Harta se va realiza folosind datele din folderul „date” şi indicaţiile din

  • 2

    tutorialul atașat. Fiecare echipă trebuie să gasească valorile optime pentru reclasificările

    celor trei parametrii luați în calcul (geodeclivitate, orientare, grosimea stratului de zăpadă).

    Pentru realizarea proiectului masteranzii sunt grupaţi în 10 echipe**:

    COMPONENŢA ECHIPELOR

    Echipa 1 (gri): Echipa 2 (roșu): Echipa 3 (verde):

    1.BALABAN L.-O. IULIA * 1. BĂRBUCESCU CEZARA ** 1. CRISTEA I. IULIANA *

    2. PANTILICĂ C. ELENA-MONICA

    3. PALADE I. ALEXA

    4. NETCU M. ANCUŢA

    5.BĂLUŢĂ P. TEODORA-

    6. ŞINCAN E. MĂDĂLIN

    2. SION C. CRISTIANA

    3.BARBU GH. ELENA-ANDREEA

    4. BĂBĂŢ N. ANDREI-FLORIN

    5. DUŢĂ A. ALINA-MARIA

    6. LUPAŞCU GH. COSMIN

    7. ALDEA SUZANA

    2. MATEI S. DIANA

    3. SALOMIA S. OLGA

    4. TEODORESCU N. ANA-MARIA

    5. BÎŞU FL. MARIUS

    6. FRĂŢILĂ P. LUCIAN

    Echipa 4 (portocaliu): Echipa 5 (albastru): Echipa 6 (mov):

    1. TOMA DIANA I1. MAROLA ŞT. DIANA* IU* 1. OANCEA N. ŞTEFANIA*R

    2. CROITORU G. LILIANA

    3. CĂLIN N. IONUŢ-DANIEL

    4. VÎLCĂ GH. DIANA-ELENA

    5. GHICULESCU S. RODICA*

    6. NEDELCU GH. CONSTANTIN

    7. ANDRÉ L. EMESE

    2. BEŢ ŞT. VIORICA

    3. GRIGORIE M. VICTOR

    4. VASILE S. ANDREEA-CRISTINA

    5. IRIMIA C.-I. BOGDAN

    6. ZORILĂ V. SAMUEL

    2. ALBU N. IONELA-ANDREEA

    3. GAVRIL O. ADRIANA

    4. LAZĂR D. ANDI-MIHAI

    5. URSU V. DANIEL

    6. SEBE NICOLETA

    Echipa 7 (maro): Echipa 8 (roz): Echipa 9 (vișiniu):

    1. ZĂINESCU GH. IULIAN* 1. PÎRVU I. ALINA-IOANA* 1. POPA D. ALEXANDRU*

    2. TODOR V.-I. PATRICIA

    3. RADU N. FLORINELA

    4. STROE V. DORA-MARIA

    5. TERTECI-DRĂGHICI MARIUS

    6. MOCANU M.-M. DANIELA

    2. MATEIAŞ I. IOANA-MIHAELA

    3. STAVRIU A. RUXANDRA

    4. HĂLĂUCĂ V. ANA-MARIA

    5. AL-NIŢI GH. PAUL MARIAN

    6. ROAMBĂ GH. MIHAELA

    7. ANDREI P. GABRIEL

    2. PARASCHIV M. ANCA

    3. LUNGULESCU C. MIHAELA

    4. CHIRIŢESCU F. ANDREEA

    5. ACATRINEI D. LUCIAN

    6. ENE DANIELA

    8. HUȚANU EDUARD

    Echipa 10 (vernil):

    1. MINCU N. COSMIN*

    2. PĂUN M. ALINA-TEODORA

    3. MÎNZU M. CLAUDIA-ELENA

    4. HUBLEA I. IOANA-CRISTINA

    5. PASCALE A.-V. MIHAI-VIOREL

    6. ILIE LAURENȚIU

    * responsabili de echipă

    ** persoanele/studenţii care participă la aplicaţie se pot alătura echipelor şi pot lucra

    împreună cu acestea.

  • 3

    Metode folosite în realizarea priectului:

    Fiecare echipă va realiza harta pretabilităţii pentu dezvoltarea domeniului

    schiabil/construirea pârtiilor de schi folosind o metodologie (urmând modelul prezentat la

    final) ce va include trei parametrii:

    a. geodeclivitatea (pantele),

    b. orientarea versanţilor (cu valorile stabilite de către echipă)

    c. grosimea stratului de zăpadă, folosind datele de la stațiile meteo: Predeal (1000 m)

    și Vf. Omu (2500 m).

    Date meteo:

    Stația meteo Predeal (1000 m) Vf Omu (2500 m)

    Perioada Grosimea stratului de zăpadă

    Grosimea stratului de zăpadă

    1961-1970 71,258 cm 148,84 cm

    1970-1979 70 cm 249,355 cm

    1980-1989 98,12 cm 212,82 cm

    1990-1999 118,964 cm 308,876 cm

    2000-2009 132,714 cm 267,746 cm

    2010-2012 174,266 cm 308,523 cm

    1961-2012 127,55 cm 248,86 cm

    Atenţie! Harta finală a pretabilităţii se va printa color, de către fiecare echipă, pe o

    foaie A3 şi se va aduce joi (6 februarie 2014) în aplicaţia practică.

    Etapa a II –a. Joi (6 februarie) – Duminică (9 februarie): Etapa de teren

    Obiective:

    - analiza facorilor de mediu şi a caracteristicilor reliefului în situu;

    - compararea rezultatelor în funcţie de seturile de date folosite de către fiecare

    echipă;

    - validarea în teren a rezultatelor;

    - stabilirea celor mai bune areale pentru dezvoltarea de pârtii de schi;

    - concluzii.

    Etapa a III –a

    Evaluarea rezultatelor şi obţinerea notelor pentru practica de specialitate, semestul I

    anul universitar 2013/2014.

  • 4

    Exemplu: Pretabilitatea reliefului pentru dezvoltarea unui

    domeniu schiabil comun Predeal – Azuga

    Prin realizarea acestui exemplu se urmăreşte analiza factorilor de favorabilitate şi

    restiricivitate pentru identificarea arealelor pretabile pentru dezvoltarea domeniului schiabil

    în staţiunile Predeal – Azuga.

    Metodologie:

    Pentru determinarea pretabilităţii arealului pentru dezvoltarea domeniului schiabil se

    pot lua în calcul mai mulţi parametrii ai reliefului: geodeclivitate, orientarea versanţilor,

    geologie, utilizarea terenului, procese geomorfologice, temperatură medie anuală, strat de

    zăpadă etc. În prezentul exemplu se va lucra trei parametrii: geodeclivitate (pante),

    orientarea versanţilor și grosime stratului de zăpadă.

    Etape:

    Etapa 1. Realizarea DEM-ului:

    DEM –ul se realizează în programul ArcGis prin interpolarea curbelor de nivel (din

    folderul date - vectori) în limita arealului, utilizând funcţia Topo to Raster din ArcToolbox -

    Spatial Analyst Tools – Interpolation: Input feature data: curbe_nivel, Field: ELEVATION,

    Output surface raster: dem, Output cell size: 1 - OK .

    Utilizând DEM-ul creat se poate realiza Hillshade-ul sau umbrirea reliefului

    (ArcToolbox - Spatial Analyst Tools – Surface Analyst Tools – Hillshade (Imput Surface: dem, Z

    factor:1 sau 2 - exagererea reliefului)) utilizat pentru redarea efectului 3D al reliefului. Acest

    hillshade se poate suprapune peste alte layere după ce i se dă transperenţă de 50 - 60%

    (Display – Transperency: 50).

  • 5

    Date utilizate pentru exemplu

    Geodeclivitate (gd)

    Grade

    (valori

    actuale)

    Valori

    reclasi

    ficare

    Pretabilitate

    < 5 0 5 Nefavorabilă

    5 0 -10 0 3 Puţin favorabilă

    10 0 - 40 0 2 Favorabilă

    40 0- 50 0 3 Puţin favorabilă

    > 50 0 5 Nefavorabilă

    Orientarea versanţilor (ov)

    Orientare (valori

    actuale)

    Valori

    reclasifi

    care

    Pretabilitate

    Nord (337.5 – 22.5) 7 Favorabilă

    Nord-est (22.5 – 67.5) 7 Favorabilă

    Est (67.5 – 112.5) 9 Puţin favorabilă

    Sud-est (112.5 – 157.5) 9 Puţin favorabilă

    Sud (157.5 – 202.5) 11 Nefavorabilă

    Sud-vest (202.5 – 247.5) 9 Puţin favorabilă

    Vest (247.5 – 292.5) 9 Puţin favorabilă

    Nord-vest (292.5 –

    337.5)

    7 Favorabilă

    Pretabilitate geodeclivitate (gd) * orientare (ov)

    Clase Semnificaţie clase Valori reclasificare Pretabilitate

    14 (2*7) gd favorabilă – ov favorabilă 2 Favorabilă

    18 (2*9) gd favorabilă – ov puţin favorabilă 3 Puţin favorabilă

    21 (3*7) gd puţin favorabilă – ov favorabilă 2 Favorabilă

    22 (2*11) gd favorabilă – ov nefavorabilă 5 Nefavorabilă

    27 (3*9) gd puţin favorabilă – ov puţin favorabilă 3 Puţin favorabilă

    33 (3*11) gd puţin favorabilă – ov nefavorabilă 5 Nefavorabilă

    35 (5*7) gd nefavorabilă – ov favorabilă 5 Nefavorabilă

    45 (5*9) gd nefavorabilă – ov puţin favorabilă 5 Nefavorabilă

    55 (5*22) gd nefavorabilă – ov nefavorabilă 5 Nefavorabilă

    Etapa a 2 -a. Realizarea hărţii geodeclivităţii (harta pantelor): în programul ArcGis se

    aplică funcţia Slope din ArcToolbox - Spatial Analyst Tools - Surface Analyst Tools. Rasterul

    rezultat se reclasifică în 5 clase (la Break Values se modifică valorile în funcţie de setul de date

    al fiecărei echipe) (dublu click pe layer - Symbology – Classified – Classes: 5 – Classify – Break

  • 6

    Value: 5, 10, 40, 60 iar ultima ramâne nemodificată). Se schimbă şi paleta de culori

    (Symbology – Classified – Color Ramp) (Fig. 1).

    Acesta este gridul (cu denumirea: geodeclivitate_5clase) ce va fi reclasifictat (Arc

    Toolbox - Spatial Analyst Tools - Reclass – Reclassify) în 3 clase, rezultând gridul cu

    denumirea: geodeclivitate_3clase (geodeclivitate: pretabilă, puţin pretabilă şi nepretabilă)

    care va fi folosit la înmulţirea finală pentru determinarea pretabilităţii reliefului pentru

    dezvoltarea domeniului schiabil (Fig. 2).

    Pentru a reda 3D relieful se suprapune peste hillshade-ul căruia i s-a dat transparenţă

    50%. De asemenea se suprapun şi celelalte elemente (reţea hidrografică, reţea rutieră,

    vârfuri, procese geomorfologice, etc).

    Fig. 1. Harta geodeclivităţii (Predeal - Azuga) Fig.2 Harta favorabilităţii geodeclivităţii

    (Predeal-Azuga)

    Etapa a 3 -a. Realizarea hărţii orientării versanţilor: în programul ArcGIS se aplică

    funcţia Aspect din Spatial ArcToolbox - Spatial Analyst Tools - Surface Analyst Tools.

  • 7

    Rezultatul iniţial se reclasifică în 8 clase având în vedere orientarea în funcţie de punctele

    cardinale, adică în funcţie de un cerc de 3600 (Fig. 3).

    Fig.3. Orientarea punctelor cardinale faţă de 360 grade

    3.1. Reclasificarea gridului prin schimbarea valorilor (reprezentate de grade) de la

    Break Values (Symbology – Classified – Classes: 5, Classify) cu: 22.5, 67.5, 112.5, 202.5,

    247.5, 292.5, 337.5 iar ultima rămâne neschimbată. A rezultat un grid cu nouă clase:

    1. Nord (00 – 22.50),

    2. Nord-est (22.50 – 67.5

    0),

    3. Est (67.50 – 112.5

    0),

    4. Sud-est (112.50 – 157.5

    0),

    5. Sud (157.50 – 202.5

    0),

    6. Sud-vest (202.50 – 247.5

    0),

    7. Vest (247.50 – 292.5

    0),

    8. Nord-vest (292.50 – 337.5

    0),

    9. Nord (337.50

    -3600).

    3.2. Reclasificarea grudului în 8 clase: nordul reprezentat anterior în 2 clase (1 şi 9)

    se va reprezenta în 1 (1) Arc Toolbox - Spatial Analyst Tools - Reclass - Reclassify iar la new

    values valoarea 9 (reprezentând 337.5 - 3600) se înlocuieşte cu valoare 1 pentru valorile

    reprezentate de clasa 0-22.50 cât şi de clasa 337.5 - 3600.

  • 8

    Gridul rezultat va avea valorile: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8. Acestor valori trebuie să li se

    atribuie sens. Pentru acest lucru se va modifica la layout:

    1 cu Nord (337.50 – 22.50),

    2 cu Nord-est (22.50 – 67.5

    0),

    3 cu Est (67.50 – 112.5

    0),

    4 cu Sud-est (112.50 – 157.5

    0),

    5 cu Sud (157.50 – 202.5

    0),

    6 cu Sud-vest (202.50 – 247.5

    0),

    7 cu Vest (247.50 – 292.5

    0),

    8 cu Nord-vest (292.50 – 337.5

    0),

    Acesta este gridul (cu denumirea: orientare_8clase) ce va fi reclasificat (ArcToolbox -

    Spatial Analyst Tools - Reclass – Reclassify) în 3 clase (gridul cu denumirea: orientare_3clase

    - orientare pretabilă, puţin pretabilă şi nepretabilă) şi folosit la înmulţirea finală (din ultima

    etapă) de determinare a pretabilităţii reliefului pentru dezvoltarea domeniului schiabil.

    Pentru finalizarea hărţii se adaugă celelalte elemente apoi se exportă harta

    clasificată în funcţie de pretabilitatea expoziţiei versanţilor (Fig. 5).

    Fig. 4. Harta orientării versanţilor (Predeal - Azuga) Fig.5. Harta favorabilităţii orientării versanţilor

    (Predeal-Azuga)

  • 9

    Etapa a 4 –a. Realizarea hărții grosimii stratului de zăpadă în funcție de altitudine

    Zăpada este un element important deoarece condiţionează existenţa pârtiilor de schi

    profitabile. Reprezentarea grafică a stratului de zăpadă s-a realizat folosind datele de le cele

    două staţii meteorologice prin realizare a unui gradient vertical al stratului de zăpadă.

    Pentru a afla gradientul vertical se vor analiza valorile de la cele două stații

    meteorologice Omu 2500 m și Predeal 1000 m și se va realiza o interpolare pe altitudine. Se

    va calcula media lunilor în care este prezentă zăpada pentru perioada 1961-2012 pentru

    ambele satații meteorologice și se face diferența dintre cele două valori iar rezultatul se va

    împărți numărul de clase a câte 100 m (între 1000 m și 2500 m sunt 14 clase a câte 100 m)

    pentru a determina gradiantul vertical la 100 m. Pentru fiecare clasă altitudinală se va stabili

    numărul de luni cu zăpadă, folosind gradientul vertical (realizându-se o interpolare a

    valorilor).

    Pentru început se va reclasifica dem-ul in clase a câte 100 m diferență de nivel –

    pentru asta se vor analiza atitudinile maxime și cele minime din dem și se vor crea câte clase

    este necesar și se vor numerota cu 1, 2, 3, 4, ... notându-se ce treaptă altimetrică reprezintă

    fiecare cifră (ArcToolbox - Spatial Analyst Tools - Reclass – Reclassify).

    Ficărei clase creată anterior îi va corespunde o valoare a grosimii stratului de zăpadă.

    Pentru a da aceste valori unui nou grid se va face o reclasificare. Pentru a face o reclasificare

    în care se folosesc numere cu zecimale se procedează astfel: se deschide tabela de atribute a

    leyer-ului rezultat la reclasificarea dem-ului in clase a câte 100 m altitudine și se va adăuga o

    nouă coloană (table options – add field) cu numele: valoare, type: double, precision: 10,

    scale: 2. Dupa ce se dă start editarii in această coloană se vor trece valorile cu zecimale ale

    stratului de zăpadă (cm). Se salvează editările iar pentru reclasificarea gridul folosind aceste

    date se foloseşte funcţia Reclass - Lookup din ArcToolbox - Spaţial Analyst alegând la Lookup

    field – câmpul valoare (care conține datele calculate mai sus).

  • 10

    Fig. 5. Harta distribuției stratuui de zăpadă Fig.6. Harta favorabilităţii stratului de zpăpadă

    Grosimea stratului de zapada (sz)

    Grosime

    strat

    zăpadă

    Valori

    reclasifica

    re

    Pretabilitate

    55,84 cm 11 Crește favorabilitatea

    62,95 cm 9

    70,24 cm 5

    77,52 cm 3

    99,02 cm 1

    Strat de zăpadă

    Trepte

    hipsometrice (m)

    cm Gradient

    (cm)

    1000 - 1100 55.84 7.26

    1100 - 1200 63.10 7.26

    1200 - 1300 70.36 7.26

    1300 - 1400 77.62 7.26

    1400 - 1500 84.88 7.26

    1500 - 1600 92.14 7.26

    1600 - 1700 99.04 7.26

  • 11

    Etapa a 5 -a. Înmulţirea gridurilor geodeclivităţii cu orientarea versanţilor şi

    reclasificarea rezultatului în 3 clase de pretabilitate.

    5.1. Înmulţirea gridurilor geodeclivităţii cu orientarea versanţilor: în această etapă

    cele două griduri rezultate anterior: geodeclivitate_3clase şi orientare_3clase se vor înmulţi:

    ArcToolbox – Spatial Analyst – Map Algebra - Raster Calulator şi se vor selecta:

    geodeclivitatea şi orientarea versanţilor: “geodeclivitate_3clase” * ”orientare_3clase” –

    Output raster – se salvează cu denumirea pretabilitate în folderul de lucru – OK.

    5.2. Reclasificarea rezultatului anterior în 3 clase de pretabilitate (pretabile, puțin

    pretabile, nepretabile):

    După înmulţirea geodeclivităţii cu orientarea versanţilor s-au obţinut rezultatele din

    ultimul tabel de mai sus al fiecărei echipe: Pretabilitate geodeclivitate (gd) * orientare (ov):

    14, 18, 21, 22, 27, 33, 35, 45 şi 55 care au semnificaţiile din tabel.

    Gridul rezultat: pretabilitate se reclasifică ArcToolbox - Spatial Analyst Tools - Reclass

    – Reclassify) în 3 clase: pretabile - valoarea 2 (18, 21), puţin pretabile - valoarea 3 (18, 27),

    nepretabile - valoarea 5 (22, 33, 35, 45, 55) conform specificaţiile din tabelele fiecărei echipe,

    rezultând gridul final: pretabilitate_3clase.

    5.3. Înmulțirea geodeclivității și a orientării clasificate cu grosimea stratului de

    zăpada

    Geodeclivitatea și orientarea versanților a fost clasificată în funcție de petabilitate

    astfel: pentru valorile pretabile s-a acordat valoarea 13, pentru valorile medii pretabile: 31 și

    pentru cele nepretabile: 53 (s-au folosit numere prime în reclasificarea gridului). Grosimea

    stratului de zăpadă s-a clasificat în cinci clase: 1, 3, 5, 7, 9, 11. 1 fiind valoarea unde grosimea

    stratul se înregistrează cea mai mare voloare 11 unde se înregistrează gorsimea cea mai mică

    a stratului de zăpadă.

    Cele doua griduri (cel cu valorile 13, 31, 53 și cel cu valorile 1, 3, 5, 7, 9, 11) se

    înmulțesc si rezulta gridul final care este clasificat în trei clase de pretabilitate

    corespunzătoare imaginii și tabelului de mai jos.

  • 12

    Fig. 7. Valori acordate la reclasificarea orientarii, versantilor înmulțite cu grosimea stratului de

    zăpadă

    Etapa a 6 –a. Realizarea hărţii finale a pretabilităţii dezvoltării domeniului schiabil:

    harta finală este clasificată în trei clase de pretabilitate: relief pretabil, mediu şi nepretabil

    din punct de vedere al geodeclivităţii al expoziţiei versanţilor și al grosimii stratului de

    zăpadă. Într-o analiză mai complexă se va ţine cont de mai multe variabile.

    Valori Pretabilitate

    13, 39, 65 pretabil

    31, 91, 93, 143, 155, 217 bediu pretabil

    53, 159, 265, 341, 371, 583 nepretabil

  • 13

    Fig. 8. Harta pretabilităţii dezvoltării domeniului schiabil comun Predeal-Azuga

    Validarea: se poate realiza prin suprapunerea actualelor domenii schiabile şi prin

    identificarea zonelor de favorabilitate pe care se dezvoltă. De asemenea este necesară

    validarea pe teren a datelor (ce se va realiza prin intermediul deplasării în aplicaţie).

  • 14

    Fig. 9. Domeniul schiabil al Staţiunii Predeal (Clăbucet)

    Fig. 10. Domeniul schiabil al staţiunii Azga

    Lector dr. Robert Dobre (0741.699.796, e-mail: [email protected]) Lector dr. Ionuț Săvulescu (0723.268.926, e-mail: [email protected]) Asist. dr. Anca Munteanu (0727.357.888, e-mail: [email protected]) Drd. Mădălina Teodor (0722.673.913, e-mail: [email protected])

    mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]