teste dr.financiar

8/3/2019 teste dr.financiar

http://slidepdf.com/reader/full/teste-drfinanciar 1/62

Cheltuielile Publice

y Definiti notiunea cheltuielilor publice.

Prin cheltuieli publice intelegem reprezentarea pe diverse destinatii si de

utilizare a resurselor financiare a resurselor financiare a statului. Cheltuielile publice includ 3 elemente :

y Intrebuintarea unei sume de bani

y De catre o persoana juridica, stat , institutie comuna

y In vederea satisfacerii unei trebuinte publice.

y Clasificati cheltuielile publice

Clasificarea cheltuielilor publice are loc dupa diferite criteria teoretice, oficiale,legale.

I. Dintre clasificarile teoretice cele mai raspindite sunt cele formulare in temeiul

criteriilor economic si al destinatiei specifice.

1 Criteriul economic de clasificare a cheltuielilor publice este formulat mai ales

din punct de vedere al venitului national. Din punc de vedere al venitului

national cheltuielilor publice se impart in 2 grupe :

- cheltuielile productive- cheltuielile ce reprezinta o avansare de venitnational( pentru productii, dezvoltarea intreprinderilor)

- cheltuielile neproductive- cheltuielile pentru intretinerea fortelor armate,

functionarea organelor de stat.

2 Criteriul destinatiei specifice :

y Cheltuielile pentru sanatate, invatamint, educatie, asistenta publica.

y Cheltuielile pentru economia nationala

y Cxheltuielile cu ceracter administrativ.

II. Din clasificarea oficiala- instituita prin acte normative ale organizatiilor

internationale si ale organelor de conducere de stat.

Clasificarea functionala- reglementata de institutiile speciale ONU :



y Cheltuielile pentru servicii publice generale

y Cheltuielile pentru aparare

y Cheltuielile pentru educatie

y Cheltuielile pentru sanatate

y Cheltuielile pentru servicii comunale

III .Clasificarea legala ± clasificarea aprobata in fiecare stat de organele

legislative prin legi bugetare.

Legea privind sistemul bugetar clasifica cheltuielile in urmatoarele categorii:

y Cheltuieli pentru autoritatile publice si apararea tarii

y Cheltuieli pentru cercetarea stiintifica

y Cheltuieli in domeniu economic

y Cheltuieli pentru infrastructura publica.

La fiecare dintre aceste destinatii cheltuielile bugetare sint impartite :

1 . cheltuieli curente- de personal, materiale, servicii

2. cheltuieli de capital- investitii , sio rezerve de stat.

Clasificarea administrativa- pe criteriul institutiilor prin intermediul carora se

efectuiaza cheltuielile publice( ministere, unitati administrativ-teritoriale)

Clasificatia dupa rolul cheltuielilor :

1.cheltuieli publice pozitive ;

2.cheltuielile publice negative

Bugetul de stat al RM este alcatuit din :veniturile bugetare si cheltuielile

bugetare.

y Partea veniturilor bugetare cuprinde :venituri curente fiscale,

nefiscale, din operatiunile cu capital si transferuri.

Veniturile fiscale. I.categorie- este formata impozitul pe venit,

constituind :impozitul pe venit retinut de intreprinderi, institutii si



organizatii ; impozitul pe venit calculat de organele fiscale ; impozitul pe

venit al intreprinderilor mixte shi celor cu investitii straine.

II.categorie- o constituie impozitele interne pe marfuri si

servicii : TVA la marfurile produse pe teritoriul RM, la serviciile si la

marfurilor importate ;impozitul privat ;achizitiile la diferite produse stabiliteconform legislatiei.

III.categorie de venituri : impozitele asupra comertului

international : taxa vamala :tariful vamal la marfurile si obiectele importate :

incasarile consulare :taxele de export.

Veniturile nefiscale.I Categorie este format din veniturile din activitatea de

antreprenoriat si de proprietate : dividentele aferentei cotei de participare astatului in societati pe actiuni ; venitul net al Bancii Nationale a

Moldovei ;arenda pentru patrimoniul de stat.

II .Categorie de venituri nefiscale o constituie unele taxe si plati

administrative :taxele percepute de politia rutiera ; taxa pentru elaborare de

pasapoarte ,buletine de identitate, legitimatii si certificate.

III.Categorie o constituie amenzile si sanctiunile administrative :amenzile

aplicate de politia rutiera ; amenzile aplicate de politia economica ;

veniturile provenite de la confiscari amenzile si alte sanctiuni aplicatedeoDepartamentul Vamal.

B)Partea veniturilor bugetare e format din :-clasificarea functionala a

cheltuielilor bugetare;-clasificarea organizationala a cheltuielilor bugetare;-

clasificatia economica a cheltuielilor bugetare;

Clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare - grupeaza aceste cheltuieli in

functie de obectivele urmarite de stat, fiind create pe categoriile principale de

cheltuieli:serviciul de stat cu destinatie generala; activitatea externa; apararea

nationala; jurisdictia constitutional; autoritatile judecatoresti mentinerea ordinii

publice si securitatea nationala;invatamintul; cercetari stiintifice; cultura, arta,

religia, sportul;ocrotireasanatatii; asigurarea si sustinerea sociala; agricultura;

gospodaria silvica; piscicola, a apelor,protectia mediului inconjurator si

hidrometrologia; industria si constructiile; excedent; deficit.



Clasificarea organizational a cheltuielilor bugetare - grupeaza veniturile dupa

institutiileinsarcinate cu incasarea lor, iar cheltuielile dupa institutiile

imputernicitecu efectuarea lor.Clasificarea bugetara dupa criteriul organizational

se face dupa 2criterii:-ministere, departamente, municipii, raioane si alti

beneficiai de mijloace bugetare;- intreprinderi,institutii, organizatii, platile si

actiunile finantate de la buget.

Clasificarea economica a cheltuielilor bugetare - are menirea de a preciza

speciile si sub soeciile de cheltuieli limitative admise si finantate din bugetul de

stat si anume:cheltuieli curente, cheltuieli capitale ; acordarea de imprumuturi

de la buget si rambusarea creditelor contracte de ordinatorii principali de

credite ; procurarea de actiuni.

y F ormulati structuracheltuielilor publice conform bugetului pentru

anul 2009

Orce cheltuiala publica sau bugetara se caracterizeaza prin elementul de

intrebuintare a unei sume de bani, cu relevanta materiala sau tehnico-financiara.

Cheltuielile bublice de interes statal sunt efectuate in scopul intretinerii sau

functionarii organelor sau institutiilor de stat,ca si al desfasurarii activitatilor de

invatamint, sanatate, protectie socialasi alte activitati care trebuie finantate de

catre stat, din fonduri banesti acaror formare si intrebuintare este decisa de

organele de stat .

Dintre cheltuielile publice de interes statal, cele mai importante sunt cheltuielile

ugetare cu ramificatia impusa in RM de cuprinsul bugetuli public national.

Categoria cheltuielilor bugetare cuprinde : cheltuielile bugetului de

stat,cheltuielile bugetelor locale, cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de

stat si cheltuielile fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

Drept concepte comunitare privind cheltuielile bugetare sunt evidentiate

urmatoarele: sporirea cheltuielilor pentru invatamint, sanatate publica, cercetatri

stiintifice cai de comunicatii si dezvoltare regional;politica cheltuielilor publicesa fie concordata cu politica resurselor financiare in cuprinsul careia impozitele

sa nu compromita economiile banesti particulare si nici investitiile

intreprinderilor, iar investitiile publice fiind finantate cu preferinta din

imprumuturi publice pe termen lung ; µ¶cresterea cheltuielilor publice este

inevitabila¶¶ , insa ea trebuie subordonata cerintelor de schilibru economic si

financiar al comunicatii si statelor membre.



Dreptul bugetar

1.1 D

efiniti notiunea de buget (inclusiv conform legislatiei RM)

Termenul de buget isi are originea in vechea limba franceza si anume in

expresia bougette prin care se intelege o punga cu bani.Exista mai multe

conceptii in ceea ce priveste notiunea de buget.

Sustinatorii primei conceptii sunt de parere ca bugetul statului este un program

sau plan de cheltuieli ce urmeaza a se efectua si de venituri ce urmeaza a se

realiza intro perioada determinata.

A doua conceptie sustine ca bugetul statului este un act stabilire si autorizare aveniturilor si cheltuielilor anuale a statului.

Conform legislatiei prin buget se subintelege un document ( o lege votata de

parlament) in care sint inscrise cheltuielile statului si veniturile necesare pentru

acoperirea acestora.

1.2 Argumentati importanta principiilor si ordinea repartizarii veniturilor si

cheltuielilor bugetare.

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este subordonata

unor legi generale sau unor principii in vederea solutionarii a doua problem

principale:

1.sai acorde adminidtrarii de stat acel volum de resurse financiare care sa

asigure pe deplin organele respective in vederea executarii functiilor care le

revin ;

2. sa asigure asa cheltuieli bugetare care sa corespunda sferelor de

activitate a acestor organe.

Procesul de reprezentare a cheltuielilor bugetar este bazata pe urmatoarele

principia;

a: Principiul reglementarii centralizate ± presupune necesitatea stabilire

prin lege a bazelor commune care determina sistemul de venituri si de cheltuieli

de diferit nivel. Potrivit acestui principiu urmeaza a fi determinate prin norme



generale competenta organelor ce activeaza in domeniul reprezentzrii

veniturilor si a cheltuielilor bugrtare

b: Principiul echilibrarii a veniturilor si cheltuielilor bugetare - se

infaptuieste in conditiile unui dificit bugetar cronic printr-un sir de masuri

indreptate in vederea inlaturarii sau micsorarii dificitului bugetar.

c: Principiul teritorilitatii - transformarea, virarea veniturilorurmeazasa se

realizeze in limitele teritoriuluiunde este amplasat subiectul, pe larg urmeaza a fi

amplicat la reprezentarea veniturilor la nivelul bugetului local.Ordinea

repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare este reglementata de catre

legislatia bugetar fiscala.Astfel legea privind sustemul bugetar si proces bugetar

prevede in modul general de repartizare a veniturilor si cheltuielilor

bugetare,astfel in art.1 esta stipulat ca legea bugetului anuala cuprinde sursele de

veniuri si destinatia cheltuielilor.Art32 prevede ca in termen de 45 zile de la publicarea legii bugetare anuale Ministerul Finantelor aproba repartizarea lunara

a veniturilor si cheltuielilor bugetare elabirate conform clasificatiei bugetare.

Codul fiscal prevede repartizarea veniturilor dupa bugete, ce venit bugetar si ce

sistem este distant.

1.3Evoluati natura juridica a bugetului de stat din Republica Moldova.

Referitor la natura juridica a bugetului de stat exista mai multe opinii :

- bugetul statului± act administrativ±atit veniturile cit si

cheltuielilebugetaresint simple evaluari de ordin financiar care sint realizate de

agentii administrativi.

- bugetul statului± act legislativ± este orce decizie ce emana de la puterea

legislativa, astfel si bugetul este un program de administrare a resurselor

statului adoptat ca o decizie a legislaturii.

- bugetul statului± act administrativ si legislativ concomitent motivind :

bugetul act legislativ ±in partea creatoare de norme generale±dispozitiigenerale;

bugetul act administrative,imparte bugetul in 2 parti;

y Venituri± reglementate prin norme generale, subiectii

generale.



y Cheltuieli± reglementate prin norme speciale :

y Cheltuieli publice efectuate de administratia generala

y Cheltuieli publice efectuate de colectivitati locale

y Cheltuieli publice finantate de fondurile

asigurarilornsociale de stat

y Cheltuieli ale organismelorinternationale.

Cheltuielile publice cuprind in sfera lor cheltuieli bugetare,cheltuieli din

fonduricu destinatie speciala,cheltuieli extrabugetare si cheltuieli efectuate din

bugetul trezorzriei publice. Structura cheltuielilor publice pote fi statica (la un

anumit moment) si dinamica (in evolutie)pote fi urmarita conform indicatorilor :

volumul cheltuielilor publice,pondereacheltuielilor publice in PIB .

Dreptul financiar

1.1 Definiti dreptul financiar (cel putin trei notiuni) .

Dreptul financiar± totalitatea normelor de drept care reglementeaza raporturile

sociale ce apar la constituirea, utilizarea fondurilor banesti a statului,destinate

satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice a societatii.

Dreptul financiar±totalitatea actelor normative ce reglementeaza relatii de

constituire,repartizare si utilizare a fondurilor banesti ale statului si ale

institutiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale

societatii.

Dreptul financiar± reprezinta ramura de drept alcatuitadin norme de drept in

vederea reglementarii relatiilor financiare,utilizariifondurilor banestidestinate

interesului public.

1.2 Clasificati izvoarele dreptului financiar

Izvoarele dreptului financiar se delimiteaza in raport cu gradul de generalitate :

y Izvoare comune a dreptului financiar cu alte ramuri de

drept

y Izvoare specifice drepului financiar.



Izvoarele comune reprezinta acte normative care desi reglementeaza relatii

financiare,mai reglementeaza si alte relatii sociale (de exemplu : Constitutia ,

Emisiunea Monetara s.a)

Izvoarele specifice reglementeaza strict relatii financiare, ca spre exemplu :

legile bugetului de stat, legea cu privire la BNM , legea cu privire la curtea deconturi, legea cu privire la finantele publice.

Dupa scop distingem urmatoarele categorii de izvoare a dreptului financiar :

- Acte de intocmire a bugetului de stat

- Acte de imprumut public de formare si de intrebuintarea a fondurilor

banesti

-Acte de control financiar care se executa asupra actelor si operatiunilor

de venituri

Dupa efectele produse :

- Acte financiare, acte juridice, manifestari de vointa facute in scopul de

a produce efecte juridice.

- Operatiuni financiare -nu produc efecte juridice, dar stau la baza

emitirii actelor juridice financiare, ele sunt acte de calcul a venitorilor,

cheltuelelor savirsite de functionari de specialitate financiara, contabili.

Dupa aparitie(organul care lea emis):

- Legi-sunt emise de Parlament cu aplicabilitate administrativ -

teritoriala si a institutiilor publice.

- Acorduri internationale -izvoare de drept cu conditia ca RM sa fie parte

la acest acord si acesta sa fie ramnificat de Parlament.

- Hotarirea Guvernului- se emit pentru organizarea executari legilor.

- Acte normative ale Ministerului Financiar - acte normative prin care se

instituie norme juridice care dezvolta si detaliaza cuprinsul dispozitiilor generale

din legile de specialitate financiara.

1.3. Argumentati locul si rolul dr.financiar in sistemul dreptului.



Stiinta dreptului constituie un ansamblu de norme jur.care formeaza un sistem

structurat pe ramuri, cu domeniu sau specific de reglementari a unor anumitor

rel.soc.care sunt legate intr ele datorita unor principii sau a unor obiective

comune. Astfel in raport cu criteriile asa cum sunt metoda si obiectul, acestea

sunt configurate in ramuri ale dreptului. Recunoscind faptul existentei aclor 2

mari diviziuni al sistemului de drept, ramura dr.fin.face parte din dr.public

intrucit la fel ca si celelate ramuri de dr.public cuprinde norme juridice instituite

in scopul satisfacerii unor interese generale publice. In ansamblul ramurilor

dr.public, dr.fin.se situiaza dupa dr.consttutional si dr.adm.datorita apropierii si

intererentei acestora iar mai ales cu dr.adm. de aceea in mare masura sunt

remrcate coreloatiile, precum si delimitarile dr.fin.atit cu ramurile dr.public cit si

a celui privat.

Legaura dr.constitutional cu dr.fin.: dr.const.este format din normele juridice de

dr.fin.care reglemnteaza raporturile sociale fundamentale ce apar in procesul

insaturarii, mentionarii si exercitarii puterii de stat. In aceasta legatura dintre

dr.cons.si dr.fin.este evidenta, astfel in prevederile constitutiei RM intilnim

reglementari cu privire la competenta Parlamentului in vederea adoptarii

bugetelor anuale, la bugetul public national, precum si la sistemul de impunere.

Legatura dr.fin.cu dr.adm.: dr.adm.este determinat de totalitatea normelor care

guverneaza activitatea administartiva de stat. Avind in vedere obiectul

dr.fin.dr.adm.se deosebeste dupa obiect:

Corelatia: subiectele- unul este statul sau un organ al statulu. Metoda

imperativa- adica de subordonare a partilor raportului juric.

Legatura dr.fin.cu dr.civ: dr.civ.reglementeaza raporturi patrimoniale si personal

nepatrimoniale prin care sa manifesta individualizarea persoanelor.

Corelatia: persista caracterul patrimonial deoarece dupa obiect au tangente.

Circulatia Monitara

1.1 Prin emisiune monetara se intelege un amsablu de acte si operatiuni realizatede banca centrala a statului concretizate in baterea semnelor monetare , stocarea

, emitere punerea shi coaterea din circulatie a bancnotelor si a monedelor

metalice precum si formarea crearea de bani scriptuali in conturi corente ale p.f

si p.j

1.2 Avantajele platilor fara numerar:



- numerarul dispanibil ale persoanelor reprezinta un capital in stare latenta

- riscurile legate de pastrare si manicularea numerarului sunt excluse in cazul

acesta

- acestea pot fi revazute ,verificate controlate, probate dupa documentele deevidenta bancara chiar si dupa trecerea unui numar de ani de la efectuarea lor

-platile in numerar presupau o deplasare a partilor aceasta situatie riscata se

poate evita prin platile fara numerar care se executa rapid in termen scurt si la

distanta mare

- depunatorul se poate elibera de preocuparile pentru unile plati periodice

printrun ordin dat institutiei bancare

- ecominisirea unor sume de bani legate de minuirea numerarului

Dezavantaje

-neincrederea in banci

- neacomodarea

- blocarea sistemelor electronice

1.3 La efectuarea de contarilor banesti in numerar pentru tranzactile comerciale

cu consumatorii, contribuabili sint obligati sa utilizeze MCC.

Aceasta obligativitate se extinde asupara tuturor subdiviziunilor (filiala,

reprezentati, oficiu, sectie, magazin, depozit, unitate comerciala, unitate de

prestari servici (inclusiv unitate de transport -taxi) etc.) in care contribuabilul

prineste platile pentru tranzactiile comerciale (consumatorul achita plata ).

Masinile de casa si control se instaleaza in fiecare din locurile specia destinate

(loc de lucru al casierului, operatorului-casier, vinzatorului, prestatorului etc.),

amenajate pentru primire si pastrarea temporara a mijloaceleo banesti , conform

normelor in vigoare.

Daca in cadrul de contarilor banesti in numerar contribuabilul accepta, in

modul stabilit, cadurile bancare in calitate de instrument de plata fara numerar



sau alt mod de plate, de contarile respective se efetueaza de asemenea prin

internediul MCC.

Se permite efectuarea decontarilor banasti in numerar fara aplicarea MCCla

desfasurarea activitatilor. Bonul de palta, care se elibereaza in cazurile prevazute

in prezentul Rgulanet, se considera echivalentul bonului de casa emis de MCC.

Eliberarea de cartre contribuabilul a documentelor de tip aviz de plata in

numerar, factura, bon de comanda -livrare, nota de plata etc. nul scuteste pe

acesta de obligatie de a utiliza MCC.

Obligatiunile utilizatorilor

- Utilizatoriisunt obligati:

a. sasi doteze sub diviziunile cu MCC de modele incluse in Rgistrul unic al

masinilor de casa si control

b. sa inregistreze /reinregistreze( sa puna in evidenta) MCC, in modul stabilit, la

organul fiscal si sa primeasca Registru MCC Registrul asistenta tehnica, care se

restituie dupa realizare, precum si Cartele de inregistare a MCC prefectata in

modul stabilit;

c. sa tina pentru fiecare MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, in (Registrul

MCC) si sal realizeze (consemneze) la organul fiscal in care este inregistrat

(reinregistrata) MCC.

In Registrul MCC se inregistreaza (inscrie) in ordinea cronologica de aparitie,

conform raportului de inchidere zilnica, sumele de mijloaclor banesti incasata.

Registru MCC, care se deschide in anul in curs pentru anul de gestiune imediat

urmator, se legalizeaza (anexind concomitent pentru verificare Registru MCC

curent /precedent) la organul fiscal, care a inregistrat / reinregistrat MCC numai



devreme de luna decembrie a anului in curs si numai tirziu de luna februare a

anului urmator.

Contribuabilul care isi desfasoara activitatea in regim continu si in timp de

fiecare 24 ore emite la MCC doua rapoarte de inchidere zilnica poate deschide

pentru anul gestionar doua Registre (semestru I si II);

d. sa incheie contracte de asistenta tehnica pentru fiecare MCC cu centrele de

asistenta tehnica, care detin autorizatia de competenta tehnica respectiva shi au

contracte de colaborare cu furnizori MCC respectivi, sa apeleze la reviciile

acestestora, reprezentind Registu de evidenta a serviciilor de asistenta tehnica

pentru MCC ( din documentatia tehnica de insotire a MCC; in continuare-

Registru asistenta tehnica )in care se consemneaza informati privind defectiunea

constata, starea sigiliilor aplicate anterior sigiliile furnizorului nou -aplicate etc.;

e. sa utilizeze MCC in stare buna de functionare, care sa fie sigilate de catre

organul fiscal in modul stabilit.

MCC se conbsidera o stare buna de functionare daca sint indeplinite urmatoarele

cerinte:

modelul MCC in regimul unic;

Regimul fiscal este lansat;

Asigura emiterea bonurilor de casa, benzilor de control, rapoartelor de inchidere

zilnica, rapoartelor periodice etc.;

Suportul de hirtie pe care se tipares se tiparesc documente, precum si modul deimprimare asigura vizibilitatea si lizibilitatea lor pe perioada de pastrare;

Imprima pe documente data calindaristica curenta si timpul de deviere maxima

de 15 minute de la timpul real;



Sigiliile furniziorului MCC sint aplicate in locurile stabilite, valide,

nedeteroratesi elementele de indetificare ale sigiliilor corespund celor

consemnate in Regisrtu asistenta tehnica;

Numarul de fabricatie din cart tehnica corespunde celui d epe placa de marcaj a

MCC.

MCC se considera sigilata de catre organul fiscal in modul stabilit daca sigiliile

/sigiliul organo fiscal sint aplicate in locurile stabilite, valide, nedeterriorate si

elementele de indentificare ale sigiliilor corespund celor consemnate de catre

organul fiscal in Registrul asistenta tehnica.

Daca cel putin una din cerintele enumerate nu este indeplinita, seconsidera ca

MCC nu este sigilata de cartre organul fiscal, deci MCC este nesigilat.

MCC care se utilizarea cu incalcarea acel putin uneia dintre cerintele sus -

enumerate se considera defectata

f. sa amineze comsumatorului bonul de casa emis de MCC pentru tranzactia

comerciala efectuata, care trebuie sa corespunda sume reale achitate iar la

cererea consumatorului - sa completeze shi sa elibereze factura de expeditie sau

al formulat tipizat prevazut de actele nornative in vigoare;

g. in toate cazurile cind utilizarea MCC este temporar posibila (din cauza

defectari, deconectari retelei electrice etc), sa intrerupa activitatea sau sa

reorganizeze lucrul in continuare, eliberind consumatorilor bonul de plata.

In ast fel de cazuri durata utilizari de plata se reglementeaza prin deciziile

comisiei de interedepartamentale pentru masinile de casa shi de control.

In registru se consemneaza data, ora shi cauza care a determinat intruperea

aplicari acestuia



Expedierea la reparatie a MCC defectatde, precum si primirea acestea de la

reparatie, se efectuiaza prin intermediul organului fiscal la care este tinuita in

evidenta;

h. sa afiseze la vedere anunturi despre obligaviditateaprezente bonurilor de casa

la examinarea reclamtiilor consumatorilor si cererea de a prelua si pastra

bonurule de casa. In cazul care la tranzactia comerciala se anexeaza si alte

documente aprobate, anunturile vor face referire la acesta;

i. sa eploateze masinile de casa si control conform Regulamentului cu privie la

modulk de eploatare a masinilor de casa si control cu memorie fiscala;

j. sa asigure pastrarea documentatiei de exploatare pe toata perioada de

exploatare a MCC, iar a rapoartelor de inchidere zilnica(lipitein registru MCC)

si a benzi;lor de control -nu mai putin de 5 ani de la momentul emiteri acestora ;

k. sa scoata di evidenta si din exploatare, in modul stabilit, MCC de modelele

excluse din Registru unic;

l, sa ofere colaboratorilor organilor abilitatea cu functie de control, in limitile

competenteleo acestora, acces liber la MCC, la infonatia si la documentatia de

exploatare a lor.

Obligatiunile consumatorului

Consumatorul se obloga sa prezinte, la examinarea reclamatiei depuse de el,

precum la cererea organelor de control in cadrul controalelor efectuate de

acestea, bonul de casa (echivalentul lui ) inminat la tranzactia comerciala

respectiva .

F inantele publice

1.1. Indentificati trasaturile caracteristice ale finantele puplice

Finantele publice au urmatoarele trasaturi caracteristice:



- sunt relati cu carascter economik, intrucit apar in procesul formari,

repartizari, si utilizari produsului social

- sunt relati care apar in forma baneasca, deoarece procesul de productie,

reproductive si de circulatie a marfurilor, repartitia produsului social, relati de

schimb, retribuireia munci, precum si relatiile dintre agenti economici sau dintre

acestea si persianele fizice, se exprima prin intermediul banilor in cadrul unor

relati banesti. Si nu trebuie confundata notiunea de finante publice sau relati

financiare cu cea de bani sau relati banesti. Deoarece bani reprezinta o marfa iar

finantele publice sunt relati de constituire repartizsre si utilizare mijloacelor

banesti.

- sunt relati de censtituire ,repartizare si utilizarea ale mijloaelor banesti ale

societati - sunt relati fara echivalent , adica nu presupun, in mod necesar, o

contraprestatie directa din partea subiectului beneficiar al mijloacelor banesti .

- mijloacelor banesti din relatiile financiare repartizatwe si utilizate de

subiectele beneficiare nu se rambuseaza, adica de la fondurile bugetare se

efectuiaza plati cu titlu nerambusabil carte undele regi autonome sau caretre

instituti publice din sfera nemateriala care reprezinta servici pentru populati.

1.2.Argumentati deosebirile dintre finantele publice sho finantele private.

Notiunea de finante publice shi private sunt adecvate, situatilor din tarilor cu

economie de piata in care cea mai naire parte a mijloacelor de productie se afla

in proprietatea privata fapt care face posibila realizeaza unle delimitari nete intre

sectorul public shi privat .

- finantele publice sint asociate toitdeauna cu statu, unitatile administrative

teritoriale, cheltuielile, imprumuturile si datoriile acestora.

-finantele private sunt asociate totdeauna cu activitate financiara ale

intreprinderilor economice, ale bancilor si societatii de asigurare, societatilor in



legatura cu resursele si nesecitattile acestora, imrumuturi private sau acordate,

centrale de incasare si obligatiile de plata a asuigurarilor si reasigurarilor de

bunuri, raspunderea civila.

- resursele necesare statului pentru realizarea functiilor si sarcinilor acestuia se

procura pe calea impozitelor si taxelor, prin masuri de constringere in principal,

in timp ce resursele intreprinderilor private si a persoanelor fizice se procura pe

piata pe baza contractelor punct.

- statul poate lua orce masura in legatura cu moneda nationala, in timp ce

intreprinderile private nu pot decide sa o foloseasca.

- finantele publice sunt folosite in principal in scopul satisfacerii nevoilor

generale a societatii in timp ce finantele private sunt folosite in slujba realizarii

de profit de catre intreprinzatorii particulari.

- gestiunea finantelor publice este supusa dreptului public iar gestiunea a

intreprinderilor private urmeaza regulile dreptului civil si comercial.

1.3. Estimati functiile finantelor publice.

Exista bunul public nu reprezinta urmarea deciziei arbitrare a unei autoritati

publice, ce are caracter obiectiv.Astfel supus finantele publice exista pentru a

servi la realizarea unor obiective precis determinate, la indeplinirea anumitor

sarcini, care ar putea fi infaptuite pe alta cale sau cu alte mijloace. pentru asi

indeplini misiunea finantelor publice au urmatoarele functii:

- functia de repartitie care se formeaza de procesul de formare si repartizare a

mijloacelor banesti. Aceasta functie se realizeaza in duoa faze.

1. prima faza de formare a resurselor care prsupune formarea fundatiilor public

de resurse banesti, la aceasta actiune de formlare participa: societatile

comerciale, institutiile publice si persoane fizice sau juridice indiferent daca sunt



rezidente sau nerezidente. Aceste fonduri se constituie in mai multe forme:

impozite, taxe, amenzi, penalitati etc.

2. a dua faza de repartizare a mijloacelor manesti se realizeaza in cadrul

repartitiiei secundare adica redestribuirea venitului national. Redstribuirea

venitului national se reprezinta prin intermediul sistemului preturi si tarifuri (la

bunuri si servicii) si prestari de servicii cu caractere indirect productive.

Distribuirea si redestribuirea venitului national duce la formarea veniturilor

finale statului.

- functia de control nu se limiteaza la modul de constituire a fondurilor publice

si la repartizarea beneficierii eiurmareste legalitatea, necesitatea, oportunitatea si

eficienta cu care institutiilie publice si agentiile economice cu capital de stat

utilizeaza in concret resursele banesti de care dispun.Functia de control a

finantelor publice este strins legata de functia de repartitie dar are o sfera mult

mai larga de cit aceasta, deoarece vizeaza pe linga constituirea si repartizarea

fondurilor banesti ale statului si modul de utilizare a resurselor respective.

Controlul se efectuiaza in mod necesar in procesul repartitiei si urmareste:

y provenienta resurselor care alimenteaza fondurile publice, de resurse

financiare si destinatia pe care aceasta o capata

y nivelul la care ele se constituie

y titlul cu care el se constituie

y dimensiunile fondului in raport cu produsul intern brut

y gradul de redestribuire a fondurilor intre sferele de activitate, sectoarele

sociale, membrii societatii

modul de asigurare a echilibrului intre necesarul de resurse financiare si

posibilitatile de procurare.



Procedura bugetara

1.1. Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii bugetare.

Notiunea legala a procedurii bugetare este un ansamblul actiunilor si

operatiunilor care se succid anual,privind elaborarea si intocmirea proectului de

buget, aprobarea si executarea bugetului, incheerea si aprobarea contului general

de executie bugetara si controlul executiei bugetare.

Doctrinara definesc procedura bugetarea ca o totalitate de acte si operatiuni cu

caracter etnic normative infaptuite de catre organele specializate ale statului in

scopul elaborarii, adoptarii,executarii si incheierii bugetului national publi.

1.2. Stabiliti imortanta darii de seama cu privire la executarea bugetara.

Atribuirea de control in vederea executarii bugetare ii revin urmatoarelor

organe:

y Parlamentul exercita un control public,

y Curtea de Conturi auditul veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat

y Ministeru Finante exercita un control administratiei financiare specializate

y Ministerul Finante rapoarte privind executarea bugetului de stat pentru

anul precedent si pina la data de 01.05 il prezinta Guvernului pentru

aprobarea, iar Guvernul la rindul sau pina la 01.06 il prezinta

Parlamentului pentru aprobare.Raportul respective este examinat de

Prlament si este aprobat pina la 15.07 si fara a fi anulat. Structura este

aprobata de M.F.ce se refera atit la la venituricit si la cheltuieli.

1.3.Evoluati elaborarea proectului bugetului de stat al R.M.



y Aceasta etapa incepe in cursul anului. Astfel incit pina la finele fiecarui

exercitiu bugetar sa se ajunga la adoptarea de catre parlament a bugetului

elaborate.Elaborarea proectului bugetului de stat ii revine Min. Fiante

astfel din punct de vedere metodologic la elaborarea proectului bugetului

de stat rolul important revine evaluariisau estimarii si calculul evaluarii

sau estimarii calculului veniturilor si cheltuielilor bugetare precum si

metodele utilizate in acest scop.In vederea estimarii veniturilor si

cheltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:

y metoda autonoma

y metodamajorarii

y metoda evaluarii direzcte

Metoda autonoma se iau drept baza la intocmirea budgetului veniturilor si

cheltuielilor ultimului buget al carui exercitiu este incheiat si se efectuiaza

evaluarile formate care sunt influiente de modificarile in legislatia financiar-

fiscala. Aceasta metoda nu necesitaun volum mare de lucru dar prezinta un

dezavantaj care este rupt de realitate, din motivul ca functiile economice si

sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii bugetului

de stat.

Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru

ultimii ani determininduse ritmul de crestere sau dupa caz de descrestere a

veniturilor si cheltuielilor bugetare.

Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursade venit si pentru fiecare categorie de cheltuieli.In ceea ce priveste propunerile

de buget in RM care sint reprezentate de autoritatile publice conform structurii si

continutului determinat de catre ministerul finantelor cuprind: veniturile si

cheltuielile realizate in anul bugetar trecut, veniturile si cheltuielile pentru viitor,

estimate pentru cel putin 2 ani dupa anul viitor. In desfasurare procedurala a

elaborarii proectului bugetar de stat un rol important ii revine minsterului



serviciilor pentru elaborarea proiectelor bugetare. Potrivit art.17 a legii cu

privire la sistemul bugetar si procesul bugetar actiunile de baza necesare pentru

elaborarea proiectului bugetului de stat se prezinta min.fin.de catre

min.economiei care prezinta prognoza indicatorilor macroeconomice pentru

anul bugetar viitor, prognoza indicatorilor asigurii sociale de stat este prezentata

de catre CNAS precum si de ministerul sanatatii si a protectiei sociale. Indictirii

Fondurilor Asigurarii Obligatorii de Asistenta Medicala, Banca Nationala

prezinta prognoza balanta de plati a creditelor si a obligatiilor externe. Min.Fin.

primeste propunerile de buget inaintate de autoritatile publice si la o data

stabilita de catre ministru le examineaza de comun acord cu reprezentantii

acestor autoritati cu dreptul de a decide in ultima instanta revenindui

ministerului, inainteaza toate veniturile si cheltuielile financiare.Proectul

bugetului de stat impreuna cu nota explicativa inainteaza si cu anexele

inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un an.

Circulatia monetara

1.1 Relatati despre functiile monedei

Prin monede este desemnat orice bun acceptat ca instrument liberatori de

creditori sau vinzatori un bon pentru cumpararea marfurilor. Moneda reprezinta

un instrument etalon de plata pentru facilitarea schimburilor , pentru acumulari

fiind masuratorul general de valori care poarta girul autoritatilor eminente si

care se bucura de incredere publica.Functiile monedei :

a) evaluarea valorilor economice ± cu moneda se masoara valoarea materiala, se

exprima preturile puterea de cumparare.

b) mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii- cu ajutorul monedei este

intermediata circulatia marfurilor , ea la rindul ei fiind o marfa intermediara.

c) mijlocirea platilor- dobindeste calitatea de obligat sa primeasca moneda

aflata in circulatie la data lichidarii unei datorii.

d) mijlocire a creditului- creditul reprezinta transmitere temporara a unei puteri

de cumparare, el este un imprumut de moneda.

e) mijlocirea economiilor- disponibilitatile temporare a populatiei se pot verifica

cu ajutorul monedei.



f) tezaurizare- cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile care se cer

mentinute in timp.

g) distribuirea si redistribuitea sociala a bunurilor si serviciilor- produsul social

se distribuie direct sau indirect de catre cei care au participat la formarea lui.

1.2 determinati factorii care influenteaza suma de bani si viteza de circulatie a

banilor.

Suma de bani necesara circulatiei este formata din totalul valoric al semnelor

banesti, masa monetara, care da posibilitaatea efectuarii normae a prestarii

serviciilor, schimbului de marfuri, a diferitor plati. Aceasta suma este

determinata de actiunea legilor obietive , a circulatiei banilor si de legea vitezei

de cicrulatie a banilor.Potrivit acestei legi , suma necesara circulatiei rezulta

din totalitatea sumei platilor scadente, din care se sade suma preturilor

marfurilor vindute in credit si platile pentru circulatia marfurilor care

compenseaza.

Factorii de influenta direta:

1. Scimbarea volumului de marfuri aflate in circulatie

2. Nivelul de marfuri , preturilor si serviciilor.

Factorii de influenta indirecta :

1. Majorarea nr. de operatiuni in credit cu cit mai multe marfa se vinde incredit cu atit mai putini bani sunt necesari in circulatie si invers.

2. Dezvoltarea platilor fara numerar

3. Viteza de circulatie a banilor.

Viteza de circulatie a banilor exprima nr.de tranzactii la care serveste o unitate

monetara intr-o perioada de timp in procesul circulatei marfurilor , prestarii

serviciilor, achitarii debitelor.

Accelerarea V.C.B(viteza de circulare a banolor) duce la micsorarea masei

monetare necesare circulatiei si invers.

V.C.B. este influentata de urmatorii factori:

1. Masa banilor aflati in circulatie

2. Proportia unitatii monetare tinute in rezerva sa tezaurizare

3. Stabilitatea social-politica si conjunctura economica



4. Volumul veniturilor banesti ale populatie frcvent si ritmicitatea incasarii

de catre populatie a veniturilor sale banesti.

5. Gradul de coincidenta intre incasrile si platile banesti ale populatiei

6. Factotul psihologic al increderii populatiei in puterea de cumparare a

monedei nationale.

1.3. Evaluati rolul BNM in circulatia monetara

y stabileste si implimenteaza politica monetara si valutatra de stat

y promoveaza si mentine un sistem financiar bazat pe principiile pietii

y emite in circulatie bancnote si monede metalice de lei moldovenesti

y stabileste valoarea nominala( dimensiunile, greutatea si alte caracteristici

tehnice al monedei)

y dr. de a hotari sa anuleze sau sa retaga din circulatie orice moneda sau

bancnota si sa puna in circulatie alte tipuri.

y Elaborarea programului de emisiune bancara in vederea asigurarii si

satisfacerii necesitatilor de numerar

y Pastrarea in siguranta a celor ce nu sunt in circulatie

y De a retage si de a distruge bancnotele si monedele uzate si punerea in

circulatie in locul acestora

y Stocarea de catr emitent a semnelor banesti

y Pune in circulatie semnele banesti.

Organele activitatii financiare ale statului

1.1. Relatati despre atributiile BNM in domeniul activitatii financiare

BNM este o persoana juridica, publica, autonoma si este responsabila fata de

Parlament.

BNM are urmatoarele atributii de baza:

- Acorda credite bancilor si statului

- Stabileste si promoveaza politica monetara in stat

- Activeaza ca organ unic de emisiune monetara nationala

- Pastreaza si gestioneaza rezervele valutare ale statului

- Intocmeste balanta de plati a statului



- Supravegheaza sistemul de plati

- Actioneaza ca bancher si agent fiscal a statului

- Intocmeste analize economice si monetare si in baza lor Guveernului

propuneri, aduce rezultatele analizelor la cunostinta publicului.

1.2. Clasificati organele de activitate financiara ale statului

Activitatea financiara a statului este realizata de org.statale precum si de

formatiunile administratiei teritoriale. Org. statale se mai numesc si subiectii

activitatii financiare, pe care le putem imparti in 3 grupe:

1. Org.reprezentative a puterii de stat

2. Org.executive cu competenta generala, toate org.administratiei de stat

3. Org.executive cu competenta speciala in domeniul activitatii

financiare(ministerul finantelor, curtea de conturi, BNM)

Implicarea statului in economie este limitata deoarece :

- Aceasta implicare este in totdeauna rezultatul unui anumit raport de

interese . Modificarea implicarii statului poate avea loc numai in limitele

premisei de realizarea unui raport de interese.

- Economia in ansamblu este o realitate formata pentru actiunea

concomitenta a zecilor de mii de agenti economici carora statul nu le

poate dicta mereu ce sa faca.

-

Org.administratiei de stat:- locale si centrale desi sunt numeroase fiecare poate sa actioneze atit cit ii permite autonomia sa ceea ce limiteaza la fel

implicarea statului in economie.

1.3. Evaluati atributiile Trezoreriei de Stat

Evidentiem urmatoarele atributii ale Trezoreriei de st.:

1. Elaboreaza normele de organizare si functionare a trezorariilor teritoriale

si indruma activitatea lor ajutind la o functionare mai buna aacestora

2. Tine contabilitatea constituirii si functionarii tuturor fondurilor statului

3. Deschide credite bugetare pe baza dispozitiilor ordonatorilor principali de

credite

4. Gestioneaza datoria publica interna si externa

5. Constituie depozite la vedere si la termen ale persoanelor juridice si fizice

6. Pastrarea disponibilitatilor reprezentind fonduri externe nerambursabile

sau contravaloarea in lei a acestoara, preimie pe baza de acorduri si



intelegeri guvernamentale sau de organisme internationale si utilizarea

acestora portivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe baza de

hotariri a Guvernului.

7. Exercita executarea de casa a bugetelor de stat, BASS.\

8. Asigura evidenta impozitelor , taxelor, altor plati incasate la bugetele de

toate nivelurile

9. Deschide si inchide conturi trezoriale.

F inantele publice locale

2.1 Relatati despre controlul asupra procesului de executie a bugetelor locale

Atiburiile de control in vederea executarii bugetului le revine urmatoarelor

organe:

1. Parlamentul- exercita controlul politic

2. Curtea de conturi- exercita auditul veniturilor si cheltuielilor bugetului de

stat

3. Ministerul Finantelor- exercita un control administreativ financiar

specializat

Ministerul Finantelor intocmeste raportul privind bugetul de stat pentru anul precedent si pina la data de 1 mai il prezinta Guvernului pentru aprobare, iar

Guvernul pina la 1 iunie il prezinta Parlamentului pentru examinare si aprobare.

2.2. F ormulati adoptarea bugetului local de nivelul unu

Procedura de elaborare a bugetului local este una relativ complexa, intucit

proiectul de buget la nivel local trebuie sa tina seama de o serie de indicatori

care provin inclusiv de la nivelul central, politicile fiscale si bugetare la niel

national si local s.a.

Elaborarea proiectului de buget la nivelul local cuprinde urmatoarele faze:

- Informarea autoritatilor administratiei publice locale

- Elaborarea variantei preliminare a proiectului de buget , se face de

ordonatorii principali de credite pina la data de iulie a fiecarui an

- Definitivareaa transerurilor de fonduri destinate bugetului local , este

absolut necesara pentru definitivarea proiectului de buget ce urmaeaza a



fi supus aprobarii legislativului local. Aceasta presupune repartizarea

sumelor aflate la dispozitia consiliior raionale pentru echilibrarea

bugetelor locale.

- Definitivarea proiectelor de buger se face de catre ordonatirii principali

de credite pe baza tuturor informatiilor si indicatorilor obtinuti in fazele

anterioare in termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat.

Aceast proiect de buget local se aduce la cunostinta publica fie prin

afisare la sediul unitatii adm.teritoriale, fie prin publicarea in presa locala in

scopul de- a permite locuitorilor din respectiva unitate adm.teritoriala sa-si

exprime dr. de a contesta prevederile proiectului de buget in termen de 15 zile

de la aducerea la cunostinta publica.

2.3.Estimati executia de cas aa bugetului unitatilor adm.teritoriale

Executarea de casa este efectuata de Min. Fin.prin intermediul Trezoreriei si

presupune executarea operatiunilor financiare in vederea incasarii si alocarii

mijloacelor banesti ale statului, tinerea contabilitatii a acestor operatiuni si

evidenta datoriei de stat. In vederea incasarii veniturilor Mi. Fin. Poate angaja si

bancile comerciale in calitate de agenti pentru efectuarea operatiunilor de

executare de casa a bugetului de stat. In acest sens M.F. este responsabil de

asigurarea evidentei autorizatiei , administrarea veniturilor si a cheltuielilor

bugetare in conturi distincte conform clasificatiei bugetare, asigurarea

gestionarii bugetului de stat. La data de 31 dec. a fiecariu an M.F. inchideconturile trezoriale a bugetului de stat in vederea intocmirii raportului anual.

Veniturile publice

3.1. Relatati despre functiile impozitelor si taxelor

Evidentiem urmatoarele functii:

1. Contributia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii-

este o obligatie a tuturor persoanelor fiz. si jur.care realizeaza venituri

impozbile sau taxabile, deoarece in aceste fonduri se concentreza

mij.banesti, centralizate necesare pentru finantarea de obiective si actiuni

cu caracter general:constituirea rezervelor de stat, dezvoltarea bazei

materiale a unitatilor social-culturale de stat etc.



2. Redistribuirea unor venituri primare sau derivate- este operatiunea de

preluare a unor resurse in vederea repartizarii lor pentru satisfacerea unor

trebuinte , acceptate in foalosul altora decit posesorii initiali ai resurselor.

3. Reglarea unor fenomene economice si sociale- actioneaza in mod diferit

in cazul unitatilor sau pers.fiz. La unitatile econ., prin impozite si taxe se

influienteaza preturile marfutilor si tarifele executarilor de lucrari si a

serviciilor publice se stimuleaza realizarea productiei nete si fizice.

3.2. Determinati particularitetile ce individualizeaza obligatia bugetara

Particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara privesc in special izvorul

acestei obligatii, beneficiarul, forma sa, precum si conditiile de stabilire,

modificare si stingere

1. Izvorul obligatiei va fi mereu legea sau actul normativ cu valoare de

lege care instituie si reglementeaza un venit al bugetului de stat. Prin

lege se stebilesc categoriile de pers.fiz. sau jur.. ce datoreaza bugetului

de stat venitul respectiv

2. Beneficiara a obligatiei bugetare este intreaga societate desi calitate de

creditor o are statul.

3. Obiectul obligatiei bugetare consta in totdeauna intr-o suma de bani,

aceasta fiind in prezent unica forma in care statele moderne percep

veniturile datorate bugetului de stat.

4.

Obligatia bugetara este constata in forma scrisa prin titlu de creanta bugetara care o individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil in raport

de veniturile obtinute.

5. Conditiile de stabilire si de executare a obligatiei bugetare sunt

reglementate in mod diferit pentru fiecare categorie de venituri

bugetare, datorita particularitatilor prezentate de aceste venituri.

6. Modificarea obligatiei bugetare este determinata de cauzele prevazute de

lege, respectiv: modificarea elementelor in raport de care s-a facut

individualizarea obli.,:modificarea termenelor de plata stabilite anterior,

modificarea situatiei juridice si in general modificarea actelor normativece reglementeaza veniturile bugetare.

7. Stingerea obligatiei bugetare se realizeaza prin modalitati comune si alto

obligatii juridice cum ar fi plata, executarea silita sau prescriptia, fiind

reglementate insa si o serie de modalitati specifice , cum ar fi

compensarea, scaderea sau anularea



3.3.Evaluati compartimentul veniturilor nefiscale conform Legii Bugetului de

stat pentru anul....

Veniturile nefiscale, reprezinta in esenta acele venituri obtinute de stat din

explotarea domeniilor statului(terenuri intreprinderi) in conformitate cu regulile

liberei concurente si din valorificarea bunurilor apartinind statului.

Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:

1. In calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei

economice (de pilda, devidendele)

2. De la regiile publice sau societatile nationale autonome( apar sub forma

intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din

profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor proprii)

3. De la institutiile publice(apar sub forma taxelor de metrologie, pentru

eliberarea autorizatiilor de transport cu autovehicule in traficul

international de marfuri, pentru analizele efectuate de laboratoarele

organizate in sistemul de protectie a consumatorilor si de altele

asemanatoare , taxele consulare, taxele si alte venituri din protetia

mediului s.a., a veniturilor incasate de diverse unitati sau pentru divers

activitati, care se varsa la buget, cum sunt veniturile unitatilor publice

veterinare , ale unitatilor de reproductie si de seectie a animalelor ect)

4. Din diverse alte surse( sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt

de ex. cele provenite din:5. Amenzile si penalitatile aplicate

6. Valorificarea bunurilor confiscate

7. Concesiunile realizate de institutiile publice

8. Expertizele in domeniul navigatiei etc.

Bugetul asigurarilor socilae de stat

1.1. Identificati continutul BASS

BASS este planul financiar anual care reflecta constituirea, repartizarea si

utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor, salariatilor si

membrilor lor de familie. Continutul sau economic deriva din strctura si



trasaturile orinduirii social-economice, din necesitatea realizarii cerintelor

legilor economice precum si din prerogativele si functiile statului.

Elaborarea si executarea separata a bugetului de stat fata de BASS constituie o

realizare importanta , deoarece permite ca resursele acestuia sa fie utilizate

integral pentru ocrotirea cetatenilor. Dreptul la asigurari sociale este garantat destat si se exercita in conditiile legii prin sistemul public de asigurari sociale

avind la baza urmataorele principii:

1. Unicitatii- potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public

bazat pe aceleasi norme de drept

2. Egalitatii- care asigura tuturor participantilor la sistemul public

(contribualbili si beneficiari) un tratament nediscriminatoriu in ceea ce

priveste dr. si obligatiile prevazute de lege

3. Solidaritatii- conform caruia participantii la sistemul public isi asumaconstient si reciproc obligatiile si beneficiaza de dreptul pentru prevenirea

limitarea sau inlaturarea riscurlor sociale prevazute de lege

4. Obligativitatii- potrivit caruia pers.fiz. si jur. au confrm legii obligatia de a

participa la sistemul public

5. Contributivitatii- conform caruia fondurile asigurarilor sociale se

constituie pe baza contributiilor datorate de pers.fiz.si jur.participante la

sistemul pubilc drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul

contributiilor de asigurari sociale platite

6. Repartitiei- potrivit caruia fondurile asigurarilor sociale realizate seredistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public

7. Autonomiei- potrivit caruia sistemul public se administreaza de sine

statator, pe baza legii.

Conform legii veniturile BASS provin din:

1. Contributii de asigurari sociale

2. Transferuri de la bugetul de stat

3. Din alte venituri(dobinzi majorari de intirzieri)

Conform prevederilor legii cheltuieile BASS acopera contravaloarea prestatiilor

de asigurari sociale din sistemul public cheltuielile aferente asigurarii si

functionarii sistemului public finantarii unor investitii proprii alte cheltuieli.

1.2.Selectati particularitatile executarii BASS



Executarea BASS consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri, in

corelatie cu plata pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din

acest buget.

Veniturile BASS provin din contributii de asigurari sociale, trensferuri din

bugetul de stat si alte venituri prevazute de lege. Lunar de catre angajaror se facecalculul si plata contributieie de asigurari sociale datorate de asiguratii angajati

CIM.

Transferurile sunt a II categorie a veniturilor BASS. Ele sunt efectuate pentru

acoperirea unor cheltuieli ale BASS, fiind alocate din bugetul de stat. Transferul

ce apare doar dupa terminarea rezervei BASS. Dobinzile ± suma de bani care

pot constitui venituri bugetare , in cazul aparitiilor disponibilitatilor banesti in

BASS.

Majorarile de intirziere se platesc de contribuabili in cazul neachitarii la

termene legale a contributiilor in bugetul BASS.

Cheltuielile BASS- acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale in

sistemul public cheltuieli aferente organizarii si functionarii sistemului public,

finantarii unor investitii proprii s.a. Sistemul cheltuielilor a.s.s. este format din:

1.fonduri de pensii, 2. Fondul de protectie a familiilor cu copii, 3. Fondul de

indemnizatii, 4. Fondul de somaj, 5. Fondul de recuperare a sanatatii, 6. Fondul

de asigurare contra accidentelor de munca si bolilor profesionale. Excedenteleanuale ale BASS se folosesc conform legii(ex. la procurarea valorilor

mobiliare). Deficitul curent al BASS se acopera din disponibilitatile BASS din

anii precedenti. La sfirsitul fiecarui an bugetar Casa Nationala intocmeste o dare

de seama cu privire la realizarea BASS, fiind prezentat Guvernului pina la 1

mai a anului imediat urmator a anului de gestiune, spre examinare si aprobare,

iar Guvernul dupa aprobare va prezenta pina la 1 iunie Parlamentului.

Veniturile BASS provin din cotributii de asigurari sociale, transferuri din

bugetul de stat si din alte venituri(din dobinzi din majorari de intirziere)

prevazute de lege. Cheltuielile BASS acopera contravaloarea prestatiilor de

asigurari sociale din sistemul public, cheltuieli aferente organizarii si

functionarii sistemului public, finantarii unor investitii proprii, alte cheltuieli

prevazute de lege. Din veniturile BASS se preleva 3 % pentru constituirea unui

fond de rezerva. Fondul de rezerva se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilor de

asigurari sociale in situatii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului



public aprobate de legea BASS. Fondul de rezerva nu se raporteaza la veniturile

si cheltuielile BASS si reprezinta depasirea veniturilor asupra cheltuielilor

acestui buget.

Excedentele anuale ale BASS pot fi utilizate la procurarea valorilor mobiliare

si sau pot fi pastrate pe conturi bancare depozitare conform regulamentuluiaprobat de Guvern. Eventualul deficit curent al BASS se acopera di

disponibilitatile bugetului a.s.s. din anii precedenti si, dupa epuizarea

disponibilitatilor, din fondul de rezerva. Pentru acoperirea deficitului BASS se

completeaza cu sume care se aloca de la bugetul de stat.

In sistemul public contributiile si prestatiile de asigurari sociale pe teritoriul RM

se platesc in lei. Contributiile si pretatiile de asigurari sociale stabilite in moneda

altor tari se platesc pe teritoriul RM in lei la cursul de schimb al Bancii

Nationale a Moldovei din ziua platii.

1.3. F ormulati adoptarea BASS

BASS face parte din bugetul public national si este independent de bugetul de

stat. BASS cuprinde veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare ale

sistemului public. Guvernul elaboreaza anual pe baza propunerilor Casei

Nationale, proiectul legeii bugetului asigurarilor sociale de stat. Elaborarea

proiectulu BASS are loc loc in urma stabilirii unui pronostic al veniturilor si

cheltuielilor BASS analizind compartimente ale bugetului pentru o perioada de

cel putin 2 ani anterior anului bugetar proiectat, determinarea prioritatilor in

domeniul asigurarilor sociale ce urmeaza a fi sustinute financiar in anul urmator

si cel putin i n 2 ani anteriori si elaborarea planului de venituri si cheltuieli pe

fiecare art.conform clasificatiei bugetare. La estimarea cheltuielilor bugetului

asigurarilor sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, se va tine cont de

urmatoarele cerinte generale:

a) Fundamentarea propunerilor in baza actelor legislative si altor acte

ormative in vigoare

b) Analiza politicii si obiectivelor elaborate in domeniul asigurarii sociale siasistentei sociale de catre Ministerul Protectiei Sociale, Familiei si

Copilului pe termen mediu

c) Estimarea transferurilor din bugetul de stat in limitele stabilite de

Ministerul Finantelor

d) Propunerile subdiviziunilor teritoriale ale Casei Nationale de Asigurari

Sociale pentru proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat ce tin de



determinarea cheltultuielilor de organizare si functionare a acestor

structuri.

La elaborarea planului de cheltuieli se va tine cont numai de sumele cheltuileilor

calculate pentru activitatea din anul respectiv. Pronosticul veniturilor si

cheltuielilor BASS se va prezenta spre examinare autoritatilor competente si partenerilor sociali. Pronosticul veniturilor si cheltuielilor BASS pentru anul

bugetar proiectat, intocmirea BASS pe programe si perfomante se efectuiaza cu

participarea Min. Fin.. Modificarea indicatorilor prevazuti in Legea BASS se

efctuiaza in cazurile:

a) Adoptarii unor acte legislative si alto acte normative car stabilesc conditii

noi de protetie sociala a diferitelor categorii de populatie

b) Modificarii conditiilor de calculare a contributiilor de asigurari sociale

pentru unele ategorii de contribuabilic) Precizarii cheltuielilor in legatura cu determinarea contingentului real de

beneficiari inregistrati la Casa Nationala de Asigurari Sociale.

Proiectul este examinat de catre Comisi parlamentara de specialitate , celelalte

comisii ale Parlamentului si Directia juridica a org.legislativ. Examinarea legii

in Parlament se face in 3 lecturi. Lege BASS poate fi adoptata in 2 lecturi, daca

toate chestiunile din lecturile 2 si 3 sunt examinate intr-o singura lectura.

A. Examinarea in I lectura. Parlamentul audiaza raportul Guvernului si

coraportul Comisiei de specialitate asupra proiectului legii BASS

examinind:- directiile principale lae politicii asigurarilor sociale de stat, -

conceptiile de baza ale proiectului.

B. Examinarea in a II lectura. Parlmentul la prezentarea Comisiei de

specialitate examineaza: - veniturile estimate sub forma de calcule si

strcutura lor, - cheltuielile estimate, structura si destinatia lor, - deficitul

sau excedentul BASS.

C. Examinarea in a III lectra. Parlamentul: - examineaza alocatiile detalite

care vor fi efectuate, - stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod

prioritar,- examineaza alte detalieri din proiectul legii BASS.\

Pina la 5 dec. a fiecarui an, Parlamentul adopta legea BASS, care va fi

promulgata de Presedintele RM, apoi va fi publicata si va intra in vigoare la 1

ianuarie a anului urmator. Daca legea nu a fost adoptata cel putin 3 zile dupa

expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare legea anului precedent

pina la adoptarea noului buget.



Promulgarea legii BASS. Legile adoptate de parlament se trimit spre promulgare

Presedintelui RM. Promulgarea este actul final procedurii legislative si tine de

comoetenta sefului statului. Decretul de promulgare a legii BASS emis de

Presedintele RM este obigatoriu pentru executare pe intreg teritoriul statului,

avind caracter normativ. Decretele Presedintelui se promulga intr-un termen de

2 saptamini. Insa Presedintele poate cere printr-o scrisoare de remitere poate

cere Parlamentului reexaminarea legii BASS( doar o singura data). A II data

Presedintele este obligat sa promulge legea. Ulterior, decretul cu privire la

promulgarea legii BASS sa publica in M.O.

Organele de activitate financiara a statului

3.1.

Potrivit dispozitiilor art. 74(3) din Constitutia RM, legile adoptate de Parlament

se trimit spre promulgare Presedintelui RM. Promulgarea legii este actul final al

procedurii legislative si tine exclusiv de competenta sefului statului.

Este firesc ca seful statului bsa aiba posibilitatea de a examina legea bugetara

anuala, adoptata de Parlamentul RM, exercitindu-si atributiile constitutionale ce

ii revin in aceasta calitate, de asigura buna functionare a autoritatilor publice.

Conform art.93(1) din constitutia RM. Presedintele RM promulga legile.

Promulgarea legii bugetare anuale este operatiunea finala a procedurii legislative

si ea permite sefului statului sa investeasca legea cu formula executorie, obligind

autoritatile publice de specialitate financiara si cu atributii financiare sa

procedeze la executarea prevederilor legii bugetului de stat pe anul urmator de

gestiune. Conform art.94(1) din Constitutia statului nostru statuiaza ca decretulde promulgare legii bugetare anuale emis de presedintele RM sunt obligatorii

pentru executarea pe intreg teritoriul statului, avind caracter normativ. Decretele

Presedintelui RM se promulga intr-un termen de 2 saptemini uneori.

Presedintele statului, printr- scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului

reexaminarea legii bugetare anuale pentru orice motive, incepind cu

inacceptabilitatea unor texte si terminind cu indreptarea unor erori materiale.



Reexaminarea legii bugetare anuale poate fi ceruta de catre Presedintele statului

numai o singura data si nu sunt obligatorii pentru Parlament. In acest sens

trimiterea catre Presedindete RM a legii bugetare anuale, cu obiectiile sale, spre

reexaminare Parlamentului inseamna de fapt refuzul sefului statului de a o

promulga.

In cazul adoptarii repetate de catre Parlament a legii bugetare anuale cu sau fara

luarea in consideratie a obiactiilor expuse in scisoarea de remitere de seful

statului. Presedintele RM este obligat de a promulga legea bugetara anuala.

Ulterior decretul cu preivire la promulgarea legii bugetare anuale se publica in

M.O.

3.2.

Intru indeplinirea atributiilor ce ii revin, Ministerul este autorizat:

1. Sa soicite si sa primeasca de la autoritatile adm. publice locale, de la

intreprinderi, institutii si organizatii materiale necesare ce tin de realizarea

atributiilor sale.

2. Sa ceara conducatorilor si altor persoane cu functii de raspundere din

autoritatile si institutiile publice altor beneficiari de mijloace de la buget

lichidarea incalcarilor admisa la executarea bugetului de stat si a

bugetelor unitatilor adm.teritriale si sa verifice indeplinirea prescriptiilor

sale.

3. Sa suspende temporar finantarea de la bugetul de sata autoritatilor si

institutiilor publice, altor beneficiari de mij.de la buget, daca aceastea nu

au prezentat materialile solicitate, nu au inlaturat, in termenele stabilite,

incalcarile si neajunsurile depistate, nu au prezentat la timp rapoartele

privind utilizarea mij.alocate anterior,precum si alte rapoartea

obligatorii,s-au eschivat de la prezentarea altor doc.si informatii solicitate

necesaare pentru realizarea functiilor sale.

4. Sa perceapa pe cale extrajudiciara, in conditiile legii, mij.alocate de la

bugetul de stat su din mij. si fondurile speciale, in cazul in care acestea

sunt folositein alte scopuri de cit cele preconizate

5. Sa deschida conturi bancare la BNM si in alte institutii financiare.

6. Sa formere rezerva necesara de mij.fin.pentru cheltuielile prioritare ale

bugetului de stat

7. Sa emita in limitele competentei sale, acte normative departamentale

excutorii pentru autoritatile adm.publice, pers.jur., indiferent de



subordonarea lor departamentala, forma de organizare juridica si tipul de

proprietate, precum si pentru pers.fiz.

8. Sa exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normtive ale RM.

Atributiile CCCEC:

A. Sa dispuna, in legatura cu examinarea cererii sau comunicarii, inregistrate

in modul stabilit, despre inf.ce tin de competenta sa ori in legatura cu

urmarirea penala a acestor inf., efectuarea unor revizii economico

financiare, iar in cadrul urmaririi penale si a unor controale fiscale asupra

pers.jur.si fiz. subiecti ai activitatii de intreprizantori, indiferent de tipul

de proprietate si genul de activitate, in cadrul reviziilor si controlelor, sa

sigileze casiarele si aparatele de casa, incaperile si locurile de pastrare a

documentelor, a mij.banesti si a bunurilor materiale. Regulamentul

efectuarii reviziilor se aproba de guvern.B. In procesul controalelor fiscale efectute in cadrul urmaririi penale sa

dispuna de dr.organelor fiscale iar angajatii sai ±de dr.functionarului

fiscal, inclusiv de dr.de calcula obligatia fiscala si de a transmite

org.fiscal pentru executare silita.

C. In cazul efectuarii reviziilor economico-financiare si contraolelor fiscale,

urmaririi penale sa aiba acces liber, iar in caz de impediment sa patrunda

in incaperile pe teritoriile sau loturile de pamint ale pers.jur, precum si a

pers.fiz., subiecte ale activitatii de intreprinzator, indiferent de locul

amplasari, sa efectueze, in prezenta poprietarului sau a reprezentantuluiacestuia, iar in cazul absentei ori refuzului lor, in prezenta

reprezentantului autoritatii publice locale, cercetarea acestor obiective,

inclusiv a mij.de transport, sa vreifice si\ori sa ridice obiectele, bunurile,

doc. Patrunderea in locuinta fara acordul locatarilor se efectuiaza in cazul

executarii unui mandat de arest sau unei hotariri judecatoresti.

D. Sa suspende operatiunile pers.jur, precum si ale pers.fiz.subiecte ale

pers.fiz.subiecte ale activitatii de antreprizator, pe conturi in banci si in

alte institutii financiare si sa sechestreze mij.babesti,bunurile materiale,

datoriile debitoare si alte active ale acestor persoane in cazul depistarii

unor fapte de activitate economica ilicita, neonorarii obligatiilor fata de

buget sau sa sisteze exeutarea operatiunilo financire limitate sau suspecte.

E. Sa solicite si sa primeasca din prte autoritatilor publice, institutiilor

financiare, agentilor economici si pers.fiz.informatiile si documentele

necesare pentru indeplinirea atributiilor cei revin.



F. Sa efectueze expertize criminalistice si de alta natura, precum si cercetari

ce tin de competenta sa, sa solicite autoritatilor publice, intreprinderilor,

institutiilor si organizatiilor de stat antrenarea de specialisti si experti la

verificari sau expertize, la elucidarea unor probleme de specialitate.

G. Sa efectueze fotografierea, inregistrarea onora si video, dactiloscopia si

inregistrarea pers.retinute sau tinute sub arest, conform legisletiei.

H. Sa ceara conducatorilor obiectivelor supuse controlului inventarierea

bunurilor materiale, mij.banesti si verificarea datoriilor reciproce,

doc.normativ-tehnice si de evidenta prin care se reglementeaza si se

omologheaza operatiunile de utilizare a bunurilor materiale si a

mij.banesti.

I. Sa constate incalcarile legislatiei economico-financiare, fiscale si sa aplice

sanctiunile prevazute de lege

J. Sa ridice, in cazurile ce nu sufera aminare, doc.contabile ale subiectelor

de antreprenoriat, doc.cu falsuri inscrisuri, bunuri fara stapin, obiecte si

doc., in baza informatiilor operative, pina la solutionarea definitiva a

cazului.

K. Sa initieze actiuni de citare in fata instantei de judecata in conformitate cu

legislatia

L. Sa participe la elaborarea si perfectionarea cadrului legislativ vizind

preintimpinarea si contracararea inf.economice si a coruptiei.

M. Sa solicite si sa primeasca din partea autoritatilor publice suportulinformational si consultativ necesar efectuarii expertizei anticoruptie a

proiectelor de acte legislative si a proiectelor de acte normative ale Guv.

N. Sa inainteze, conform legii, sesizari privind inlaturarea cauzelor si

conditiilor ce au favorizat comiterea de inf.a caror cotracarare tine de

competenta sa.

O. Sa efectueze schimb de informatii despre relatiile economice ale

pers,jur.si fiz.din RM cu cele din alte tari in baza tratatelor interstatale.

P. Sa foloseasca mij.de informare in masa pentru stabilirea circumstantelor

in care s-au comis inf., precum si pentru urmarirea pers.care se eschiveaza

de la urmarire penala si judecata.

Q. Sa sechestreze si\sau sa ridice de la pers.jur., precum si de la pers.fiz.,

subiecte ale activitatii de antreprizator, bunurilemateriale, inclusiv mij.de

transport, in cazul:



- lipsei la momentul transportarii, pastrarii ori comecializarii, a doc.ce

confirma provinienta lor legala

- pastrarii de bunuri neinregistrate in doc.contabile sau pastrarii lor in

locuri nedeclarate autoritatii fiscale

3.3 Atributiile de control al Curtii de Conturi.

Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, administrare si

de intrebuintare a resurselor financiare publice, precum si asupraa modului de

gestionare a patrimoniului public.

Prin controlul sau Curtea de Conturi urmareste respectarea legilor si aplicarea

principiilor de economicitate, rationalitate si eficienta in gestionarea mijloacelor

materiale si financiare ale statului.

P entru exercitarea atributiilor Curtea de Conturi controleaza:

y Formarea si utilizarea resurselor de stat, ale bugetului asigurarilor sociale

de stat, ale fondurilor de asigurari obligatorii in medicina.

y Formarea, utilizarea si gestionarea fondurilor speciale, precum si a

fondurilor de tezaur public

y Formarea si gestionarea datoriei publice, respectarea garantiilor

guvernamentale pentru creditele interne si externe.

y Utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si a altor

forme de asistenta financiara din partea statului.y Executarea, rationalitatea si eficienta tratatelor interguvernamentale in

domeniu economico-financiar

y Procesul de reorganizare si privatizare a patrimoniului statului

y Activitatea altor org.de control, precum si a structurilor de control intern.

y Emisiunea banilor, utilizarea resurselor creditare si valutare ale statului.

y Alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenta

Curtii de Conturi.

S unt supuse reviziei financiare:

A. Aparatul Parlamentului. Aparatul Presedintelui RM. Curtea

Constitutionala. Aparatul Guvernului. Curtea Suprema de Justitie.

Judecatoria Economica. Procuratura Generala. Comisia Nationala a

Valorilor Mobiliare.



B. Autoritatile adm.publice centrale de specialitate, alte autoritati adm.

Banca Nationala a RM si bancile comerciale in care cota statului in

capitatlul social este mai mare de 50%.

Controlului efectuat de Curtea de Conturi se supun si pers.jur.indiferent de tipul

de proprietate si forma de organizare daca acestea:

- beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, subventii sau de

alte forme de sprijin financiar din partea statului

- administreaza in baza unui contract, bunuri apartinind domeniului

patrimoniului public

- dispun de capital social de stat sau mai mult de 50% din el apartine

statului.

Toate doc.referitoare la datoria publica se contrasemneaza de Presedintele Curtii

de Conturi. Contrasemnarea garanteaza legalitatea imprumutului si inregistrarea

lui in cartea datoriei publice.

Curtea de Conturi exercita, in oficiul sau sau la fata locului, controale

ulterioare, care includ revizii financiare si contraole tematice. In afara

controalelor pe care le efctuiaza Curtea de Conturi mai avizeaza proiectul Legii

bugetului de stat, proiectul Legii BASS, fondurile obligatorii de asigurari in

medicina pe anul respectiv.

Controlul exercitat de Curtea de Conturi.

Noua reglementare juridica privind controlul financiar a fost introdusa in

contextul perfectionarii formelor de control efectuat de Curtea de Conturi.

Controlul exercitat in oficiu Curtii de Conturi se efctueaza in baza doc.si

informatiilor de care dispune Curtea de Conturi, precum si in baza doc.solicitate

in scris de Presedintele(vicepresedintele) Curtii de Conturi de la entitatea

controlata sau de la alta entitate, indiferent de tipul de proprietate si forma

juridica de organizare, care poate sa dispuna de doc.necesare.

Controalele la fata locului se efctuiaza in baza dispozitiei de control si in baza

programului de control semnate de Presedintele Curtii de Conturi.

Pentru a confirma unele probe care nu sunt destul de relevante, in baza

dispozitiei de control adoptate de Presedintele Curtii de Conturi, pot fi efectuate

controale de contrapunere la orice entitate controlata. Verificare prin



cotrapunere se aplica in cazul confruntarii doc.din contabilitate cu cele existente

in organizatiile si intreprinderile de la care au fost primite valori materiale. In

cazul in care nu au fost prezentate doc.suficiente pentru a stabili natura

operatiunii economice sau existenta dubiilor referitor la forma si continutul

doc.justificative prezentate revizorului.

Curtea de Conturi exercita, in oficiu sau sau la fata locului, controlul rapoartelor

financiare prezentate de catre entitatile controlate.

Rapoartele asupra controalelor se examineaza de catre Curte in prezenta pers.cu

functii de raspundere care reprezinta autoritatile adm.publice in cauza.

Neprezentarea, far motive intemeiate, a persoanelor cu functii de raspundere la

examinarea rapoartelor nu impiedica adoptarea hotaririi daca pers.respective au

fost instiintate in modul stabilit.

Curtea de Conturi adopta intariri asupra rapoartelor prezentate. Aceste hotariri

reprezinta principala modalitate prin care se pun la dispozitia entitatilor

controlate, org,erarhic superioare acesteia si societatii, informatii independente,

solutii si asigurari referitoare la legalitatea, conformitatea,justetea operatiunilor

economico-financiare si rapoartelor financiare, precum si la economicitatea,

eficienta si eficacitatea utilizarii patrimoniului public de catre entitatile

controlate. Informatiile din hotaririle emise de Curte trebuie sa fie clare si bine

documentate.

Hotaririle vor fi concise, vor contine sinteze ale concluziilor si probelor

controlului. Proiectele hotaririlor se elaboreaza de catre sefii directiei ale Curtii

de Conturi in baza rapoartelor de control intocmite de controlori si cuprind

urmatoarele elemente:

1. Titlul hotaririi;

2. Prezentarea sintetica a contextului in care se desfasoara activitatile supuse

controlului, inclusiv contextului institutional;

3. Obiectivele activitatii entitatii controlate;

4. Descrierea metodologiilor de colectare si analiza a probelor de control, cu precizarea surselor acestora;

5. Criteriile de evaluare a performantei;

6. Constatarile controlului sau cel putin cele considerate relevante pentru

destinatarii sau utilizatorii hotaririi;

7. Concluziile referitoare la obiactivele controlului;



8. Recomandarile referitoare la actiunile ce trebuie intreprinse ca rezultat

logic al concluziilor.

Recomandarile se vor face numai in cazul in care controlul identifica remedii

posibile si eficiente pentru oricare din incalcarile comise. Recomandarile vor

indica principalele directii ale modificarii propuse, fara detalierea acestora. In proiectul de hotarire este necesra sa se mentioneze clar persoana responsabila de

incalcari comise si persoana responsabile de remedierea lor.

Proiectul de hotariri se examineaza de membrii Curtii de Conturi impreuna cu

echipa de control, cu autorii proiectului, precum si cu reprezentantii entitatii

controlate si alte persoane, la decizia Presedintelui Curtii de Conturi.

Acestea evaluiaza daca faptele si probele prezentate sunt documentate si

concrete si pot sugera modificari dac proiectul de hotarire depisteaza incalcari

procedurale care vor avea impact prea mare asupra statului. Membrii Curtii de

Conturi sunt in drept sa solicite opinia unei persoane care nu este implicata in

cotrol, dar competenta pentru a decide daca probele care sustin consatarile,

cocluziile si recomandarile sunt eficiente, relevante si semnificative.

Membrii Curtii de Conturi pot modifica concluziile si recomandarile prevazute

in proiectul de hotarire cazul in care entitatea controlata sau alta persoana aduce

probe de control noi. Proiectul de hotarire poate fi modificat daca probele de

control noi au efect asupra constatarilor depistate, in acest caz, noul proiect de

hotarire va rexamina, luind in consideratie explicatiile persoanei cu functie deraspundere a entitatii controlate.

Hotaririle adoptate de Curtea de Conturi pe marginea rapoartelor de control sunt

prezentate ordonatorilor de credite ai autoritatilor adm.publice corespunzatoare.

Despre incalcarile comise este informat organul superior si dupa caz organele

financiare si de drept respective.

Conducatorii autoritatilor adm.publice informeaza Curtea de Conturi destre

masurile luate in legatura cu incalcarile depistate in cadrul controlului.

Controlul ulterior al Curtii de Conturi este reglementat in scopul verificarii

exactitatii si conform volumului contului general anual de executie a bugetului

de stat, BASS, fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala,

conturilor anuale cu exceptia bugetelor unitatilor adm.-teritoriale conturilor

anuale de executie a bugetelor fondurilor banesti speciale, ca si a contului anual

al datoriei publice, situatiei garantiilor guvernamentale acordate pentru credite



interne si externe acordate pers.jur. in acelasi timp controlul ulterior al Curtii se

exercita prin verificarea exactitatii si conformitatii conturile, gestiunilor publice

de bani si alte valori materiale, a bilanturilor contabile ale ordonatorilo de

credite( alocatii bugetare si alte bilanturi din sfera financiara privind operatiunile

banesti ce depasesc anumite limite valorice. In exercitarea controlului ulterior ca

cerinta deosebita, se verifica si necesitatea si oportunitatea cheltuielilor

bugetare, a acordarii de subventii, a efectuarii de transferuri intre bugetele

publice, a aprobarii viramentelor de alocatii bugetare si a acordarii de alocatii

suplimentare.

La incheierea tuturor acestor verificari se formuleaza si concluzii despre

calitatea gestiunii economico-financiare a unitatilor controlate dn punct de

vedere al economicitatii si eficientei.

Procedura bugetara

2.1.

Executia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestui

buget in viata publica este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei

contabile bugetare ca parte a sistemului contabil unificatal economiei

nationale.

Executia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venitului

si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetului anuala sa se faca

sub contolul unor organe de stat cu raspundere in activitatea de stat.

Controlul executarii bugetare se efectuiaza de:

1. Parlamentul RM

2. Curtea de Conturi

3. Ministerul Finantelor

Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaza la intocmirea darii deseama contabile.

2.2.

Conform legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar Cuvernul prezinta

Parlamentului pina la 1 oct.al fiecarui an proiectul bugetului.



Proiectul legii bugetare anuale include anexe si este insotit de not explicativa.

Aditional la proiectul legii bugetare anuale prezinta calculele veniturilor si

cheltuielilor bugetare. Proiectul legii bugetare este examinat de Comisia

Economie Buget si Finante care prezinta Parlamentului un aviz la data stabilita

de acesta. Concomiten, proiectul legii bugetare anuale se examineaza de toateComisiile permanete si Directia juridica a Parlamentului. La data stabilita de

Parlament, Comisiile permanente si Directia juridica prezinta avizele la proiectul

legii bugetare anuale Comisiei Economie, Buget si Finante.

In baza avizelor Comisiilor permanente si avizului Directiei juridice Comisia

Economie, Buget si Finante intocmeste raportul si lista de recomandari asupra

proiectului de lege bugetara anuala si le prezinta Parlamentului la data stabilita

de acesta.

Examinarea proiectului legii bugetare anuale in Parlament se efectuiaza in 3

lecturi. In fiecare lectura Parlamentul examineaza proiectul legii bugetare anuale

si nota explicativa. Legea bugetara anuala paote fi adoptata si in 2 lecturi, daca

toate chestiunile din lecturile 2 si 3 sunt examinate intr-o singura lectura.

a) Examinarea in 1 lectura- in decursul primei lecturi Parlamentul audiaza

raportul Guvernului si coraportul Comisiei Economie, buget si Finate

asupra proiectului legii bugetare anuale si examineaza:

a. directiile principale ale politicii bugetare-fiscale;

b. conceptiile de baza ale proiectului.

Parlamentul adopta in prima lectura, proiectul legii bugetare anuale si il remite

Comisie Economie, Buget si Finante pentru pregatirea de examinare in a doua

lectura. In caz de respingere Parla mentul stabileste un termen pentru

imbunatatire si prezenatre repetata a proiectului legii bugetare anuale in prima

lectura.

2. examinarea in a 2 lectura.

In decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentare a Comisiei Economie,

Buget si Finante examineaza:

a. veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor.

b. cheltuielile estimate, structura si destinatia lor;



c. deficitul scai? Excedentul bugetului de stat.

Parlamentul adopta in a 2 lectura, priectul legii bugetare anuale si il remite

Comisiei Economie, Buget si Finante pentru pregatirea de examinare in a 3

lectura. In caz de respingere Parl.stabileste un termen pentru imbunatatire si

prezentare repetata a proiectului legii bugetare anuale in a 2 lectura/

3.Examinarea in a 3 lectura.

In decursul lecturii a 3, Parlamentul la prezentarea Comisei economice buget si

finate :

a. examineaza alocatiile detailate pentru autoritatile publice

b. stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar

c. examineaza alte detalieri in legea bugetara anuala.

Pina la 5 dec. parlamentul al fiecarii an adopta legea bugetara anuala care va fi

promulgata de presedintele statului apoi va fi publicata si va intra in vigoare la 1

ian.a urmatorului an. Termenul de 5 dec.are un caracter de orientare si nu

produce nici un efect juridic daca afost incalcat.

2.3.

Dupa cum am mentionat mai sus conform legii privind sistmul bugetar si

procesul bugetar guvernul prezinta Parlamentului pina la 1 oct.proiectul de statdar anterior acestui lucru Min.Fin.prezinta Guvernului proiectul asupra caruia

trebuie sa se pronunte . proiectul Min.Fin.estte elaborat pe baz informatiilor si

rapoartelor prezentate de autoritatile publice. ;parlamentul dupa ce aprimit de la

Guvern proiectul in prezinta Curtii de Conturi car se pronunta cu un aviz catre

Parlament si acesta din urma purcede mai departe. Analizind aceasta etapa

putem sa ne dam seama de faptul ca legaturile dintre aceste puteri ale statului

sunt strinse.

Bazele juridice si principiile financiare ale statului

1.1 Relatati despre principiile activitatii financiare ale statului



Activitatea financiara a statului si org.administrative publice locale este bazata

pe eanumite reguli si cerinte fundamentale care exprima trasaturile si scopurile

esentiale ale acestei activitati.

Principiile sunt evidentiate in Const. RM care priveste nemijlocit activitatea

finaciara a statului.

y Pr.egalitatii

y Pr.legalitatii

y Pr.publicitatii

y Pr.repartizarea functiilor in dom.activitatii financiare are la baza

pr.separarrii si colaborarii puterilor

y Pr.autonomiei locale- existente unei autonomii financiare, aplicabil

in mare masura colectivitatilor locale

y Pr.caracterului social al activitatilor financiare

y Pr.de planificare activitatilor statului

y Pr.determinarii juste a sarcinilor fiscale-cet.sunt obligati sa

contribuie prin impozite si taxe la cheltuielile publice

1.2. Demonstarti corelatia dintre formele juridice si nejuridice a activitatii

financiare a statului

Forma nejuridica consta in instruire contribuabilor in vederea exercitarii

activitatii fin.popularizarea legislatiei fin.petrecerea adunarilor in cadrulorg.fin.sau fiscale. Forma nejuridica creaza posibilitatea realizarii formelor

juridica activitatii fin.ale statului prin care se manifesta si caracterul coercitiv al

org.puterii de stat in domeniul fin.

In activitatea sa financiara statul adopta acte fin.jur-deciziile org.de stat care

sunt adoptate intro forma stabilita si au consecinte juridice ce tina de

competenta org.fin.in cauza. Actele juridice financiare pot fi clasificate:

a) Dupa particularitate juridica

- acte normative

-acte individuale

-acte mixte

b) Dupa natura juridica:

-legi



-acte subordonate legii

c) Dupa organele ce le emit:

-acte emise de organul reprezentativ

-acte emise de org.executive cu competenta generala

-acte emise de org.executive ce competenta speciala

1.3. Selectati elementele sistemului financiar la etatpa actuala

Sistemul financiar al RM are urmatoarele elemente:

1. sistemul bugetar-parte componenta a sist.fin.care include in sine totlitatea

bugetelor si impozitelor.

2. fondurile speciale- instituite la initiativa Guv.,concret sunt stabilitefondurile de cheltuieli pentru anumite necestati.

3. fondul intreprinderilor si institutiilor publice

4.asigurarea obligatiilor

5. imprumutul de stat.

Procedura bugetare

2.1.Iidentificati pr.procedurii bugetare

Aplicarea bugetului si procedura bugetara sunt guvernate de urmatoarele

principii:

a)Pr.universalitatii bugetare- toate veniturile si toate cheltuielile statului

urmeaza afi inscrise in buget.

b) Pr.unitatii bugetare- toate veniturile si cheltuielile publice trebuie sa fie

inscrise intrun singur buget.

c) Pr.anualitatii bugetare- bugetul este intocmit pentru o perioade de 1 an de

zile

d) Pr.publicitatii bugetare- legea bugetara se aduce la cunostnta opiniei

publice si se publica in MO.

e) Pr echilibrului bugetar- egalitatea intre venituri si cheltuieli.



f) Pr.specializarii bugetare- veniturile trebuie incluse dupa surse de

provenienta iar cheltuielile pe categorii de obiective si activitati.

g) Pr.neafectarii venitrurilor bugetare.

2.2. Stabiliti eficienta executiei bugetare.

Executia bugetului anual de stat avind importanta practica de a garanata rolul

acestui buget in viata publica este indrumata si controlata cu ajutoru evidentei

contabile bugetare ca parte a sistemului contabil unificat al economiei nationale.

Evidenta contabila e menita sa inregistreze date privind veniturile si cheltuielile

bugetelor tuturor intreprinderilo si intituiilor publice finantate din bugetul de stat

si operatiunile de trezorerie. Executia bugetului public national se carcterizeaza

prin realizarea veniturilor si efctuarea cheltuielilor sa se faca sub controlul unor

organe de stat cu raspundere i activitaea bugetara. Atributiile de control in

vedrea executarii bugetuli revin urmatoarelor org.:

1. parlamentul- exercita un control politic;

2.curetea de Conturi-exercita auditul public extern privind modul de administare

a mij.fin.si bugetelor publice.

3. Min.Fin.-efectuiaza revizii financiare privind gestionarea mijloacelor fin.si a

bugetelor publice in institutii publice.

4. Serviciul public financiar

2.3. Estimati etapele executie bugetare.

Procedura executiei bugetului de stat consta in urmatoarele etape care sunt

distincte:

1. Repartizarea anuala a veniturilor si cheltuielilor bugetare

2. Executarea de casa abugetului de stat

3. Colectarea veniturilor bugetare

4.

Efectuarea cheltuielilor bugetare5. Responsabilitatea pentru executarea bugetara de stat ii revine Guv.

Controlul financiar

3.1. Definiti notiunea si functiile controlului financiar



Controlul fin.este o componenta speciala separata al controlului economic

efectuata intr-un stat anumit. Controlul fin.are ca obiective cunoasterea de catre

stat a modalitatilor de administrare a mij.materiale si financiare, precum si a

modului de realizare si cheltuirea a bunului public. Controlul reprezinta actiunile

de verificare a operatiunilor economico-financiare anticpat, competent si ulterior

executarii acesteia. Prin rolul si obiectivele pe care le urmareste controlul

fin.indeplineste urmatoarele functii:

1. F de evaluare

2. F preventiva

3. F de documentare

4. F recuperatorie

5. F pedagogica

3.2. Determinati metodele controlului financiar.

Conform C.F. controlul fin.la fata locului si la oficiul org.fiscal poate fi

organizat si efectuat prin urmatoarele metode:

1. Verificarea faptica- are sarcina de aconstata situatiile ce nu sunt reflectate

sau care nu rezulta din documente.

2. Verificare documentara- consta in confruntarea darilor de seama fisca,

doc.de evidenta cu doc.si informatiile de care dispune org.care exercita

controlul fiscal

3. Verifcarea totala- verificarea tuturor actelor si operatiunilor de

determinare a obiactelor impozabile

4. Verificarea partiala- consta in controlul asupra stingerii unor anumitor

obligatii fiscale dintr-o anumiat periaoada verificindu-se in tot sau in parte

doc.sau activitaea contribuabilului

5. Verificare tematica

6. Verificarea operativa ± se face prin verificarea faptica sau documentala

7. Verificarea prin contrapunere- consta in controlul concomitent al

contribuabilului si a pers.cu care acesta are sau a avut raporturi economice

financiare sau de alta natura.

3.3. Proiectati un act de control finaciar

Actul de control financiar se intocmeste la finalizarea controlului fin.la fata

locului in 2 exemplare.

Actul e constituit din 3 parti:



1. Partea introductiva- cuprinde date de ordin informativ, date despre

contribuabil organul ce efectuiaza, data actului de control, numele

prenumele si functia detinuta de org.ce efectuiaza controlul si tipul

controlului, denumirea si informatii generale despre contribuabil si adresa

jur.a lui, dat inceperii si finalizarii controlului.

2. Partea constatatorie- se reflecta actiunile si faptele constatatoare in

procesul controlului. Se descrie obiectiv, clar si exact incalcarile

legislative. Daca nu sunt abateri de la lege in act se mentioneaza concret

nu sau constatat incalcari.

3. Concluzii asupra actiunilor de control- in aceasta parte se descrie

controlul efectuat obligatiunile controlului, materiale anexate la act,

semnaturile partilor particpante la control, confirmarea inminarii actului

controlului. Actul se aduce la cunostinta contra semnatura.+anexe si

tabele explicative.

F inantele publice

1.1. Definiti notiunea de finante publice

Finantele publice- totalitatea relatiilor sociale de natura economica care apar in

procesul constituirii, repartizarii si utilizarii in form baneasca a resurselor

necesare statului in vederea indeplinirii functiilor si sarcinilor sale.

1.2. Stabiliti si comparati trasaturile caracteristice ale conceptelor finantelor

publice

Conceptele finantelor publice:

1. Perioada fin.pub.clasice-aferente perioadei de inchegare a finantelor ca

doctrina de sine statatoare cuprinde periadele sec. XVII-XX

2. Perioada moderna- primele decenii ale secXX pina in 1970

3. Perioada postmoderna- ultimele decenii ale sec XX

Primul concept clasic al fin.pub.era strins legat de periaoda in care statul isi

desfasura activitatea dupa pr.laisser faire laisser passer. In aceasta periaoda

fin.pub.serveau doar pentru constituirea fondurilor banesti ale statului si avea un

caracter neutru.



In cel de al 2 concept spre deosebire statul urmeaza sa joace un rol mai activ in

viata eonomica a societatii in vederea influentarii proceselor economice spre u

curs mai favorabil.

In comparatie cu cele 2 concepte cel de al 3 se contureaza armonizarea

intereselor si interventia statului in sectorul privat insa interventia statuluin se pronunta doar pentru a stabili cadrul juridic al acestei concurentei de piata in

baza functionarii mecanismelor preturilor si impedicarii abuzurilor din partea

monopolurilor.

1.3. Estimati activitatea financiara a statului la etapa actuala

La etapa actuala activitatea fin.a statului se bazeaza pe domeniul privat. Statul

constituind un sistem financiar complex de acte operatiuni si institutii publice de

natura fin.sau cu atributii fin.de control privind formarea si inteebuintarea

fondurilor banesti ale statului, unitatilor adm.teritoriale si ale altor entitati de

interes public. Facind referire la etapa actuala, RM depaseste o periaoda

indelungata de tranzitie unde activitatea fin.isi area rolul de ameliorare a situatiei

in asemenea conditii statul trebuie sa cunoasca tehnicile de utilizare a

disponibilitatilor banest din partea contribuabililor, pentru a maximaliza profitul

si rentabilitatea. Concluzie: o activitate fin.bine dezvolatat nu inseamna de cit

intreprinderi sanatoase bussines orientat spre o dezvoltare continua implimetarea

noilor tehnologii, toate acestea pentru mentinerea unui echilibru intr-un intreg

sistem fin.

Creditul

1.1 Definiti notiunea de cridit si elementele lui

Credit- act de schimb conditionat de dare si retinere a bunului, dreptului sau

serviciului, care a despagudit intr-un interval de timp.

Elementele.

1. Subiectele- creditor si debitor

2. Scadenta- restituirea imprumutului

3. Ratele de ramburasre

4. Termenul de gratiere

5. Dobinda



2.2. Clasificarea creditului

1) dupa forma in care se prezinta

b) Comercial

c)

Bancar 2. dupa destinatia creditorului:

de productie

de consum

3. Dupa subiectul care contracteaza

Public

Privat

4. Dupa perioada de timp

Termen scurtTermen lung

Termen mediu

2.3. Evaluati domeniul de utilitate a mijloacelor din imprumuturile extreme

Domeniul de utilitate a mijloacelor din imprumuturile externe:

y Sustinerea balantei de plati

y Finantarea proiectelor de investitii pentru dezvoltarea domeniilor

prioritare ale economiei

y Acoperirea deficitului bugetar

y Finantarea cheltuielilor legate de lichidarea consecintelor calamitatilor

naturale si ale altor situatii extraordinare

y Finantarea cheltuielilor rezonabile legate de contractul datoriei de stat

y Importul de materie prima

y Onorarea obligatiilor asumate prin acordarea garantiilor de stat pentru

imprumuturi

y Serviciul de refinatare a datorie contractate anterior

Veniturile publice

3.1. Definiti notiunea impozitului si taxei

Impozitul- o contributie baneasca obligatorie si cu titlu nerambursabil, conform

legii bugetului de stat de catre per.fiz.si jur.pentru veniturile care le obtin sau

bunurile care le poseda.



Taxa- este o plata efctuata de pers.fiz.jur pentru anumite servicii prestate

acestora de org.de stat sau institutii publice

3.2. Clasificati impozitele

D

upa forma impunerii

Pe venit

Cheltuieli

Bunuri

Dupa forma platii

In bani

In natura

Dupa forma perceperii

- directe(pe venituri fin.)

-indirecte(TVA accize)

3.3. Selectati modalitatile de stingere a obligatiilor bugetare

Modalitatile de stingere a obligatiei bugetare.

y Prin plata contribuabilului, achitat benevol suma datorata:

prin plata in numerar

retinerea prin impunere

prin aplicarea timbrelor fiscale

y Stingerea prin anulare- realizata prin acte normative emise de catre

org.competente conform carora este declarata plata unei obligatii bugetare

ce au caracter bugetar, obligativitate generala, contract indvidual.

y Prin prescriptie are loc in cazul cind satul a executat silit dr.de creanta bugetara. Obligatia bugetara- termen 6 luni

y Prin scadere- aceata modalitate intervine in situatiile in care contribuabilu

a decedat fara sa lase careva avere

y Prin compensare-are loc in situati in cae contribuabilul a achitat la buget o

suma nedatorata sau mai mare de cit cea datorata

y Stingerea prin executare silita.



Veniturile publice

1.1.Relatati despre particularitatile taxelor comparative cu impozitele.

I pozetele reprezinta o contributie baneasca obligatorie cu titlul nerambursabil,

datorata, comform legii,de catre persoanele fizice sau juridice pentru veniturile

pe care le obtin sau pe bunurile pe care le poseda. Impozitu este o plata cu titlul

gratuitce nu tine de efectuarea unor actiuni determinate si contracte de care

organele imputernicite sau persoanele cu functie de raspundere a acesteapentru

sau in raport cu contribuabilii care a achitat aceasta taxa.

Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fizica sau juridica pentru serviciile

prestateacestora de institutiile publice. Taxa este o plata obligatoriu cu titlul

gratuit care nu este impozit. Spre deosebire de impozit taxa se creaza prin;

y Plata neechevalenta

y Subiectul platilor este precis determinat din momentul prestatiei

serviciului

y Taxa reprezinta plati efectuate de persoane fizice sau juridice pentruserviciile su lucrarile prestate in mod direct sau indirect de catre

institutiile speciale de stat. Impozitele si taxele au urmatoarele functii comune;

y Contributii la formare fondurilor generale de dezvoltare a societatii

y Redistribuirea unor venituri primare sau derivate

y Reglarea unor fenomene economice sau sociale.

1.2. Determinati elementele definitorii ale veniturilor bugetare.

Veniturile bugetare sunt formate din totalitatea resurselor banesti instituite

prin lege care contribuie la constituirea fondurilor banesti ale acestea

alcatuind un tot intreg denumit sistem de venit bugetar

Elementele commune ale venitului bugetar;

y Denumirea venitului bugetar, care este stabilita prin lege

y Debitoru obligatiei impunerii sau subiectului impunerii,persoana fizica

sau juridical care potrivit legii are obligatia de a plati un anumitimpozit sau taxa in termenul stability de lege.



y Obiectul cu baza impozabila, acesta reprezinta bunurile sau veniturile

pentru care sunt datorate impozite sau taxe in buget.

y Unitatea de impuneri, reprezinta elementu cu ajutorul careia se terminaconsumul banesc al resurselor fiscal datorate de catre contribuabili.

y Unitatea de evaluare, etalonul in care se descriu material impozabil

y Perceperea venitului bugetar, presupune realizarea efectiva a unuianumit venit si se face prin urmatoarele metode:

1. metoda platii directe

2. metoda retinerii 3. metoda aplicarii timbrelor fiscale

y termenul de plata, termenul pina la care data a fi achitata un anumit

buget la venit.

y Inlesnirea drepturilor si oblogatiilor contribuabililor, sunt elementele

ezpres prevazute in actele legislative prin care se instituie veniturile bugetare.

y Raspunderea debitelorprezinta aplicarea formelor raspunderiiadministrative, penale, in conditiile in care savirsecs careva

infractiuni.

y Calificarea venitului bugetar, constituie determinarea carui buget este

destinat acest venit bugetar, se realizeaza in scopul asigurari sursei permanente a fiecarui buget.

1.3.Evaluati compartimentul venituri fiscal a Legii bugetukui de stat pentru

anul 2005

Dreptul financiar pote fi definit ca totalitatea normelor de drept care

reglementeaza relatiile sociale ce apar la constituire, administrarea, repartizarea

fondurilor banesti a statului destinate satisfacerii sarcinilor si necesitatilor

social-economice ale statului.

Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o totalitate de relatii

financiare si mai putem atribui fixarea sistemului financiar, distribuirea

competentei in acest domeniu intre administratia central si cea locala in

domeniul de activitate financiara a statului. Obiectul de reglementare a dreptului

financiar prezinta o totalitate de relatii sociale c apar in procesul constituiri,

administrarii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si suntreglementate de normele dreptului financiar.

Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa sau

metoda subordonarii partilor in raportul juridic, esenta ei cinsta in faptul ca unul

dintre subiecte impune o anumita conduita celuilalt, adica nu are loc egalitatea

subiectelor si obligativitatea subiectului de a se conforma celuilalt subiect.



1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.

Pornind de la notiunea de norma juridical financiar se poate defini ca I regula de

conduita stabile sau recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile siobligatiilesubiectelor principate la raportul de drept financiar si a carui

respectare este asigurata de autoritate de stat:

y Materiale

y Procesuale

Materiale sunt acele ce stabilesc structura sistemului bugetar, forma si

continutul obligatiilor financiare ale persoanelor fizice fata de stat adica acelea

care stabilesc drepturile si obligatiile subiectelor participante.

Normele dreptului financiar au caracter general, impersonal si privesc un numar nelimitat de participant si se aplica repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite

conditiile vizate in ele.

Dupa structura logico-juridica norma dreptului financiar are urmatoarele

3elemente:

y Ipoteza-indica indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei dedrept:

y Dispozitia- indica conduit subiectiilor si pote fi:

- onerative, adica obligatia de aface careva actiuni- prohivitive, adica obligatia de a face careva actiuni

- dispozitive

. sanctiunea ±sunt stability sanctiuni pecuniare(amenzi fiscale diferite

majorari de intirziere, suspendarea finantarii.)

1.3.Analizati si argumentati felurile si particularitatile asezarii sarcinilor

financiare in normele d dreopt financiar.

Specificul normelor de drept financiar consta in faptul ca spre deosebire de

normele altor ramuri de drept reglementeaza raporturi care apar in procesul

constituirii, repartizarii si utilizarii fondurilor de resurse banesti ale statului

necesare realizarii sarcinilor sale.



- Amenda fiscala(baneasca)- Majorari de intirzieri- Suspendarea finantei- Majorarea dobinzii

- Vinzarea silita a garantiilor gajului

In dependent de gradul de pericol social si de consecintele care au survenit.

Creditul

1.1.Relatii despre functiile creditului.

Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:

y Functia distributiveconsta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile

la un moment dat in economie si acordarea de imorumuturi in altesectoare , svere de activitate care au nevoie de resurse financiare.

y Functia de transformare a economiei in investitii care se realizeaza

confoem regulii E=investitiile, adica prin intermediul creditului sunt pusela dispozitia intreprinderilor economice inactive.

y Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata

pe increderea intre participanti la actul economic a fost create monedafiduciara cu o valoare fictive bazata pe incredere, iar ulterior determinate

de nevoile schimbului de marfuri apar si alte instrumente si tehnici de plata.

y Functia de asigurare a stabilitatilor preturilor, ea se realizeaza prin reglaradimensiunilor cererii si ofertei, marfurilor si serviciilor creditindu-se pe

deoparte consumul sip pe de parte stocarile.

1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile interne.

Imprumuturile publice sunt veniturile extraordinare la care se recurge la

dezechilibru bugetului adica atunci cind veniturile ordinare sunt eficiente

pentru a face parte cheltuielilor. Imprumuturile de stat sunt relatii

contractuale prin care creditorul transforma in proprietatea statului cu

conditia rambursarii acestora de catre stat la expirarea termenului pentru care

a fost acorate. Imrumuturile publice au urmatoarele trasaturi:

y Utilizarea reproductive a acestui capitol, in relatie cu creditul publicintotdeauna se acorde superioritate atatului



y Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a

asigura careva gaj

y In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiuluiegalitatii partilor, in cazul creditului public uneori se aplica principiul

constringerii.

Mijloacele obtinute din imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentrudezvoltarea economiei tarii, crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea

conditiilor sociale si ecologice din tara. Instrumentele generatoare de datorie

de stat interna sunt instrumente financiare reglementate de legislatia R.M.,

valorile de stat emise pentru plasarea interna a imprumuturilor de stat.

1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.

Creditul extern este creditul acordat de catre stat, banci sau personae fizicesau juridice unor tari, banci sau persoanelor fizice sau juridice.

y Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state;

y Credite interguvernementale care sunt acordate de catre state altor state;

y Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altir

state.Un rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor

financiare proprii revine si resurselor externe. Astfel din punct de vedere

economic creditele externe trebuie in mare masura sa fie destinatedezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care sunt dotate cu

resurse economice interne. Din punc de vedere social creditele ezterne in

primul rind trebuie ca postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi mai

usor de suportat rambursarea resurselor contractate anterior:

y Acoperirea deficitului bugetar

y Pentru sustinerea balantelor de plati

y Pentru finatatea proectelor de investitii in domeniile prioritare ale

statuluiy Pentru importul de materiale prime si energetice

y In vederea securitatii de stat

y Deservirea datoriei de stat

y Instalarea diferitor consecinte ale calamitatilor naturale

y Finantarea diferitor reforme economice, care nu trebuie sa fie

finantate de govern, dar de diferite organuzatii

interguvernamentale.



Bugetul local

1.1.Relatati despre economia finantelor publice locale.

Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate

territorial care au autoritate publica diferita de cele centrale de stat.

autonomia financiara a acestora este absolute necesara deoarece

autonomia, nu ar fi posibila administrara fara autoritatile financiare

care ii asugura suportul material a functionarii, comunitatile locale isi

cunosc posibilitatile proprii privind resursele de provenienta oublica,

dar mai ales nevoile privind cheltuielile ei trebuie acoperite pentru

producerea de servicii publice la nivel local. Autonomia finantelor publice este:

y O colectivitate locala are dreptul de resurse proprii adecvate de

catre sa poata dispune liber in vederea exercitarii atributiilor sale

y Resursele financiare ale colectivitatii locale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile stabilite de constitutie

y Protectia colectivitatilor locale mai slabe din punct de vederefinanciar

y Cel putin o parte din resursele financiare a colectivitatii localetrebuie sa se produca impozite, taxe locale din proportiilestabilite de lege

y In scopul finantarii propriilor objective de investitii a

colectivitatilor publice locale trebuie sa aiba acces la plata decapital.

1.2.Stabiliti locul bugetelor locale in cadrul B.P.N.

Pentru aprecierea locului bugetelor locale in sistemul bugetului de stat

contemporan ne folosim de pondereli pe care le au veniturile si cheltuielile in

totalul celor consolidate. Transformarile de la bugetul de stat la bugeturile

rationale, bugeturile central UTA Gagauzia bugetul municipiului Chisinau, de

la acestebugete la bugetele locale. La elaborarea bugettelor locale se tin cont:



y In termenul stabilit de Ministerul Finantelor directiile de finante ale

autoritatilor publice locale depun la M.F pentru analiza, prognoza tuturor

timpurilor de impozite sit axe ce urmeaza a fi incasate in anulurmator precum si projectile bugetelor locale le nivelul 2

y In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile

publice locale aduc bugetele aprobatey In termenul stabilit de M.F directiile de finante prezinta M.F rapoarte

trimestriale si anuale privind executia bugetelor respective.

1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.

Finantelor unitatilor administrativ-teritoriele se administreaza in conditiile Legii

privind finantele publice locale conform principiului autonomiei locale.

Procesul bugetar si bugetele unitatilor administrative-teritoriale la nivelul 1 si2

sunt independente unul de altu precum si de bugetul de stat. autoritatile publice

locale dispun de baza fiscal proprie (dinstinct de cea a statului) constituite de

impozite consumul caror este stability in legea cu privire la finantele publice

locale. Baza fiscal a unitatilor publice locale va fi proportional competentei lor

prevazuta de Constitutie, de prezenta lege si a financiare necesare alte acte

legislative. Autoritatile publice locale dispun si de alte surse financiare cum ar

fi: taxe locale, venituri si bunurile unitatilor administrative-teritoriale si cele

prevazute din prestari servicii. Veniturile nefiscale nu se include la calculareatransferurilor cu destinatie generala. Procedurile de distribuire a resurselor

financiare proprii ale autoritatilor publice locale precum si orce modificari a

legislatiei referitoare la functionarea sistemului finantelor publice locale vor fi

coordinate in mod obligatoriu cu structurile prezentative ale autoritatilor publice

locale. Este interzisa orce delegare de competenta fara alocarea de resurse

financiare, necesare pentru a acoperi constituirea realizarii competentei

respective.

Organelle activitatii finaciare a statului

1.1Atributiile BNM



BNM (denumirea echivalenta ±banca Nationala) este banca centrala a RM.

Banca nationala este o persoana juridical publica autonoma si este responsabila

fata de parlament.

Banca nationala calculeaza cu Guvernul in realizarea obiectivelor sale siconform prezentei legi, intreprinde actiunile necesare pentru a realize o astfel de

conlucrare.

Banca nationala furnizeaza organelor economice si financiare a guvernului, la

cererea acestora, informatii referitoare la problemele monetare si financiare.

Organelle mentionate, la rindul lor, furnizeaza Bancii Nationale, la cererea ei,

informatii referitoare la problemele macroeconomice, monetare sau financiare.

Banca nationala pote acorda servicii bancare institutiilor guvernamentale,

financiare si bancare straine, precum si organizatiilor internationale publice, lacare banca Nationala sau RM participa.

Banca Nationala functioneaza cu unul din agentii statului in plicarea legislatiei

privind controlul valutar.

Darile de seama, informatiile privind conturile si alte informatii prevazute de

legislatia mentionate pot fi transmise prin intermediul Bancii Nationale.

1.2. Clasificati organelle de activitate financiare

Controalele de activitate financiare se clasifica in organe cu competenta generala

si organe cu competente speciale

1.3.Evoluati atributiile trezorariiei de stat

Intru realizarea obiectivelor sale de activitate,Trezorariea de Stat are urmatoarele

atributii de baza:

1. exercita executarea de casa a bugetului de stat, bugetelor unitatilor administrative-teriroriale, veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat

si a veniturilor fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala;

2. organizeaza si asigura evidenta contabila a executarii de casa a bugetuluide stat, bugetelor unitatilor administrative ±teritoriale, veniturilor

bugetului asigurarilor sociale de stat si veniturilor fondurilor asigurarii



obligatorii de asistenta medicala prin intermediul sistemului trezorial alMinisterului Finantelor;

3. asigura evidenta impozitelor, taxelor si altor plati, incasate la bugetele detoate nivelurile, in confomitate cu legislatia in viguare;

4. efectuiaza in baza normativelor stabilite, delimitarea veniturilor generale

de stat, cu inscrierea lor in conturile trezoriale ale bugetelor respective;5. evidentiaza necesarul si asigura disponibilul de mijloace banesti la

conturile bancare ale trzorariei teritoriale pentru efectuarea cheltuielilor bugetului de stat;

6. elaboreza prognoze operative periodice(saptaminale, lunare, trimestriale,semestriale) privind gestionarea fluxului de numerar al bugetuli de stat;

7. asigura controlul asupra efectuarii cheltuielilor din control mijloacelor bugetului de stat si mij.bugetelor unitatilor adm.teritoriale in limitaalocatiilor aprobate, precum sia supra soldului disponibil de mij.banesti in

conturile bancare ale Min.Fin.-Trezoreria Centrala Trezoreriile teritoriale;

8. deschide si inchide conturi trezoriale;9. gestioneaza mij.bugetului de stat si mij.extrabugetare din conturile

bancare ale Min.Fin.- Trezoreria Centrala, Trezoreriile teritoriale;10. elaboreaza metodologia de evidenta contabila si de intocmire a rapoartelor

privind executarea bugetului de stat, bugetelor unittilor adm.teritoriale sidevizelor de cheltuieli in institutiile publice;

11. elaboreaza si prezinta spre aprobare Min.Fin.formulare tipizate deevidenta si de rapoarte contabile in sistemul bugetar, precum siinstructiuni privind modul de intocmire si de aplicare a acestora;

12. efectiaza analize executarii de casa abugetelor de toate nivelurile,

elaboreaza informatii operative periodice ( zilnice, saptaminale) ce tin deexecutarea bugetului de stat, bugetelor unitatilor adm.teritoriale, bugetului public national, restantele la plata salariilor, datoriile creditoare si le prezinta conducerii Min.Fin., autoritatilo adm.centrale si locale in vederea

adoptarii deciziilor corespunzatoare, precum si asigurarii transparentei

procesului bugetar;

13. asigura intocmirea rapoartelor lunare, trimestrial si anuale privindexecutarea de casa a bugetului de stat;

14. efectuiaza controlul asupra respectarii legislatiei RM in procesul

executarii de casa a bugetului de stat si bugetelor unitatilor adm.teritoriale

15. asigura controlul corectitudinii intocmirii doc.de plata si adoc.justificative prezentate la Trezoreria centrala si Trezoreriileteritoriale;

16. asigura prelucrarea zilnica aextaselor bancare din conturile bugeturilor de

toate ivelurile si formarea extraelor trezoreriale;17. tine evidenta titlurilor executarii si dispozitiilor in case trezoriale,

inaintate la contul bugetului de stat de org.ebilitte cu dreptul dedezafectare incontestabila a mij.



18. Inregistreaza si monitorizeaza obligatiile contractuale ale institutiilor publice;

19. Elaboreaza proiecte de regulamente, indicatii metodice, instructiuni,scrisori instructive, circulare privind evidenta contabila a sistemului

bugetar;

20. Elaboreaza si avizeaza proiectele actelor legislative si normative in parteace tine de competenta Trezoreriei de stat ;

21. Acorda asistenta metodologica autoritatilor adm.centrale si locale,organelor financiare si institutiilor publice in oragnizarea evidentei

contabile;22. Asigura respectarea drepturilor si intereselor fin.ale statului in domeniile

de tin de conmpetenta sa;23. Indeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru

domeniul sau de activitate.

F inantele pubilce locale

1.1. relatati despre controlul procesului de executie a bugetelor locale

Min.Fin. si \sau directia finante sunt in drept sa efectueze controale tematice

privind corectitudine elaborarii si executie bugetelor UAT .

Reviziile asupra executiei bugetelor UAT se efctuiaza de catre departamentul

control Fin.si reviziei de pe linga Min.Fin., periodic, odata la 2 ani.

Rezultatele reviziilor executiei bugetelor UAT sunt examinate de catre

autoritatile reprezentative si deliberative respective, cu adoptarea deciziilor

corespunzatoare si publicarea lor in mod obligatoriu.

1.2 F ormulati adoptarea BL de nivelul 1

1.3. Estimati executia de casa a bugetelor administrativ-teritoriale

Procedura executieide casa a bugetelor anuale ale UAT cuprinde actele si

operatiunile de realizare aveniturilor si de efectuare a cheltuelilor prevazute si

aprobate prin actele decizionale de aprobare acestor bugete. Intre aceste acte si

opeeratiuni intervine si executia de casa, respectiv operatiunile de incasare,

pastrare si eliberare a fondurilor banesti lae bugetelor locale.

Asemanator bugetului de stat, si in materia bugetelor locale isi gaseste aplicare

pr.constitutional potrivit caruia nu se poate inscrie si nu se poate aproba



cheltuieli in bugete, far asigurarea resurselor fin.corespunzatoare. Cheltuielile

prevazute in art.si capitolele de cheltueli au destinatia precisa si limitata.

Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe

trimestre in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in

care este necesara efctuarea cheltuelilor si se aproba de catre ordonatorii principali de credite.

Efecturarea cheltuielilor bugetare se poate face numai de baza de

doc.justificative, care sa confirme angajamentele contractuale sau din conventii,

primirea de bunri materile, prestarea serviciilor, executarea de lucrari, plata

salariilor si a altor depuneri banesti, plata obligatiilor bugetare, precum si a altor

obligatii.

In aceea ce priveste executia de casa a bugetelor locale, aceasta se poate efectua

prin UT a Trezoreriei statului sau prin unitatile bancare competente sa incaseze

veniturile bugetelor locale si sa finateze cheltuelile acestor bugete in limita

creditelor bugetare aprobate.

Executia bugetaa se incheie la dat de 31 dec. a fiecarui an orice venit neincasat

sau orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonanta se va incasa sau se va plati in

contul anului urmator, iar creditele bugetare neutilizate pina la sfirsitul anului,

sunt anulate de drept.

Veniturile publice

1.1Relatati despre functiile impozitelor si taxelor

Impozitele si taxele la care sunt obligate subiectele platitoare indeplinesc

urmatoarele functii:

y Contributia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii(fiscala) este o obligatie a tuturor personelor fiz.si jur.care obtin venituri

impozabile sau taxabile. Acete fonduri sunt utilizate de stat pentrufinatarea de obiective si actiuni cu carcter general, folosind intregiicolectivitati ca : finantarea institutiilor publice, constituirea rezervelor de

stat, alte actiuni si obiective cu caracter economic si social;

y Redistribuirea unor venituri primare sau derivate(sociala) este operatiuneade preluare a unor resurse in vederea reprezentarii lor pentru satisfacerea

unor trebuinte acceptate in folosul altora de cit posesorii intiali ai

resureselor;



y Reglarea unor fenomene economice sau sociale(economica) actioneaza in

mod diferit in cazul unitatilor economice sau pers.fiz. La unitatile

economice, prin impozite si taxe se influenteza preturile marfurilor sitarifelor executarilor de lucrari si servicii publice, rentabilitatea, eficienta

economico-financiara, etc. La pers.fiz., prin impozite si taxe se stimuleaza

utilizarea cit mai productiva aterenurilor agricole si ale altor bunuir, pecare le au in patrimoniul personal se limiteaza realizarea de venitrui

exagerate,etc.1.2. Determinat particularitatile ce individualizeaza obligatia bugetara

Particularitatile obligatiei bugetare- izvorul obligatiei bugetare va fi in

totdeuna legea sau actul normativ cu valoare de lege care institue si

reglementeaza al bugetului statului

Beneficiar al obligatie bugetar este intrega societate desi calitatea de

creditor o are statul; Obiectul obigatiei bugetare va fi intotdeauna o suma de bani aceasta

fiind in prezent unica forma in care statle moderne percep venituri; Obligatia bugetara este constata i forma scrisa, prin titlu de creanta

care o individualizeaza la nivelul fiecarui contribuabil in rapot cu

veniturile obtinute sau bunurile detinute; Conditiile de stabilire si executare a obligatiei bugetare sunt

reglementate in mod diferit pentru fiecare categorie de venituri

bugetare datorita particularitatilor prezentate de acest venit; Stingerea obligatie bugetare se realizeaza prin modalitati comune cu

cele ale obligatiilor civile: achitare, anulare, prescriptie, scadere,compensare sau executare silita.

1.3. Evaluati compartimentul veniturilor nefiscale a legii Bugetului de stat

2009

Veniturile nefiscale s-au redus fata de anul precedent acest tip de venit s-a

micsorat cu 137,0mii lei (dobinzi aferente soldurilor mij.banesti la conturile

bancare, amenzi aplicate de politia rutiera).

- veniturile obligatorii de intreprinderi si de proprietate

- venituri neidentificate

amenzile si sanctiunile adm

teste dr.financiar

Documents