teste evaluare

1

Absolvire

Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:

1.

1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie. 2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular. 3. Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea. 4. Tahipneea apare in astmul bronsic. 5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica. 6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica. 7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca. 8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare. 9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic. 10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac.

2.

1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara. 2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere. 3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar. 4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar. 5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata. 6. Insomnia este nevoia brusca de somn. 7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire. 8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul. 9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul. 10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie.

3.

1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei.

2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie.

3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare.

4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.

5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.

Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB. 1.

A B

1 Tahipnee a Ritm respirator rar

2 Bradipnee b Cicluri respiratorii inversate

3 Dispnee paroxistica c Respiratie agonica

4 Dispnee Bauchut(Bouchut)? d Accese respiratorii repetate ziua/noaptea

5 Dispnee Biot e Cresterea frecventei respiratorii

2.

A B

1 Anorexie a Foame exagerata, fara control

2 Bulimie b Scaderea cantitatii de lichide din corp

3 Polifagie c Absenta sentimentului de satietate

2

4 Deshidratare d Slabire extrema in faza terminala

5 Casexie e Diminuarea sau absenta poftei de mancare

3.

A B

1 Insomnie cronica a Cauzata de probleme afective

2 Insomnie la adormire b Persista mai mult de 3 luni

3 Insomnie reactionala c Cauzata de administrarea unor tranchilizante

4 Insomnie medicamentoasa d Treziri multiple in partea a doua a noptii

5 Insomnia trezirii precoce e Trec mai mult de 30 pana la adormire

4.

A B

1 Hiperpirexie a 36 - 37C

2 Temperatura normala b 38 - 39C

3 Febra moderata c 39 - 40C

4 Subfebrilitate d 37 - 38C

5 Febra ridicata e 41 - 42C

Marcati cu x raspunsul corect : 1. Temperatura corpului cea mai ridicata se inregistreaza:

a) dimineata intre orele 3 5 b) la pranz intre orele 12 14 c) seara intre orele 20 23

2. Disfagia reprezinta: a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare

3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in 4 timpi: inspiratie pauza - respiratie pauza c) respiratie deficitara permanenta

4. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversata

5. Anuria reprezinta: a) cresterea numarului de mictiuni b) absenta urinei in vezica urinara c) scaderea numarului de mictiuni

6. Absenta mictiunii inseamna: a) retentia completa de urina b) oligurie c) insuficienta renala cronica

7. Este tulburare de mictiune: a) polakiuria b) poliuria c) hematuria

8. Nicturia este:

3

a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii

b) senzatia de mictiune c) lipsa urinei in vezica urinara

9. Incontinenta urinara reprezinta: a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul b) eliminarea inconstienta, involuntara a urinei c) mictiuni involuntare nocturne

10. Polakiuria este definita ca: a) mictiuni frecvente in cantitati mici b) cresterea diurezei peste 3000 ml c) inposibilitatea de a urina

11. Poliuria reprezinta: a) cresterea concentratiei acidului uric in sange b) tulburare de mictiune c) tulburare a diurezei

12. Tulburarile de emisie urinara sunt: a) disuria, micturia, polakiuria b) poliuria, anuria, hematuria c) polakiuria, izestenuria, glicozuria

13. Enurezisul este: a) pierderea de urina in timpul noptii b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani c) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte

14. Reducerea diurezei sub 100 150 ml in 24 ore se numeste: a) poliurie b) anurie c) oligurie

15. Mictiunea dureroasa se numeste: a) disurie b) oligurie c) anurie

16. Urina cu sange defineste : a) hematuria b) hematemeza c) hemoptizia

17. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte:

a) sete de aer b) sete de apa c) ambele

18. Tahipneea este cauzata de:

a) suprafata respiratorie marita b) suprafata respiratorie redusa c) efort intelectual

19. In bradipnee, frecventa respiratorie este de: a) 16 18 resp./min. b) 12 16 resp./min. c) 8 12 resp./min

20. Dispneea in patru timpi se numeste: a) Kussmaul

4

b) Cheynes-Stokes c) Bauchut

21. Dispneea matinala este cauzata de: a) insuficienta ventriculului stang b) contractia spastica a bronhiolelor in expir c) adoptarea unei pozitii neadecvate

22. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata, apare: a) malnutritia b) obezitatea c) casexia

23. Greutatea la inghitire se numeste: a) disfagie

b) polifagie

c) anorexie

24. Una din manifestarile de mai jos este o manifestare de dependenta in alimentarea si

hidratarea deficitara:

a) dementa

b) depresia

c) deshidratarea

25. Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la:

a) dezecchilibru hidroelectrolitic

b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor

c) obezitate

26. Obezitatea atrage dupa sine:

a) incapacitatea de a desfasura diverse activitati

b) pierderea elasticitatii tegumentelor

c) hipertermie

27. Insomnia se manifesta prin:

a) agitatie in timpul somnului b) desfasurarea activitatilor de rutina c) cresterea starii de confort

28. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:

d) acuze verbale din partea familiei e) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi f) starea de letargie

29. Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei, consta in: a. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic b. interzicerea prelungirii somnului fiziologic c. interzicerea consumului de excitante, seara

30. Combaterea insomniei se poate face prin: a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare b. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare

31. Hipertermia reprezinta: a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala b. cresterea temperaturii corpului peste limita normala c. ambele

32. In pneumonie, temperatura corpului pacientului atinge valoarea de: a. 40 C b. 38 C

5

c. 39 C 33. Hipertermia poate fi insotita de:

a. limba umeda b. frison sau senzatie de frig c. stare generala buna

34. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este: a. inima b. rinichiul c. ficatul

35. Pentru a reduce febra ,asistenta medicala poate sa: a. aplice comprese reci la extremitati b. administreze un regim alimentar bogat in proteine c. administreze un regim alimentar bogat in lipide

36. Diareea se manifesta prin: a. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide c. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi

37. Diareea poate fi determinata de: a. consum de antibiotice b. consum de mucilagiu de orez c. consum de zeama de morcovi

38. In timpul diareei creste: a. reabsorbtia tubulara b. secretia tubulara c. peristaltismul intestinal

39. In holera numarul de scaune este de: a. 10 20/zi b. 80 100/zi c. 25 35/zi

40. In dizenterie numarul de scaune este de: a. 20 30/zi b. 25 35/zi c. 30 40/zi

41. In enterocolita numarul de scaune este de: a. 10 20/zi b. 25 35/zi c. 3 6/zi

42. In constipatie, pacientul are scaun : a. zilnic b. la 2 zile c. la 3 4 zile

43. In constipatie , pacientul poate prezenta : a. cefalee si astenie b. apetit crescut c. ambele

44. Una din cauzele constipatiei poate fi: a. consumul crescut de lichide

6

b. consumul crescut de laxative c. carenta de lichide

45. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la: a. constipatie b. diaree c. ileus

46. Constipatia spastica este urmare a: a. hiposensibilitatii nervului vag b. hipersensibilitatea nervilor intestinali c. hiposensibilitatea nervilor intestinali

47. Afectiunile anusului pot genera: a. diaree b. ileus c. constipatie

48. Retinerea frecventa a defecarii, duce la: a. constipatie habituala b. constipatie sigmoida c. constipatie atona

49. Comunicarea deficitara la nivel senzorial, este data de: a. cresterea functiei vizuale b. deficitul functiei auditive c. cresterea functiei tactile

50. Comunicarea deficitara la nivel motor, este data de: a. cresterea sensibilitatii cutanate b. cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase c. tulburari de motilitate

51. Paralizia unei jumatati de corp se numeste: a. hemiplegie b. paraplegie c. monoplegie

52. Paralizia celor patru membre se numeste: a. pareza b. tetraplegie c. parapareza spastica

53. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic, ce duce la o comunicare deficitara, este:

a. afectarea aparatului locomotor b. autoizolarea c. neglijarea fata de propria persoana

54. Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic, ce duce la o comunicare deficitara, este:

a. intoxicatia medicamentoasa b. dezorientarea c. poluarea

55. Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic, ce duce la o comunicare deficitara, este:

a. lipsa dintilor b. conditii de viata si munca nefavorabile c. stresul

56. Paloarea pielii este cauzata de:

7

a. anemii si deficit de irigarea pielii b. transpiratii excesive c. eruptii cutanate

57. Cianoza reprezinta: a. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor b. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor c. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor

58. Micsorarea suprafetei respiratorii produce: a. roseata pielii b. paloarea pielii c. cianoza pielii

59. In pneumonie, aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru: a. jumatatea fetei de partea plamanului afectat b. toata fata c. pielea toracelui

60. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica : a. o boala respiratorie b. o boala infectioasa c. o boala renala

61. Anasarca este: a. edemul fetei b. edemul localizat c. edemul generalizat

62. Descuamatia reprezinta: a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm b. indepartarea celulelor cornoase din derm c. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm

63. Excoriatia este: a. o leziune a corneei b. o leziune a pielii c. o leziune a unghiei

64. Eruptia cutanata este prezenta in: a. bolile venerice b. bolile sangelui c. bolile infectioase acute

65. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid: a. clar/ galbui b. rosiatic c. violaceu

66. Pustula este o formatiune cutanata plina cu: a. plasma b. puroi c. sange

67. Acneea juvenila survine in perioada: a. prescolara b. adulta c. pubertara

8

68. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de: a. tulburari de coagulare a sangelui b. carenta de igiena tegumentara c. carenta de vitamine

69. Epistaxisul este: a. o hemoragie bucala b. o hemoragie nazala c. o hemoragie anala

70. Hematemeza este: a. o eliminare de sange pe nas b. o eliminare de sange prin urina c. o eliminare de sange prin varsatura

71. Hemoptizia este: a. o eliminare de sange din plamani b. o eliminare de sange din stomac c. o eliminare de sange din rect

72. Furunculoza este produsa de: a. streptococ hemolitic b. stafilococ auriu c. gonococ

73. Intertrigo este localizat la: a. fata b. palme c. interdigital

74. Varicele reprezinta o dilatare: a. venoasa patologica b. venoasa fiziologica c. capilara

75. Ulcerul varicos este localizat la nivelul: a. mucoasei stomacului b. mucoasei duodenului c. tegumentelor membrelor inferioare

76. Escara apare in urma: a. deficitului alimentar b. deficitului de nutritie locala c. deficitului hidric

9

BAREM DE CORECTARE

Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos:

1.

1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110



4. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118






10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119

2. 1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 146









10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231

3.



10




Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.

1.

1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119

2.

1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

3-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

3.


2-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 232




4. 1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89





Marcati cu x raspunsul corect : 1.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87

2.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147

3.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118








11.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181





11


















































12













Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing

Marcati cu x raspunsul corect : 1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face:

a. concomitent cu administrarea antibioticelor b. dupa administrarea antibioticelor c. inainte de administrarea antibioticelor

2. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru: a. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator b. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare c. administrarea medicamentelor

3. Sunt sonde uretrale : a. Faucher, Kocher b. Nelaton, Thieman..... c. Einhorn, Faucher

4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri;

a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene

b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie ,in interventia chirurgicala

de urgenta

c. prelevare de urina

5. Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri:

a. pentru oprirea hemoragiei gastrice

b. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic

c. pentru extragerea continutului duodenal

6. Este sonda de compresiune esofagiana :

a. Sonda Faucher

13

b. Sonda Einhorn

c. Sonda Blakemore

7. Este sonda vezicala :

a. Sonda Nelatan

b. Sonda Blakemore

c. Sonda Einhorn

8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt:

a. greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,bronhopneumonii de

aspiratie

b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi

c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale.

9. Scopul explorator al sondajului duodenal este:

a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva

b. extragerea continutului duodenal, bila ( A,B,C) , suc pancreatic, secretie proprie.

c. evacuarea continutului stomacal toxic.

10. Scopul explorator al sondajului vezical este:

a. recoltarea urinei pentru examen de laborator

b. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan

c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.

11. Prin spalatura oculara se intelege:

a. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival.

b. spalarea conductului auditiv extern.

c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica.

12. Spalatura oculara este indicata in:

a. tratamentul otitelor cronice.

b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei , indepartarea corpilor straini.

c. pregatirea pentru cistoscopie.

13. Spalatura gastrica reprezinta:

a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante

straine.

b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica

c. introducerea unui curent de lichid in vagin.

14. Scopul terapeutic al clismei este:

a. alimentarea sau hidratarea pacientului.

b. evacuarea continutului intestinului gros.

c. pregatirea pacientului pentru rectoscopie.

15. Tubul de gaze se introduce pentru :

a. administrarea de medicamente.

b. interventii chirurgicale asupra rectului.

c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal.

16. Scopul explorator al punctiei venoase este:

a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v.

b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator.

c. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala.

17. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt:

a. venele plicii cotului , antebratului , venele de pe fata dorsala a mainii,venele

jugulare

si epicraniene.

b. artera femurala, jugulara, poplitee.

14

c. artera cubitala, radiala,humerala.

18. Recoltarea VSH se efectueaza :

a. 2ml sange pe cristale de EDTA.

b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%

c. 5ml sange simplu.

19. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel:

a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%.

b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%

c. 2 ml sange pe cristale de EDTA

20. Hemocultura reprezinta;

a. viteza de sedimentare a hematiilor .

b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic.

c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului.

21. Fibrinogenul se recolteaza:

a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange.

b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml.

c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange.

22. Timpul de protrombina se preleveaza astfel:

a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K.

b. 5 ml sange simplu.

c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%

23. Scopul recoltarii sputei este:

a. explorator pentru examinari macroscopice , citologice ,bacteriologice ,

parazitologice

in vederea stabilirii diagnosticului

b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv.

c. pentru examinari virusologice.

24. Exsudatul faringian este:

a. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian

b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse.

c. continut gastric eliminat spontan.

.

25. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia:

a. cancer gastric.

b. intoxicatii cu substante caustice.

c. staza gastrica.

26. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia :

a. colectii inchistate de lichid

b. ascita

c. lichid pleural

27. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt:

a. paralizii prin lezarea nervului sciatic.

b. hemoragii digestive superioare

c. infectii ale mediastinului.

28. Paracenteza se efectueaza :

a. in fosa iliaca stanga , linia Monroe Richter. b. in fosa iliaca dreapta.

c. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene

15

29. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor :

a. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive.

b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare

c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare

BAREM DE CORECTARE

Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing

Marcati cu x raspunsul corect : 1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii

medicali

pag. 94

2. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali

pag. 116


pag. 107

4. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali

16

pag. 105


pag. 105

6. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali

pag. 105


pag. 107


pag. 110


pag. 112


pag. 116


pag. 122


pag. 122


pag. 124


pag. 131


pag. 135


pag. 44


pag. 44-45


pag. 79


pag. 80


pag. 83

17


pag. 82


pag. 82


pag. 92


pag. 89


pag. 126


pag. 53


pag. 56


pag. 54

29. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158

18

Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca

I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din

plagi, de pe obiecte, etc.

2. Asepsia este o metoda profilactica.

3. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute.

4. Dupa spalare, mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete.

5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda.

6. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii.

7. Materialul moale (campuri, halate, comprese, etc.) se sterilizeaza la autoclav.

8. In laboratoarele de bacteriologie, sterilizarea prin fierbere ramane inca utila.

9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel.

10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.

11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid.

12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-

nascuti.

13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura.

14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele.

15. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata.

II. Asociati termenii din cele 2 coloane

1.

A B

1. Sterilizarea prin flambare a) instrumente optice

2. Sterilizare la pupinel b) materiale moi (comprese, campuri, halate, masti)

3. Sterilizare la autoclav (la cald) c) gura eprubetelor cu medii de cultura, anse de

19

prelevare

4. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen)

d) materiale din polietilen

5. Sterilizare prin iradiere cu raze gama e) materiale din sticla

2.

A B

1. Alcoolul 70 a) in contact cu plaga face bule de aer

2 Tinctura de iod b) are actiune bactericida puternica

3 Apa oxigenata c) se mai numeste solutie Dakin 4 Rivanolul d) nu se aplica pe plagi 5 Cloramina solutie e) se utilizeaza cu predilectie in pansamentele

umede

III. Marcati cu X raspunsul corect

1. Antisepsia este:

a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor

b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor

c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din

incaperi

2. Sterilizarea urmareste:

a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor

b) profilaxia infectiilor plagilor

c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.

3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:

a) prin caldura umeda

b) prin caldura uscata

c) prin mijloace chimice

4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:

a) 128 C

b) 180 C

c) 100 C

5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:

a) acestea se pun la fiert in apa rece

b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste

c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu

6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:

a) 1-2%

b) 5-6%

c) 10%

7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) poate produce arsuri chimice

b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)

20

c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi

8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:

a) alcoolul

b) apa oxigenata

c) tinctura de iod

9. Materialul moale se sterilizeaza la:

a) 128 si 1,5 atm prin fierbere

b) 133 si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori

c) 180 si 2 atm la pupinel

10. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:

a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii

b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente

c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii

BAREM DE CORECTARE

Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag

65

2. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag

64


66


67


75


76


79


79

21


83


86


87


88


83


82


83

Asociati termenii din cele 2 coloane

1. 1 c , 2 e , 3 b , 4 a , 5 d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre

medii.Pag 82 - 83

2. 1 b, 2 d , 3 a ,4 e , 5 c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre

medii.Pag 87

Marcati cu X raspunsul corect

1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64

2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75

3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75


5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76

6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87




10.a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79

Modulul 18 : Administrarea medicamentelor

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii

22

1.Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine

minerala,vegetala,animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.

2.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat

sau pe retete in cazul pacientului ambulator.

3.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.

4.Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid.

5.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si

sapun.

6.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a

dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.

7.Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei

pastrarea acestora la rece.

8.Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic.

9.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.

10.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului.

11.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului,inainte de utilizare,este

obligatorie.

12.Dozele de insulina se masoara in unitati.

13.Fraxiparine,calciparine,clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata,injectarea

acestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora.

14.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie.

15.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool.

16.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor

medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.


1.

1.Doza terapeutica. A.Doza administrata in cantitatea cea mai

mare fara actiune toxica pentru organism

2. Doza maxima B.Doza administrata in scop terapeutic fara

efect toxic.

3.Doza toxica.

C.Doza care conduce la decesul

pacientului.

4.Doza letala.

D.Doza administrata care provoaca

fenomene toxice grave pentru organism

2.

1.Pe cale orala. A.Alifii,uleiuri,pudra,mixturi,emplastre

medicinale,comprese medicinale.

2.Pe cale respiratorie. B.Medicamente solide si lichide(ceaiuri ,

siropuri,infuzii,tincture,decocturi,solutii

tablete,droguri,capsule).

3.Pe cale percutanata C.Supozitoare,clisme medicamentoase.

4.Pe cale rectala. D.Inhalatii,oxigen.

3.

23

1.Durere vie.

A.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas

sanguin.

2.Necroza tesuturilor. B.Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin.

3.Embolie gazoasa. C.Atingerea nervului sciatic.

4.Hematom D.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intra-

venoasa.

4.

1.Frison si stare febrila.

A.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul

circulator.

2.Embolie gazoasa insotita

de sincopa.

B. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea

solutiilor expirate,nesterile

3.Dispnee si dureri

precordiale.

C.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile

perivenoase.

4.Flebita sau necroze D.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca

de cantitati mari de solutie.

Marcati cu x raspunsul corect : 1.Solutiile hipertone se administreaza pe cale:

a) intravenoasa b) intramusculara c) intradermica

2.Coaja de portocala este caracteristica pentru injectia: a) intradermica b) subcutanata c) intravenoasa

3.Pe care din urmatoarele cai de aministrare a medicamentelor, absorbtia se face lent:

a) calea orala b) calea intravenoasa c) calea intramusculara

4.Solutiile injectabile uleioase se administreaza:

a) intravenos b) intramuscular c) intradermic

5.In cazul IDR dezinfectia locala se face cu:

a) ser fiziologic b) solutie dezinfectanta c) nu se dezinfecteaza

6.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce:

a) hematom b) paralizie

24

c) embolie gazoasa 7.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect:

a) general b) doar local c) general sau local

8.Care din urmatoarele sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare:

a) flebalgia si tromboza b) embolia gazoasa c) lezarea sau paralizia nervului sciatic

9.Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor:

a) pe tegumente b) intramuscular c) intraarterial

10.Inhalatia este:

a) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferite gaze ,lichide sau substante medicamentoase fin pulverizate

b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat c) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos

11.Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie, pentru

care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este:

a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia b) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii c) anuntarea urgenta a medicului

12.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa

a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul b) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea c) nu se mai palpeaza

13.Insulina se administreaza cu:

a) orice seringa b) seringa de 2 ml c) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei

14.Fraxiparine se administreaza:

a) subcutanat b) strict intrevenos c) intramuscular

15.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta:

a) HZL b) completa c) sucuri carbogazoase

16.Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in:

a) saloane intens luminate b) saloane incalzite la 32C c) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20C

17.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie este:

a) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat b) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc c) pozitie semisezanda

18.Inainte de fiecare mobilizare se verifica:

a) pulsul si tensiunea arteriala b) scaunul

25

c) nu este necesara nici o verificare

BAREM DE CORECTARE

Modulul 18 : Administrarea medicamentelor


1. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295

2. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295

3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-296

4. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-298

5. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-299




9. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-.306

10.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308

11.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308



14.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-329

15.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chirupag-330



1. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.295 2-A

3-D

4-C

2. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.297-304 2-D

3-A

4-C

3. 1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.334 2-D

3-A

4-B

4. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag 340 2-A

3-D

4-C

Marcati cu x raspunsul corect :

1. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331

26

2. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 329 3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 298 4. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 316 5. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 330 6. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 334 7. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 297 8. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 317 9. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 302 10. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 301 11 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 308 12 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 332 13 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 320 14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 324 15 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 472 16 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 470 17 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 468 18.a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 473

27

Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene superioare.

2. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor metalic, jena laringiana, tuse.

3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic. 4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara. 5. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei

mucoase. 6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. 7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem

pulmonar. 8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica. 9. In astmul bronsic , bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei

bronsice si hipersecretiei bronsice. 10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii

peste 40/ min. 11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul

tanar. 12. In starea de rau astmatic , tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. 13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. 14. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara

hepatizatie rosie. 15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5-39 grade C. 16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. 17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de

pneumococ. 18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch. 19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si

hematogena. 20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie. Asociati termenii din cele 2 coloane : I.

1. astmul bronsic A. bicarbonat de sodiu

2. pneumonia pneumococica B. rifampicina

3. ulcer gstro-duodenal C. miofilin

28

4. tuberculoza pulmonara D. penicilina G

5. angina pectorala E. nitroglicerina

II.

1. astmul bronsic A. mucolitice

2. pneumonia pneumococica B. virajul la tuberculina

3. bronsita cronica C. hepatizatie rosie

4. ftizia D. caverna

5. primo-infectia tuberculoasa E. dispnee paroxistica

III.

1. tuberculoza primara A. caverna

2. pneumonia pneumococica B. dispnee paroxistica expiratorie

3. pneumotorax C. febra in platou 40 C 4. ftizia D. sancru de inoculare

5. astmul bronsic E. aer in cavitatea pleurala

Marcati cu x raspunsul corect :

1. Dispneea este definita ca fiind :

a) oprirea respiratiei

b) patrunderea aerului in plamani

c) respiratie anevoioasa

2 . Dispnee cu scaderea ritmului respirator este :

a) tahipnee

b) bradipnee

c) polipnee

3. Vomica reprezinta:

a) senzatie de varsatura

b) varsatura alimentara

c) eliminarea unei colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii.

4. Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta :

a) hematurie

b) hematemeza

c) hemoptizie

5. Disfagia reprezinta :

a) greutate la inghitire

b) dificultate in digestie

c) lipsa poftei de mancare

6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin:

a) bradipnee

b) respiratie in patru timpi : inspiratie pauza expiratie pauza. c) respiratie deficitara permanenta.

7. Eupneea reprezinta:

a) respiratie deficitara

29

b) respiratie normala

c) cicluri de respiratie inversate.

8. Hipoxia reprezinta:

a) cresterea oxigenului in sangele circulant

b) cresterea CO2 in sangele circulant

c) scaderea oxigenului in sangele circulant

9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza :

a) bronhiile mari

b) bronhiile mici

c) ambele

10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit:

a) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat

b) sa- si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta

c) sa evite practicarea sporturilor de iarna.

11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:

a) combaterea obstructiei , inflamatiei , spasmului

b) administrarea penicilinei G

c) administrarea de lichide calde

12. BPOC ul este complicatia : a) pneumoniei pneumococice

b) astmului bronsic

c) bronsitei cronice

13. Termenul de BPOC reprezinta:

a) pneumotorax spontan

b) bronhopneumopatie obstructiva cronica

c) astm bronsic

14. In BPOC combaterea obstructiei vizeaza :

a) drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica

b) administrarea corticoizilor

c) tratament antibiotic.

15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin:

a) dispnee paroxistica expiratorie

b) dispnee inspiratorie si expiratorie

c) dispnee paroxistica inspiratorie

16. Criza de astm bronsic are durata variabila:

a) 15 min- 3 ore

b) 30 min

c) 2 ore

17. Sputa din astmul bronsic este:

a) mucopurulenta

b) ruginie

c) alb- sidefie cu aspect perlat.

18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:

a) administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice

b)administrarea de antitusive

c) drenaj postural.

19. Definitia: inflamatie cronica a mucoasei bronsice , evoluand progresiv catre prinderea bronhiilor terminale corespunde : a) astmului bronsic

b) tuberculozei pulmonare

30

c) bronsitei cronice

20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:

a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate,fibroze pulmonare

b) bacilul Koch

c) pneumococul

21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:

a) edemul pulmonar acut

b) emfizemul pulmonar , insuficienta respiratorie

c) pneumotoraxul

22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza:

a) reducerea iritatiei bronsice , tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul

bronhodilatator

b) chimioprofilaxia contactilor

c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.

23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:

a) dispnee paroxistica inspiratorie

b) febra si junghi toracic

c) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee

24. Aspectul sputei din astmul bronsic este:

a) mucopurulenta

b) rosie ruginie

c) alb sidefie 25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este:

a) restrictiva

b) obstructiva

c) mixta

26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza:

a) administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie

b) administrarea de antibiotice

c) drenaj postural

27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:

a) vomica, febra 37,5 38 grade, greata b) expectoratie mucopurulenta , febra in platou

c) frison unic , febra 39-40, junghi toracic

28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este:

a) Penicilina G

b) Tetraciclina

c) Biseptol

29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi :

a) pleurezia sero-fibrinoasa

b) emfizemul pulmonar

c) edemul pulmonar acut

30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:

a) repaus la pat,regim hidro-zaharat bogat in vitamine

b) regim alimentar desodat

c) consum excesiv de lichide

31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este :

a) rosie ruginie , vascoasa, aderenta

31

b) sidefie - perlata

c) spumoasa , aerata

32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta:

a) sindrom de condensare pulmonara

b) leziuni cozeoase

c) leziuni fibro-cavitare

33. Primoinfectia TBC se face:

a) pe cale cutanata

b) pe cale aeriana

c) pe cale sexuala

34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia :

a) sancrul de inoculare , adenopatiile traheo - bronsice

b) leziuni condensate

c) leziuni cavitare

35. Leziunea primitiva in TBC se numeste :

a) adenopatie traheo-bronsica

b) tuberculoza miliara

c) sancru de inoculare

36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe :

a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic

b) teste de sensibilizare

c) bronhografie

37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este:

a) IDR la antimicotice

b) IDR la tuberculina

c) IDR la antibiotice

38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective , cu exceptia:

a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului

b) vaccinare antituberculoasa

c) vaccinare antigripala

39. Leziunea caracteristica ftiziei este:

a) sancrul de inoculare

b) caverna

c) adenopatia satelita

40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia :

a) primoinfectia oculta

b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara

c) tuberculoza fibroasa

41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:

a) corticoterapie

b) tuberculostatice

c) antibiotice

42.Hemoptizia reprezinta:

a.hemoragia otorinolaringiana

b.hemoragia nazala

c.hemoragia provenita din arborele bronsic

43.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:

a. tahicardie b. tahipnee c. bradipnee

32

44.Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata:

a.scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor

respiratorii

b.contaminarii cu pneumococ

c.comprimarii organelor abdominale

45.Declansarea hemoptiziei este precedata de:

a.senzatie de voma

b.caldura retrosternala si jena respiratorie

c.varsatura

46.Durerea toracica poate avea drept cauze:

a.afectiuni cardiovasculare

b.afectiuni pleuropulmonare

c.ambele

47.Definitia astmului bronsic include, cu exceptia:

a.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor

b.dispnee expiratorie

c.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor

48.Complicatiile pneumoniei sunt:

a.bronsita cronica

b.emfizemul pulmonar

c.pleurezia sero-fibrinoasa

49.Simptomul sugestiv pentru TBC este:

a.febra 39 40 grade C b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani

c.frison unic 30 40 minute 50.Spirografia exploreaza:

a.volumele pulmonare dupa efort

b.arborele traheo-bronsic, folosind substanta de control

c.volumele si capacitatile pulmonare

51.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia:

a.lipotimie, colaps

b.pneumotorax

c.hematemeza

52.Depistarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin:

a.IDR la tuberculina

b.IDR Cassoni

c.IDR Dick

53.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic:

a.Sanda Metras

b.Bronhoscop

c.Aparat Roentgen

54. In perioadele febrile se recomanda;

a) regim alimentar sarac in proteine si calorii

b) regim alimentar desodat

c) regim alimentar bogat in proteine si calorii

55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) repaus la pat

b) linistirea si calmarea pacientului

c) administrarea de lichide calde

56. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin:

33

a) hidratarea corecta, mucolitice, expectorante

b) intreruperea fumatului

c) medicatie simpaticomimetica

57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele,cu o exceptie:

a) medicatie simpaticomimetica

b) tratamentul infectiei bacteriene

c) medicatie anticolinergica

58. Terapia astmului bronsic include:

a) ameliorarea manifestarilor acute

b) deranjul de postura

c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia

59. Expiratia in astmul bronsic este insotita de:

a) suflu amfonic

b) suflu tubar

c) wheezing

60. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studii:

a) sancru de inoculare, adenopatii traheobronsice, leziuni condensate

b) congestie, hepatizatie rosie,hepatizatie cenusie, rezolutie

c) leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase

61. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele, cu exceptia:

a) ameliorarea conditiilor de viata

b) depistarea precoce a bolii

c) vaccinarea antigripala

62. In hemoptiziile mijlocii, cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de:

a) 50 100 ml b) 100 300 ml c) 500 1000 ml

BAREM DE CORECTARE

Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific


1 A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 3 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 122 4 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 5 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 119 6 F . C. Borundel Manual de medicina interna pg. 145 7 A . L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 33 8 A L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 33 9 A L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 25 10 F L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 118 11 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 123 12 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 125 13 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 132 14 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 128 15 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 132 16 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 130 17 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 145

34

18 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 145 19 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 146 20 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 128 Asociati termenii din cele 2 coloane :

I. R: 1C C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 124 2D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 132 3A C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 303 4B C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 160 5E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 226

II. R: 1E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 123 2C C. Borundel - Manual de medicina interna pg. 128 3A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 121 4D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 154 5B C. Borundel Manual de medicina interna pg. 149

III.

R: 1D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 152 2C C. Borundel Manual de medicina interna pg. 129 3E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 161 4A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 154 5B C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 123

Marcati cu x raspunsul corect 1. c Chiru F. IOBOS pag. 118 2. b Chiru F. IOBOS pag. 118 3. c Chiru F. IOBOS pag. 123 4. c Chiru F. IOBOS pag. 123 5. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 118 6. b Chiru F. IOBOS pag. 118 7. b Chiru F. IOBOS pag. 117 8. c Chiru F. IOBOS pag. 136 9. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.218 10. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36 11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34 12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 14. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 15. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 25 16. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26 17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.225 18. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26 19. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.218 20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.218 21. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.219 22. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.219 23. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.224 24. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.225

35

25. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.227 26. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.226 27. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.231 28. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 29. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 30. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.233 31. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 32. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 33. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.246 34. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.246 35. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 36. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 37. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 38. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.252 39. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.253 40. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.248 41. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.254 42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33 43. b Chiru F. IOBOS pag. 118 44. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36 45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34 46. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.263 47. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.287 48. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 49. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 14 51. c Chiru F. IOBOS pag. 386 52. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.245 53. b Chiru F. Urgente medicale pag. 23 54. a Chiru F. IOBOS pag. 94 55. c Chiru F. Urgente medicale pag. 35 56. a Chiru F. IOBOS pag. 123 57. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.220 58. c Chiru F. Urgente medicale pag. 30 59. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.224 60. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.231 61. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.321 62. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34

36

Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie

Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. In angina pectorala, sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar precordial sau epigastric.

2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in jos pana la nivelul ombilicului.

3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget. 4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute. 5. Repausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente. 6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari

paraclinice invazive.

7. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos si antiischemic.

8. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana. 9. Exista si forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri. 10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati. 11. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se

afla si cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)

12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice simple sau opiacee.

37

13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale, apreciaza gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.

14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate. 15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul

si severitatea bolii.

II. Asociati termenii din cele 2 coloane:

1.

A B

1. sedativ a. Morfina

2. opiaceu b. Heparina

3. antianginos c. Diazepam

4. anticoagulant d. Aspirina

5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina

2.

A B

1. Nifedipina a. actiune pe receptorii betaadrenergici

2. Nefrix b. inhibitor al enzimei de conversie

3. Clonidina c. actiune vasodilatatoare

4. Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin

5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.

3.

A B

1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) a. principalul factor cauzal al I.M.A.

2. Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A.

3. Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A

4. Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A.

5. Durerea es. lipsit de manifestarile prodromale


1. In HTA cu valori mari, medicatia de urgenta consta in administrarea de:

a) anticoagulante

b) antiaritmice

c) diuretice

2. Urmatoarele medicamente sunt betablocante cu exceptia:

a) Propranolol

b) Metoprolol

c) Salbutamol

3. Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit, la pacientul cu

I.M.A. se recomanda:

a) administrarea de morfina

b) mobilizarea precoce

c) reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.

4. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este:

a) obstructia coronariana

b) fumatul

38

c) sedentarismul

5. In I.M.A. conduita terapeutica in spital presupune:

a) efectuarea tratamentului antibiotic

b) efectuarea tratamentului anticoagulant

c) efectuarea tratamentului antiinflamator

6. Medicatia antianginoasa cuprinde:

a) nitrati cu actiune rapida si de scurta durata

b) antialgice cu actiune retard

c) opiacee si sedative

7. In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de:

a) 20-30 minute

b) 3-5 minute

c) cel putin 2-3 ore

8. In hipertensiunea arteriala benigna, complicatiile mai frecvente sunt, cu exceptia:

a) tromboza cerebrala

b) glomerulonefrita hipertensiva

c) infarctul miocardic

9. Se recomanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat, reluarea plimbarilor in

salon

a) la 48-72 ore de la debut

b) la 12-24 de ore de la debut

c) dupa 8-10 zile

10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include:

a) preparatele greu digerabile

b) reducerea severa a grasimilor animale

c) condimentele

11. Dieta in angina pectorala va fi:

a) hipercalorica, hiperglucidica

b) hipocalorica, hipolipemianta

c) hipercalorica, hiperlipidica

12 Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute:

a) senzatie de frig in zona cefalica

b) cefalee

c) hipertensiune ortostatica

13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) expunerea la frig

b) efectuarea de efort fizic

c) hiperglicemiile

14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) stoparea efortului

b) administrarea de nitroglicerina

c) expunerea la frig

15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune:

a) administrarea de Heparina

b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile

c) administrarea de Nitroglicerina sublingual

16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt:

a) stresul, infectii ale tractului urinar

b) diabetul zaharat, HTA, fumatul

c) hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator

39

17. Cateterismul cardiac este:

a) un examen scintigrafic

b) un examen radiologic

c) o metoda invaziva de diagnostic

18. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate:

a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic

b) medicamentele cu efect antiinflamator

c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios

19. Simptomul principal in angina pectorala este:

a) durerea

b) insuficienta respiratorie

c) edemul

20. In angina pectorala durerea este:

a) brusca, violenta ca o lovitura de pumnal , in etajul abdominal superior b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara

c) localizata in regiunea lombara, unilateral

21. In HTA, cefaleea:

a) apare de obicei dimineata, la trezire

b) apare spre seara, accentuata de schimbari de pozitie

c) se insoteste de paloare a fetei

22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:

a) hipertiroidism, feocromocitom

b) glomerulonefrita acuta si cronica

c) boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului

23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale:

a) are o evolutie rapida

b) are o evolutie progresiva

c) are o mortalitate ridicata

24. Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in:

a) stadiul de hipertensiune intermitenta

b) stadiul prehipertensiv

c) stadiul de hipertensiune permanenta

25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) insuficienta cardiaca globala

b) encefalopatie hipertensiva

c) infarct miocardic

26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:

a) apare de obicei dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani

b) incidenta este mai mare la barbati

c) formele mai grave apar la femei

27. In hipertensiunea arteriala, regimul alimentar trebuie sa fie:

a) hipersodat

b) normosodat

c) hipo sau desodat

28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:

a) limitarea eforturilor fizice

b) respectarea orelor de somn si de masa

c) implicarea in situatii conflictuale

29. Regimul hiposodat contine:

a) mai putin de 0,5 g sare/zi

40

b) 10-14 g sare/zi

c) 2-5 g sare/zi

30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:

a) tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic

b) EKG, fundul de ochi si probele functionale renale

c) EKG de efort, ex. sputei

31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul:

a) arterei radiale

b) carotidei

c) venei femurale

32. Tahicardia reprezinta:

a) frecventa normala a respiratiei

b) frecventa scazuta a respiratiei

c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min

33. Bradicardia reprezinta:

a) accelerarea frecventei pulsatiilor

b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min

c) scaderea frecventei respiratiilor

34. Simptomul principal in angina pectorala este:

a) dispneea

b) insuficienta respiratorie

c) durerea

35. Cel mai important semn de laborator in infarctul de miocard este:

a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului

b) scaderea transaminazelor

c) examenul EKG

36. Durerea precordiala in angina pectorala are caracter:

a) constrictiv, intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 3 min. b) de gheara de intensitate foarte mare ce dureaza 30 min, insotita de insuficienta

respiratorie

c) arsura retrosternala ce dureaza 15 30 min insotita de lipotimie 37. In IMA, durerea se caracterizeaza printr-o durata de:

a) 15 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati

c) 10 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace 38. Infarctul miocardic este produs de:

a) scaderea contractiilor ventriculare

b) diabetul zaharat

c) obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii

respective a miocardului

39. In IMA conduita de urgenta vizeaza:

a) oprirea hemoragiei

b) intreruperea efortului fizic

c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite

40. Interventiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore

sunt:

a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal c) asigurarea confortului

41. Inaintea tratamentului cu heparina se determina:

41

a) indicele de protrombina

b) creatina

c) colesterol

42. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici:

a) prezinta localizarea retrosternala

b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept

c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin

43. Organul tinta afectat in IMA este:

a) ficatul

b) creierul

c) ganglionii limfatici

44. Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in:

a) regim alimentar hiposodat

b) regim hipercaloric

c) regim hipoglucidic

45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:

a) diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu

b) antibioticelor

c) tonicardiacelor

46. HTA apare mai frecvent la femei:

a) dupa varsta de 25 ani

b) dupa varsta de 40 ani

c) dupa varsta de 60 ani

47. HTA esentiala se mai numeste:

a) boala hipertensiva

b) hipertensiune permanenta

c) feocromocitom

48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active:

a) la 48 72 de ore de la debut b) la 12 24 de ore de la debut c) la 14 zile de la debut

49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:

a) ionograma sanguina

b) hemoleucograma

c) probe de coagulare

50. In HTA, factorii de risc sunt:

a) ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa,

obezitatea

b) ateroscleroza coronoriana

c) umiditatea si poluarea atmosferica

Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie

BAREM DE CORECTURA

I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)

1 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 2 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 3 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 4 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94

42

5 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95 6 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97 7 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97 8 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103 9 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.104 10 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105 11 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105 12 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109 13 A Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 14 F Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407 15 A Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411

II. Asociati termenii din cele 2 coloane

1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109

1 c; 2 a; 3 e; 4 b; 5 d

2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409

1 c; 2 d; 3 e; 4 a; 5 b

3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104

1 d; 2 e; 3 b; 4 a; 5 c

III. Marcati cu X raspunsul corect

1 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 2 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 3 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110 4 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103 5 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109 6 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.99 7 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 8 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407 9 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110 10 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.112 11 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 384 12 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 385 13 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95 14 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95 15 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97 16 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103 17 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.69 18 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.98 19 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 20 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 21 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 22 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 404 23 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 24 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 25 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406

43

26 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405 27 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 28 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 29 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 30 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98

32 c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99 33 b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99 34 c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 225 35 c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 227 36 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79 37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43

38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42

39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44

40 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45 41 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46 42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42

43 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 388

44 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46 45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407

46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405

47 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405


49 - c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390


44

Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie Notati cu A (adevarat) au F (fals)

1.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani

2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani

3.Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica.

4.In ulcerul gastro-duodenal , perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamnei sau al

primaverii.

5. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal

6.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange.

7.Varsatura cu aspectul zatului de cafea poarta denumirea de hematemeza. 8.Melena reprezinta scaunul cu sange digerat , de culoare neagra , lucios ca pacura. 9.Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.

10.In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie.

11.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.

12.Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului , urmata de peritonita .

13.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.

14.Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.

Marcati cu x raspunsul corect : 1. Ulcerul gastro-duodenal este:

a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal

b) inflamatie a mucoasei duodenale

c) inflamatie a intestinului subtire

2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in :

a) hipocondrul drept

b) epigastru

c) fosa iliaca dreapta

3.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de :

a) antispastice

b) antialgice

c) ingestie de alimente alcaline

4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:

a) hemoragia

b) stenoza

c) malignizarea

5.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de:

a) hematemeza,stenoza

b) stenoza,perforatie ,hemoragii masive ,cancer gastric

c) dureri mari si repetate, varsaturi

6. Colecistita acuta este:

a) inflamatia acuta a peretelui colecistic

b) pierderea de substanta a peretelui gastric

c) inflamatie a mucoasei duodenale.

7. Spalatura gastrica este contraindicata in:

a) cancer gastric

b) intoxicatii cu substante caustice

c) staza gastrica

8. Ulcerul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical in caz de:

a) hemoragie digestiva superioara, hematurie

45

b) stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric

c) dureri mari si repetate, varsaturi

9. HDS se exteriorizeaza prin:

a) hematemeza, hemoptizie

b) hematemeza, melena

c) hematemeza, hematurie

10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin:

a) scaun acoperit cu sange rosu

b) scaun negru ca pacura

c) varsatura alimentara

11.Paracenteza este:

a. punctia exploratorie a cavitatii peritoneale b. punctia evacuatorie a cavitatii toracice c. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice

12.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop:

a. diagnostic, evacuator sau terapeutic b. curativ, de drenaj sau hemostatic c. diagnostic, drenaj sau hemostatic

13.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara:

a. tomografia b. ecografia c. radiografia abdominala pe gol.

46

Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie BAREM DE CORECTURA

Notati cu A (adevarat) au F (fals)

1. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 370 2. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 370 3. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 4. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 5. - A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 6. F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 7. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 8. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 9. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 372 10. F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 372 11. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 378 12. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 452 13. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 452 14. F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 452


1. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 369 2. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 3. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 4. a Borundel,C.Manual de me

teste evaluare

Documents