**

TESTAMENTULLUI ABRAHAM

Roman in cinci p[r!icu o postfafi de

JEAN HARRIS

IGOR BERGLER

- Qam se ?oate ca un poet care |t'abar n-az)ea de existenlaptanteinurnitetrandaf rsdsc'"'K:'::!,iiJ!i"Jno,"*,

A;a s-a stabilit: nu doar cel ultradotat pentru a tnlelege poatei.ntra in adi.ncul cunoagterii sale, dar cbiar gi ignorantal, ehiardacd nu poate intra, nu trebuie sd se lase cuprins de diEerare. Taobserrta cd, in ciuda dfrcultaTii'unelor lucruri, aSa din pricinanatarii lor, sunt prezentate ;i revelate intr-o frozd pldeutd, cuanumitd gra/ie ;i, preeum o grddind cufmi de toatefelurile, suntdiscutate Si aduse tnfaya ochilor ca imagini $ sinboluri.

Francesco Colonna, Hypnerotomachia Poliphiti

Se;tie doar cd, dinfaptele inhimpldtoare, singure acelea ni se

?ar mindnate edte ne lasd impresia ed s-mfi petraut cu socoteald:ca atunci., bundaard, cdnd, in zllrgos, statuia tui Mitys I-a ucis peoflrul ,uinaeat de naoartea lai Mitys, cdzdndu-i fn eap, tn tirnp ce

acesta o priwea.

Aristotel, Poeticd

I Noplile atice,tad.. rom. de David Popescq E&tura Academiei Republicii SocialisteRominia, Bucuregti, 1965 (n. red.)t ?ad. rom. de n.fvt. fippiai, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucuregti,2011(s- red.)

PROLOG

14 aprilie 2012

eamul cdzt ca o cortind de apd, in bucSli de mirime variabild, care se

prlbugird unele peste altele, in cascadS. Charles Baker apucd sd vaddasta qi simli aproape simultan primul glon!, care ii zburd" varful urechii.Al doilea il lovi cu putere in umdr Ei il trdnti la podea. Durerea ii umpluinstantaneu ochii de lacrimi. Se mai auzi o impuqcdtur[. $i inc6una. creieriiagentului de la Secret Service desenard harta unui continent dispdrut pe

peretele din spate. Glonful care ii strdpunse capul lud o traiectorie ciudatdgi lovi candelabrul. Se auzi un clinchet, apoi o voce de femeie care urldascufit, aproape in tonalitatea candelabrului, ca un ecou. De jur imprejurullui, oameni intinqi pe podea incercau sd se ascund6, sd se aplece cAt maijos, s6-qi tragd podeaua peste ei. ReuEi sd igi revind din Eoc qi incercd sd se

ridice, sprijinindu-qi mdinile in spate. Chiar in dreapta lui, secretarul de

stat se urcase peste sofie, in incercarea disperatd de a o proteja. Majoritateacelor de pe jos aveau mdinile incolScite in jurul capului. O noud serie degloanfe trecu prin peretele din spatele lui. Alte fipete, fojgdiali pe podea.

cineva incepuse si se roage cu o voce pldngdreald. incercd sE se uite injur,dar privirea ii era ince{oEat6. vedea dublu sau triplu, ca printr-un pahar de

cristal sau, mai degrabd, ca prin faletele multiple ale unui diamant. Cdfivaagenfi, aplecafi, apucaserd un bdrbat qi ?l tdrau, ldsdnd ?n urma lor o dArbgroasd de sange aproape negru. Stranse foarte tare ochii qi ii deschise dinnou, incercand s[ iEi concentreze privirea pe imaginea din fa!6. inlelese cd

erau trei. Doi il prinseserd de subsuori pe cel cdzut, iar al treilea il protejacu corpul. Se interpunea intre acesta qi direcJia de unde veneau gloanfele.incepuse sd se tragd Ei din incdperea in care se aflau, in sens invers.

l5

Igor Bergler

Mai apucd sd spuni at6t, inainte s[-qi piardd cuno$tinta:

- Preqedintele, pentru Dumnezeu, preqedintele !

Sunetul telefonului intrerupse tbcerea totalI din incdpere. Ochii tuturorde la masS erau afintili asupra aparatului. in aer tensiunea era aproape

insuportabild. Cei din jurul mesei, la fel ca qi cei care qedeau pe fotolii sau

cei r5maqi ?n picioare, inmSrmuriserd. Unul dintre ei rSmase la jum[tateagestului de a duce paharul la gurd, intr-o imponderabilitate improbabili.Omul ridicb telefonul cu o miqcare bruscd qi, frrd sd aqtepte ca cel care

sunase s[ vorbeasc[, spuse:

- Di-mi vestea bunS! Spune-mi cd e mort!

Singur, omul din fotoliul cel mai impunltor, retras intr-un coll Ei

urmirindu-i pe ceilalfi ca dintr-o lojd, la teatru, nu schila nici un gest. Nuera vorba de expresia fefei. Pe aceasta nu se putea citi oricum nimic, pentru

cd masca pe care o purta era impenetrabili, dar nici corpul sau vreun gest

nu tr[da vreo urm[ de emofie. Din dou[, una: fie se controla foarte bine, fienu impdrtdgea defel entuziasmul celorlalfi.

t6

PanrBAtNrAr

Este sufcient ca o carte sdfe psibild pentru ca ea sd existe.Numai irnposibilul este exclus.

Jorge Luis Borges, Biblioteca Babell

I range thefelds zn,itlt pensive tread,And pace the hallozo roofns,

Andfeet (companion of tbe dead)

I'm living in tbe tonbs.2

" Abraham Lircoln

' O rndnd-ascunsd scrie si trece mai departe.

Nici rugi, nici argumente, nici spaima ta de rnoarte' Nu vor indupleca-o *d ;teargd areun cuztdnt;

Nici lacrimile tale nu pot sd Steargi*un rdndOmarKhayyam3

1 Jorge Luis Borges,,,Biblioteca Babel", in Maartea gi busola..Prozti con4efi L,trad.

rom. 9i note de Irina Dogaru, cristina Hdulicn 9i Andrei Ionescu, Edituiz Polirom,Iagi,20062 Mdsor ci.rnpurile-n prc tgaLe,/ Pi,gesc prin camerele goale/ $i simt (al mo4ilortovardg)l Ci trdiesc in morminte iarigi. (n.red.)3 Rubaiatul IJofi , catrene,tr*d. rom. de George Popa editia a II-a revezuti gi adaugit{,Editura lJnivers, Bucure gti, 797 9

itt

r

,!

Capitolul 1

Cu nou5. zile mai devreme

vionul se desprinse de burduful de acces qi incepu sd ruleze in spate,

c0nd insofitoarea de zbor se apucase sd-recite cu brafele mantra cuiegirile in caz de urgen![, cu masca de oxigen gi vesta de salvare. CharlesBaker depdEise de mult milionul de mile, dar privea intotdeauna fascinatacest ritual al decoldrii. Era un fel de superstilie, un mod de a se asigurac5 gi de aceastd datd totul va decurge in ordine. C[ cercul se va inchide.O decolare perfectS, cu toate ingredientele la locul lor, se incheie, logic,cu o aterizare sigur6. De aceastd dati ins[, avea un fel de presimlire de alt[natur6. igi amintise, c6nd ieqise de la curs, cd avea,in rucsacul de care nu se

desplrlea niciodati, un dosar pe care il primise de la asistentul sdu, chiar inaeroport, inainte de a trece de filtrul de control. Biiatul ajunsese transpirat

Ei gdfhind Ei ii trebuiserd, cdteva secunde pdni sd iqi recapete suflul. iqi spri-jinise braful de um5rul lui Charles pdnd reuqise s6 ingaime c6teva cuvinteqi s5 ii intindd dosarul de culoare rozalie, frcut sul, pe care il {inea foarte

str6ns in cealaltd mAn[, ca Ei cum i-ar fi fost teamd sd nu ii scape sau sd nui-l smulgi cineva.

Uitase de el cdnd ajunsese la hotel qi in toate cele trei zile cdt durdconferinfa, de,si il plimbase mereu dupi el. Abia in ultima diminea![,c6nd plecase spre Aula Magna Fray Alonso de la Veracruz a UniversidadNacional Aut6noma de M6xico, iEi aminti de dosar. il rasfoise pulin ?n

maEinS, dar, cum era foarte preocupat s5 facd un spectacol qi din acea

ultimd prezerttare, mintea lui nu reuqi sd inregistreze rAndurile minuscule,mdzgdlite in toate p[rfile, Ei desenele de toate culorile, schemele aruncate,aleatoriu parcd, pe cele cdteva pagini ce ?i treceau prin fa{a ochilor. t;iaminti din nou de el cdnd iEi puse rucsacul in compartimentul de bagaje,spundndu-qi c[ avea aproape cinci ore pAnd la ateizarca pe LaGuardia,

t9

Igor Bergler

timp suficient pentru a-si arunca ochii pe hdrtiile pentru care asistentulsdu aproape ftcuse un atac de cord, in incercarea disperatd de a i le aducela vreme.

Aga cd deschise curios dosarul, cu riscul de a pierde ceremonia deiniliere a stewardesei. Apucase si arunce o privire peste cele cdteva file gitocmai se pregdtea s6le studieze cu atenfie, cdnd avionul opri qi o lui inapoiin fa!5. vdzu pe geam cum niqte uniforme se agitb sd repund burduful inpozigia inilialn. se auzi in difuzoare vocea pilotului care vorbi direct inenglezd,lucru neobiqnuit. pasagerii trebuiau sd rdmani carmi, aqezali qi s6igi pistreze legate centurile de siguranfd. At6t. Lui charres ii trecu prin capcd vreo oficialitate sau vreun om de afaceri local, dintre cei care au la mdndguvemele, trebuie cd s-a hotdrat in ultima clipd s6 meargb la New york.Pentru Mexic acesta nu era deloc un lucru neobiqnuit.

uqa se deschise gi in avion ndvdlird Ease indivizi cu uniforme ciudate.Patru dintre ei se nEpustird in spatele avionului. Dintre aceqtia, doi se opririla mijloc. Ultimii doi rdmaserd infald,inzonabusiness class. unul chiar indreptul lui charles, iar celdlalt pe locul in care strtuse stewardesa. Acestaridici stafia gi anunfi, de aceastd datd in spaniold, cr toli pasagerii trebuiesd coboare de urgenlb pentru un control suplimentar, fbri sd ?qi ia bagajele.Aveau s[ se intoarci in scurt timp. cdnd pulinii pasageri din partea dinfald incepuseri si se ridice, omul insistd cd evacuarea se face de la spate infa{6, in ordine. Lumea comentd un pic, dar situalia prrea foarte serioasi qioamenii qtiau ci nu e de glumit cu trupele speciale. Mai ales dacd exista,cum bdnuiau, un pericol terorist la bord.

'cand se ajunse la cer de-al patrurea r6nd, charles vru sr se ridice, darmdna individului care stdtea ?n dreptul lui il impinse cu putere inapoi pescaun. charles ridicd privirea, iar individul ii spuse autoritar, printre dinli:

- Dumneavoastrd nu!Profesorul dddu sr apuce menghina care ii strdngea umrrul, dar indi-

vidul iqi retrase mdna. pdnd si reacfioneze, avionur era deja gol. o luasespre burduf pand qi ultimur pasager. $i, lucrul cel mai ciudat, cobordrd gicei doi piloli impreuni cu insofitoarele de zbor. Uqa se inchise in urma lorcu zgomot.

20

Capitolul 2

espectabila doamnd Bidermeyer nu qtia dac[ sd se apuce s5 lipe sausi legine. St[tea in uEa camerei, cu gambele-i de hipopotam incdllate

in ciorapi cu dungulife albe qi albastre, in papucii de cas6 cu botul informd de cap de raton, qi era albd ca varul. urcase la etaj s6 ii facd scandalchiriaqului care pornise mttzica dupd ce ii loplise in cap vreme de cdtevaminute, care i se pdruserd nesfrrqite. Curn era prima oar6, ?n cei trei anide cand stitea acolo, cdnd asistentul universitar de la princeton GeorgeBuster Marshall dldea muzica in halul [la de tare, hotdrdse s[ ii treac[ cuvederea comportamentul inadecvat, gdndindu-se ci era doar un fenomenaccidental. intAi, cu infelepciune, hotirdse sd ?l ignore. Apoi ii b6tu cucoada de la mbturl in tavan, in calorifere gi, in final, ieqise pe scar6 qi

incepu sd zbiere.

Bdtrdna cu mutrd de crocodil era de mai bine de treizeci de ani un felde administrator al catorva clddiri din preajma campusului universitdfii,dar camera ei era fix in clSdireaaceea, chiar sub a unuia dintre cei maibuni chiria;i din istoria nesfhrqitd Ei foarte zbuciumati a carierei ei deadministrator. Domnul Marshall era ceea ce se numeqte un chiriaq exemplar.Pldtea toate cheltuielile la timp, uneori achita chiria cu o luni sau doud inavans. Nu frcea niciodatd scandal, nu distrugea niciodatd nimic ai nu fbceachefuri ingrozitoare, ca acelea ale colegilor sii de palier. Unde mai pui cd,din cAnd in cAnd, o trata qi pe Heidi Bidermeyer cu cdte un qnaps, o datbla cAteva seri. o bomboand de briat. $i, pe deasupra, mai era qi de familiebund gi universitar, autor de ct4i, dintre care ultimele dou6 il fbcuserd unfel de celebritate nafionali. Ap5ruse gi la televizor.

$tia c[ nu peste mult timp tdndrul avea s[-gi ia zborul, pentru cI, odatdcu celebritatea, veneau gi banii. $i, pe deasupra, o tdndrd. absolventd, de laaceeaqi universitate, incepuse sdilviziteze din ce in ce mai des. De fapt,

21

Igor Bergler

bdnuia cd era qi aceasta acolo cdnd se pr[vdlise tavanul, in zgomotele de

baterie, peste ea. Dar nu iqi inchipuise c[ acesta va fi felul in care se vadesplrfi de el.

Stitea in prag,parulizatE, qi nu qtia ce s[ fac[. Se gdndi, int0i, sd le,sing,

dar i se p[ru prea riscant. Era in capul scdrilor qi ar fi putut sd se pr[vileasc[peste balustradl. Aqa cd decise pentru a doua variantd, incerci s[ !ipe,dar nu fu capabil[ si scoat[ nici mdcar un sunet. Era atdt de ingrozitd de

imaginea mutilatb a cadavrului chiriaqului ei preferat, incdt un amestec de

teami qi de groaz[ o ]inea paralizatdacolo.

Doar cdnd auzi uqa reugi sI se desprindd qi sd se indrepte spre sc[ri.De jos, domnii Bingham qi Zzuscek sau Zaschek, culn s-o fi pronunfAnd,

intraser[ binedispuqi, dar buna dispozilie le pieri cdnd o vdzurd"pe bdtrdna

livid6, cu ochii bulbucali, dominAnd etajul int6i qi parterul, precum Colosuldin Rodos cu chip de Chupacabra.

22

II

Capitolul 3

e urcd in masind, nervos cd nu gisise mare lucru. Cdteva figuicidisparate, dar nici urmd de ceea ce venise si ia. Rdsfoise cu grij6 toate

c[rfile din mica biblioteci improvizat5,. Inclusiv malddrele de hartii cldditepeste tot in camerb - de jur imprejurul biroului qi al patului. inqfbcasedoar laptopul. Poate acolo sd gdseasc[ ceva. Treaba se complicase maimult decdt se aqteptase. Auzise zgomote pe scdri ;i se ascunsese in dulap.N-avea sd plece de acolo frrd informalii complete. Acum insd imbecilul dlasclifosit se intorsese acas5. La naiba! igi frcuse temele cu grijd. Nu trebuiasd vind decdt doud ore mai tdrzi:u. il urmdrise pas cu pas mai bine de doudluni. $tia totul despre el. Dar nu reuEise inci sd afle esenfialul. ii spuseserd

clar cb treaba era foarte delicati Ei problema trebuie rezolvard altfel decatde obicei. $i s5 fie precaut, pentru cd se afla in America, nu in locurile cucare era obiqnuit.

Iqi curd!6 cu gesturi profesioniste maceta incd plind de sAnge gi aprinsecdrpa umedd cu care inl[turase orice urm[ a mdcelului de pe arma crimei.O aruncd pe geamul maqinii qi o privi cum arde p6.ni la capdt.

Jinta intrase in camerd qi venise direct la dulap. Deschisese uqa,

vdzuse o ardtare intre hainele sale qi incepuse si urle, aqa ci fusese nevoitsd il loveasc[ cu pumnul direct in fa!i. Tdndrul se prdbugise, dar incepusesd urle Ei mai tare. Apucase o ganterd de pe covor ca si se apere. Dar inloc sd iI atace cu ea, incepuse sd loveascd in podea, strig6nd Ei mai tare.

Se apropiase de el Ei il lovise cu piciorul in fa!d. Dar linta ii apucase strAns

piciorul si aEa, plin de sdnge, iqi infipsese dinlii in gamba lui. incercasesI scuture piciorul qi reuqise sb ?i descle;teze dinfii. Dar reincepuserdurletele. Se auzeau betdi in podea venind de la apartamentul de dedesubt.Fdrd sd se gdndeascd, il lovise cu maceta in fa1d. Sdngele ldqnise peste tot,dar urletele nu ?ncetaserd. se uitase in jur gi singurul lucru care ii trecuse

Igor Bergler

prin cap in acel moment fusese sd apese ,Blay.' pe stalia audio, care erala indem0ni. Zgomotele de tobd acopereau acum fipetele, dar bet[ile dinpodea se transferaserd la calorifer. Era clar ce ufina sd se intample. Femeiacare locuia dedesubt avea s[ cheme polilia qi, probabil, sr urce la etaj.Trebuia si reac{ioneze repede, aga cd, deqi qtia, conform indicafiilor pecare le primise, ci amufirea definitivS a lintei era ultima opfiune, ridicasemaceta Ei i-o infipsese in gdt, apoi r[sucise. corpul se mai zvdrcolise cdtevamomente, lovise de cdteva ori podeaua cu palmele qi incremenise.

Scara incepuse s[ se zguduie ca la un cutremur. De parc6 o turm6de hipopotami urca treptele in fugd. Se b6gase din nou in dulap. Muzicase oprise. Probabil cd discul ajunsese la sfhrgit. Se auzise scAr,tiitul uqii.Apoi nimic, pre! de c6teva secunde bune. Cum hoarda de hipopotami nuo luase pe sciri injos, presupusese cd se afla incd in pragul uqii. probabil

era femeia care gestiona clddirile campusului. inmrrmurit[. se pregdtisesd iasd pe l6ngb ea, dar auzise de undeva, din josul scdrilor, mai multe vocicare se hlizeau tembel.

Se enervd pe el insuqi pentru reacfia aceea necontrolat[. El, cel careiqi pdstra mereu sdngele-rece qi iqi petrecuse atdtea ore antrenandu-se sdnu reacfioneze impulsiv, cedase pentru prima oard dupi foarte mult timp.Durerea ascu{itd din gamb[, zgomotul de pe scari, nevoia de a lua o decizierapidd gi rezistenfa neagteptatd pe care o opusese victima ii intunecaserdpentru cfiteva fracliuni de secundd minfile. se comportase ca un novice. $iasta il enerva cel mai tare. sl[biciunea era ceea ce dispreguia cel mai multla cei din jur. $i, cu atdt mai mult, la el insuqi.

24

Capitolul 4

oneria sund atdt de tare qi de brusc, incAt lui Charles ii scdp[ mAna cuaparatul de bdrbierit pe obrazul drept, chiar in dreptul urechii. ,,Parcd

nu te mai po{i tbia cu lamele astea modeme", i;i spuse Charles in timp ceprivea cum picdturile de sdnge se prelingeau in chiuveta plind cu spum6albe. iqi instalase o sonerie noui cu cdteva zile inurmd Ei insistase si aiblun sunet distinct, pe care sI il aud[. De asemenea, ii ceruse electricianuluisd pund difuzoare in mai multe locuri din cas6, inclusiv in dormitor. Erapentru prima datl cdnd o avzea sundnd, in intreaga ei splendoare. Poate cIfusese o idee proast6. Zgomotul se repetb o datd, Ei inci o dat[.

- OK. Am auzit, am auzit! strigd profesorul in timp ce cobora in fugdtreptele.

Deschise vizetaugii de la intrare, in timp ce iEi punea halatul pe care ilagdlase de pe hol. O femeie gi un bdrbat, pe care nu ii mai vdzuse niciodatS,

a5teptau nerdbddtori sb li se deschidd. Nu apucd sd intrebe cine sunt qi ce

vor de la el, pentru c[ femeia intinse o legitimalie in fala vizorului. Pe ea

scria cu litere de-o qchioapb FBI. Charles deschise u;a. Femeia se prezentd

si il intrebb dacd ar putea sta de vorbl induntru.

Charles nu se trezise incd de-a binelea, aga cI nu inregistrase nicimdcar o literi din numele celor doi. li invita cu un gest aproape automatin sufragerie. Apucd sd spun6,,Md scuzali douS minute" ;i dispEru inapoipe scdri.

ii gasi pe cei doi in picioare, privind cu interes c64ile din bibliotecaimensi care inconjura incdperea.

- imi cer scuze, spuse Charles. Vd rog, luali loc!Femeia privi cu interes tricoul pe care profesorul Ei-l trdsese in gra-

b5. Pe pieptul gazdei trona un pumn cu degetul mare ridicat, in culorile

25

Igor B ergler

steagului american, iar dedesubt scria mare: ,,Vota!i Obama!" Femeia zAm-

bi, iar lui Charles, care incepuse s[ se trezeascd, nu ii scdpd ironia dinprivirea ei. Dddu sd bolboroseascd o scuz6, dar se opri. La urma urmei, se

aflau in casa lui. Neinvitafi. Se aqez6 qi el in fala celor doi.

- Cu ce vb pot ajuta? intreb[ Charles, care ?qi recdpdtase politelea.

- Probabil cd nu qtifi ce s-a intdmplat, spuse femeia. Sunt sigurd cd

cineva a incercat sE ia legitura cu dumneavoastrS.

Charles iqi aminti cd inchisese telefonul, extenuat dupd cdldtoria dinMexic, Ei c6 se aruncase direct in pat, urmAnd sb ldmureascd. a doua ziincidentul din avion.

- De fapt, cred cd qi eu aE fi venit astdzila dumneavoastrd. Numai cd

l-aq fi cdutat direct pe qeful cel mare.

Spuse asta ingdndurat, ardt6nd cu un deget spre tavan. Femeii nu iiscipase deloc subtextul vorbelor lui Charles. I se p6ru destul de naiv modulin care sugera cd e o persoand importantd. Ca qi cum cineva s-ar fi putut

indoi.

- Poate cE e prea pufin, totuqi, ca sd il deranjdm pe domnul director.

Agadar, qtili?

- Prea pufin? E un scandal.

Vru s5 continue, dar iqi dddu seama cd se refereau la lucruri diferite.Ca qi cdnd abia in acel moment ar fi terminat de procesat ce ii spusese

femeia, se ridicl de pe scaun gi se intoarse dupi pulin timp cu telefonul. ildeschise. Pe ecran ii apdrur[ 19 apeluri pierdute Ei, in dreptul mesageriei,

numdrul 24. Agenta inlelese intocmai la ce se uita Charles.

- Probabil cd veli afla acelaqi lucru despre care am venit s5 discutdmastdzi.

Charles ridicd privirea, dar nu apucd sd spund nimic, pentru cE bdrbatul,care pAnd atunci nu scosese nici un sunet, se aplec[ pulin in fa!6 qi spusepe un ton qoptit:

-Asistentul dumneavoastrb, un anume George Buster Marshall,a fost g[sit la el ac4sd, azi-noapte, ?ntr-o baltd de s6nge. Omor6t intr-unmod bestial, cu un obiect ascufit, cel mai probabil o sabie 1at6 sau o macetd,dup5 ce fusese torturat in prealabil.

$ocul il paralizd pe Charles cAteva secunde. Nu fu in stare s6 intrebedecAt:

- La el acasd? in campus, adicd?

26

TESTAMENTUL LUI ABRAHAM

Agentul pdrea c5 incheiase ce avea de spus, aqa c6 se l5s6 inapoi pe

spate. Femeia dddu afirmativ din cap.

- Un pic in afara campusului, de fapt, spus,e ea, cu obsesia aceea pentrudetalii pe care numai copoii o au. Avefi habar despre ce ar putea fi vorba?

Lui Charles i se ridicd p[rul pe spate. Marshall, mort? Ucis? Torturatchiar? F6cu imediat leg[tura. Dupd ce o autoritate necunoscutd, dintr-o

lard in care legea e un moft, ii confiscase intr-o manierl brutald qi abuziviniqte haftii pe care le primise de la asistentul sdu, acum acesta era mort.Coinciden{a era prea mare ca cele dou[ evenimente sd nu fie legate. Se

g6ndi m timp ce sI le rdspund[ celor doi.in timp ce blrbatul interpreta pa\na lungd pe care o frcea profesorul

ca pe ceva normal pentru cineva care primeqte o astfel de veste, agenta

in{elese c[ motivul t[cerii era altul.

- E clar cd suntefi in stare de qoc, spuse ea. Dar dacd gtifi ceva sau vdgendifi la-ceva, la orice, ffebuie neapirat sd ne spunefi.

- Trebuie sd mb gdndesc, r[spunse profesorul, absent.

- inleleg, continu[ femeia, incepAnd s[ preseze, putem limuri detaliisau ne putefi spune mai tdrziu daci vd aducefi aminte de ceva, dar e im-portant dac[ vd vine ceva ?n minte acum. Primele ore sunt esentiale pentruprinderea criminalului.

Charles pbrea s[ inleleag[ ce ii spune agenta, dar in acel moment inmintea lui se amestecau fel de fel de intreblri in legdtur[ cu fostul s[uasistent. incercd s[ rememoreze ultimele luni in compania acestuia ;i s5 iqiaminteascl ce vdzuse in hdrtiile confiscate in avion, in pulinul timp in care

apucase si iqi arunce ochii peste ele.

27