ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris:

CZU: 336.1(478):339.923:061.1 EU(043)

CIBOTARU IGOR

ARMONIZAREA SISTEMULUI FINANCIAR AL REPUBLICII MOLDOVA

LA EXIGENŢELE INTEGRĂRII EUROPENE

Specialitatea 08.00.10- Finanţe; Monedă; Credit

AUTOREFERATUL tezei de doctor în economie

Chişinău, 2010

~ 2 ~

Teza a fost elabora t ă la Catedra �Finan ţ e şi Asigur ă ri� din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova

Conducător ştiinţific: Cobzari Ludmila, d octor habilita t în economie, p r o f esor universitar Referenţi oficiali: Enicov Igor, d octor habilita t în economie, profesor universitar Cuhal Veronica, d octor în economie, conferen ţ iar universitar Componenţa Consiliului ştiinţific specializat: Hîncu Rodica, preşedinte, d r.hab., prof.univ . Botnari Nadejda, secretar, d r., conf.univ. Iliade Gheorghe, d r. hab., conf., cercet ă t o r Ganea Victoria, d r., conf.univ. Suhovici Ana, dr., conf.univ.

Sus ţ i n e r e a va av e a loc la 19 ma r t i e 2010, ora 11 00 în ş e d i n ţ a Consi l iului

ş t i i n ţ i f ic speci a l i z a t D32.08.00.10-24_ în cad rul Acad e m i e i de Studi i Econ o m ice di n Mol d o v a, pe ad r esa : MD-2005, mun. Chi ş i n ău, str. G.Bă nul escu-Bod o n i 59, Blocul �B�, eta jul 1, bir oul 104.

Teza de doctor şi autorefe ra tul pot fi consultate la Bibliot eca Na ţi o n a l ă, Biblioteca

ASEM şi la pagina Web a C.N.A.A. (www.cnaa.md).

Autoreferatul a fost expedi at la 19 februarie 2010. Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat, Doctor în economie, confere n ţ iar universitar BOTNARI Nadejda Conducător ştiinţific, Doctor habilit a t în economie, profesor universitar COBZARI Ludmila Autor CIBOTARU Igor

' Cibotaru Igor, 2010

~ 3 ~

REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII Actualitatea temei de cercetare. Pozi ţ ia ţă rii în economia mondial ă depinde de

modul de organi z a re şi conducere a proceselor economice, de mecanismul de fun-cţ i o na r e a economi e i na ţ ionale, precum şi de circula ţ ia fluxurilor b ă ne şti în cadrul unui sistem financiar func ţ i o n a l. Fiecare economie are stru cturi proprii de ramuri, forme specifice de organi za r e a activit ăţ i i agen ţ i l or economici, multiple institu ţ ii cu func ţ ii di-verse, ceea ce î şi las ă amprenta asupra form ă r i i şi dezvol t ă r i i sistemului financiar. Sistemul financiar, prin eleme n te l e sale, asigur ă o concorda n ţă între resursele dispo-nibile şi nevoile întreg ii societ ăţi, contribuind la dezvolt a r e a economic ă şi integrar e a în economia mondial ă.

Dezvolta r ea economic ă a Republicii Moldova este influen ţa t ă de o serie de factori intern i, printre care şi tendi n ţ a de integra r e în structurile europene, dar şi de procesele externe indepe nde n t e de tr ăi r i le şi aspira ţi i le ţăr i i noastre, precum este globaliz a r e a. Sistemul financiar al Republic ii Moldova este în continu ă schimbare printr-o per-manent ă adapta re la noile condi ţi i şi cerin ţe ale dezvo lt ă rii na ţ i on a l e şi interna ţionale. Prin elabora r ea şi impleme n t a r e a Strategi e i de Cre şt e r e Economic ă şi Reducerea S ă-r ăciei, Planului de Ac ţ iuni Uniunea European ă � Republica Moldova şi Strateg i ei Na ţ i o-nale de Dezvoltare, Guvernul a ini ţ i a t o serie de proiecte de reforme organiza ţ i on a l e şi informa ţ i o n al e, care vizea z ă trecerea trepta t ă la gestiunea finan ţ e l o r publice şi priva t e în baza unor standard e interna ţ i o na le.

Procesul de aderare la Uniunea European ă impune respectarea anumitor principii po-litice, juridice şi economice ce trebuie îndeplinite de statele candidate. Crearea unei econo-mii de pia ţă func ţional ă reprezint ă primul subcriteriu economic, realizarea c ăruia nu este posibil ă făr ă existen ţa unui sistem juridic credibil şi unui sector financiar bine dezvoltat.

˛n acest context, poate fi sublinia t ă actualitate a temei cercetate, care propune con-centrar ea eforturilor procesului de aderare pe armoni z a r e a sistemelo r financiare prin elabora r e a unor ac ţiuni opera ţ i o na l e şi a m ăsurilor integr at e de perfec ţi o n a re a rela ţ i il o r financiare din cadrul sist emului financiar autohton, transpunerea lor în practic ă, în condi ţ iile conform ă r i i la principiil e şi criteri i le existente în Uniunea European ă, în special, la cele formulate de institu ţ i il e specializ ate în regle me n t are a financiar ă.

Gradul de studiere a temei de cercetare. Tema de cercetare se refer ă la un spectru larg de probleme privind rela ţiile financiare în cadrul componentelor sistemului financiar, re-formele economice şi diversele aspecte ale armoniz ării financiare. O asemenea complexitate presupune identificarea unor catego rii fundamentale în cadrul cercet ării date.

n litera tura de specialita t e, exist ă o multitudine de abord ăr i referi t o a re la defini ţ ia şi structura sistemului fina nciar. Din analiza abord ă r i l o r teoret ice privin d conceptul şi structura sistemului financiar, men ţ i o n ă m lucr ă r i l e savan ţi l o r şi cercet ă t o ri l o r de renume mondial, cum sunt: Adam K., Allen F., Blasi J., Calvo G ., Crockett A., Dornbusch R., Gale D., Japelli T., Menichini A., Levine R., Lipsey R.G., Petersen M., Purvis D.D., Ragan J.F., Rubin I., Stiglit z J., Stulz M. Rene, Thomas L.B., precum şi din lucr ă rile savan ţ i l or şi cercet ăt o r i l o r din România şi Republica Moldova, cum ar fi: Anghelachi C ., Brezeanu P., Chiri ţă N., Ciupagea C., Hoan ţă N., Matei Gh., Moşt e a nu T., Profiroiu A., Văcă r e l Iu., Cobzari L., Ciubotaru M., Casian A., Hîncu R., Manole T., Nichitin L., Архипов А.И., Дробозинa Л.А. Глущенко В.В., Павлова Л., Попов В., Сенчагов В.К. (Rusia), Безгубенко Л. И., Василиk О.Д., Опарин В.В., Шокун В. В. (Ucraina).

~ 4 ~

Se cere subliniat faptul c ă, în practica cercet ă r i i economice din Republica Mol-dova, în ultimii ani, o serie de investiga ţi i ale elemente l o r com ponen t e ale sistemului financiar, prin prisma integr ă ri i în structurile europen e, au fost realiz a te de c ă t re : Bîrlea S., Ciobanu S., Chistruga M., Criclivaia D. , Cucu M., Cuhal V., Erhan V., Gogîrnoiu Gh., Fârţa C., Juravschi L., Moisescu G., Moraru A., Pîşchina T., Sîrbu O., Steg ăroiu V., Ursachi E.,Vinograd o v a N.

ns ă, concentrarea studiilor asupra problematicii sistemului financiar ca un întreg, por-nind de la structura complex ă şi pîn ă la evaluarea eforturilor privind armonizarea la exi-gen ţele europene, constituie un apor t considerabil pentru cercetarea ştiin ţific ă din R. Moldova

Complexitatea sistemului financiar presup une utilizarea metodei descompunerii � divizarea sistemului în p ăr ţi sau elemente � şi cercetarea acestor p ăr ţi ca obiecte separate. ˛ns ă, în cadrul sistemului financiar, fiecare subsitem, devenit obiect separat de cercetare, se prezint ă, la rîndul s ău, ca un sistem complex. Astfel, este foarte important ă alegerea criteriului în func ţie de care va fi structurat sau descompu s sistemul financiar pe ntru a fi cercetat.

O în ţ e l e ge r e corect ă a import a n ţe i conceptului de sist em financiar, precum şi a existen ţe i unei intercorel ăr i strînse între finan ţe ca şt i i n ţă economic ă şi gestiunea real ă a finan ţe l o r, necesit ă aplicarea analiz e i în baza comple me n t a r i t ăţi i de sistem în cadrul cercet ă r i l o r din acest domeniu. Rela ţi i le financiare specifice din cadrul sferei financiare î şi g ăsesc concretiza r e a în compleme n t a ri t a t e a dintre fondurile fina nciare centraliz a t e şi descentra l iz at e, care vizeaz ă delimit a r ea rela ţ i il or inter n e caracteristice fiec ă r e i verigi. Compleme n t a r i ta t ea de sistem poate fi considera t ă una dintre cele mai importante proprie t ăţ i ale sistemului financiar, ce creeaz ă posibilita t ea coordon ă r i i şi corel ăr i i între resursele şi necesit ăţ i l e de surse ale tuturor verigil o r componen t e, precum şi corelar e a cu exigen ţ e le europen e.

Scopul şi obiectivele lucrării. Scopul lucrării const ă în analiz a sistemului financiar al Republicii Moldova şi identif icarea discrepan ţe lo r existente între cele dou ă sisteme (al R. Moldova şi UE) în vederea elabor ă r i i unor propuneri relevant e privind perfec ţi on a r e a func ţ i o n ă r i i acestuia şi a m ăsurilor de armonizar e din perspectiva proceselor de inte-grare. ˛n vederea realiz ă r i i scopului propus, au fost determin a t e urm ă t o a r e l e obiective a l e cercet ă ri i :

a n a li z a concep ţ i i l o r fundamentale privind sistem ul financiar al statului, pre-cum şi al element e l o r componente;

studierea şi generalizarea experien ţei ţărilor europene privind armonizarea siste-melor financiare proprii pe parcursul cre ării şi dezvolt ării spa ţiului european;

a n a li z a exper ien ţ ei acumulate în func ţ i o n a r e a componen t e l o r sistemului financiar al statelor memb re ale Uniunii Europene ;

urm ă r i r e a evolu ţi e i în formare a structurii sistemului financiar şi regle me n ta r ea acestuia în R. Moldova ;

e v i d e n ţ i e re a particularit ăţ il o r existente în cadrul fiec ă r e i componen t e a siste-mului financiar şi apreciere a eficien ţ e i func ţi o n ă r i i acestora în baza indica-torilo r financiari;

studierea şi analiz a contri bu ţ ie i verigi l or compone n t e la formar ea unei struc-turi consolida te ale sistemului financiar şi func ţ io n a l i ta te a acestuia prin prisma derul ă ri i fluxurilor financiare;

d e t e r mi n a re a direc ţi i l o r de perfec ţ i o na r e a cadrului legislativ al R. Moldova în contextul ajust ări i la standarde l e europene.

~ 5 ~

Metodologia cercetării ştiinţifice se bazea z ă pe utilizare a metodelo r, precum: clasificarea, sinteza euristic ă, descompunerea, abstrac ţi a şt ii n ţ i fic ă, analiz a compar a ti v ă static ă şi dinamic ă, analiz a de corela ţ i e, metode le induc ţ i ei şi deduc ţ ie i etc.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică const ă în: d e l i m i t a r e a sferei de cuprindere a sist emului financiar al Republicii Moldova prin prisma particularit ăţ i l o r în constituirea şi dezvoltarea rela ţ iilor financiare în cadrul economiei na ţ i o n al e;

sistematizarea şi generalizarea experien ţei ţărilor europene privind constituirea şi armonizarea sistemelor financiare proprii în perioada cre ării, integr ării şi dezvol-t ării spa ţiului economic european, precum şi privind elaborarea politicii financiare, determinarea criteriilor de convergen ţă şi a mecanismelor financiare unice;

dimensionarea contribu ţ i e i verigil o r component e la formare a unei structuri consolida te a sist emului financiar şi func ţi o n a li t at e a acestuia prin prisma cir-cula ţ i e i fluxurilor financiare;

i d e n t i ficarea elemen t e l o r cu influen ţă direct ă şi indirect ă asupra dezvolt ă rii sistemului financiar în vedere a perfec ţ i o n ăr i i rela ţ i i l o r dintre component e l e acestuia şi a integr ă r i i coerente în sistemul financiar europea n ;

elaborarea condi ţiilor de baz ă privind implementarea reprezent ărilor-standard, va-lide şi func ţionale, conform unor propriet ăţi caracteristice sistemului financiar al R. Moldova în vederea solu ţion ării problemelor de proiectare şi gestiune.

Semnificaţia teoretică r e z i d ă în: delimitarea şi dezvoltarea conceptului de sistem financiar şi identificarea sferei de cuprindere în Republica Moldova, urm ărindu-se posibilitatea revizuirii structurii sistemului şi a perfec ţion ării rela ţiilor financiare în cadrul lui;

sinteza exper i e n ţ e i ţă r i l o r europene în armoniza r e a şi integ r a re a sistemel or financiare proprii, precum şi crearea şi dezvo l ta r e a spa ţiului economic unic permite formularea unor principii şi etape în construc ţi a şi perfec ţ i o n a r e a sistemului financiar al Republicii Mo ldova în vederea asocierii la UE;

d e t e r mi n a re a direc ţi i l o r de consolidare a sistemului financiar al R. Moldova în func ţ ie de priorit ăţ il e în cadrul fiec ă r e i componente în concorda n ţă cu stra-tegiile na ţi o n a l e de dezvolta r e.

Valoarea aplicativă a tezei rezult ă din recomand ă r i l e pe care le con ţi n e, imple-mentar e a lor contribuind la realiz a re a aspira ţ i e i R. Moldova de integra r e în structurile europene. Printre cele mai importan t e recomand ăr i, men ţi o n ă m:

f o r mularea recomand ă r i l o r privind condi ţ ii l e necesare şi factorii determi n a n ţ i ai realiz ă ri i armoni z ă ri i trept at e la exige n ţe l e europen e atît în cadrul fiec ă re i component e a sistemul ui financiar, cît şi pentru întregul sistem;

e v i d e n ţ i e re a, pentru fiecare verig ă a sistemului financia r, a unui set de ind-icatori specifici şi determi n a r ea m ă r i mi l o r optime ce trebuie s ă fie urm ă r i t e în vederea atinge ri i armoniz ării cantitative şi calitat iv e ;

i d e n t i ficarea, pentru fiecare verig ă a sistemului financiar, a deficien ţ e l o r în func ţ i o na r e a subsistemului, a oportunit ăţ i l or existente, precum şi a provoc-ă r i l o r cu care se vor confrunta la diferi t e etape ale procesului de racordar e la exigen ţ e le europen e ;

e l a b o ra r e a propunerilo r privind completa re a legisla ţ ie i autohtone în cadrul verigi l or compone n t e ale sistemului financiar, precum şi perfec ţi o n a r e a unor

~ 6 ~

acte normativ e în vederea minimali z ă r ii regulamen t e l o r reciproc incompat i b i le şi evitar ea fragme n t ă ri i pie ţe i inter n e.

Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere sunt: d e l i m i t a r e a sferei de cuprindere a sist emului financiar din Republica Moldova în vedere a consolid ă r ii acestuia, în func ţ i e de priori t ăţ i l e din cadrul fiec ă r e i componen t e, în concordan ţă cu strate gi il e na ţi o n a l e de dezvolta re ;

i d e n t i ficarea unor metode form ale de procesare a informa ţ i ei necesare adop-t ă r i i deciziil o r în vedere a asigur ă r i i func ţ i o n al i t ăţ i i sistemului financiar şi a componente l o r acestuia,

e l a b o ra r e a propunerilo r privind completa r e a legisla ţ i e i autohton e şi perfec ţi o-narea unor acte normative în vederea minimaliz ă rii regulamentelor reciproc incompat i b il e şi evita r e a fragme nt ă rii pie ţ ei inter ne.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultate l e cercet ă rii efectuate au fost im-plemen t a t e cadrul a trei Direc ţ i i Ministerului Economie i al Republicii Moldova, precum şi în activit at e a bancar ă a BC �EoroCreditBank� S.A. Materiale l e tezei constituie un suport informa t i v inedit, care poate fi u tilizat în procesul de instruire a studen ţ i l o r şi masteran z il o r facult ăţ i l or �Finan ţ e � şi �Rela ţ ii Economice Interna ţi o n a l e �.

Aprobarea rezultatelor ştiinţifice. Principalele elabor ă ri, sinteze teoret ice şi as-pecte practice ale tezei au fost expuse în lucr ă ri şti i n ţ i fice preze n tat e în reviste de specia-litat e, precum şi în cadrul conferin ţ e l o r şt i i n ţ i f ice na ţ i o na l e şi interna ţ i o na l e. Publica ţ i il e sunt preze nt a te în reviste de specialit a te şi de profil : Drept, Economie şi Informa t ic ă; Economica; Studia Universitatis; şi în ma t e r ia le l e simpozi oa n el o r : Conferi n ţ a a V-a şt i i n ţ i fic ă studen ţ e asc ă. ASEM, 1997; Conferin ţa a VII-a şt i i n ţ i fic ă studen ţe asc ă �Pro-blemel e economice actuale în viziunea tin eretului studios�. ASEM, 1999; Conferin ţa şt i i n ţ i fic ă interna ţ i o na l ă a tineril o r cercet ă t o r i, Edi ţ ia I. IEFS, IMI-NOVA Chi şi n ău, 2008; Simpozio nul interna ţ i o na l al tineri l o r cercet ăt o r i �2008 � Anul Tineretului în R. Moldova�. ASEM, 2008, vol.I, edi ţ ia a VI-a;

Conferin ţa Şt i i n ţi f ic ă interna ţ i o na l ă �Dezvoltar e a economic ă în contextul aspira ţ ie i de integr ar e europea n ă. Perspective şi Realiz ă ri.� USM, 2009.

Tezele principale ale cercet ă rii şi-au g ăsit reflectare în publica ţ i ile şt i i n ţ i f ice, fiind expuse în 11 lucr ă r i cu un volum total de 4,0 coli de autor:

Volumul şi structura tezei. ˛n conformita t e cu scopul şi obiectivele cercet ă ri i, structura tezei cuprinde : introducere, patru capitole, concluzii şi recomand ă ri, bibliog r a f i e, anexe. Volumul lucr ă r i i este de 150 de pagini text de baz ă, 47 de figuri, 20 de tabele, b i bl i og r a f i e din 195 de titluri, 19 anexe.

Cuvinte-cheie: active bancare, buget public na ţ i o na l, burs ă de valori, capita l norma t i v total, cerin ţ e de supravegh e r e pruden ţi a l ă, cheltuieli publice, deficit bugetar, fluxuri financiare, politic ă bugetar ă, profitabi l i ta t ea şi perform a n ţ e l e bancare, rentabi l it a te a activel o r, rentabi l ita t ea capita lului propriu, sector public, sistem bancar, sistem bugetar, sistem financiar, suficien ţ a capitalului pondera t la risc, tranzac ţ ii bursiere, venituri publice.

~ 7 ~

CONŢINUTUL TEZEI ˛n Capitolul I „Bazele conceptuale privind sistemului financiar şi repere teoretice ale

integrării europene”, sunt sintetizate abord ările teoretice privind no ţiunea, structura, sfera de cuprindere şi clasificarea sistemului financiar. De asemenea, au fost prezentate abor-d ările teoretice referitoare la procesele integra ţioniste din Europa, fiind privite prin prisma a dou ă viziuni conexe şi anume: teorii privind rela ţiile interna ţionale şi teorii economice.

Sintetiz î n d abord ă r i le conceptuale ale no ţ iunii de sistem financiar, definiţia adec-vată p o a t e fi urm ă t o a r e a: sistemul financiar al unei ţă r i reprezi n t ă un ansamblu de verigi sau domenii de rela ţ i i financiare, care, în func ţie de rolul s ău în realiza r ea proceselor economico-sociale şi obiectivele urm ă r i te, utilizea z ă diferite forme şi metode de constituire, alocare şi distribuire a resurselor financiare.

Structura sistemului financiar este reprezentat ă de ansamblul elementelor acestuia, precum şi a rela ţiilor dintre ele. Sistemele financiare din diferite ţări se caracterizeaz ă prin structuri diferite, îns ă cea mai des întâlnit ă este cea format ă din dou ă subsisteme, şi anume: finan ţele publice şi finan ţele private. Prezint ă interes o alt ă abordare a structurii sistemului financiar, care se bazeaz ă pe crearea unui sistem financiar propriu, specific ţărilor care au realizat trecerea de la sistemul de comand ă la economia de pia ţă. ˛n realitate, se discut ă asupra procesului de restructurare a sistemul ui financiar. Conceptul propus al restructur ării sistemului financiar este privit ca baz ă a elabor ării doctrinei financiare a ţării, care trebuie să determine influen ţa statului asupra gestiunii şi mi şcării PIB (în cadrul procesului de distribuire a valorii acestuia). ˛n acest context, sistemul financiar este definit ca o conexiune intercorelat ă în spa ţiul economic şi juridic al procesului obiectiv de distribuire a valorii PIB şi al procesului subiectiv de influen ţă a politicii ţării asupra lui. Conceptul restructur ării sistemului financiar se bazeaz ă pe urm ătoarele principii:

a) con şt i e n ti za r ea esen ţ e i economice a proceselor de formare şi direc ţ i o n a re a resurselor financiare în condi ţ iile economiei de pia ţă;

b) i ncluderea în compone n ţ a sa a total it ăţi i eleme nt e l o r, care sunt asociate cu promova r e a politicii financiare a statului asigurat ă cu legisla ţ i a corespunz ă-toare;

c) utiliza re a abord ăr i i sistemice, care ofer ă posibilitatea de a privi componentele sistemului financiar într-o corela ţ i e unic ă.

Complexit a te a sistemului financiar pr esupune utilizar e a metode i descompunerii � divizarea sistemului în p ă r ţ i sau elemen t e � şi cercetare a acestor p ă r ţi ca obiecte separate. ˛ns ă, în cadrul sistemului financiar, fiecare subsitem, devenit obiect separat de cercetare, se prezint ă, la rîndul s ău, ca un sistem complex. Astfel, este foarte import a n t ă alegerea criteriului în func ţ i e de care va fi structurat sa u descompus sistemul financiar pentru a fi cercetat.

˛n cadrul prezent e i cercet ă ri, criteriul de delimi t ar e a structurii sistemului financiar este determi n at de ultimel e restructur ă ri la nivelul sectorului financiar nebancar, şi are la baz ă rela ţi i l e financiare dintre urm ă t o a r e l e verigi co mponente, distinct e din punct de vedere al specificului activit ăţ ilor desf ăşurate: sistemul financiar public; finan ţ el e întrepri nderilor; sistemul bancar; pia ţa financiar ă nebancar ă.

Primele etape ale integ r ă r i i europene - zona liberului schimb, uniunea vamal ă şi pia ţa comun ă - se refer ă la integrarea pieţelor, într-un cadru clasic de tip laissez-faire, iar etapele superioar e (uniunea economic ă, uniunea monetar ă, uniunea deplin ă) - la inte-

~ 8 ~

grarea politicilor. n practic ă, pentru realizar e a şi stabiliz a re a prime l o r trei etape, a fost necesar ă o anumit ă form ă de integr a re a politicilor (de exemplu, politica comercial ă pentru o uniune vamal ă sau o politic ă social ă şi monet a r ă pentru o pia ţă comun ă). Pe de alt ă parte, s-ar putea ca acestea s ă nu fie atotcuprinz ăt o a r e sau incomple t ă în sensul c ă circula ţia anumitor categorii de m ă r furi poate fi exclus ă din aceste zone. ˛n acela şi mod, poate s ă se dezvolt e o pia ţă comun ă incomplet ă, unde libera circula ţ ie inter n ă poate fi limit a t ă la anumite segmente ale pie ţ e i for ţei de munc ă şi celei de capita l, în timp ce rela ţ i i l e externe pot fi comparabi l e cu zona liberului schimb sau cu o uniune vamal ă (existen ţ a unor regleme n t ă r i comune).

Dac ă ne referi m la integra r e a politicii economice, teorii le contemp o r a n e delimi-teaz ă trei forme şi anume: uniunea economic ă ; uniunea moneta r ă; uniunea economic ă şi monetar ă. Uniunea economic ă şi monet a r ă (UEM) r e p r e z i n t ă forma superioar ă de integra r e economic ă şi implic ă o politic ă moneta r ă comun ă şi institu ţ ii monetare co-mune. ˛n cazul Uniunii Europene, �cea mai import a n t ă form ă a adîncirii integr ă ri i s-a realiz at prin introducerea monede i unice � euro. Sistemul politic european trebuie s ă se adapte z e atît la UEM, cît şi la l ăr g i r e a extin d e ri i�.

Concomitent, trebuie s ă men ţion ăm dou ă forme ulterioa re ale integr ării şi anume: a) uniunea politic ă, prin care, la aceast ă etap ă, integrarea are o sfer ă mai larg ă de ac ţiune, cuprinzînd domenii precum politica de lupt ă împotriva criminalit ăţii (poli ţia) şi politica extern ă, cît şi politica de securitate; b) uniunea deplin ă, care presupune unificarea integral ă a economiilor şi o politic ă comun ă privind cele mai importante domenii sau sfere. Toate aceste etape şi forme de integrare reprezint ă construc ţii ale teoriei economice.

˛n ceea ce prive şte formele de integrare a politicilor, în practic ă, acestea se realizeaz ă prin încheierea unor acorduri permanente între statele participante cu privire la procedurile necesare realiz ării hot ărîrilor sau la implementarea regulilor. Pentru o integrare eficient ă a politicilor, sunt create institu ţii comune sau organiza ţii interna ţionale, care includ diferite regimuri. Regimurile sunt create pe o baz ă func ţional ă ca răspuns la o problem ă sectorial ă.

˛n concluzie, teoria rela ţi i l o r intern a ţ i o na l e şi teoria economic ă constituie un suport considera bi l în studierea proceselor de integr a re sub diferi te aspecte. ˛n prezen t, exist ă o serie de cercet ăr i privin d etapel e, formel e şi instrumente l e utiliza t e în armoniz a r ea anumitor domenii al e economiil or na ţ i o n a l e, ţ i n î ndu-se cont de dimensiunile ţă ri i, gradul de dezvoltare şi de deschidere, poten ţ ia lul, pozi ţi a geograf ic ă etc. De asemenea, exist ă o experie n ţă solid ă a proceselor integra ţ i o n iste în cadrul Uniunii Europene, ceea ce va facilita demersurile de aderar e ale Republicii Moldova. ˛n ac est sens, s-au identificat cîteva aspecte de care trebuie s ă se ţi n ă cont şi anume:

t o a te procesele, procedurile şi demersurile unei ţă r i în vedere a integr ă ri i tre-buie s ă ţ i n ă cont, într-o prim ă instan ţă, de interesele na ţ i o n al e;

este necesar ă evaluarea impactului procesel or de integra re asupra economie i na ţ i o na l e, astfel, încît avant a je le acesteia s ă absoarb ă dezava n t aj ele ;

d e t e r mi n a re a clar ă a etapel o r, formel o r şi a instrumente l o r integr ăr i i ; cuantificarea costului fiec ă re i etape şi a surselor de finan ţ ar e a acestora.

˛n Capitolul II „Practica europeană privind constituirea şi armonizarea sistemului financiar”, este examinat ă şi sintetizat ă experien ţa european ă în constituirea şi armonizarea componentelor sistemului financiar, identificîndu-se etapele şi perioadele integr ării. Sunt eviden ţiate particularit ăţile func ţion ării sectorului public în ţările europene şi modific ările survenite în cadrul corel ării sistemelor financiare na ţionale cu exigen ţele comunitare.

~ 9 ~

Experie n ţ a Uniunii Europene privin d integra r e a diferit e l o r ţă r i cu sistemele finan-ciare propr ii, ofer ă posibilita te a identi f ic ă r ii unor mecanisme şi etape în armon i z a re a trepta t ă a component e l o r sistemului fina nciar al R. Moldova la exigen ţe l e europen e. Astfel, în ceea ce prive şt e sectorul bancar şi financiar nebancar se delimi te az ă dou ă perioade importan t e în constituirea şi func ţi o n a r e a sistemului financiar european:

I. Pîn ă în anul 1999, cînd, în spa ţiul european circulau monedel e na ţ i o na l e ale statelor-membr e ;

II. Dup ă 1999, cînd euro devine moned ă de cont şi, fiind lansat ă în circula ţi e, devine moned ă efectiv ă în anul 2001.

Pîn ă în anul 1999, se disting dou ă modele de baz ă ale dezvolt ă r i i structurii sistemului financiar europea n, cu particularit ăţi le distincte, şi anume:

a) sistemul financiar dominat de sector ul bancar (modelul germano-japonez), b) sistemul financiar dominat de pia ţa de capital (modelul anglo-american). Exceptînd difere n ţ el e stipulate între cele dou ă modele de baz ă ale dezvolt ă rii

structurii sistemului financiar european, este eviden t ă tangen ţ a func ţ i o na l ă a acestora, care presupune acordarea serviciilor, diferite dup ă esen ţ a şi natura lor, dar cu caracter de compleme n t a r it at e, care, la rîndul s ău, afecteaz ă poziti v cre şt e re a economic ă european ă. ˛ n prezent, UE urm ă r e şt e extinder e a integr ă r i i sistemului financiar în scopul consolid ă r i i pozi ţ i i l o r euro-spa ţ iului prin reunirea urm ă t o a re l o r pie ţe : pia ţa monetar ă, pia ţa obli-ga ţ iunilor de stat şi corporat i v e, bursa de valori şi pia ţa bancar ă.

Euro-moneda

Piaţa monetară Piaţa bancară

Piaţa obligaţiunilor de stat şi corporative Bursa de valori Figura 1. Componentele de bază ale integrării financiare europene

Sursa : elaborat de autor în baza Anghel ache G. Finan ţ e publice I. Bucure ş ti : Economica, 2004. ˛n scopul ini ţ ie r i i analiz e i monet a re, în contextul strategie i promo v a t e, şi

respect ă r i i benchmark-ului în evaluarea dezvolt ăr i i monetare, BCE (în decembrie 1998) a anun ţ a t valoa re a de referi n ţă a ratei anuale de cre şt e r e a masei monetar e (agregatul M 3) de 4‰% (figura 2).

Selectarea M 3 este condi ţionat ă de faptul c ă reprezint ă un agregat generalizator al masei monetare şi care este în rela ţii apropiate cu nivelul pre ţurilor. ˛n acela şi timp, este cert faptul c ă politica monetar ă nu reac ţioneaz ă mecanic la devierile agregatului M 3 de la benchmarkul stabilit. Conform figurii 2, este evident trendul cresc ător al masei monetare europene, care s-a majorat în special, dup ă anul 2004, ceea ce se explic ă prin noile valuri de integrare în UE (înregistrate în anii 2004 şi 2007). Dacă ne referim la evolu ţia ratei infla ţioniste, atunci se remarc ă o stabilitate a politicii monetare, care a men ţinut constant valoarea acestui indicator pe parcursul anilor 2 000-2007. De asemenea, se poate constata că majorarea masei monetare nu a condus la majorarea ratei infla ţioniste.

~ 10 ~

Figura 2. Evoluţia comparativă a ratei inflaţioniste şi a Masei Monetare în UEM,

în perioada 1989-2008, % Sursa: ECB Statistical Data Warehouse (http ://sdw.ecb.europa.eu).

O majorar e a businessului în sectorul bancar, la nivelul euro-spa ţ iului, a fost

identi ficat ă în perioada 2003-2007. Figura 4 reflect ă trendul pozitiv al procesului de credit a r e a sectorului privat de c ă t re sistemul bancar, fiind compar a t e rezultate le credit ă r ii în euro-spa ţ iu cu cele din R.Moldova. Valoarea creditel o r este exprima t ă în puncte procentuale fa ţă de anul precedent. Se eviden ţ ia z ă panta trendului cresc ă t o r al credit e l o r acordat e sectorului privat în euro-spa ţ iu, identificîndu-se salturi semnificative înregistrate din anul 2004.

Figura 3. Creditarea sectorului privat

de către sistemul bancar în R. Moldova, perioada 2002-2008, modificări

procentuale faţă de anul precedent

Figura 4. Creditarea sectorului privat de către sistemul bancar în EU, perioada 2002-2007, modificări

procentuale faţă de anul precedent Sursa: calculele autorului în baza Rapoartelor anuale ale BNM

Sursa: Rapoartele anuale ale BCE

~ 11 ~

Referito r la R. Moldova, men ţ ion ă m c ă calculele reflect ă credita re a sectorului privat doar în moned ă na ţ ional ă. ˛n conformi t at e cu informa ţ ia preze nt a t ă în figura 3, este evide nt ă lipsa unei continuit ăţi a credit ă rii sectorului privat, ceea ce provoac ă o situa ţ ie de haos economic, incertitudine şi discontinuitate a procesului de produc ţ ie, care, ulterio r, afecteaz ă negativ sectorul de producere al economiei.

Un alt indicator, care sublinia z ă difere n ţ el e major e existente, compara t i v cu sistemul bancar din spa ţiul european, este sist emul ratelor de dobînd ă (tabelul 1).

Tabelul 1. Sistemul ratelor de dobîndă în spaţiul european şi în R. Moldova Ratele de dobînd ă la depozite 1-2% Sistemul bancar al spaţiului

european Ratele de dobînd ă la credite bancare 5-6%

Ratele de dobînd ă la depozite bancare 20% Sistemul bancar al R. Moldova

Ratele de dobînd ă la credite bancare 25% Sursa: r ea li z at de autor în baza datel or BNM ş i BCE, 2008.

Nivelul ratelor de dobînd ă atît la depozit e, cît şi la creditel e bancare acordat e de

că t re sistemul bancar trebuie dimi nuate treptat. Reducerea brusc ă a acestor indicatori ai sectorului bancar poate provoca panic ă în rîndurile depone n ţ i l o r bancari şi retrage r e a masiv ă a disponibi l i t ăţ ilor b ă ne şt i din conturile curente şi de depozi t. Aceasta ar fi cauza apari ţ i ei riscului de lichidit at e şi de insolvabilitate , ceea ce, în nici un caz, nu ar conduce la consolidar e a sistemului banc ar autohton, ci la perturb ă r i semnificative, în special, în b ă ncile comerciale de dimensiuni mici.

La bursa de valori financiar-integrat ă, nu sunt marcate impedimente efective în reali-zarea investi ţiilor în activele preferate de c ătre agen ţii economici. Actualmente, euro-spa ţiul este deschis pentru perspectivele financiare. ˛n plus, ţările euro-spa ţiului sunt considerate deschise atît pentru intr ările, cît şi pentru ie şirile fluxurilor de ISD. Astfel, în perioada 2001-2006 reziden ţii euro-spa ţiului de ţineau o pondere de 34% în totalul portofoliului interna ţional al ac ţiunilor şi 44% în totalul portofoliului interna ţional al obliga ţiunilor.

Este evident faptul c ă, începînd cu anii 90 ai sec. XX, integrare a burselor de valori europene a înregistrat tempouri mult mai înalte şi rapide, în compara ţ i e cu bursele de valori americane. ˛n perioa da 1997-2007, investitorii euro-spa ţ iului şi-au dublat, practic, ponder e a ac ţ iunilor de ţ i nute de la 22%, în anii 1992-1998, pîn ă la 37%, în anii 1999-2007. Această cre şt e r e este semnificativ ă atît pe plan na ţ i o na l, cît şi pe plan interna ţi o n a l � investi ţi i le în ac ţ iuni realiz a te de euro-investitor i au dep ăşit dublul şi investi ţ i il e americane direc ţi o n a t e spre achizi ţ i a ac ţ iunilor.

Dezvolta r ea recent ă a burselor de valori europene presupune identificarea unor as-pecte importa n t e cum sînt:

1) Respectarea condi ţ i il o r necesare în care integr a re a financiar ă va avea loc cu minimum de riscuri, comparat i v cu pia ţa segment a t ă a obliga ţ iunilor. Aceast ă condi ţ i e devine simpl ă în cazul în care indicatori i ac ţiunilor na ţ i o na l e dep ăşesc cu mult varia ţi a indicatoril o r portof o l iului global. Analizel e empirice nu sunt ambigue pentru euro-spa ţ iu: deviere a standa rd a pie ţ e i interne dep ăşe şt e valoare a indicatoril o r EMU corespunz ă t o ri. Cu alte cuvinte, integr a r e a bursei

~ 12 ~

de valori a condus la minimiz a re a costurilor de capital şi, ulterio r, la stimu-larea cre şteri i economice;

2) Aplicarea unui model multifactoria l, în corespundere cu care circula ţi a ac ţiunilor este afectat ă nu doar de pia ţa portofoliului global, dar şi de stat şi de factorii industriali. ˛n acest context, s-a decis ca principiul de sus în jos, aplicat în selec ţ ia instrumentel o r financiare ale portofol iului, s ă fie modificat cu efectuarea investi ţ i il o r sectoria le, şi nu a celor regionale.

˛n ceea ce prive şt e sectorul finanţelor publice, a r mo n i z a re a acestuia vizea z ă respectarea criteri i l o r de converge n ţă, impleme n t a r ea evide n ţ e i contabi le conform stan-dardel o r interna ţ i o n a l e şi gestiunea eficient ă a resurselor publice prin monitori z a re a indicatorilo r de perform a n ţă. Vorbind despre criteri i l e de converge n ţă, putem men ţ i o n a că Tratatul de la Maastricht condi ţ i o n e a z ă participarea în cadrul Uniunii Economice şi Monetar e de îndepl i n i re a unor criteri i- ţi n t ă cantitat i v e de referi n ţă - cunoscute sub denumirea de Criterii le de la Maastricht. Aceste criterii se refer ă la:

r a t a sc ă zut ă a infla ţ ie i, care s ă nu dep ăşe asc ă cu mai mult de 1,5 % cele mai bune perform a n ţ e ale statelor-membr e participant e în anul dinain te a exami n ă r i i ;

dobînzi sc ă zute pentru credit el e pe termen lung, care s ă nu dep ăşe asc ă cu mai mult de 2% dobînzile din cele mai performa n te state-membre part icipante în anul dinainte a examin ă r i i ;

un deficit bugetar, care s ă nu dep ăşe asc ă 3% din PIB; d a t o r i e public ă cumulat ă, care să nu dep ăşeasc ă 60% din PIB; stabilit a t e a cursului de schimb, în sensul men ţ i n e r i i cursului na ţ io n a l în limitel e marjel o r normal e de fluctua ţi e ale MRS2, pentru cel pu ţ i n doi ani înainte a intr ă rii în zona euro.

˛n Europa, Tratatul de la Maastricht a introdus regulile fiscale pentru ţă r i l e-membre ale UE prin Procedurile de Deficit Excesiv (PDE), care, mai tîrziu, au fost fortif icate şi complet a te prin Pactul de Stabil i ta t e şi Cre şte r e (PSC). ˛n afara acestor criteri i, au fost lua ţ i în calcul şi o serie de al ţi factori, cum ar fi gradul de integra r e al pie ţe l o r, soldul balan ţ e i de pl ăţ i, costul unitar al for ţ e i de munc ă, PIB-ul pe cap de locu-itor, precum şi alte elemen te releva n t e pentru stabili ta t ea pie ţ el o r. Trebuie de subliniat import a n ţ a analiz e i unor tendin ţe privind deficitul bugetar, precum şi a indicatoril or care au condus la aceste situa ţ i i în cadrul Uniunii Europene.

˛n Uniunea European ă, făcînd abstrac ţ i e de cre şt e r e a Produsului Intern Brut şi reducerea nivelurilor absolute de datori e public ă şi deficit bugetar (figura 5), se poate constata c ă ponderea acestor indicatori în PIB prezint ă tendin ţe mai slabe.

Din datele figurii 5, se observ ă că, în anii 2006 şi 2007 au fost înregi strate cele mai înalte nivele ale indicatori l o r anali z a ţ i. Astfel, în anul 2006, raportul dintre totalul veniturilor publice şi PIB înregistrat în grupurile de ţă ri UE27 şi UE15 a atins nivelul de 45,2% şi 45,7% respectiv, cel mai înalt nivel în ultimi cinci ani. Veniturile fiscale ale ţă r i l or din grupul UE27, în anul 2006, au fost împ ă r ţ i t e în mod uniform: impozite din produc ţ ie şi importuri � 33,9%, contribu ţi i sociale � 33,5% şi impoz i te curente pe venituri, avere etc. � 32,3%. ˛n noile ţă r i-membre ale UE, predomi n ă impozi te indirecte ca form ă a veniturilor publice.

˛ n grupul ţă ri l o r UE27, veniturile fiscale (inclusiv contribu ţ i i le sociale) ale guvernului au crescut în anul 2006 pîn ă la 41,2% din PIB, atingî nd nivelul de peste 90%

~ 13 ~

din totalul veniturilor publice. ˛n zona euro (EA13) a fost observat ă, practic, aceea şi cre şt e re a veniturilor fiscale pîn ă la 41,8% din PIB.

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

2004 2005 2006 2007 2008

PIB şi

Dat

oria

Pub

lică,

mln

.€

-350000

-300000

-250000

-200000

-150000

-100000

-50000

0

Defic

it, m

ln.€

PIB UE-15 PIB UE-27 DatPub l UE-15DatPub l UE-27 Deficit UE-15 Deficit UE-27

Figura 5. Dinamica indicatorilor macroeconomici pentru UE-15 si UE-27

Sursă: Provision of deficit and debt data for 2007. Eurostat. News Release, 54/2008 - 18 April 2008. EU eco-nomic data pocketboo k, European Commission. 1-2009, Quarter l y.

Totodat ă, în anul 2006, ponderea cheltuielilor publice în PIB-ul ţă ri l o r din grupul

UE27 a atins nivelul de 46,8%, cel mai sc ă zut nivel în ultimii cinci ani; pentru grupul ţă r i l or EA13 acest indicator era egal cu 47,3%. Cel mai înalt nivel a fost înregistrat în anul 2003 (47,5%). Transferurile sociale reprezi n t ă cea mai import a n t ă component ă a cheltuielil o r publice alc ă tuind 42% din totalul cheltuielilo r publice ale UE. ˛n 2007, în compara ţ i e cu anul 2006, deficitul guvern ame n t a l în ambele grupuri de ţă ri EA15 şi EU27 s-a diminuat, în timp ce datoria public ă a crescut în expresie absolut ă. ˛n zona euro, deficitul guvername n t al a sc ă zut de la 1,3% din PIB, în 2006, la 0,6%, în 2007, iar pentru grupul de ţă ri EU27 acesta a sc ă zut de la 1,4% la 0,9%. ˛n zona euro, raportul dintre datori a public ă şi PIB s-a diminuat de la 68,4% la sfîr şi tul anului 2006 la 66,3% la sfîr şi tul anului 2007, iar în grupul de ţă ri EU27 de la 61,2% la 58,7%. Acelea şi tendin ţ e s-au men ţ inut şi pe parcursul anului 2007, cînd odat ă cu creşte re a PIB, s-au înregistrat cele mai înalte valori ale defi citului bugetar la grupurile de ţă ri UE27 şi UE15.

˛n Capitolul III „ Evoluţia şi performanţele sistemului financiar al Republicii Moldova”, au fost examin a t e etapel e form ă r i i şi constituirii sistemului financiar din Republica Moldova, precum şi baza legislativ ă a func ţ i o n ă r i i componentel o r acestuia. De asemenea, a fost realiza t ă analiz a eficien ţ e i, particularit ăţ i l e func ţ i o n ă rii şi tendi n ţ e le actuale în dezvo l t a re a princi palelor subsisteme financiare : sistemul bugetar, sistemul bancar şi al pie ţ e i financiare nebancare.

˛n R. Moldova, în anii 2003-2007, ponderea veniturilor şi a cheltuielilo r bugetului consolida t a cunoscut o cre şt e r e de la 34,1%, în 2003, la 41,6% în PIB, în anul 2007, iar cheltuielile respectiv 33,1% şi 41,8% (tabelul 2.).

~ 14 ~

˛n anii 2005-2007, ponderea veniturilor şi a cheltuielil o r buget ului consolidat a cunoscut o cre şte re absolut ă, care se justific ă, în special, printr-o nou ă abordar e a siste-mului bugetar şi consolidarea indicatorilo r bugeta ri în cadrul bugetului public na ţional. Astfel, veniturile au constituit 38,6%, în 2005 şi 41,8% în PIB, în anul 2007 (în conti-nuare, fiind pu ţin mic şo r a ţ i în anul 2008), iar che ltuielile, respectiv 37% şi 42,0%.

Tabelul 2. Dinamica veniturilor, cheltuielilor şi a excedentului (deficitului) bugetului public naţional al R. Moldova

Indicatorii 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Venituri publice totale, mln.lei 9430,1 11407,6 14694,9 17847,8 22292,0 25516,9

Ponderea veniturilor totale în PIB, % 34,1 35,6 39,9 40,5 41,8 40,6

- din care veniturile fiscale, % 79,8 84,6 83,0 89,9 88,8 88,6

Ponderea veniturilor fiscale în PIB, 27,2 30,1 32,04 35,9 37,1 36,0

Cheltuielile publice totale, mln lei 9147,3 11252,3 13949,3 17978,5 22415,6 26146,9

Pondere a în PIB, % 33,1 35,1 37 40,8 42,0 41,6

Excedentul (deficitul) bugetului, mln. lei 282,8 69,5 578 -126,1 -123,6 -630,0

Pondere a în PIB, % 1 0,2 1,5 -0,3 -0,23 -1,0

Sursa: realizat de autor în baza rapoar te l o r anuale ale Ministerului Finan ţ el or pe anii 2003-2009. ˛n perioada analiz a t ă, dinamica soldului global denot ă prezen ţa unor elemente

destabili za t o a re, ceea ce î şi las ă amprent a asupra întregului mecanism de bugetare. Deficitul Bugetului Public Na ţ i on a l în PIB a fost nesemnificativ şi s-a înregistrat în anii 2006-2008. Totodat ă, în Republica Moldova, existen ţ a excedentului bugetar nu este condi ţ i o na t ă de surplusul veniturilor publice, ci de lipsa surselor de finan ţ a re în afara veniturilor bugetului şi necesitatea onor ă ri i angaja me n t el o r la datori a extern ă şi inter n ă din contul veniturilor fiscale. ˛n Republica Moldova, se preconizeaz ă o men ţi ne r e a deficitului public la nivelul de 0,5% din PIB, în perioada 2004�2010.

Partea covâr şi t oa r e a veniturilor publice fiind mobili z a t ă prin metode fiscale, constituie, în medie, 81% sau 33% în PIB, iar veniturile fiscale acumulate la nivelul Bugetului de Stat şi Bugetele Locale circa 24,4% în PIB. Un asemenea grad de re-distribuire a PIB, prin interme d iul bugetului public na ţ i o na l, situeaz ă Republica Mol-dova la limita inferio a r ă, compara ti v cu ţă r i l e dezvolta t e, unde im pozi t e l e agrega t e au repreze n t a t între 40-50% din PIB.

Analiza mai comple x ă a structurii cheltuielilo r publice (figura 6), reflect ă că ponderea cea mai mare o de ţ i n cheltuielil e pentru ac ţ iuni sociale. Astf el, putem observa că înv ăţă m î n tului i-au fost alocate, din fonduri publice, sume echivalent e cu 6,6%-8,2% din PIB, iar media de 7,5% din PIB situeaz ă Republica Moldova pe primel e locuri între ţă r i le post-tranzit o r i i.

Ocrotirea s ă n ăt ăţ i i constituie un alt domeniu de interes major pentru societatea noastr ă, care a ră mas f ă r ă acoperir e în activit ate a practic ă. Sumele cheltuite pentru să n ă t at e, în perioa d a anali za t ă, au reprez e nt at între 3,9% şi 5,4% din PIB. Transformînd

~ 15 ~

aceste sume ca medie pe un locuitor, avem: aproxi ma t i v 710 lei/locuitor în 2008. Se poate spune c ă tendin ţa de cre şt e r e a acestui indicator este favor a b i l ă şi se datore a z ă unor reforme în acest domeniu, îns ă ră mîne actual ă problem a calit ăţ ii serviciilor medicale. Cheltuielil e privin d asisten ţ a social ă de ţ i n o pondere însemnat ă în totalul cheltuielil o r sociale şi au înregistrat o cre şt e r e de la 9,3%, în 2003, pînă la 12,6%, în 2008. Transformî n d aceste sume ca medie pe un locuitor, avem: aproxi ma t iv 1778 lei/locuitor în 2008. O asemenea cre şt e r e a acestui indicator este benefic ă şi situeaz ă Republica Moldova al ă turi de alte ţă r i ale Europe i de Est.

0

3

6

9

12

15 %

˛ n v ăţă m în t 6.6 6.8 7.2 8.2 7.9 8.2

Ocr o t ir e a s ă n ă t ăţii 3.9 4.2 4.2 4.8 4.9 5.4

Asist en ţa social ă 9.3 10.2 11.3 11.7 12.3 12.6

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Figura 6. Ponderea principalelor categorii de cheltuieli pentru

acţiuni sociale în PIB Sursa: realizat de autor în baza rapoartel or anuale ale Ministerului Finan ţelor al Republicii Moldova pe anii 2003-2008.

˛n perioad a analiz a t ă, dinamica soldului global reflect ă prezen ţ a unor elemente

destabili za t o a re, ceea ce las ă o ampren t ă asupra întregului mecanism de bugetare, în timp ce datoria public ă înregistrea z ă un trend descresc ă t o r de la 78%, în 2000, pîn ă la 18,5%, în 2008 (figura 7) .

-4-3.5

-3-2.5

-2-1.5

-1-0.5

00.5

11.5

2

20002001

20022003

20042005

20062007

2008

Def

icit

/ PIB

, %

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

Dat

oria

pub

lică

/ PIB

, %

Deficit / PIB, % Datoria publică / PIB, %

Deficit bugetar, limita UE

Datoria publică, limita UE

Figura 7. Dinamica datoriei publice şi deficitului bugetar în Republica Moldova

Sursă: elaborate de autor în baza da telor tabelului 3.11 Anexa 19.

~ 16 ~

Unel e re p e r e ale pol i t icii buget a r-fiscal e a Republicii Mold o v a se ref l ect ă ş i în Memo r a n dumul actuali z a t cu pr i v i r e la pol i t i cil e econ o mice ş i fi na ncia r e pen t ru 2008, închei a t de c ă t r e Guver nul Republ icii Moldo v a ş i Fondul Mone t a r Europ e a n la 30 iunie 2008. Unul din puncte l e de rea l i z a r e cu succes a Progr a mului de Activi t a t e a Guver nului, conf o r m Memor a n dumului, ţ i n e de asigura r e a pro m o v ă r i i une i pol i t ici buge t a r-fiscale, care s ă asigure o sus ţ i n e r e puter n ic ă a tend i n ţ e i de re ducere a inf l a ţ i e i, p ăstrî n d neschim b a t e, în acel a ş i ti m p, obiectiv e l e de de z v o l t a r e ge n e r a l e stab i l i t e în Bugetul de Stat.

De asemenea, Memorandumul prevede c ă politica fiscală va r ă mî ne austeră pentru a susţ i n e tendi n ţa de reducere a infla ţ ie i şi a spori încreder ea în progra m. Bugetul a fost rectificat pentru asigurarea unei pozi ţ ii fiscale mai austere, prin acumularea veniturilor suplimen t a r e la buget, cu scopul atingerii unui buget echilibrat, în timp ce cheltuielil e au fost majorate pentru a permite im plemen t a re a noului sistem de asisten ţă social ă şi asigurarea condi ţ i i l o r pentru un nivel mai înalt de investi ţi i.

˛n ceea ce prive şt e pia ţ a bursier ă, dacă bursa de valori din Uniunea European ă îşi are origin il e sale în ţă r il e înalt dezvolt a te, pe terito r iul acesta activea z ă eficient de zeci de ani, în R.Moldova experie n ţ a este foarte modest ă, activit a te a bursier ă fiind lansat ă în anul 1995. Pe întreaga perioa d ă de activit a te a CNPF, num ă rul total al societ ăţi l o r pe ac ţiuni, ale c ă r o r emisiuni de valori mobili a re au fo st înregistrate în RSVM (Registru de Stat al Valorilor Mobilia r e), ţ i nut de c ăt r e CNPF, este în jurul la 5000 de entit ăţ i. Volumul total al emisiunilor de valori mobili a r e înregistrate în RSVM este de circa 19,8 mlrd. lei, din care 12,5 mlrd. lei - ac ţ iuni plasate la înfiin ţa r ea societ ăţi i şi 7,3 mlrd. lei ac ţiuni plasate prin ac ţ iuni suplime nt a r e.

1144.3

697.6

466.4

1646.2

375.4

683.7

1274.5

220.59324.8

217

172

130

13

8788

104

114

81

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 20080

50

100

150

200

250

Volumul emisiunilor efectuate la înfiinţarea societăţilor pe acţiuni (mil. lei)Numărul emisiunilor efectuate la înfiinţarea societăţilor pe acţiuni

Figura 8. Dinamica emisiunii de valori mobiliare în R.Moldova,

în perioada 2000-2008 Sursa: el ab or a t de autor în baza datel or din tabelul A11.5.

~ 17 ~

˛n figura 8, sunt reflectate num ărul emisiunilor efectuate la înfiin ţ a r ea societ ăţ i l o r

pe ac ţ iuni şi volumul acestora. ˛n perioa da analiz a t ă, observ ă m c ă cel mai mare volum de valori mobiliar e emise se atribuie anului 2004, respectiv cu o valoare de 1646.2 mil lei, ceea ce dep ăşe şt e de 5 ori rezultatel e anului 2003 şi de 7.5 ori ale anului 2008 (s-au selectat anii 2003 şi 2008 din considerent e l e celor ma i mici valori din perioada anali z at ă). După rezultatel e anului 2004, la Bursa de Valori din R. Moldova, s-a înre-gistrat o sc ă d e re brusc ă a emisiunii hârtiil o r de valoare. Astfel, volumului titlurilor de valoare emise în anul 2005 este de 4. 4 ori mai mic decît în anul 2004.

˛n ceea ce prive şt e piaţa asigurărilor, devenit ă parte component ă a pie ţ e i finan-ciare nebancare, este evide n t faptul c ă tempourile cre şt e ri i PIB-ului sunt mult mai rapide decît ale cre şte ri i volumelor prime l o r încasate. Analizî n d, în parale l, cota pe care o reprezi n t ă în PIB, constat ă m c ă asigur ă ri l e în R.Moldova ocup ă un loc neînsemnat în economia ţă r ii, care în perioada 2003-2008, a cons tituit, în medie, 1,2% din PIB. Situa ţ ia nu se schimb ă esen ţ i a l în 2008 în raport cu a. 2003, cota asigur ă r i l o r în PIB a crescut doar cu 0,41%, în timp ce PIB s-a dublat.

Tabelul 3. Dinamica indicatorilor de bază ai pieţei asigurărilor din Republica

Moldova, anii 2003-2007 Anii / indicatori 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Popula ţ ia, mii. loc. 3,618 3,607 3,600 3,589 3,5153,567

Prime de asigurare-reasigurar e încasate, mii. lei 289,90 379,01413,36558,98 724,2837,2

Cota asigur ărilor în PIB, % 1,05 1,18 1,10 1,27 1,36 1,46

Prima medie pe cap de locuitor, lei 80,13 105,08114,82155,75206 234

Nr. companiilo r de asigurare 43 28 32 33 33 33

Prima medie pentru o companie, mii. lei 6,74 13,54 12,92 16,94 18,0025,37

Sursa: în baza datelor raportului CNPF din 2008. Conform datelor din tabel, cota asigurărilor sau gradul de penetra r e a asigur ă rilor

în economie (volumul primel o r de asigurare încasate ra p o r t a t la produsul intern brut), în perioada 2003-2007, a constituit, în medie, 1,15% în PIB, comparati v cu alte state unde aceast ă cot ă se situeaz ă între 8-10%. Gradul de penetra re a asigur ă r i l o r în economi e arat ă contribu ţ i a sectorului asigur ă r i l o r la crearea PIB. Situa ţ ia nu se schimb ă esen ţi a l, în raport cu anul 2003 cota asigur ăr i l o r în PIB a crescut în 2007 doar cu 0,3%, în timp ce PIB-ul în aceea şi perio a d ă s-a dublat.

Un alt indicator reflect ă densitatea asigurării. Prima medie pe cap de locuitor a crescut de la 80 lei (sau 6$) în 2003 pîn ă la 190 lei (sau 18$) în 2007. Conform totalurilor anului 2007, volumul primelo r de asigurare acumulate pe cap de locuitor s-a majora t fa ţă de anul 2006 cu 3,2$. Prima medie pe cap de locuitor a crescut de la 80 lei (sau 6$) în 2003, pînă la 190 lei(sau 16$) în 2007.

˛n peri o a d a 2003-2007, num ă rul asigur ă t o r i l o r s-a mic ş o r a t cu 10 compa n i i. ˛n 2004, numă rul comp a n i i l o r a sc ă zut de la 48 la 38, în 2005, acest proces nu s-a stop a t,

~ 18 ~

pe pia ţă ră m î n î n d 32 de compa n i i, pent ru ca, în 2007, num ă rul lor s ă ati n g ă 33 (a ap ă rut «Asterr a Group»). Dimi nuare a num ă rului comp a n i i l o r de asigura r e se dat o r e a z ă concuren ţ e i crescînd e, reî m p ă r ţ i r i i pie ţ e i de asigur ă r i, concen t r ă r i i de capi t a l, necon f o r m ă r i i comp a n i i l o r la ceri n ţ e l e cu priv i r e la m ă r i m e a cap i t a lului statuta r. Aceast ă mic ş o r a r e n-a inf luen ţ a t neg a t i v pia ţ a asigur ă r i l o r, deoa r ece au disp ă rut comp a n i i neî nsem n a t e, cu excep ţ i a ,,Dona r is Asigur ă r i de via ţă �. ˛ncas ă r i l e ce ţ i n de asigur ă r i l e faculta t i v e, cum ar fi: asigurar e a imo b i l e l o r ş i bunuril o r casnice; asigur ă r i l e me d ical e ş i de accide n t e ; asigur ă r i l e de vi a ţă sunt foa r t e mod este. Cît pri v e ş t e ni v e lul de desp ă gubi r i - cre ş t e r e a ind icat o rului dat poa t e fi exp l icat ă pri n fa p tul c ă desp ă gubi r i l e pe AORCA se achit au f ă r ă re ţ i n e r e a uzurii.

Noile exigen ţe privin d capitalul vor conduce la consolidar e a pie ţe i, vor spori interesul investitori l o r str ă i ni impor t a n ţ i fa ţă de pia ţa de asigur ări din Moldova. Dup ă precedenta majora r e a limite i capita lului social de la 300 000 lei la 2 milioane lei, num ă rul compani i l o r s-a mic şo r a t. La sfîr şi tul anului 2007, companii l e de asigur ă ri aveau rezerv e şi fonduri de asigurare în sum ă de 442,5 milioane de lei, de aproape dou ă ori mai mult decît suma desp ă gubirilo r pl ăt i te.

R. Moldova s-a clasat pe ultimul loc din Europa la capitol e l e ponder e a asigur ă r i l or de r ăspundere în PIB şi prime subscrise pe locuitor, arat ă un studiu realiza t la sfîr şi tul anului 2007 de Asocia ţ i a Actuarilor din Moldova. Potrivit Asocia ţ ie i, cheltuielile pentru asigurare de ţi n e au în 2006 o pondere de circa 1,5% din totalul cheltuielilor unei persoane, compara t i v cu media european ă, care constituie 6,5%. Densitate a asigur ă r i l o r (valoare a primel o r de asigurar e pe cap de locuitor) a atins, în anul 2007, nivelul de 12,18 euro pe cap de locuitor, fiind in cre şt e re cu 32,8% fa ţă de nivelul anului 2006. Valoarea redus ă a acestui indicator este determi n a t ă, în mare parte, de nivelul de trai şi de calitat e a vie ţi i popula ţ ie i. Cre şt e r e a expone n ţ ia l a a veniturilor din prime de asigurare, în perioada 2000-2007, este considerat ă de unii exper ţ i drept consecin ţă a consolid ă rii pie ţe i asigur ă rilor prin cerin ţe tot mai dure privin d capita lul social şi a cre şt e r ii compet i t i vi t ăţ ii, sub aspect calitat i v, a pie ţ e i asigur ă r i l o r.

˛n Capitolul IV „Racordarea sistemului financiar al Republicii Moldova la exigen-ţele integrării europene”, sunt vizate probleme l e armoniz ă ri i cadrului legislativ din sfera financiar ă a Republicii Moldova la standarde l e şi cerin ţ ele europene, precum şi sublinia te riscurile, amenin ţă r i l e, p ă r ţ i l e forte şi slabe, şi oportunit ăţi l e economie i na-ţ i o n a l e, evaluarea c ăr o r a este necesar ă în procesul elabor ă ri i direc ţi i l o r de ac ţiune în vederea alinie r i i la exigen ţ e l e europene. Totodat ă, sunt prezen ta t e metode formal e de procesare a informa ţ i i l o r în vedere a cre şt e ri i eficien ţ ei func ţ i o n ă r i i şi gestiunii siste-mului financiar în concorda n ţă cu propriet ăţi le specifice ale acestuia.

Eforturile considera b il e privin d alinie re a activit ăţ i l o r din toate sferele sistemului financiar la standar d e le europene realiza t e în ultimii ani de c ă tre Guvernul R. Moldova şi institu ţ i i l e responsabile, în strict ă concordan ţă cu Planul de ac ţ iuni R. Moldova � Uniunea European ă. Acţ iunile reali z at e constituie prima etap ă din cadrul procesului complex al preg ă t i r ii capitol el o r în care este împ ă r ţ i t acquis-ul comunitar în vedere a negocieril o r privin d aderar e a la Uniunea European ă. Pentru perioada imediat urm ă t o a r e, armoniza r e a cadrului normati v din sfera financiar ă a R. Moldova la cea europea n ă trebuie s ă urm ă r e asc ă alinie r ea la actele norma t i ve adapta te la nivel comunitar ce

~ 19 ~

vizea z ă regulamen t el e, directivel e, deciziil e, recomand ă r i l e, rezolu ţ i il e, avizel e, acor-durile şi conven ţ i i le privin d urm ă t o a r e le capitol e : dispozi ţi i financiare şi bugetare, impozita re a, uniunea economic ă şi monet a r ă, libera circula ţ i e a capitalului, institu ţ i il e, uniunea vamal ă, întrepri n d e r il e mici şi mijlocii etc.

˛n baza cercet ă ri l o r realiza te, se poate sublinia faptul c ă func ţ i on a l i ta te a oric ă rui sistem financiar este determin a t ă de o serie de proprie t ăţ i. Astfel, proprie t ăţ il e distinctive ale sistemului financiar, pentru o economie func ţ i o na l ă, se refer ă la: eficacitate, multi-tudinea elemente l o r componen t e şi caracterul neomog e n al acestora, emerge n ţa, ierarh i a, multifunc ţ i o na li ta t ea, elasticitatea, adapta re a, supravie ţuirea, siguran ţ a sistemului finan-ciar, securitate a sistemului, sensibilita t ea şi flexi bi l i ta t ea.

Aceste pr o p r i e t ăţ i se re f e r ă la în t r e gul siste m fi n a nci a r, da r ş i la fi eca r e com-po n e n t ă a acestuia. Tot o d a t ă, din an a l i z a ef ectuat ă în cad rul cerce t ă r i i, consta t ă m ca de f i n i t o r i e pa r t icula r i t a t e a sist e mului fi n a nci a r, car e re zul t ă din fa p tul c ă se op e r e a z ă cu o mult i tud i n e de in d ica t o r i fi n a nci a r i, une l e fi i n d op e r a ţ i o n a l e, iar al t e l e de re zul t a t e. ˛n ve d e r e a cre ş t e r i i ef ici e n ţ e i func ţ i o n ă r i i ş i gest iun i i siste mului fi n a nci a r, ţ i n î n d con t de com p l e x i t a t e a acestuia, este necesa r ă util i z a r e a me t o d e l o r fo r m a l e. ˛n acest con t e x t, dev i n e i m p o r t a n t pr ocesul sel ect ă r i i in f o r m a ţ i i l o r necesar e pe n t ru ad o p t a r e a deci z i i l o r fi n a nci a r e, astf e l, încît s ă fie pr ocesa t ă numa i in f o r m a ţ i a uti l ă, înt r-un ti m p cît ma i scurt.

˛n urma cercet ă ri l o r realiza te, sublinie m c ă principalele direcţii de acţiune privind armon i z a r ea sistemului financiar la exigen ţe l e europene se refer ă la:

p l a n i f icarea dezvo l t ă r i i economiei na ţi o n a l e, pornind de la obiectivele macro-economice clare, prin determ i n a re a unor domenii sau sfere de activitat e priorit a r e (produc ţ ie şi servicii), care vor contribui la cre şt e r e a economic ă sustenabi l ă ;

e l a b o ra r e a strategi e i de dezvolt a re economic ă pe termen lung, care se va axa pe l ă r g i re a sferei sectorului privat şi identi f icarea instrumente l o r politicilor eco-nomice şi financiare, care s ă stimuleze şi să sprijin e domeni i le de activita t e prio-ritare în cadrul fiec ă re i etape sau perioa de stabili te ;

urm ă r i r e a concordan ţ ei strategiei de dezvoltare economic ă cu aspira ţ ii le integr ă-rii europene prin elabor a re a regleme n t ă ri l o r şi a actelor normative, conform standard e l o r europene pentru fiecare component ă a sistemului financiar autohton şi optimiz a r e a circuitulu i fluxurilor financiare în cadrul economiei na ţ i o na l e;

a r mo n i z a r ea calitat i v ă a sistemului financiar presupune urm ă rirea şi imple me n-tarea trepta t ă a standarde l o r europene privind organizar e a, mana ge mentul, conta-bilita t ea şi controlul în cadrul fiec ă r e i verigi;

a r mo n i z a r ea cantit at i v ă presupune stabilire a unui set de indicatori specifici fie-că r e i componente a sistemului financiar şi determi n a r e a m ă r i m i l o r optime pentru fiecare perio a d ă de realiza r e a strategi e i de dezvolt a r e pe termen lung, în vederea atinge r i i nivelel or medii europene.

~ 20 ~

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI Ţ i n â n d cont de practicile intern a ţ i o n a l e şi de tendi n ţ e le actuale ale dezvo lt ă rii eco-

nomice a R. Moldova, în leg ă tur ă cu armoni z a r ea sistemului fianciar la exigen ţ e le inte-gr ă rii europene, formul ă m principalel e concluzii şi recomandări :

1. Sistemul financiar din R. Moldova, privit prin prisma ultimel o r restructur ă ri la nivelul sectorului financiar nebancar şi a fluxurilor financiare, ce au loc între verigi le componente, distincte din punct de vedere al specificului activit ăţ ilor desf ăşurate, cu-prinde: sistemul fi nanciar public; finan ţ e le între p ri n d e r i l or ; sistemul bancar; pia ţa finan-ciar ă nebancar ă.

O asemenea delimi t a r e a structurii sistemului financiar ofer ă posibili ta t ea : d e t e r mi n ă ri i abord ă r i l o r referi t oar e la crearea doctrine i financiare a statului; introducerii sistemului unic de no ţ iuni şi definir e a unic ă a acestora, atît la nivelul profesionist-practic, cît şi în procesul de integr a re ;

d e t e r mi n ă ri i abord ă r i l o r legate de elabor a re a modelelo r economico-mate-matice de formare şi mi şcare a resurselor financiare ale ţă ri i, a căr o r destina ţi e func ţ i o na l ă trebuie s ă devin ă prognoz a r e a, planificarea şi analiza distribuirii valorii PIB şi alini e r ea lor la standar d e le europene ;

p r e lu ă ri i experi en ţ e i europene în ceea ce prive şte creare a şi unificarea spa ţiului economic european, ţi n î n d cont de faptul c ă ţă ri l e europene au dispus de dou ă modele diferit e ale si stemelor financiare şi anume: domina t de sectorul bancar şi domin a t de pia ţ a de capita l ;

e v a lu ă r i i cadrului legislativ corespunz ă t o r şi a elabor ă r i i pachetului unic de acte norma t i v e intercorela te cu cele europene, referi t o r oa r e la func ţ i o n a re a sistemului financiar şi monito ri za r e a lui ulterioa r ă.

2. Sinteza practicii europene în constituirea şi armonizarea sistemului financiar a scos în eviden ţă avantajele şi dezavantajele celor dou ă modele. ˛n ceea ce prive şte R. Moldova, sistemul bancar autohton r ămîne, în continuare, reperul de baz ă al economiei na ţionale în contextul mobiliz ării şi repartiz ării resurselor financiare temporar libere. Bursa de valori, la moment, nu reprezint ă participantul-leader, care ar concura, sau cel pu ţin ar coopera în domeniul de concentrare a fluxurilor financiare semnificative, r ămînînd doar la pozi ţia de înregistrare a tranzac ţiilor cu valorile mobiliare. n acest context de idei, credem c ă sectorul bancar, îndeplinind rolul mecanismului investi ţional real şi aplicabil în economie, trebuie să constituie pilonul de baz ă al sistemului financiar în procesul armoniz ării cu structurile europene. Concomitent, nivelul ratelor de dobînd ă atît la depozitele, cît şi la creditele bancare acordate de c ătre sistemul bancar trebuie diminuate treptat.

Armoniz a r e a regleme n t ă rilor BNM şi a legisla ţ i e i na ţi ona le la norme l e interna-ţ i o n a l e va contribui la consolidare a sistemul ui bancar, contribuind, astfel, la majora r ea gradului de competi ti v i ta te bancar ă şi la cre şte r ea nivelului de încredere a clien ţ ilor în stabilit a te a şi siguran ţ a b ă ncilor comerciale.

3. Regula bugetar-fiscal ă a Tratatului de la Maastricht a avut un impact semnificativ asupra ciclurilor bugetare în cadrul UE, îns ă a creat pu ţ i n e constrînger i pentru politica bugetar-fiscal ă în ţă r i le-membr e mari. De asemenea, toate ţă ri l e-membre ale UE au fost obliga te s ă adopte reguli şi standarde unificate de c ontabi li t at e în sectorul public pentru a asigura func ţi o na r e a Procedurilor de Defic it Excesiv PDE. Pe parcursul

~ 21 ~

integr ă r i i în UME, ţă ri l e-membre ale UE au fost obliga te s ă depun ă la Comisia Euro-pen ă Rapoarte de Converge n ţă cu explicarea modului în ca re pot fi atinse obiectivele date sau s ă fie men ţ i nute deficitul şi datori a public ă sub nivelurile critice. Pentru a deveni membru al UME, ţă ri l e trebuie s ă fie sub limite l e stabili te de PDE pentru deficitul bugetar şi datoria public ă.

4. Pentru urm ă r i r e a tendin ţe l o r actuale în dezvolta r e a sectorului bugetar al R. Mol-dova, au fost determi n a ţ i indicatori i bugetari, care vizeaz ă nivelul, dinamica şi structura veniturilor, cheltuielil o r, datori e i publice şi a deficitului bugetar. Printre aspectele ne-gative, men ţ i o n ăm tendin ţ a actual ă de formare a veniturilo r bugetare, pe seama impo-zitelo r indirecte, care nu poate fi poziti v ă pentru ţ a r a noastr ă, întrucît afecteaz ă direct popula ţ i a vulnera bi l ă. Fenomenul cre şterii ponderii impozitelor indirecte demonstreaz ă incapacitatea econom i e i de a sus ţ i n e actualul sistem de impozi t ar e direct ă, motiv pentru care statul apelea z ă, tot mai mult, la impozi te l e indir ecte, impactul c ă rora este dificil de identi ficat de c ăt r e popula ţ ie. De asemenea, vorbin d în termen i calitat i v i, se observ ă o structur ă ineficient ă a cheltuielilor publice.

˛n ceea ce prive şt e aplicarea politicii bugetar-fiscale, se consider ă că criteri il e de converg e n ţă reprez i nt ă indicatori ai unei politici macroeconomice genera t oa re de stabilit a te. Astfel, consider ă m c ă, în R. Moldova, este necesar ă ini ţ i e re a unor ac ţ iuni sau m ăsuri de politic ă macroeconomic ă privind atinge r e a trepta t ă a tuturor criteriil o r prin includerea lor în strateg ia na ţional ă de dezvolt a re pe termen lung şi, respectiv, în CCTM, şi care vizea z ă:

criteriul economic, identi f icat prin existen ţa unei economii de pia ţă fun-cţ i o na l e;

i m p l e m e n t a r e a unor prevede r i specifice ale aquis-ului privind Uniunea Eco-nomic ă şi Moneta r ă.

5. Analiza particularit ăţ ilor func ţ i o n ă r i i pie ţe i financiare nebancare a scos în eviden ţă mai multe deficien ţ e în activita t e a segmente l o r componen t e. Netransparen ţa, lipsa de informa r e şi lipsa culturii investi ţ i o n a l e în R.Moldova s-au reflectat negativ asupra activit ăţ i i bursei de valori. Astfel, bursa de valori na ţ ional ă înregistreaz ă un volum nesemnificativ de tranzac ţi i, dar nu toate b ă ncile comerciale sunt cotate la burs ă şi nu toate apar la burs ă în calita t e de participan ţ i profesioni şt i, ceea ce condi ţio n e a z ă suple ţ ea informa ţ i e i preze n t at e despre calita t ea unei societ ăţ i bancare, limitî n d percep ţi a corect ă a publicului larg.

˛n acest context, recomand ă m intensificarea colabor ă r ii între sectorul bancar şi bursa de valori a R. Moldova. Dac ă facem o analiz ă a portofol iului investi ţ i o na l al b ă ncilor comerciale, vom depista o situa ţ i e deplor a b i l ă în acest domeniu. Majorit a te a b ă ncilor comerciale prefe r ă investi ţ i il e în valori le mobili a r e de stat (men ţ i o n ă m c ă şi acestea, sunt pur reprez e n ta ti v e), şi le ignor ă pe cele corpora t ive. Aceast ă alegere a sectorului bancar denot ă, încă o dat ă, că prefer i n ţe l e investi ţ i o n a l e în economia na ţi o n a l ă ţ i n de stabil it at ea şi continuitatea dezvol t ă ri i sectorului privat din R. Moldova.

6. Sectorul de asigur ări din Moldova este nesemnificativ şi pu ţin dezvoltat, în compa-ra ţie cu alte ţări ale Uniunii Europene, de şi num ărul societ ăţilor de asigur ări este destul de mare, în raport cu capacitatea pie ţei. Cercet ările efectuate permit elaborarea recomand ărilor privind unele direcţii de perfec ţionare a asigur ărilor în Republica Moldova:

~ 22 ~

e l a b o ra r e a, pe o perioa d ă durabil ă de timp, a unui program-concept, privind dezvolt a r e a pie ţe i na ţ i o na le a asigur ă r il o r, care ar determi n a extind e r e a cadrului legislativ al asigur ă ri l o r şi ar lua în considera ţie obiec ţi i le asocia ţii l o r profesionale ale asigur ă t o ri l o r şi ale Camere i de Comer ţ şi Industrie a Republicii Moldova.

mecanismul asigur ării obligatorii, dup ă cum demonstreaz ă experien ţa ţărilor, cu o economie de pia ţă dezvoltat ă, este pe larg folosit de stat în scopul garant ării stabilit ăţii sociale şi al acceler ării dezvolt ării economiei. Astfel, urmeaz ă a fi stabilite perspectivele asigur ării obligatorii în domeniul agrar, ecologic şi social, precum şi justificarea introducerii tipurilor noi de asigur ări obligatorii.

d e t e r mi n a re a mecanismului particip ă r ii asigur ă ri l o r în cadrul sistemului de credit a r e ipotecar ă pe termen lung, atît în calitat e de garant al compens ă rii consecin ţ e l o r diferi t e l o r riscuri, cît şi în calitat e de investitor institu ţi o n a l, precum şi crearea unui sistem eficient de asigurare de riscuri investi ţ i o na l e;

asigurarea concordan ţ ei regimului na ţ i o na l de regleme n t a re a asigur ă r i l o r şi a activit ăţ ii de asigurare cu principiil e şi standa r d e le europene, precum şi dezvoltare a colabor ă r i i cu autorit ăţ i le de supravegh e r e din alte state.

7. Aprecierea concordan ţei strategiilor na ţionale cu procesul ajust ării cadrului le-gislativ al Republicii Moldova la standardele europene reflect ă eforturile considerabile pri-vind alinierea activit ăţilor din toate sferele sistemului financiar la standardele europene rea-lizate în ultimii 3 ani de c ătre Guvernul R. Moldova şi institu ţiile responsabile, în strict ă concordan ţă cu Planul de ac ţiuni R. Moldova � Uniunea European ă. Pentru perioada ime-diat urm ătoare, armonizarea cadrului normativ din sfera financiar ă a R. Moldova la cea european ă consider ăm c ă trebuie s ă urm ăreasc ă alinierea la actele normative adaptate la nivel comunitar ce vizeaz ă regulamentele, directivele, deciziile, recomand ările, rezolu ţiile, avizele, acordurile şi conven ţiile privind urm ătoarele capitole: dispozi ţii financiare şi bu-getare, impozitarea, uniunea economic ă şi monetar ă, libera circula ţie a capitalului, in-stitu ţii, uniune vamal ă, întreprinderile mici şi mijlocii etc.

8. ˛nl ă turarea deficien ţe l o r şi atinge r ea obiectivel o r prioritare ale Republicii Moldova trebuie s ă fie bazate pe valori f icarea tuturor oportunit ăţ i l o r existente, în spe-cial, a celor ce ţi n de proximitat e a ţă ri i cu UE şi de disponibil i t a t e a organismelor finan-ciare inter n a ţi o na l e de a acorda asisten ţă financiar ă ţă r i i pe termen mediu. Concomitent, este import a n t ă utilizare a punctelor forte ale ţăr i i pentru a reduce expunerea la riscurile poten ţ ia le, îndeosebi la cele care se refera la exacerbare a vulnerab i l i t ăţ ii ţă ri i, cre şt e r e a să r ăciei şi a inega l i t ăţ i i popula ţi e i.

Armonizar e a sistemului financia r al R. Moldova la exigen ţ ele europene poate fi reali z at ă în mod treptat, prin determi n a re a clar ă a etapel o r şi integra r ea acestora în strate gi a na ţ i o nal ă de dezvoltare pe termen lung. Criza mondial ă actual ă va conduce la schimb ă r i majore în func ţi o n ar e a sistemel o r bancare şi a pie ţe l o r de capital din Comunitat ea European ă, axîndu-se, în mare parte, pe noi regleme n t ă r i şi o supraveghe r e mai calita ti v ă a opera ţ iunilor desf ăşurate. Consider ă m c ă, în prezent, în R. Moldova, regleme n ta r ea şi supravegh e r e a pie ţe l o r bancare şi financiare constituie puncte forte. Astfel, schimb ă r i l e, ce se vor produce, în acest sens, în ţă r i l e europene, vor putea fi implemen t a t e concomitent şi în ţa r a noastr ă.

~ 23 ~

LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI În reviste: 1. Cibotaru I. Structura sistemului financiar şi deciziile investiţionale. În: Drept,

Economie şi Informatica. 2007, nr 3(13), p.76-78. 2. Cibotaru I. Reglementarea activităţii de asigurare – premisa consolodării

sistemului financiar al Republicii Moldova. În: Drept, Economie şi Informatica. 2008, nr 1(14), p.113-117.

3. Cibotaru I. Influenţa factorilor macroeconomici asupra structurii sistemului financiar. În: Economica. 2008, nr1 (31), p.17-19.

4. Cibotaru I. Evoluţia sistemului bancar autohton. În: Economica. 2009, nr 2 (66), p.37-44.

5. Cibotaru I. Present development of Republic of Moldova’s budgetary system. În: Economica. 2010, nr 1.

6. Cibotaru I. Armonizarea cadrului legislativ la exigenţele integrării europene. În: Studia Universitatis, Seria „Ştiinţe exacte şi economice”. 2009, nr 7 (27).

În materialele simpozioanelor: 7. Cibotaru I. Finan ţă r i le interna ţ i on a l e. ˛n: Tezele conf. a V-a şti i n ţ i f ice studen ţ e şti.

ASEM. 1997, p.36-39. 8. Cibotaru I. Zonele off-s hore � modalit a t e legal ă de evaziune fiscal ă. ˛n: Probleme l e

economice actuale în vizi unea tineretului studios. Tezele conf. a VII-a şt i i n ţ i f ice studen ţ e şt i. ASEM. 1999, p.101-105.

9. Cibotaru I. Abord ă r i le conceptuale cu privire la sistemul financiar european. ˛n: Cercetare a economic ă a tineri l o r savan ţ i în condi ţ i i le edific ă ri i societ ăţi i bazate pe cunoa şt e re. Tezele conf. şt ii n ţ i fice int. a tineri l o r cercet ă t o r i, Edi ţ ie I-a. IEFS, IMI-NOVA. Chi şi n ău, 2008, p.374-377.

10. Cibotaru I. Financial system stability and develop me n t. ˛n: 2008 � Anul Tineretului în R.Moldova. Tezele simpozio nu lui int. al tineril o r cercet ăt o r i. ASEM, 2008, vol.I, edi ţ i a a VI-a, p.212-214.

11. Cobzari L., Cibotaru I. Concordan ţ a strateg ii l or na ţ i o n a l e cu procesul ajust ă ri i cadrului legislativ privind sistemul fina nciar al Republicii Moldova la standa rdele europene. ˛n: Dezvoltarea economic ă în contextul aspira ţ iei de integrare european ă. Perspective şi Realiz ă ri. Tezele conf. Şt ii n ţ i fice int. 23-24 octombrie 2009. USM, Chi şi n ău, 2009, p.342-348.

~ 24 ~

ADNOTARE Cibotaru Igor

„Armonizarea sistemului financiar al Republicii Moldova la exigenţele integrării europene” teza de doctor în economie, Chişinău, 2010

Structura tezei. Teza d e doctor cuprinde: introducer e, patru capitole, concluzii şi recomand ă r i, bibliogr a fi e din 195 numiri, 19 anexe. Volumul lucr ă rii este de 150 de pagini text de baz ă, 47 de figuri şi 20 de tabele. Rezultatele ob ţ i nute sunt publicate în 6 reviste şi 5 publica ţi i în materi al el e simpozi oa n e l or.

Cuvinte-cheie: active bancare, buget public na ţ i o na l, burs ă de valori, capital normativ total, deficit bugetar, rentabi l i t a t e a activel or, rentabilitatea ca pitalului propriu, sistem financiar, suficien ţ a capitalului ponderat la risc.

Domeniul de studiu: sistemul financiar al Republicii Moldova prin prisma exigen ţ i l o r integr ă rii europene.

Obiectivele tezei: a n a li z a concep ţ i i l o r fundamen t a le privin d sistemul financiar al statului şi al elemen t e l o r compone n t e; anali za exper ie n ţ ei acumulate în func ţionarea componen t e l o r sistemului financiar al st atelor membre ale Uniunii Europene; urm ă r i r e a evolu ţ i e i în formare a structurii sistemului financiar şi regle me n t a re a acestuia în R. Moldova; eviden ţ i e re a particularit ăţ il o r existente în cadrul fiec ă rei componente a sistemului financiar; determ i n a re a direc ţi i l o r de perfec ţ i o n a re a cadrului legislativ din sfera financiar ă a R. Moldova, în contextul ajust ăr i i la standarde l e europene.

Noutatea şi originalitatea ştiinţifică const ă în: delimi t ar e a sferei de cuprinde re a sistemului financiar al Republicii Moldova prin prisma particularit ăţi l o r în constituirea şi dezvol t a r e a rela ţ i i l or financiare în cadrul economie i na ţ i o na l e; sistemat iz a re a şi genera l i z a r e a experi e n ţ e i ţă ri l o r europene privind constituirea şi armoni z a r ea sistemel o r financiare propri i în perioada cre ă ri i, integr ă ri i şi dezvol t ării spa ţ iului economic european; dimensionarea contribu ţ i e i verigilo r component e la formarea unei structuri consolidate a sistemului financiar şi func ţi o n a lit a te a acestuia prin prisma circula ţ ie i fluxurilor financiare; identi f icar ea element e l or cu influen ţă direct ă şi indirect ă asupra dezvolt ă r i i sistemului financ iar în vederea perfec ţ i o n ă r i i rela ţ i il or dintre compone n t el e acestuia şi a integr ă r i i coerente în sistemul fina nciar european; elabora r e a condi ţi il o r de baz ă privind impleme n t a r e a repreze n t ă r i l o r-standar d, valide şi func ţ ionale, conform unor propriet ăţi caracteristice sistemul ui financiar al R. Mo ldova în vederea solu ţion ă rii probleme l o r de proiectare şi gestiune.

Semnificaţia teoretică: de li mi ta re a şi dezvo lt a re a conceptului de sistem financiar şi identi f icarea sferei de cuprinde r e în Republica Moldova ; sinteza experie n ţ ei ţă ri l o r europene în armonizarea şi integr a re a sistemelo r financiare propri i, formularea unor principii şi etape în construirea sistem ului financiar al R. Moldova în vederea asocierii la UE; determi n a re a direc ţi i l o r de consolida re a sistemului financiar al R. Moldova în func ţ i e de priori t ăţ i le în cadrul fiec ă r e i component e.

Valoarea aplicativă. Recomand ă r il e elabo r at e pot fi aplicate în activit at e a practic ă a ministerel o r, departame n t e l o r, a institu ţ iilor publice impli cate în procesul armoniz ă r i i şi integ r ă ri i europene, impleme n t a rea lor contribuind la realiza r ea aspira ţ ie i R. Moldova de integra re în structurile europene.

~ 25 ~

ADNOTATION

Cibotaru Igor „Harmonization of the Financial System of the Republic of Moldova to the

Requirements of the European Integration” Doctor in economy degree thesis work, Chisinau, 2010

Structure of the thesis work. The doctor of science thesis work consists of:

introduction, four chapters, conclusions and pr oposal, bibliogra p hy with 195 titles, 19 annexes, 150 pages of basic text, 47 pictures and 20 tables. The obtaine d results were published in 6 scientific papers and used in 5 sc ientif ic confere nces.

Key words: banking assets, nationa l public budget, stock exchange, total regulatory capital, public defici t, return on assets, return on equity, financial system, risk based capital adequacy.

Field of research: f i n a ncial system of the Republic of Moldova through the angle of the requirements of European integra t i o n.

Objective of the thesis: a n a lysis of the fundame n t a l concepts of the public financial system; study ing and summarizin g of the experie nce of European countries relate d to harmoni z at i o n of own financial systems during creation and develop me n t of the European space; pointin g out of the existi ng peculiarities of each component part of the financial system; ex aminat i o n and analysis of the contribution of all componen t parts to the formatio n of the financial system; determi n a t i o n of the directions for improve m e n t of the legislativ e framew o r k in the financial sphere of the R.Moldova in the context of adjusting to the European standar ds.

Scientific newness and originality consists in: d e l i m i t a t i o n of the sphere of covering of the financial system of the Re public of Moldova with considerat i o n of peculiarit i es of creatio n and developm e n t of financial re latio nships of the nationa l economy ; identif ication of the propert i es which are characteristic to the financial system of the R. Moldova ; systematiz i ng and summariz i n g of the experi e nce of the European countries related to creat ion and harmonizat i o n of ow n financial systems during creation, integrat i o n and developme n t of th e European economic sp ace; determin a t i o n of participati o n of each compone n t loop in the format i o n of a consolidate d structure of the financial system, and functioni ng of this system depending on m ovement of financial flows; identi fication of elemen ts with dire ct and indirect influence on develo p m e n t of the financial system with the purpose of improving the relati onships between its different componen t parts and coherent integrati on in the European financial system.

Theoretical significance consist in: determi n at i o n of the role of the financial system in the integra t i o n process; reveal i n g of the consequence of the stages of unification and consolidat i o n of the certain spheres of the financial relationships; determi n at i o n of criteria and financial mechanisms required in the integra t i o n process.

Applied value. The develope d recommendat i ons ma y be applie d in practical activities of ministries, departmen ts and pub lic institutions involved in the process of European harmon i z a t i o n and integra t i o n, their impleme n t at i on can contri bute to realiza t i o n of the aspiratio n of the Republic of Moldova regardi n g its integra t i o n in European structures.

~ 26 ~

АННОТАЦИЯ

Чиботару Игорь „Гармонозация финансовой системы Республики Молдова к требованиям

европейской интеграции ” диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук,

Кишинёв, 2010

Структура диссертации. Диссертационная работа состоит из: введения, четырёх глав, выводов и предложений, списка литературы из 195 наименований, 19 приложений, 150 страниц основного текста, 47 фигур и 20 таблиц. Полученные результаты опубликованы в 6 научных работах и материалах 5 научных кон-ференций.

Ключевые слова: банковские активы, национальный публичный бюджет, фон-довая биржа, совокупный нормативный капитал, дефицит, рентабельность активов, рентабельность капитала, финансовая система, достаточность основного капитала.

Область исследования: финансовая система Республики Молдова с учётом требований европейской интеграции.

Цели исследования: изучение фундаментальных концепций финансовой системы, особенности структуры и функционирования различных сфер финансовых отношений; рассмотрение опыта европейских стран по унификации финансовых сфер; исследование этапов развития финансовой системы Р. Молдова ; рассмотрение проблем гармонизации законодательной базы финансовой системы в соответствии с условиями и европейскими стандартами.

Научная новизна и оригинальность диссертационного исследования опре-деляются следующими положениями: определение сферы и структуры финансо-вой системы Республики Молдова учётом особенностей образования и развития финансовых отношений национальной экономики; выявлены свойства, характер-ные финансовой системе и аргументирована их важность в развитии националь-ной экономики ; систематизирован и обобщен опыт европейских стран, а так же разработки единой финансовой политики и определения общих критериев и финансовых механизмов ; определенно участие каждого звена в формировании консолидированной структуры финансовой системы ; выявлены факторы прямого и косвенного влияния на развитие финансовой системы с целью совершен-ствования отношений между различными звеньями и последовательной инте-грации в европейскую финансовую систему.

Теоретическая значимость : определениe роли финансовой системы в интеграционном процессе ; выявлениe последовательности этапов унификации финансовых сфер; определении критериев и финансовых механизмов, необхо-димых в интеграционном процессе.

Прикладная значимость. Сформулированные выводы и предложения могут быть использованы в практической деятельности министерств, департаментов и государственных учреждений связанных с принятием решений в финансовой сфере на различных иерархических уровниях причастных к интеграционному процессу.

~ 27 ~

CIBOTARU IGOR

ARMONIZAREA SISTEMULUI FINANCIAR AL REPUBLICII MOLDOVA

LA EXIGENŢELE INTEGRĂRII EUROPENE

Specialitatea 08.00.10- Finanţe; Monedă; Credit

AUTOREFERATUL tezei de doctor în economie

Aprobat spre tipar: 16.02.10. Hârtie ofset. Tipar ofset. Coli de tipar: 1,75.

Format: 60x84 1/16. Tiraj: 50 ex.

Comand nr.005.

Tipografi a Departa m e n tului Ed itorial-Poligra fic al ASEM Tel.: (+373 22) 402-986, 402-886