Citeşte fragmentele următoare: 

 1)     Copilul Ion Luca a fost dat la învăţătură la Şcoala primară de băieţi nr.1 din Ploieşti, „Şcoala Mare”, cu trei clase, iar din 1859, cu un adaos de două clase „reale”.

        În clasa a III-a, în şcolile din Muntenia, se predau deja franceza şi greaca. Aici a învăţat fiul lui Luca Caragiale „slova popească” cu popa Marinică şi cu dascălul Haralambie în curtea bisericii Sf. Gheorghe. Clasa I în 1859/60, având ca înstitutor pe Basile Drăgoşescu, iar din primăvară, pe C.Vispescu. După matricola şcolară, copilul, fiu de „avocat”, se remarcase la Română. Se îmbolnăveşte şi este retras de la şcoală, rămânâd în catalog cu o situaţie confuză.Totuşi, apare în 1860/61, la institutorul Zaharia Antimescu, în clasa aII-a. Este declarat premiant, primind cunună Revista Carpaţilor şi Istoria naturală. Clasa a III-a o face normal în 1861-1862, iar ca echivalenţă a clasei a IV-a va face clasa I „reală” unde franceza era predată de Rubin, greaca de I. Dumitriu, iar româna de Basile Drăgoşescu.  Rubin va avea ca înlocuitor pe Havrier Havone.

  (Marin Bucur, O biografie a lui I.L. Caragiale) 

2)     Învăţământul este general, obligatoriu şi gratuit. Doar că, zmeii născându-se cu toate cunoştinţele necesare, la şcoală se duc numai cei bătrâni, care-au uitat aproape tot. Îi vezi, cocârjaţi, cu ghiozdanele-n spinare, îmbrâncindu-se şi ţipând pe străzi. Adesea sunt urecheaţi de propriii  lor copii şi nepoţi sau puşi să spună câte o poezie. În cărţile de şcoală sunt povestite faptele eroice ale zmeilor care, de câte ori aveau ocazia, îi vârau pe Feţii-Frumoşi pân-la gât în pământ şi le tăiau capul. Învăţământul începe cu universitatea, continuă cu colegiul şi şcoala medie. Încununarea studiilor o constituie grădiniţa, dar puţini sunt zmeii care se pot lăuda că au ajuns atât de savanţi. Preşedintele Academiei trebuie să facă dovada că a absolvit şase luni de creşă. Cele mai importante grădiniţe sunt cele din Trikkta şi Sapata.

 (Mircea Cărtărescu, Enciclopedia zmeilor) 

    Redactează un eseu structurat, utilizând 4000-6000 de caractere, în care să prezinţi, comparativ,  modul de reflectare a temei şcoala  în cele două fragmente citate.

  În elaborarea eseului, vei avea în vedere  următoarele repere:  - prezentarea tipologiei  personajelor, în fiecare dintre cele două fragmente citate; - evidenţierea comparativă a specificului temei din cele două fragmente suport; -  relevarea rolului componentelor structurale şi expresive ale celor două fragmente

citate,  în reflectarea temei şcoala; - susţinerea argumentată a unui punct de vedere asupra modului în care se

particularizează tema în cele două fragmente suport.  

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului, vei primi 20 de puncte (câte 5 puncte pentru fiecare reper); pentru redactarea eseului, vei primi 10 puncte (organizarea ideilor în scris – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 2 puncte; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct; aşezarea în pagină/document – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 4000 de caractere.