test criminalis 2015 usm (1)

124
7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1) http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 1/124 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL  APROB  Şeful Departamentului___________  TEST nr ! Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA  Subiectul I:   Istoria apariţiei criminalisticii !! (3) Indicaţi condiţiile istorice şi premisele apariţiei cunoştinţelor cu semnificaţie criminalistică. Criminalistica este ştiinţa investigării infracţiunilor, care a apărut la finele sec. al XlX-lea, în urma eforturilor unor cercetători luminaţi, printre care un loc de frunte îl ocupă anns !ross,  "udecător de instrucţie austriac, ulterior profesor universitar, care a folosit această noţiune pentru a contura ansam#lul de cunoştinţe sistemati$ate ale unei noi ramuri ce tratea$ă te%nica, tactica şi metodica cercetării faptelor penale. &ai apoi, pe parcursul întregii sale evoluţii, criminalistica revenea de fiecare dată la sistemul şi o#iectul său de cunoaştere. 'entru prima data apariţia denumirii de criminalistica ca o stiinta concreta si primele idei despre o#iectul acestei discipline a fost utili$ata de către savantul austriac anns !ross (3), a declarat criminalistica drept o stiinta de sinestatatoare,destinata aplicarii reali$ărilor stiintelor naturale si te%nice in activitatea de urmărire penal a. *ermenul de criminalistica ,cunoscut din antic%itate,secole la rind semnifica stiintele "uridice ,toate ramurile dreptului aplicate in "ustitia  penala. !& (+)eterminaţi aportul cercetărilor care au stat la leagănul consolidării ştiinţei criminalistica. aca sa ţinem cont de premisele si condiţiile istorice de apariţie a cunoştinţelor cu semnificaţie criminalistica am putea sa facem o remarca in acest contet prin faptul ca un timp îndelungat criminalisticii ii era re$ervat doar rolul de a contrui#ui la aplicarea reali$ărilor stiintelor naturale si te%nice in activitatea org.de urm.penala,ca ulterior sa fie def.ca stiinta destinata utili$ării metod.stiintifice la investigarea cau$elor penale. Mitri$e'  tratea$a criminalitatea ca stiinta d/p mi"l.te%nice,metod.si procedeele destinate administrării pro#elor conform nr.pr.p. in vederea cercetării si prevenii infracţiunilor..0m putea spune ca din puctul de vedere a mai multor autori d/e definirea stiintei in cau$a in literature de specialit.definitiile date sunt in esenţa similare..0ctualmente in literatura criminalistica se discuta asupra te$ei potrivit careia o#.disciplinei in cau$a cuprinde legitatile procesului creării,descoperirii si eaminarii  pro#elor(urmelor material si ideale)infractiunii.'ornind de la anali$a opiniilor mentionate si totodata tint cont si de alte pucte de vedere ,criminalistica poate fi def.ca o stiinta d/e legitatile  procesului creării si administrării pro#elor infrac.,care ela#orea$a.in #a$a cunoştinţelor acestor legitati,met.,si mi"loace de cercetare criminalistica necesare descoperirii si prevenirii faptelor  penale. .3 (1)2valuaţi principalele etape de de$voltare a criminalisticii naţionale.

Upload: diana-boico

Post on 18-Feb-2018

217 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 1/124

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

 

APROB 

Şeful Departamentului___________  

TEST nr !

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I:  Istoria apariţiei criminalisticii

!!(3) Indicaţi condiţiile istorice şi premisele apariţiei cunoştinţelor cu semnificaţiecriminalistică.

Criminalistica este ştiinţa investigării infracţiunilor, care a apărut la finele sec. al XlX-lea, înurma eforturilor unor cercetători luminaţi, printre care un loc de frunte îl ocupă anns !ross,

 "udecător de instrucţie austriac, ulterior profesor universitar, care a folosit această noţiune pentrua contura ansam#lul de cunoştinţe sistemati$ate ale unei noi ramuri ce tratea$ă te%nica, tactica şimetodica cercetării faptelor penale. &ai apoi, pe parcursul întregii sale evoluţii, criminalisticarevenea de fiecare dată la sistemul şi o#iectul său de cunoaştere.'entru prima data apariţia denumirii de criminalistica ca o stiinta concreta si primele idei despreo#iectul acestei discipline a fost utili$ata de către savantul austriac anns !ross (3), adeclarat criminalistica drept o stiinta de sinestatatoare,destinata aplicarii reali$ărilor stiintelor

naturale si te%nice in activitatea de urmărire penal a. *ermenul de criminalistica ,cunoscut dinantic%itate,secole la rind semnifica stiintele "uridice ,toate ramurile dreptului aplicate in "ustitia penala.

!&(+)eterminaţi aportul cercetărilor care au stat la leagănul consolidării ştiinţeicriminalistica.

aca sa ţinem cont de premisele si condiţiile istorice de apariţie a cunoştinţelor cu semnificaţiecriminalistica am putea sa facem o remarca in acest contet prin faptul ca un timp îndelungatcriminalisticii ii era re$ervat doar rolul de a contrui#ui la aplicarea reali$ărilor stiintelor naturalesi te%nice in activitatea org.de urm.penala,ca ulterior sa fie def.ca stiinta destinata utili$ării

metod.stiintifice la investigarea cau$elor penale. Mitri$e' tratea$a criminalitatea ca stiintad/p mi"l.te%nice,metod.si procedeele destinate administrării pro#elor conform nr.pr.p. in vedereacercetării si prevenii infracţiunilor..0m putea spune ca din puctul de vedere a mai multor autorid/e definirea stiintei in cau$a in literature de specialit.definitiile date sunt in esenţasimilare..0ctualmente in literatura criminalistica se discuta asupra te$ei potrivit careiao#.disciplinei in cau$a cuprinde legitatile procesului creării,descoperirii si eaminarii

 pro#elor(urmelor material si ideale)infractiunii.'ornind de la anali$a opiniilor mentionate sitotodata tint cont si de alte pucte de vedere ,criminalistica poate fi def.ca o stiinta d/e legitatile

 procesului creării si administrării pro#elor infrac.,care ela#orea$a.in #a$a cunoştinţelor acestorlegitati,met.,si mi"loace de cercetare criminalistica necesare descoperirii si prevenirii faptelor

 penale.

.3 (1)2valuaţi principalele etape de de$voltare a criminalisticii naţionale.

Page 2: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 2/124

2ste ştiut că acţiunile de urmărire penală constituie #a$ă de cunoaştere ainfracţiunilor şi de organi$are a cercetării lor. 'rocesul de formare a teoriei şi

 practicii acţiunilor de urmărire penală are o istorie destul de lungă, fiecare etapă dede$voltare în evoluţia firească a tacticii poartă amprenta întregului proces deetensiune a dreptului penal, dreptului procesual penal şi a altor domenii, finali$atcu crearea criminalisticii ca ştiinţă, ca activitate practică şi disciplină "uridică destudiu. 2ste cunoscut că fundamentele teoretice ale criminalisticii au elementecomune cu ştiinţa dreptului procesual penal, de la care, s-a şi desprins în a doua

 "umătate a secolului al XIX -lea. In aspect istoric criminalistica a apărut şi s-ade$voltat în snul ştiinţei procesual-penale, cnd în pu#licaţiile lucrătorilor practicişi a savanţilor procesualişti au început să se formule$e recomandări concrete deefectuare a unui rnd de acţiuni de urmărire penală, de colectare şi fiare a surselor de informaţie pro#antă.. în #a$a generali$ării recomandaţiilofr criminalistice şi are$ultatelor investigaţiilor în domeniul înregistrării şi identificării persoaneiinfractorilor de la sfrşitul sec. al XIX - începutul sec. al XXlea s-a începutformarea criminalisticii ca ştiinţă.4a ora actuală tactica criminalistică pre$intă unsistem de te$e ştiinţifice şi recomandări practice, ela#orate în #a$a de$văluirii şistudierii legităţilor din sfera organi$ării, planificării şi efectuării urmăririi penale şi

 "udiciare,.în legătură cu adoptarea noilor Coduri de procedură penală în 5usia,5epu#lica &oldova, alte state esovietice marcate de principiul

contradictorialităţii se poate de vor#it de o nouă etapă în de$voltarea tacticiicriminalisticii în general şi a tacticii acţiunilor de urmărire penală, în special.

 Subiectul II: Tactica efectuării prezentării spre recunoaştere

6. (3) efiniţi noţiunea şi sarcinile pre$entării spre recunoaştere.In esenţă, pre$entarea spre recunoaştere constă în înfăţişarea martorului, victimei,

 #ănuitului sau învinuitului, a persoanelor şi o#iectelor aflate într-un anumit raportde legătură cu infracţiunea săvrşită, în vederea sta#ilirii dacă acestea sunt aceleaşicu cele percepute anterior în împre"urări, direct sau indirect, legate de activitateailicită a făptuitorului sau a altor persoane implicate.Ca formă de identificare criminalistică, pre$entarea spre recunoaştere constituie

una din cele mai eficiente modalităţi de identificare a cadavrelor necunoscute, desta#ilire a apartenenţei #unurilor sustrase în mod ilicit, a armelor şi uneltelor folosite la comiterea infracţiunii şi a altor o#iecte ce se referă la latura o#iectivă aacesteia.

&& ()* Sta+ili,i elementele ta$ti$ii #e pre-.tire a pre/ent.rii %pre re$un0a1tere. 'regătirea în vederea pre$entării spre recunoaştere presupune 7a) ascultarea preala#ilă a persoanei ce urmea$ă sa recunoască8 #) asigurarea condiţiilor necesare #unei desfăşurări a recunoaşterii8c) alegerea persoanelor şi o#iectelor pentru a fi pre$entate împreună cu cele

care tre#uie recunoscute.0cţiunile organului de cercetare în acest scop se vor #a$a pe anali$a a două

categorii de caracteristici7. !enerale ale persoanei sau o#iectului ce urmea$ă a fi recunoscut. 'entru persoane - rasa, seul, vrsta, constituţia fi$ică, semnalmentele individuale,îm#răcămintea8 pentru animale - specia, rasa, vrsta, culoarea8 pentru o#iectelemateriale - denumirea, destinaţia, forma, mărimea, culoarea, modelul.

6. pecificate în cadrul ascultării preala#ile de persoana c%emată sărecunoască.

3. esfăşurarea pre$entării spre recunoaştere şi materiali$areare$ultatelor o#ţinute 2. 50000 lei.

9elurile de pre$entarea spre recunoaştere la care se vor recurge sunt7 .recunoaşterea făptuitorului sau a victimei, după înfăţişare, mers, voce şi

vor#ire.5ecunoaşterea după înfăţişare şi după mers se reali$ea$ă în #a$a percepţiei

vi$uale, iar după voce şi vor#ire - a celei auditive mai puţin perfecte, ceea ceeplică aplicarea ei mai puţin frecventă.'rintre semnalmentele pe care se spri"ină,declaraţiile celor c%emaţi să recunoască

 persoane, pe primul plan se află trăsăturile anatomice (statice), cum ar fi,constituţia fi$ică, culoarea tenului (uneori şi a oc%ilor), culoarea şi natura părului,

Page 3: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 3/124

formele anatomice ale capului, aspectul feţei, dimensiunile elementelor constitutive ale acesteia, în special, ale nasului şi $onei #ucale.

6. 're$entarea spre recunoaştere după fotografie în situaţia în care anumiteîmpre"urări nu admit înfăţişarea nemi"locită a persoanei spre recunoaştere,. 4aaceastă modalitate de pre$entare se recurge în situaţiile în care7

- starea de #oală a celui ce tre#uie să recunoască face imposi#ilă c%emarea sa pentru a participa la efectuarea recunoaşterii8

-  persoana ce urmea$ă a fi recunoscută se ascunde, încercnd în acest mod să

se sustragă de la răspunderea penală8- învinuitul (#ănuitul) refu$ă categoric să participe la pre$entarea sprerecunoaştere8

3. 're$entarea spre recunoaştere a persoanelor după mers constituie, su# aspecttactic, o formă aparte de identificare a persoanelor, într-un mod sau altul, implicateîn activitatea infracţională. 4a această formă se recurge în ca$ul în care martorulsau victima declară că au perceput mersul specific al infractorului, care activamascat (cu faţa acoperită) ori se deplasa spre sau de la faţa locului, condiţii în care

 perceperea trăsăturilor feţei era cu neputinţă (părăsea locul faptei în direcţiaopusă).

:. 're$entarea spre recunoaştere după voce şi vor#ire 4a această modalitate cerecurge în două situaţii7 a) dacă victima susţine că a reţinut vocea şi vor#irea

agresorului care activa cu faţa mascată8 #) în ca$ul în care martorul declară că a perceput, integral sau parţial, dialogul între anumite persoane care s-a desfăşurat înmod confidenţial sau în condiţii ce nu permiteau percepţia vi$uală.9undamentul ştiinţific al acestei modalităţi de identificare îl constituie însuşirile

 principale ale vocii şi vor#irii de a se eteriori$a printr-o seamă de particularităţiindividuale caracteristice persoanei.

&2 (3* Cara$teri/a,i felurile 1i pr0$e#ura #e pre/entare %pre re$un0a1tere la$are 'a re$ur-e 0r-anul #e urm.rire penal. 4n urm.t0area %itua,ie567n timpul unui ata$ t4l8.re%$9 f.ptuit0rul $u 0 $a-ul. pe fa,. a %u%tra%+unuri materiale #in l0$uin,. 4n 'al0are #e ):::: lei Vi$tima amem0ri/at '0$ea 1i unele $u'inte r0%tite #e f.ptuit0r La ie1irea #in+l0$ f.ptuit0rul %;a 4nt4lnit $u un 'e$in #e;al 'i$timei $u $are au$0+0r4t 4mpreun. 4n %tra#.

In ca$ul dat va avea loc pre$entarea spre recunoastere dupa voce sau vor#ire catrevictima .

'rocedura7 in una din doua incaperi ce se afla alaturi se invita persoana care tre#uiesa recunoasca si patru martori asistenti. 0cestora li se va eplica drepturilesi vor fi preintimpinati de raspundere penala pentru recunoasterefalsa.0nc%etatorul cu doi martori trec in camera alaturata unde este

 persoana care urmea$a a fi identificata si doua sau trei persoane care vorcomplecta grupul de pre$entare spre recunoastere. *ot grupul de pre$entarese aran"ea$a in camera pentru ca sa nu fie va$ut de persoana c%emata sarecunoasca. 0poi se va duce un dialog cu fiecare persoana din grup pentruca persoana c%emata sa recunoasca sa auda anumite fra$e si cuvinte.;rganul care conduce activitatea va cere persoan ei c%emate sa recunoascasa declare daca a identificat vreo persoana dupa voce si vor#ire. *ot acest

 proces va fi inregistrat pe #anda magnetica sau videomagnetica.

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

Page 4: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 4/124

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = >

= ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPTDEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr &

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

Subiectul I.Cercetarea criminalistică a urmelor de mâini

.. (3) eterminaţi noţiunea şi importanţa criminalistică a urmelor papilare.Brmele de miini-re$ultatul modificarilor intervenite in mediul incon"urator prinactiunea omului, urmele sunt acele modificari produse in mediul incon"urator in timpul savirsiriiunor fapte preva$ute de legea

 

 penala

Brmele de mini în comparaţie cu alte urme, sînt cel mai des folosite la descoperirea şicercetarea infracţiunii, ele avnd o eficacitate mai mare. 0ceasta se aprecia$ă, reieşind dinaspectul funcţional al minilor şi totodată a pre$enţei pe ele a ecreţiilor sudoripare.

!& ()* Anali/a,i pr0priet.,ile 1i tipurile #e%enel0r papilarensemnătatea criminalistică a desenelor papilare se aprecia$ă reieşind din7 a) individualitatea(unice) #) sta#ilitatea (fie) c) inaltera#ilitatea desenelor papilare. e cunosc trei tipuri dedesene papilare7 a) 0rc (adeltic) unde liniile, care formea$ă desenul, îşi iau începutul de la olatură a falangetei şi cur#nd în centrul ei, pleacă spre latura opusă. esenele de acest tipsînt cele mai simple după construcţie şi se întlnesc relativ rar (aproimativ +D din numărultotal), ele pot fi de două feluri simple şi şatră. esenele papilare şatră au liniile papilare lacentru îndoite, formnd un pin. #) 4at (monodeltic)> liniile care formea$ă $ona centrală adesenului, îşi iau începutul de la o latură a falangetei şi atingnd partea centrală a acesteia,revin spre aceiaşi latură, formnd o figură în formă de laţ. *erminaţiile liniilor orientate spre

marginea degetului, poartă denumirea de liniile $onei centrale sau mai sînt numiteEpicioruşeF, iar partea rotundă a laţului > EcapF. 'e partea de sus a laţului, liniile sîntamplasate ca nişte curente în "os, care convoaie laţul în partea de sus şi "os. 4ocul undecurentele se desprind formea$ă o figură triung%iulară, numită EdeltăF. 4aţurile pot avea o

Page 5: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 5/124

construcţie relativ simplă, ct şi mai complicată. *oate desenele în laţ, altfel numite şimonodeltice se împart în detrodeltice şi sinistrodeltice > delta plasată în partea dreaptă şidelta plasată în partea stngă. esenele de tip laţ, în funcţie de compleitatea desenului potfi 3: simple, laţ rac%etă, gemeniGesenele în laţ sînt cele mai des întlnite, constituindaproimativ =+D din numărul lor total. c) Cerc - acest desen papilar are două delte > una pe

 partea dreaptă, alta pe cea stngă, relativ de $ona centrală a desenului papilar (mai rar seîntlnesc trei şi c%iar patru delte). ntre delte este amplasat desenul su# forma unor ovale,

spirale, elipse sau vrte". esenele în cerc se împart în simple şi compuse. 0cest tip de desenconstituie aproimativ 3@D din cantitatea totală de desene papilare!2(3* E%tima,i p0%i+ilit.,ile e"perti/ei #a$til0%$0pi$e 1i a materialel0r $e

tre+uie pu%e la #i%p0/i,ia e"pertului9 4n %itua,ia9 4n $are #e la l0$ul%.'=r1irii unui furt prin p.trun#ere au f0%t ri#i$ate trei amprente#i-itale 1i e"i%t. inf0rma,ii9 $e permit a +.nuii $. infra$,iunea a f0%t%.'=r1it. #e $.tre $etLa1$0

In ca$ul dat va putea fi efectuata eperti$a dactiloscopica, epertului i se va punela dispo$itie amprentele digitale ridicate si modelele de comparatie. *oatematerialele epediate epertului tre#uie sa fie verificate daca sunt veridicesi daca au fost fiate si ridicate conform procedurii. 0mprentarea cet.4asco se va face conform procedurii , degetele acestui vor fi rulate pe ofisa dactiloscopica > acesta si va fi materialul de comparat. 2pertuluirevenindui o#ligatia de a compara amprentele ridicate si materialul decomparat pentru a identifica faptuitorul.

 Subiectul II. Expertiza repetată şi cea suplie!tară&!(2* Defini,i n0,iunea 1i temeiurile #i%punerii e"perti/ei repetate 1i

e"perti/ei %uplimentareacă organul de urmărire penală care a dispus efectuarea eperti$ei, la invocare de către una

dintre părţi sau din oficiu, ori instanţa de "udecată, la cererea uneia dintre părţi, constatăcă raportul epertului nu este complet, iar această deficienţă nu poate fi suplinită prinaudierea epertului, se dispune efectuarea unei eperti$e suplimentare de către acelaşiepert sau de către un alt epert.

acă conclu$iile epertului sînt neclare, contradictorii, neîntemeiate, dacă eistă îndoieli în privinţa lor şi aceste deficienţe nu pot fi înlăturate prin audierea epertului sau dacă afost încălcată ordinea procesuală de efectuare a eperti$ei, poate fi dispusă efectuareaunei eperti$e repetate de către un alt epert sau alţi eperţi

&&()* E'i#en,ia,i temeiurile 1i pr0$e#ura #e #i%punere a e"perti/el0r >u#i$iare2perti$a se dispune şi se efectuea$ă, în mod o#ligatoriu, pentru constatarea7 ) cau$ei morţii8 6)gradului de gravitate şi a caracterului vătămărilor integrităţii corporale8 6= 3) stării psi%ice şifi$ice a #ănuitului, învinuitului, inculpatului în ca$urile în care apar îndoieli cu privire la stareade responsa#ilitate sau la capacitatea lor de a-şi apăra de sine stătător drepturile şi intereselelegitime în procesul penal8 3 ) stării psi%ice şi fi$ice a persoanei în privinţa căreia se reclamă căs-au comis acte de tortură, tratamente inumane sau degradante8 :) vîrstei #ănuitului, învinuitului,inculpatului sau părţii vătămate > în ca$urile în care această circumstanţă are importanţă pentrucau$a penală, iar documentele ce confirmă vîrsta lipsesc sau pre$intă du#iu8 +) stării psi%ice saufi$ice a părţii vătămate, martorului dacă apar îndoieli în privinţa capacităţii lor de a percepe "ust

împre"urările ce au importanţă pentru cau$a penală şi de a face declaraţii despre ele, dacă acestedeclaraţii ulterior vor fi puse, în mod eclusiv sau în principal, în #a$a %otărîrii în cau$a dată8 =)altor ca$uri cînd prin alte pro#e nu poate fi sta#ilit adevărul în cau$ă.

Page 6: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 6/124

Considerînd că este necesară efectuarea eperti$ei, organul de urmărire penală, prin ordonanţă,iar instanţa de "udecată, prin înc%eiere, dispune efectuarea eperti$ei. n ordonanţă sau înînc%eiere se indică7 cine a iniţiat numirea eperti$ei8 temeiurile pentru care se dispune eperti$a8o#iectele, documentele şi alte materiale pre$entate epertului cu menţiunea cînd şi în ceîmpre"urări au fost descoperite şi ridicate8 între#ările formulate epertului8 denumirea instituţieide eperti$ă, numele şi prenumele persoanei căreia i se pune în sarcină efectuarea eperti$ei.Cererea de solicitare a efectuării eperti$ei se formulea$ă în scris, cu indicarea faptelor şi

împre"urărilor supuse constatării şi a o#iectelor, materialelor care tre#uie investigate de epert.;rdonanţa sau înc%eierea de dispunere a efectuării eperti$ei este o#ligatorie pentru instituţia sau persoana care urmea$ă să efectue$e eperti$e. 4a efectuarea eperti$ei din iniţiativă şi pe contul propriu al părţilor, epertului i se remite lista între#ărilor, o#iectele şi materialele de care dispun părţile sau sînt pre$entate, la cererea lor, de către organul de urmărire penală. espre aceasta seîntocmeşte un proces-ver#al. Hănuitul, învinuitul sau partea vătămată poate solicita organului deurmărire penală sau, după ca$, procurorului dispunerea efectuării eperti$ei. 5efu$ul dedispunere a efectuării eperti$ei poate fi contestat în modul sta#ilit de pre$entul cod.&2(3* Me#ita,i a%upra $riteriil0r #e apre$iere a rap0rtului #e e"perti/.

repetat. #e $.tre in%tan,a #e >u#e$at. 1i 0r-anul #e urm.rire penal.

In cadrul raportului de eperti$a repetata se va determina veridicitatea faptelor nousta#ilite de catre epert, se va preci$a valoarea lor pro#anta. 0precierearaportului presupune determinarea pertinentei si admisi#ilitatii faptelorconstatate de epert in #a$a cunostintelor sale speciale, adica dacaconclu$iile la care acesta a a"uns repre$inta fapte ce tin de o#iectul

 pro#atiunii intr-o anumita cau$a penala iar faptele si impre"urarile de faptce constituie fondul raportului de eperti$a, au fost sta#ilite in ordinea

 preva$uta de legislatia procesual penala. 0stfel aprecierea presupuneverificarea competentei epertului, conditiilor in care a activat el aconclu$iilor lui, a raportului de eperti$a in intregime. e va verifica cumse respecta dispo$itiile legii cu privire la dispunea si efectuarea eperti$eirepetate. In cadrul eperti$ei repetate si anume in raportul dat se vorcerceta pro#ele care au facut o#iectul eaminarilor eecutate ale primeieperti$e , dar pot fi eaminate si unele materiale suplimentare. 0stfel innoul raport tre#uie sa fie argumentate motivele care au condus la tragereaanumitor conclu$ii , tre#uie preci$ate si demonstrate motivatia apelarii lametodele si mi"laocele te%nice utili$ate. Continutul raportului de eperti$atre#uie sa fie #ine determinat, redat intr-o forma ingri"ita . *re#uie sa fie oconcordanta intre conclu$iile epertului si pro#ele eistente in cau$a.

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare

 <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+

Page 7: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 7/124

? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

 

APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr 2

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I: Traseologia criminalistică.!! (3) efiniţi noţiunea de traseologie şi specificaţi sarcinile acesteia.traseologia se pre$intă ca un domeniu #ine determinat al criminalistica destinat

cunoaşterii legităţilor formării urmelor infracţiunii şi ela#orării metodelor şimi"loacelor te%nico-ştiinţifice necesare descoperirii, fiării şi eaminării acestoratn vederea sta#ilirii faptei, identificării făptuitorului şi determinarea tuturor împre"urărilor cau$ei.*raseologia are următoarele sarcini7

 studierea legităţilor formării diferitelor categorii de urme materiale aleinfracţiunilor.-ela#orarea metodelor şi mi"loacelor te%nico-ştiinţifice necesare descoperirii,

fiării şi ridicării urmelor infracţiunii.ela#orarea metodicilor efectuăriieperti$elor traseologice.

- ela#orarea metodelor şi mi"loacelor te%nice de prote"are a valorilor socialede atentări infracţionale.

!& ()* F0rmula,i n0,iunea #e urm. a infra$,iunii 1i fa$e,i 0 $la%ifi$are a l0rIn opinia noastră mai potrivită este concepţia conform căreia clasificarea urmelor se face în #a$aa patru criterii mai importante, şi anume7 natura urmel0r9 fa$t0rul $reat0r #e urme9 ni'elul #em0#ifi$are a %up0rtului (o#iectului primitor de urmă) şi m0#ul #e f0rmare a urmel0rupă natura lor, urmele infracţiunii se grupea$ă în două categorii7 urme-formă, create prinreproducerea construcţiei eterioare a unui o#iect pe suprafaţă sau in volumul altuia şi urme-

materie, ce pot apărea pe parcursul săvrşirii acţiunilor infracţionale în formă de fragmente deo#iecte, resturi de su#stanţe ca urmare a interacţiunii a două sau mai multe o#iecte materiale.in categoria urmelor-formă le vom menţiona pe cele tradiţional numite traseologice, carereproduc forma şi relieful suprafeţei de contact a o#iectelor creatoare, ca, de pildă, a celor demini, de picioare, de îm#răcăminte, a mi"loacelor de transport etc. in categoria a doua, maifrecvent utili$ate în practica "udiciară, pot fi amintite fragmentele de o#iecte (resturi de alimente,cio#uri de sticlă, de veselă, elemente desprinse din o#iectele vestimentare, inclusiv fi#re din

 produse tetile) şi diferite su#stanţe pulverulente sau lic%ide (rumegătură metalică, lemnoasă, saua materialelor de construcţie, pete de natură organică şi anorganică ş. a.). 0tt urmele-formă, ctşi cele materie se pot manifesta su# aspect macroscopic şi microscopic.Conform factorilor creatori, urmele frecvent întlnite la faţa locului se împart în7 create de om

(omeoscopice!, şi create de obiecte materiale (mecanice!.

Page 8: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 8/124

Brmele %omeoscopice sunt de două categorii7 a) create prin reproducerea construcţiei eterioarea diferitelor părţi corporale şi a îm#răcămintei (a minilor, picioarelor, dinţilor, #u$elor,o#iectelor de îm#răcăminte) pe suprafaţa sau în profun$imea o#iectelor din mediul încon"urătorşi #) create su# diverse forme de su#stanţe #iologice, aparţinnd corpului uman (fire de păr, petede snge, depuneri de salivă, spermă, miros ş. a.).Brmele mecanice reproduc construcţia eterioară a o#iectelor-corpuri solide. în criminalisticăacestea sunt divi$ate în urme de instrumente (unelte) şi urme ale mi"loacelor de transport.

'otrivit nivelului de modificare a suportului, urmele infracţiunii se împart în7 de adâncime, de suprafaţă şi periferice.

Brmele de adncime se pre$intă în formă de modificări esenţiale de profun$ime a o#iectului primitor în locul unde acesta a venit în contact cu cel creator. Brmele de suprafaţă, dimpotrivă,nu produc sc%im#ări esenţiale ale o#iectului primitor de urmă. 2le se su#divi$ea$ă în urme7 a) destratificare, formate prin depuneri de su#stanţe de pe suprafaţa o#iectului creator pe suprafaţacelui primitor cum ar fi, spre eemplu, o amprentă digitală sudoripară sau de vopsea pe osuprafaţă netedă şi #) dedestratificare, formate prin preluare de su#stanţe de pe suprafaţa o#iectului primitor, ca în ca$uldeplasării pe un o#iect curent vopsit.Brmele periferice redau configuraţia, conturul unui o#iect, po$iţia căruia a fost sc%im#ată în

urma săvrşirii faptei de pe locul unde acesta s-a găsit timp îndelungat. 0ceste urme se întlnescîn ca$ul ridicării unui covor sau portret de pe perete, unei reviste de pe o suprafaţă prăfuită ş. a.upă modul de formare, prin care se înţelege raportul de mişcare în care se află o#iectul creatorşi cel primitor la momentul final de creare a urmelor, acestea sunt clasificate în urme statice şidinamice. tatice sunt urmele formate prin apăsare sau lovire. în momentul culminant de creare aacestor urme, o#iectele participante (creator şi primitor) se află în stare statică unul faţă de altul.atorită reproducerii directe a caracteristicilor eterioare ale o#iectului care le-a creat, urmelestatice sunt de cea mai înaltă valoare identificatoare.Brmele dinamice se creea$ă în urma mişcării de alunecare a unui o#iect participant la formareaurmei pe suprafaţa celuilalt. *ipice în acest sens sunt urmele de tăiere, pilire, sfredelire, defrnare a unui autove%icul etc. 2lementele caracteristice ale suprafeţei o#iectului creator sereproduc în aceste urme su# formă de trase, fapt ce reduce su#stanţial capacităţile loridentificatoare.

!2 (3* E'alua,i re-ulile -enerale #e fi"are9 ri#i$are 1i am+alare a urmel0rmateriale ale infracţiunii.

escoperirea, fiarea şi ridicarea urmelor necesită să fie efectuate potriviturmătoarelor reguli generale7

) 5espectarea strictă a normelor dreptului procesual penal ce reglementea$ăefectuarea cercetării locului faptei şi a perc%e$iţiei,

6) Btili$area Jn limite maime a mi"loacelor te%nico-criminalistice menitesă ma"ore$e capacitatea de percepţie.

3) 0plicarea tuturor măsurilor posi#ile de prote"are a urmelor,:) 9iarea urmelor descoperite prin descrierea lor Jn procesul-ver#al, acesta

fiind principalul, su# aspect procesual, mi"loc de fiare.+) Indiferent de natura acestora, urmele depistate se vor fotografia apelndu-

se la metoda fotometrică. 'e lngă menirea de a demonstra şi certifica dateleepuse in procesul-ver#al, fotografiile urmelor,

=) Brmele descoperite sau relevate la faţa locului, de regulă, se ridică încomun cu o#iectul sau cu o parte separată (demontată) a acestuia.

1) acă o#iectul purtător de urmă e de valoare, supravoluminos sauintransporta#il şi, din aceste ori alte motive, se eclude ridicarea lui, urmele se vor ridica, procedJndu-se7   la mularea urmelor de adncime cu soluţie de g%ips, cu plastelină,materiale polimerice8   la transferarea urmelor de suprafaţă pe pelicule dactiloscopice, foi de%rtie fotografică şi alte materiale ade$ive8

Page 9: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 9/124

   la recoltarea urmelor-materie prin ră$uire, a#sor#ire, solu#ili$are, atragerecu magnetul etc.

 Subiectul II: "lanificarea ca forma principală de organizare a acti#ităţii de

urmărire penală.&! (2* Di%tin-e,i n0,iunea #e 0r-ani/are #e $ea #e planifi$are a a$ti'it.,ii #e

urm.rire penal.'utem sa distindem aceste doua not. prin faptul ca organi$area activ de B' are unsens mai larg decit cel al planificării.'rin organi$are se are in vedere ,pe de o

 parte,crearea condiţiilor de munca,pregatirea si reparti$area forţelor si mi"i de caredispun organelle respective,iar pe de alta parte,ordonarea in #a$a planului de lucrua activ si masurilor necesare reali$arii scopului propus,care se refera laclarificarea deplina a faptelor si impre"urarilor ce duc la confirmarea adevaruluiintr-un process penal.Iar referitor la noţiunea de planificare aceasta repre$intălatura cea mai importantă a organi$ării cercetării faptelor penale, ea asigurndefectuarea acesteia în conformitate cu cerinţele legale, în mod temeinic, o#iectivşi complet.

&& ()* Anali/a,i %tru$tura 1i $0n,inutul planului #e urm.rire penal.în activitatea de urmărire penală se aplică trei forme de planificare7  planificarea cercetării unei

 fapte $n ansamblu, planificarea operaţiilor tactice şi planificarea acti#ităţilor de urmărire penală.

 "lanificarea cercetării unei fapte penale în ansam#lu cuprinde7- determinarea sarcinilor activităţii în funcţie de natura faptei şi prevederile legale. într-o cau$ă

 penală, potrivit art.+6 al C'' al 5epu#licii &oldova, se cer dovedite fapta şi împre"urările de fapt,inclusiv locul, timpul, modul şi împre"urările în care s-a activat8 făptuitorul, vinovăţia şi responsa#ilitateaacestuia8 circumstanţele agravante şi atenuate ale faptei8 pre"udiciile, caracterul şi gravitatea acestora, altefapte şi împre"urări în măsură să influenţe$e răspunderea şi sta#ilirea pedepsei, cum ar fi, spre eemplu,caracteristica făptuitorului, comportarea victimei, antecedentele penale ş.a.

2lementele enunţate ale o#iectului pro#aţiunii se vor concreti$a în planul de cercetare în funcţie

de conţinutul versiunilor ela#orate prin formularea între#ărilor la care anc%eta tre#uie să dea răspuns.2ste evident că între#ările şi deci sarcinile ce configurea$ă planul de cercetare diferă nu numai de

la o categorie de infracţiuni la alta, dar şi de la un ca$ la altul, c%iar dacă se atri#uie la aceeaşi categorie.întotdeauna însă planul tre#uie să prevadă clarificarea următoarelor aspecte prevă$ute de aşa-numitaKformula celor 1 între#ăriK, şi anume, ce faptă penală s-a comis, unde a avut loc, cnd a fost săvrşită,modul înfăptuirii, cine este autorul, scopul urmărit de făptuitor, cine a avut de suportat urmărileinfracţiunii8 sta#ilirea măsurilor procesuale şi etraprocesuale ce urmea$ă a fi efectuate în vedereareţinerii făptuitorului, curmării activităţii sale infracţionale şi administrării pro#elor necesare "usteisoluţionări a cau$ei.

In plan se vor prevedea activităţile de urmărire penală şi posi#ilitatea efectuării lor la nivelultactic adecvat. în acest scop se va preci$a ordinea, locul şi procedeele tactice, prin a căror aplicareactivităţile planificate să se desfăşoare cu succes. în ca$ul cercetării în ec%ipă aceste pro#leme tre#uie săfie consultate cu mem#rii #rigă$ii sau grupului operativ8

- specificarea termenilor de reali$are a activităţilor de urmărire penală, preci$area persoanelor concrete învestite cu efectuarea acestora. 0nc%etatorul va aprecia forţele şi mi"loacele de care dispune lamoment, dar şi posi#ilităţile folosirii lor în mod eficient. *ermenii efectuării activităţilor prevă$ute în plan

 pot fi sta#iliţi cu aproimaţie (de eemplu, în aprilie, în prima "umătate a lunii iunie etc.) sau în mod precis (#unăoară la ora 1, pe data de @ iunie).

'lanificarea operaţiilor tactice şi a activităţilor de urmărire penală au, de o#icei, aceeaşi structură7determinarea scopului, specificarea ordinii şi a timpului efectuării, a forţelor şi mi"loacelor necesare.9ireşte, conţinutul planului acestor activităţi este în funcţie de natura cau$ei, dar şi de specificul activităţiide urmărire penală. Bnul va fi conţinutul planului ascultării învinuitului şi altul cel al reconstituirii.

0ctivitatea de planificare se materiali$ea$ă într-un plan scris, care poate avea cele mai diverse

forme - de la o sc%iţare a activităţilor ce urmea$ă a fi efectuate în ca$urile simple, de eemplu, în ca$ulunui act de %uligănie, pnă la com#inaţii de sc%eme, sisteme de fişe, ta#ele grafice ş.a., în ca$uricomplicate, cu un număr mare de învinuiţi, de acte infracţionale sau episoade. Bnica cerinţă care tre#uierespectată, indiferent de forma planului, re$idă în faptul ca el să cuprindă toate elementele planificăriimenţionate mai sus7 versiunea, pro#lemele ce urmea$ă a fi elucidate în legătură cu fiecare versiune,

Page 10: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 10/124

operaţiile tactice şi activităţile de urmărire, prin a căror efectuare se prevede verificarea versiunilor şideterminarea împre"urărilor faptei, termenele şi persoanele eecutante.

Cea mai curentă formă a planului de cercetare, predominantă în literatura de specialitate şifrecvent folosită în practică, se reali$ea$ă după următorul model7

acă se aplică cercetarea în ec%ipă, planificarea ia altă amploare, în paralel cu planul de #a$ăela#orat de anc%etatorul autori$at să diri"e$e întreaga activitate de cercetare, se vor întocmi planuriindividuale pentru fiecare mem#ru al ec%ipei. Conţinutul acestora sunt în funcţie de sarcinile atri#uitemem#rilor ec%ipei7 verificarea unei sau a mai multor versiuni, cercetarea unui sau a unor episoade, a

tuturor împre"urărilor referitoare la activitatea infracţională a unuia din învinuiţi. în ca$ul în careactivitatea criminală a cuprins diverse localităţi sau teritorii, acţiunile mem#rilor ec%ipei de cercetare sevor desfăşura după criterii teritoriale.

în cau$ele complee, cu un grad sporit de dificultate, un număr mare de participanţi şi cu multipleinfracţiuni săvrşite, la planul de cercetare penală, ela#orat pentru întreaga cau$ă, se pot anea fişe pentrufiecare învinuit, care conţin date despre faptele săvrşite, pro#leme ce urmea$ă a fi elucidate, ordinea şimodalităţile de re$olvare, sc%eme privind structura grupei infracţionale şi a relaţiilor dintre mem#riiacesteia, grafice referitoare la efectuarea unor activităţi de cercetare, cum ar fi, reţinerea şi pre$entareaspre recunoaştere, perc%e$iţia, ascultarea învinuiţilor ş.a.

&2 (3* Pr0ie$ta,i a$,iunile #e urm.rire penal. #e%f.1urate 4n le-.tur. $u

$er$etarea a$ti'it.,il0r infra$,i0nale a -rupului 0r-ani/at #einfra$t0ri9 $are pe par$ur%ul anil0r &:!&;&:!? au %.'=r1it mai multeinfra$,iuni

0cţiunile de B' desfasurate in legătură cu cercetarea activ infracţionale a grupuluiorgani$at de infractori sunt7planificarea cercetării unei fapte în ansam#lu care

 presupune det.sarcinilor activitatii in f-tie de natura faptei si prevederile legale.Lor fi dovedite fapta si împre"urările de fapt,inclusiv locul,timpul,modul siimpre"urarile in care s-a activat.,făptuitorul,vinavatia si responsa#ilitateaacestuia,circ agravante si atenuante ale faptei,pre"udiciile,caracterul si gravitateaacestora..*oate acestea se fac dupa formula celor 1 intre#ari,ce s-a comis,unde s-acomis,cind s-a comis,modul de savirsire,cine e autorul,cine a avut de suportat adica

cu referire la victim,scopul.Brmatoare acţiune ce va fi întreprinsa la urmarirea penala in scopul cercetării v-a fi planificarea operaţiunilor tactice si a activitatilor de B' care au urm.str.7det.scopului,specificarea ordinii si timpului efectuării,aforţelor si mi"i necesare.In final acţiunea ce va fi întreprinsa de organele deurmărire penala este activitate de planificare ce se caracteri$ea$a intr-un planscris,care poate fi de diverse forme.In ca$urile complee cu un grad sporit dedificultate,un nr.mare de participant si cu multiple infr sav.la planul de cercetare

 penala,ela#.pt întreaga cau$a se pot anea fise pt fiecare invinuit,care conţine dated/e faptele sav pro#lem ce urmea$a a fi elucidate ,ordine si modalitatile dere$olvare,sc%eme privind str.grupei infracţionale si a relaţiilor dintre mem#riiacesteia,grafice referitoare la efect, unor activ.de cercetare,cum ar fi,reţinerea si

 pre$entarea spre recunoaştere,perc%i$itia,ascultarea învinuiţilor s.a.

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare

 <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 >

Page 11: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 11/124

? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL 

APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr ?

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. %#idenţa antropometrică şi cea desfăşurată după modul de operare a

 făptuitorilor.

!!(2* Defini,i n0,iunea #e e'i#en,. antr0p0metri$.9 %pe$ifi$4n# t0t0#at.%i%temul a$e%teia

0cest gen de evidenţă cuprinde trei categorii de persoane. 'rima autoriiinfracţiunilor care se ascund în vederea sustragerii de la răspundere, fiind declaraţiin căutare, a doua categorie persoanele dispărute in urma evadării din

 penitenciare şi, in fine, a treia categorie persoanele dispărute de la domiciliu saude la locul de muncă in împre"urări incerte cu suspiciuni de a deveni victime aleunui omor, răpiri sau ale unui alt act violent.înregistrarea se face în #a$a datelor privind persoana dispărută, acumulate de

către organul de urmărire penală şiremiseistemul&.  %#idenţa persoanelor dispărute'.  %#idenţa cada#relor cu identitate necunoscută

!&()* Cla%ifi$a,i %ar$inile e'i#en,ei per%0anel0r #i%p.rute 1i a $a#a'rel0r $u

i#entitate ne$un0%$ut.Constituind un su#sistem al evidenţei antropometrice, acest gen de evidenţă cuprinde attcadavrele cau$ate de omoruri, ct şi cele apărute în urma diferitelor accidente sau calamităţi(inundaţii, incendii, cutremure de pămnt ş. a.).Ca şi în ca$ul persoanelor dispărute, evidenţa constă în înregistrarea pe fişe standardi$ate a unuigrupa" de date referitoare la locul şi data depistării cadavrului, la o#iectele vestimentare şi alteleatestate asupra cadavrului, la starea, vrsta, le$iunile corporale şi cau$a morţii, la seul,morfologia întregului corp (statura, constituţia fi$ică, rasa, culoarea pielii), la semnalmentele şisemnele particulare ce constituie trăsăturile eterioare.0cest gen de evidenţă prevede o#ligatoriu efectuarea de fotografii după regulile fotografieioperative de recunoaştere. 9otografia de identificare eecutată după tualetarea cadavrului şi

aran"area respectivă a îm#răcămintei, tre#uie să cuprindă corpul în întregime (din faţă, două părţilaterale şi din spate), vederea din faţă, profilul drept şi cel stng (#ust). 0parte se vor fotografiadetaliile urec%ilor şi ale semnelor particulare (deformări sau amputări ale unor organe, cicatrice,

 pete, aluniţe, tatua" etc).

Page 12: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 12/124

!2(3* E%tima,i fa$t0rii #at0rit. $.r0ra f.ptuit0rii re$i#i'i1ti la %.'4r1irea #einfra$,iuni a$ti'ea/. la l0$ul faptei 4ntr;0 anumit. f0rm.9 4ntr;0 manier.pr0prie

&odul de operare în accepţie criminalistică cuprinde un comple de operaţii, acţiuni şi mi"loaceaplicate în ca$ul săvrşirii unui act infracţional.Constituind unul din elementele caracteristice de #a$ă ale unei infracţiuni săvrşite, modul deoperare are importanţă criminalistică su# următoarele aspecte. 'e de o parte, ca factor cuinfluenţă determinantă asupra modalităţilor te%nice, tactice şi metodice de cercetare a faptelor

 penale, att la nivel ştiinţific, ct şi la cel practic. &odul de operare determină caracterulmodificărilor mediului in care se desfăşoară infracţiunea, al tuturor urmelor acesteia, fapt de caretre#uie să se ţină cont la aplicarea procedeelor şi mi"loacelor te%nice de lucru la faţa locului.*otodată, practica demonstrea$ă cu prisosinţă că săvrşirea de infracţiuni omogene în condiţiisimilare impune o anumită conduită, modalităţi tipice de operare, ceea ce contri#uie la ordonareafaptelor penale în anumite categorii, aceasta din urmă făcnd posi#ilă ela#orarea de reguli tipicede cercetare a infracţiunilor.'e de altă parte, modul de operare este condiţionat de un şir de factori su#iectivi (temperament,

volitivitate, deprinderi, a#ilitate), dar şi o#iectivi, datorită cărora infractorii recidivişti activea$ăîntr-o anumită formă speciali$ată, folosind în mod relativ sta#il unele şi aceleaşi procedee şimi"loace la săvrşirea diferitelor infracţiuni.5eiterarea (repetarea) modului de operare a generat crearea unui sistem de evidenţă specifică ainfractorilor, cunoscută su# denumirea de e#idenţă după modul de operare (modus

operandi sistem!.

 Subiectul II. Cunoştinţele specializate folosite la cercetarea infracţiunilor.

&! (2* Defini,i n0,iunea #e $un01tin,e %pe$iali/ate 1i numi,i f0rmele #e

utili/are a l0r la $er$etarea infra$,iunil0rCunostinte speciali$ate > sunt aptitudinile deose#ite ale unor persoane antrenate indescoperirea si investigarea unor infractiuni, a caror cunostinte sunt deosi#ite invirtutea profesiei pe care o au. 0ceste situatii pot fi Mcnd pentru lămurirea unorîmpre"urări de fapt, instanţa socoteşte de cuviinţă să cunoască părerea unor specialiştiK şi Mcînd

 pentru lămurirea unor fapte sau împre"urări ale cau$ei, în vederea aflării adevărului sunt necesarecunoştinţele unui epertK

&& ()* De#u$e,i r0lul %pe$iali%tului;$riminali%t 4n $a#rul in'e%ti-.riiinfra$,iunil0r #e t4l8.rie

In cadrul infractiunii de til%arie specialistul criminalist va interpreta la fata loculuiurmele de mini descoperite care are drept scop o#ţinerea unor informaţii preliminareasupra o#iectului creator de urmă sau a persoanei infractorului, a activităţilor desfăşurate deacesta, ca şi a succesiunii operaţiilor. 'rincipala func ie a speciali tilor este colectarea pro#elor,ț ș

sigilarea lor, evitarea oricăror pierderi de urme, precum i colectarea mostrelor de la loculș

comiterii infrac iunii, fotografierea. pecialistul efectuea$aț  cercetarea te%nico- tiin ifică i emiteș ț ș

un raport cu constatari.&2 (3* Spe$ifi$a,i n0,iunea 1i %ar$inile -enerale ale e"perti/ei >u#i$iare9#e0%e+irea l0r #e $0n%tat.rile te8ni$0;1tiin,ifi$e 1i me#i$0;le-ale

Constatările tc%nnico-ştiinţifice se efectuea$ă c%iar în timpul cercetărilor la faţa

locului@

. 2ste ca$ul constatării stării te%nice a autove%iculului anga"at în accident,a eaminării urmelor lăsate de pneuri la locul faptei, pentru identificareaautove%iculul dispărut de la locul faptei etc. e asemenea, eaminarea persoaneivătămate, pentru sta#ilirea gravităţii le$iunilor suferite şi a duratei îngri"irilor 

Page 13: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 13/124

medicale necesare pentru vindecare, are valoare de constatare medico-legală şi nude eperti$ă.$0n%tatare me#i$0;le-al. - mi"loc de pro#ă care constă în eaminarea unui cadavrusau în eaminarea corporală a învinuitului ori a persoanei vătămate, reali$ată în scopulde a furni$a organelor "udiciare informaţii a#solut necesare re$olvării cau$elor penale.constatarea medico-legală se dispune de organul de urmărire penală în ca$ de moarteviolentă ori de moarte a cărei cau$ă nu se cunoaşte ori care este suspectă, precum şi

atunci cnd este necesară o eaminare corporală asupra învinuitului ori persoaneivătămate pentru a constata pe corpul acestora eistenţa urmelor infracţiunii.

2perti$ele "udiciare se dispun şi se efectuea$ă după terminarea cercetărilor lafaţa locului şi privesc domenii dintre cele mai diferite. %pertiza tenică este frecvent folosită la cercetarea accidentelor de circulaţie, înspecial pentru sta#ilirea stării te%nice a sistemelor de frnare, pentru evaluarea

 pagu#elor suferite de autove%iculele implicate în accident sau pentru sta#ilireavite$ei cu care a circulat autove%iculul în momentul în care s-a produs impactul.2perti$a se efectuea$ă de către persoane autori$ate, de înaltă calificare, eperţi

din domeniul mecanicii auto, cadre universitare din învăţămntul polite%nic etc.K

 %pertiza criminalistică are ca o#iect cercetarea urmelor găsite la locul faptei7urmele de pneuri, urmele de impact (cio#uri din sticlă de la far, portiere, par#ri$), peliculele de vopsea, precum şi microurmele6.

'entru a se putea formula conclu$ii certe, este necesar să se ridice şi să seconserve aceste urme, cu respectarea cerinţelor te%nice şi tactice cunoscute, să fieam#alate şi transportate cu gri"ă, iar între#ările puse epertului să ai#ă legătură cudomeniul în care este a#ilitat şi cu posi#ilităţile te%nice de care acesta dispune.%ar$inile e"perti/ei De a %ta+ili5-starea te%nica a mi"i de transp oimplicate, timpul apairtiei defectiunilor(pin la, in

timpul sau dupa accident) si dN acestea puteau fi depistate in cadrulr evi$ieite%nice si eploatrii mi"i de transp

- determinarea timpului si aptiului necesar opririi mi"i de transp, a vite$ei si aspaţiului de frnare a mi"i de transport implicat

- sta#ilirea faptului dN in cond concrete de drum si ale straii te%ncin a mi"i detransp in cau$a, accidentul ar fi putut fievitat- determinarea anumitor impre"urari de fapt(dist la care se afla mi"i de transp

in mom apariţiei pietonului sau a altui o#stacol in drum)- dN declaraţiile unor pers referitor la împre"urările in care s-au produs

accidentul, in special ce privire la vite$a de deplasare a mi"i de transport,corespund calculellor si datelor te%nice

- cau$a nemi"locita a accidentului

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare

 <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 >

Page 14: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 14/124

? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAAUNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPTDEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr )Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. %#idenţa dactiloscopică.

!!(2* Repr0#u$e,i n0,iunea #e e'i#en,. #a$til0%$0pi$. Spe$ifi$a,i $0n,inutula$e%teia

înregistrarea dactiloscopică, constituie o componentă de #a$ă a sistemului deevidenţă centrali$ată a infractorilor, care este menită să contri#uie, precum s-amenţionat, la re$olvarea multiplelor pro#leme cu care se confruntă "ustiţia, dintrecare7

- sta#ilirea autorului unei infracţiuni prin compararea urmelor de mini dela faţa locului cu amprentele acestuia din cartotecă, in ipote$a în care el a maisăvrşit infracţiuni şi a fost supus înregistrării dactiloscopice8

- sta#ilirea identităţii persoanei care nu pre$intă acte de identitate ori careîşi camuflea$ă identitatea, folosindu-se de acte false sau furate8- identificarea cadavrelor necunoscute, dacă, fireşte, cel decedat a fost

anterior înregistrat ca fiind autorul unei infracţiuni.înregistrarea dactiloscopică se face prin fiarea desenelor papilare de pe falangele

celor @ degete în fişa dactiloscopică, prevă$ută cu ru#rici pentru fiecare deget. 'erecto, fişa dactiloscopică conţine datele nominale ale celui înregistrat.

!&()* De#u$e,i premi%ele 1tiin,ifi$e ale e'i#en,ei #a$til0%$0pi$e4a etapa actuală, urmele de mini sunt dintre cele mai frecvent folosite în "ustiţia penală. 'ractic

nu eistă infracţiuni în cercetarea cărora urmele de mini ar putea fi ignorate. în acest sens, practica demonstrea$ă date semnificative7 în descoperirea a :@-+@ D de cau$e de furt, de "afuri,de năvăliri tl%ăreşti şi de alte crime grave valoarea urmelor de mini este ecepţională, "ucndun rol primordial în ce priveşte identificarea autorului faptei, sta#ilirea participanţilor lasăvrşirea actului penal, precum şi a altor împre"urări ale infracţiunii săvrşite.0l doilea factor favori$ant în vederea utili$ării urmelor de mini în "ustiţia penală este eistenţasistemelor de înregistrare penală. 9ără a atinge pro#lema în detaliu, menţionăm că una dinmodalităţile de înregistrare a persoanelor condamnate penal este cea dactiloscopică, care constăîn fiarea desenelor papilare a celor @ degete ale minilor pe fişe speciale şi crearea pe #a$aconcentrării lor a fişierelor dactiloscopice. 'osi#ilitatea identificării se datorea$ă faptului căurmele de mini reproduc elementele caracteristice ale desenelor papilare de pe suprafaţa părţilor 

de contact a minilor, care în ansam#lu asigură indu#ita#il deose#irea unui individ de altul. 'rinstudii aprofundate s-a confirmat că desenelor papilare le sunt caracteristice la nivel metodologictrei proprietăţi în vederea identificării autorului urmelor.

Page 15: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 15/124

!2(3* La !: iulie &:!? $et.,ean$a A@re$u9 #0mi$iliat. pe %tra#a Li+ert.,ii nr!?9 ap& a%e%i/at prin telef0n %e$,ia #e p0li,ie $. la 0ra !52: $=n# %;a 4nt0r% a$a%. #e la %er'i$iu a0+%er'at $. u1a apartamentului ei era #e%$8i%. Din apartament au #i%p.rut un palt0n #epiele9 0 $.$iul. #in +lan. #e nutrie9 un DVD;plaer Sam%un-9 #0u. inele #e aur 1i !&:::lei Prin $er$etarea l0$ului faptei %;a %ta+ilit5 !* U1a metali$. 1i fere%trele apartamentuluinu pre/int. urme #e %par-ere &* 7n #0rmit0r lu$rurile (0+ie$te #e 'e%timenta,ie9 len-erie9$.r,i 1i #0$umente* %unt ampla%ate 4n #e/0r#ine pe $anapeaua #in $entrul $amerei #ar 1i pe

p0#ea 2* Pe %uprafa,a u1ei 1if0nierului 1i a n0ptierei 4n $are9 #up. $ele #e$larate #eA@re$u9 %e aflau 0+ie$tele %u%tra%e9 au f0%t fi"ate patru amprente papilare ?* La ferea%tra#in +u$.t.rie9 pla%a #e pr0te$,ie 4mp0tri'a in%e$tel0r e%te rupt. 1i pe %uprafa,a ei %untpre/ente pete $lare #e $ul0are +run.;r01ieti$.  Ela+0ra,i 'er%iunile $are %e impun 4n %itua,ia #in %pe,. Determina,i 'ariet.,ile #ee"perti/. $are urmea/. a fi #i%pu%e $8iar la etapa ini,ial. #e $er$etare 1i f0rmula,i

 4ntre+.rile $e %e $er a fi %0lu,i0nate 4n $a#rul efe$tu.rii l0r2perti$e7 e va efectua eperti$a urmelor de mini pentru a se o#tine date necesare pentru pentrulimitarea cercului de persoane in procesul de cautare a celor care au format urmele in litigiu. Inaceasta situatie epertul dupa ce va ceceta o#iectul purtator de urma va raspunde la intre#arile 7daca o#iectul dat are pe suprafata sa urme de mini, urma contine caracteristici individuale de

identificare, urma este digitala sau palmara, virsta persoanei ce a lasat urma, urma este de la unasau mai multe persoane, care este modul de lasare a urmei. Iar cu privire la petele clare deculoare #runa >rosietica se va efectua eperti$a medico legala si criminalistica pentru a seidentifica daca este singe, si toate caracteristicile lui.

 Subiectul II. )etodica cercetării pruncuciderii.

&2 (2* Repr0#u$e,i $0n$eptul $riminali%ti$ al n0,iunii #e prun$u$i#ere'runcuciderea este fapta mamei care, aflată intr-o stare detul#urare pricinuită de naştere, îşiucide imediat copilul nou-născut.Infracţiunea de pruncucidere fiind în esenţă o faptă de omor - supusă une isancţiuni atenuate -

face parte din grupul de infracţiuni împotriva persoanei..9iind o varietate a infracţiunii de omor, conţinutul său constitutiv - att în latura sa o#iectivă, ctşi în latura su#iectivă - în lini mari, nu se deose#eşte de conţinutul constitutiv al omorului.*re#uie avut în vedere faptul că pentru eistenţa infracţiunii de pruncucidere se cer îndeplinite -cumulativ - două cerinţe esenţiale7a)'rima cerinţă esenţială constă în condiţia ca acţiunea deucidere acopilului nou-născut să ai#ă loc imediat după naştere. #)0 doua cerinţă esenţială

 priveşte elementul material al infracţiunii,respectiv ca acţiunea de ucidere să fie determinată destarea de tul#urare pricinuită de naştere. 0cţiunea penală pentru infracţiunea de pruncucidere se

 pune înmişcare din oficiu, urmărirea penală se efectuea$ă de către procuror, iar "udecarea în primă instanţă este de competenţa tri#unalului "udeţean.Oi în cest ca$, organele de poliţie audatoria de a acţiona pentrudovedirea eistenţei sau ineistenţei infracţiunii, de a desfăşură

acţiunispecifice pentru identificarea persoanei vinovate şi pro#area activităţiiinfracţionale.

&? ()* Determina,i pr0+lemele $e urmea/. a fi $larifi$ate 4n pr0$e%ul #e$er$etare a prun$u$i#eriiInfracţiunea de pruncucidere este, în esenţă, o faptă de omor alcărei o#iect îl

constituie ocrotirea vieţii copiilor nou-născuţi, ocrotire cestatuea$ă dreptul la viată al oricărui copil, precum şi o#ligaţia

 pentru toţimem#rii societăţii de a respecta acest dreptCercetare infracţiunii de pruncucidere tre#uie să lămurească următoarele

 pro#leme7 - natura şi cau$a morţii8 6 - starea de nou-născut83 - gradul de rudeniedintre făptuitor şi victimă8 : - locul şi timpul comiterii infracţiunii8 + - eistenţa

stării de tul#urare psi%ică a mamei pricinuită de naştere8 = - făptuitorii şicontri#uţia lor la săvrşirea faptei8 1 - cau$ele, condiţiile şi împre"urările care audeterminat sau favori$atsăvrşirea infracţiunii. <atura şi cau$a morţii7Bn copil poate fi născut la termen ori înainte, mort sau

viu,moartea survenind imediat după naştere, la cteva ore sau cteva $ile.

Page 16: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 16/124

easemenea, la naştere, femeia poate #eneficia sau nu de asistenţă medicalădespecialitate.eci, moartea nou-născutului poate avea loc înainte de naştere,întimpul naşterii sau după naştere, formele acesteia - patologică,accidentală sauviolentă - putnd fi întlnite att înainte ct şi post natal.u# aspectul infracţiuniide pruncucidere, organele de urmărire penală tre#uie să lămurească dacă moarteanoului-născut a fost violentă şidacă aceasta s- a datorat acţiunilor sau inacţiunilor mamei&Starea #e n0u;n.%$ut5:  altă pro#lemă pe care tre#uie să o lămurească

cercetarea este aceea a stării de nou- născut, respectiv dacă este reali$ată şi cea de-a douacondiţie pentru eistenţa situaţiei premise..Calitatea de nou-născut se o#ţinedin luarea în considerare a procesului naşterii.Bn asemenea proces de#utea$ă princontracţii interne specifice,însoţite de dureri şi apoi desprinderea treptată acopilului de organismulmatern, iar în final, epul$area acestuia. Bn copil se naşteviu cnd se manifestă prin ţipăt, mişcare, respiraţie,semne distinctive, unanimacceptate.

2 @ra#ul #e ru#enie #intre f.ptuit0r 1i victimă'otrivit legii, su#iect activ alinfracţiunii de pruncucidere nu poate fi dect mama noului-născut. e aceea,cercetarea tre#uie sălămurească dacă moartea s-a produs datorită acţiunilor comisive sauomisive voluntare ale celei care i-a dat naştere ori ale altor persoane.

?

L0$ul 1i timpul %.'=r1irii infra$,iunii <oţiunea de Mloc al fapteiK în ca$ulinfracţiunii de pruncuciderecuprinde o arie destul de mare şi diversificată,generată, în principal, deacţiunilor făptuitoarei din momentul naşterii şi pnă înmomentulascunderii ori a#andonării cadavrului. 'rin urmare, Mloc al fapteiK ar 

 puteafi7- locul unde s-a produs naşterea8- locul unde s-a săvrşit infracţiunea8 -locul unde s-a descoperit cadavrul noului-născut, părţi din acesta orialte urme dincare să re$ulte că a fost incinerat, macerat, devorat deanimale etc8-

) E"i%ten,a %t.rii #e tul+urare p%i8i$. a mamei9 pri$inuit. #ena1tereStarea de tul#urare de ordin psi%ic , cau$ată de naştere şiraportul decau$alitate ce eistă între această stare şi uciderea noului-născut se constituie într-oaltă condiţie indispensa#ilă pentru eistenţainfracţiunii de pruncucidere.*ul#urarea pricinuită de naştere poate fi denatură psi%ică, dar ea poate fi provocatăşi de anumiţi factori fi$ici,concreti$ată în tul#urări psi%oemoţionale, %emoragii întimpul naşterii, şoco#stetrical.

F.ptuit0rii 1i $0ntri+u,ia l0r la %.'=r1irea faptei7Infracţiunea de pruncucidere este suscepti#ilă de a fi săvrşită şiîn participaţie.

3 Cau/ele9 $0n#i,iile 1i 4mpre>ur.rile $are au #eterminat9 fa'0ri/at%au 4nle%nit %.'=r1irea infra$,iunii5A$e%te

infracţiuni, cu un pericol social ridicat, prin urmările lor de ordin demografic,social, economic etc. îşi au originea în multiplecau$e7 familii de$organi$ate,întreţinerea de relaţii adulterine, neînţelegerea rolului pe care tre#uie sa- "oacefamilia

&) (3* Cara$teri/a,i a$,iunile #e urm.rire penal. #e%f.1urate la etapa

ini,ial. #e $er$etare a prun$u$i#erii4a etapa initiala a cercetarii pruncuciderii se va determina natura si cau$a mortiicopilului. 0stfel se va efecta cercetarea la fata locului, eaminarea medico-legala acadavrului, audierea persoanelor care au descoperit cadavrul copilului nou-nascut.Cercetarea incepe cu determinarea si fiarea locului amplasarii si po$itieicadavrului si o#iectele in pre$enta carora a fost depistat cadavrul. 0poi se va sta#ilicaracteristicile fi$ice a copilului nou-nascut. 4a fel se vor sta#ili urmele de violentacare au dus la decesul copilului. easemenea se vor identifica si fia mi"loacelemateriale de pro#a care dovedesc actul de nastere, o#iectele utili$ate la uciderea

copilului si transportarea la locul depistarii acestuia. 4a fel la etapa initiala se vaefctua eperti$a medico-legala a o#iectelor ridicate.

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE

Page 17: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 17/124

(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncteBarem #e n0tare

 <ota 'uncta" maim+ = >

= ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. )etodele fotografiei *udiciare operati#e.!!(2* In#i$a,i met0#ele f0t0-rafiei >u#i$iare 0perati'e   +otografia *udiciară operati#ă repre$intă un ansam#lu de metode şi procedee

 privind aplicarea mi"loacelor fotografice In procesul de cercetare la locul săvrşiriifaptei şi de efectuare a diverselor acte de urmărire penală pentru fiarea o#iectelor eaminate, înregistrarea, redarea unor secvenţe şi a re$ultatelor o#ţinute  )etoda panoramică se aplică în ca$ul cnd un spaţiu sau o#iect ce urmea$ă a fifotografiat, datorită dimensiunilor mari, nu poate fi cuprins lntr-o fotografie. 2aconstă in eecutarea succesivă a fotografiei o#iectului prin porţiuni, imaginile-

 părţi fiind ulterior asam#late într-o fotografie compusă. )etoda metrică sau de măsurare este utili$ată In activitatea de urmărire penalăcnd împre"urările cau$ei impun fiarea o#iectului sau a unui element spaţial prinredarea caracteristicilor dimensionale. In funcţie de scopul preconi$at, metodametrică este utili$ată în două variante7 prin fotografierea la scară şi prinfotografierea perspectivei în adncime cu a"utorul panglicii gradate. )etoda de reproducere constă in o#ţinerea pe cale fotografică a unor copii deacte, desene, sc%iţe, fotografii şi a altor imagini plate. 'entru reali$areareproducerilor fotografice se foloseşte o masă cu surse de iluminare din două părţilaterale şi un dispo$itiv de fiare a aparatului de fotografiat in po$iţia, în care aao#iectivului să cadă perpendicular cu suprafaţa o#iectului fotografiat. Met"#a derecunoaştere constă dintr-un sistem de procedee privind aplicarea te%niciifotografice la fiarea trăsăturilor eterioare ale persoanelor în viată şi alecadavrelor necunoscute în vederea identificării lor ulterioare. )etoda stereoscopică constă in utili$area unor aparate şi dispo$itive care permito#ţinerea unei imagini fotografice spaţiale a locului faptei, a unui nod al acestuia,a unor o#iecte, urme sau elemente caracteristice ale acestora.

Page 18: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 18/124

!&()* Determina,i re-ulile met0#ei metri$e apli$ate la fi"area re/ultatel0r$er$et.rii la fa,a l0$ului

 )etoda metrică sau de măsurare este utili$ată In activitatea de urmărire penală cndîmpre"urările cau$ei impun fiarea o#iectului sau a unui element spaţial prin redareacaracteristicilor dimensionale. ; asemenea fotografie furni$ea$ă informaţii suplimentare, ea fiindde natură să permită sc%iţarea unui plan al locului faptei, calcularea dimensiunilor o#iectuluireprodus şi a elementelor caracteristice acestuia. In funcţie de scopul preconi$at, metoda metricăeste utili$ată în două variante7 prin fotografierea la scară şi prin fotografierea perspectivei Jn adJncime cu a"utorul panglicii gradate.&etoda constă în fotografierea urmei sau o#iectului descoperit împreună cu o riglă gradatăamplasată paralel aei longitudinale a o#iectului şi în acelaşi plan cu suprafaţa fotografiată aacestuia.Met0#a f0t0-rafierii cu a"utorul panglicii gradate se aplică in ca$urile, in care se urmăreştefiarea dimensiunilor şi a interpo$iţiei spaţiale a diverselor o#iecte in raport cu perimetrul loculuifaptei, acesta pre$entnd un teren desc%is sau o încăpere.'anglica confecţionată din pn$ă, polietilenă sau alt material plastic, avnd lăţimea de @ cm şilungimea de @ m, gradată in segmente egale cu distanţa focală a aparatului de fotografiat,

segmentele fiind notate cu cifre, se aran"ea$ă In faţa aparatului in direcţia aei optice ao#iectivului. 0cest proces de pregătire este succedat de epunerea şi prelucrarea in condiţii dela#orator a materialelor fotografice negative şi po$itive. istanţa in adncime de la aparat lao#iect, dintre o#iectele din spaţiul fotografiat, precum şi dimensiunile acestora se vor calcula in

 #a$a segmentelor.

!2(3* E'alua,i mi>l0a$ele te8ni$e 1i pr0$e#eele #e fi"are f0t0-rafi$. a%emnalmentel0r per%0anel0r 1i a $a#a'rel0r

Condiţiile de #a$ă ale metodei în cau$ă, argumentate, după cum am menţionatde"a, de 0. Hertillon şi care au rămasîn vigoare, constau în următoarele7    persoana $e urmea/. a fi fotografiată in vederea reţinerii semnalmentelor se fotografia$ă #ust de două ori din faţă şi din profil. acă fotografia estedestinată evidenţei criminalistice (înregistrării penale), se va fotografia profiluldrept. 'rofilul stng se va fotografia numai în situaţiile pre$enţei unor semnecaracteristice individuale    persoana se fotografia$ă cu capul descoperit, pieptănată (de genmasculin #ăr#ierită), cu urec%ea descoperită.   ţinuta corpului şi a capului tre#uie să fie dreaptă.   iluminarea celui fotografiat se face cu două surse de lumină una

 puternică din faţă, alta laterală mai sla#ă dect prima8   fotografia se eecută la scara /1 din mărimea naturală. 9otografia derecunoaştere a cadavrelor neidentificate se reali$ea$ă respectndu-se condiţiile privind fotografierea persoanelor în viaţă. Bnele particularităţi, condiţionate deînsuşi o#iectul de fotografiat, se referă la pregătirea cadavrului ce urmea$ă a fifotografiat. In preala#il se recurge la aşa-numita Ptoaletă a cadavruluiQ, prin carese preconi$ea$ă redarea aspec-tulului apropiat celui avut în viaţă.Cadavrul poate fi aşe$at pe un scaun şi într-un mod sau altul spri"init in po$iţie

dreaptă pentru a fi fotografiat. eseori însă el se fotografia$ă în po$iţie ori$ontală,situaţie in care o deose#ită importanţă are dispunerea aparatului de fotografiat şi asurselor de iluminare în po$iţiile necesare fotografierii din faţă şi din profil.9ără a intra în detalii de ordin te%nic, menţionăm că aplicarea fotografiei color, la

moment foarte modestă, ma"orea$ă considera#il eficienţa fotografiei derecunoaştere.

 Subiectul II. Tactica audierii martorului

Page 19: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 19/124

&! (2* Repr0#u$e,i #efini,ia au#ierii mart0rului %ta+ilin# imp0rtan,a#e$lara,iil0r a$e%tuia 4n pr0$e#ura #e urm.rire penal.

5elatările persoanelor care au perceput sau cunosc fapte de natură să contri#uie lasta#ilirea adevărului într-un proces penal, făcute şi fiate în conformitate cucerinţele legislaţiei procesual-penale în vigoare, constituie mi"loace de pro#ă,numite declaraţii sau depoziţii ale martorilor.9recvenţa înaltă a mărturiilor în procesul penal se eplică, în primul rnd, prin

faptul că nu în orice cau$ă eiştă mi"loace materiale de pro#ă. pre deose#ire dealte mi"loace de pro#ă, depo$iţiile martorilor pot pune în evidenţă date privindtoate împre"urările ce constituie o#iectul pro#aţiuniir  inclusiv împre"urărilesăvrşirii infracţiunii, metodele şi mi"loacele folosite în acest scop,. &artorii pot

 pre$enta referiri directe asupra personalităţii făptuitorului sau indica anumiteelemente specifice de natură să contri#uie la identificarea acestuia. Bn martor

 poate fi între#at despre calităţile învinuitului sau victimei, comportamentulacestora, în general şi în legătură cu fapta penală, în special. <u de puţine orimartorii specifică condiţiile care au înlesnit sau favori$at săvrşirea infracţiunii şimăsurile ce se impun în vederea prevenirii unor noi infracţiuni.0scultarea martorilor, repre$intă o activitate compleă, a cărei desfăşurare

necesită anumite cunoştinţe referitoare la psi%ologia lor, la procesul de formare adeclaraţiilor acestora.

&& ()* Anali/a,i pr0$e%ul p%i80l0-i$ #e f0rmare a #e$lara,iil0r mart0rului 1inumi,i fa$t0rii $are influen,ea/. $0n,inutul a$e%t0ra

Cercetările ştiinţifice privind psi%ologia martorilor au demonstrat cu prisosinţă că depo$iţiileacestora, #a$ate pe mecanismele psi%ice ale procesului de cunoaştere a realităţii o#iective, au anumiteelemente specifice, condiţionate de necesitatea comunicării cunoştinţelor o#ţinute în urma contactului cuspaţiul-

infractional organului "udiciar, pentru a fi transformate în informaţii pro#ante. 2le repre$intăre$ultatul unui proces de recepţie şi stocare a faptelor cu semnificaţie "uridică, urmat de reproducerea lor în

condiţiile şi su# forma prevă$ută de lege. 0şadar, depo$iţiile martorilor se formea$ă treptat, presupunnd trei fa$e succesive7 recepţia -fa$a în care martorul, prin mi"locirea organelor de simţ,

 percepe fapte legate de infracţiunea săvrşită - memorarea, adică evaluarea şi stocarea faptelor  percepute, şi reproducerea acestora prin comunicarea lor orală sau în formă scrisă organului "udiciar.

 ecepţia repre$intă reflectarea în conştiinţa martorilor a datelor referitoare la infracţiune şifăptuitorul ei. 2a se reali$ea$ă în #a$a sen$aţiilor şi percepţiei, acestea constituind fa$a iniţială a

 procesului psi%ic de cunoaştere. Senzaţia - impresie recepţionată de un organ de simţ înfluenţat direct derealitatea încon"urătoare - semnalea$ă despre unele însuşiri i$olate (culoare, greutate, miros, gust, duritateş.a.) ale factorilor de contact. "ercepţia este actul psi%ic de sinteti$are a sen$aţiilor, asigurnd cunoaştereao#iectului sau a fiinţei în compleitatea însuşirilor acestora, identificarea lor. ;#iectele şi fiinţele cu caremartorul contactea$ă se vor reflecta în conştiinţa sa prin suma însuşirilor ce influenţea$ă nemi"locitorganele respective de simţ şi a celor care, deşi la moment nu acţionea$ă asupra organelor sen$oriale, sunt

 pre$ente datorită eperienţei şi cunoştinţelor martorului. &asa cu care martorul a contactat va fi descrisănu numai după mărime, culoare, amplasare, formă, dar şi după materialul din care este confecţionată(metal, masă plastică, lemn), destinaţie (de #irou, de #ucătărie) ş.a. eoarece între am#ele procese

 psi%ologice eistă o relaţie reciprocă, în practică diferenţierea lor este dificilă. în literatura de specialitatetermenul percepţie este folosit în sens larg, avndu-se în vedere att sen$aţiile, ct şi percepţiile propriu-$ise.

'ercepţia sen$orială se reali$ea$ă în funcţie de mai mulţi factori, care în literatura de specialitatese su#divid în o#iectivi şi su#iectivi. 9actorii o#iectivi sunt condiţionaţi de împre"urările în care are loc

 percepţia, cei su#iectivi - de calităţile psi%ofi$iologice ale martorului şi de trăsăturile de personalitate aleacestuia.

intre factorii o#iectivi de natură să influenţe$e percepţia de către martor a faptelor legate de

săvrşirea unei infracţiuni menţionăm7a) Intensitatea stimulilor care acţionea$ă asupra organelor sen$oriale. Impulsurile tre#uie să ai#ă putere necesară pentru a provoca sen$aţii. 2istă anumite limite ale sen$aţiilor cunoscute su# denumirilede  pragul minim şi cel maim de sensi#ilitate a omului. 'ot produce sen$aţii stimulii a căror valoare seîncadrea$ă în limitele sen$oriale ale martorului. ;rganul "udiciar tre#uie să ţină, de asemenea, cont de

Page 20: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 20/124

 posi#ilităţile martorului de a reacţiona la anumiţi stimuli, fiindcă sensi#ilitatea organelor de simţ diferăde la o persoană la alta în funcţie de sfera de activitate, de interesele acestora8

 #) 'erioada de timp în care s-a reali$at contactul martorului cu spaţiul infracţional, cu o#iectelesau faptele ce constituie o#iectul ascultării acestuia. acă percepţia se reali$ea$ă într-un timp relativscurt, martorul nu va putea reţine dect înfăţişarea generică a faptei sau a ta#loului de la faţa locului, a

 persoanelor şi o#iectelor din am#ianţa acestuia. unt frecvente ca$urile cnd în urmă desfăşurării #ruşte afaptei, ca în ca$ul unei eplo$ii, sau datorită formei dinamice a acesteia, de eemplu, accidentele decirculaţie, persoanele care au fost martori nu pot descrie fapta nici în linii generale8

c) istanţa de la care martorul poate percepe. e la distanţe mari el va percepe doar conturulo#iectelor, sunetelor şi al altor 

fenomene din cmpul infracţional. emnalmentele persoanelor, elementele caracteristice aleo#iectelor, alte amănunte şi secvenţe ale infracţiunii pot fi percepute, în cele mai favora#ile condiţii, de lao distanţă de +@-=@ m.8

d) Bng%iul de o#servaţie. 'ercepţia vi$uală mai depinde de ung%iul de o#servaţie, dat fiind faptulcă un anumit ung%i de o#servaţie, în mod o#iectiv, este favora#il pentru perceperea anumitor o#iecte,

 persoane sau acţiuni şi defavora#il pentru perceperea altor persoane, o#iecte şi acţiuni din acelaşi spaţiu8e) 9actorii de #ruia", (vntul, ploaia), respectiv diferite o#stacole fi$ice, pertur#ări climaterice pot

reduce mult din calitatea percepţiilor. <u sunt ecluse şi disimulările înfăţişării, cnd persoanelecointeresate apelea$ă la diferite forme de deg%i$are a aspectului lor eterior şi a o#iectelor cu care seactivea$ă, pentru ca să nu fie o#servaţi sau să fie o#servaţi în mod eronat.

9actorii amintiţi vor influenţa nu numai vi$i#ilitatea şi audi#ilitatea, dar şi alte forme perceptive.0stfel, durata, distanţa de o#servare, factorii de #ruia" diminuea$ă esenţial percepţia o#iectelor dupămirosul lor specific. *emperatura ridicată sau eagerat scă$ută deformea$ă percepţiile tactile şi gustative.

'e lngă factorii o#iectivi menţionaţi, procesul perceptiv al martorilor este influenţat de o seamăde factori su#iectivi, deoarece fiecare om reflectă realitatea o#iectivă prin prisma proprietăţilor sale

 psi%ofi$iologice, în conformitate cu aptitudinea, eperienţa şi interesele pe care le poartă, adică prin prisma propriei personalităţi.

'rintre factorii su#iectivi ce pot influenţa procesul perceptiv al martorului mai importanţi, dupăopinia noastră, sunt următorii7

a) tarea organelor receptive, devierile de la normă, deficienţele ereditare, accidentale sau cau$atede anumite maladii, toate acestea reducnd parţial sau în întregime posi#ilităţile perceptive ale martorilor8

 #) Lrsta martorului, fiind cunoscut faptul că în copilărie percepţiile nu sunt pe deplin conformerealităţii, datorită elementului de fante$ie inerent acestei vrste, iar la etapa vrstnică - lacunare,deoarece în cea de a doua parte a vieţii vederea, au$ul, alte sisteme perceptive sunt în scădere8

c) !radul de instruire şi profesia martorilor, care, în anumite situaţii, pot influenţa decisiv procesul de percepţie. ;amenii cu diferite niveluri de cunoştinţe KvădK lucrurile în mod divers. Cu ctnivelul de cunoştinţe este mai ridicat, cu att percepţia va fi mai clară, mai completă. Bn rol deose#it în

 percepţia faptelor legate de săvrşirea unei infracţiuni le revine cunoştinţelor profesionale, în specialatunci cnd acestea sunt apropiate de specificul faptei la care martorul asistă. 6  'rofesia, activitatea

 profesională sensi#ili$ea$ă procesul perceptiv astfel că medicul va fia cu mare preci$ie po$iţiacadavrului, croitorul - caracteristicile şi starea o#iectelor vestimentare avute asupra sa, şoferul - perimetriistră$ii unde a fost descoperit.

Cunoştinţele, eperienţa, în special cea profesională, au un rol deose#it în perceperea raporturilor 

spaţiale şi de timp, a vite$ei cu care un o#iect sau altul se deplasea$ă în spaţiu. In ma"oritatea ca$urilor  persoanele, în pre$enţa cărora se desfăşoară evenimentele ce ulterior interesea$ă "ustiţia penală, nuapelea$ă la mi"loace te%nice de măsurare a spaţiului, timpului şi vite$ei. 'rin urmare, mărturiile lor înacest sens sunt #a$ate pe eperienţa de a percepe însuşirile respective ale o#iectelor materiale8

d) tarea fi$ică sau psi%ică afectată a martorului. în momentul percepţiei, martorul în atare starenu va o#serva o#iecte şi elemente de fapt cu semnificaţie procesual-penală. Riua grea de muncă, o#oseala,insomnia, starea de e#rietate sau de intoicaţie narcotică influenţea$ă negativ totalitatea proceselor 

 psi%ice, inclusiv perceptive. eseori martorii fiind preocupaţi de anumite pro#leme de serviciu sau personale, trec fără să fie$e persoanele, o#iectele sau fenomenele care s-au desfăşurat în faţa lor. însăşifapta sau împre"urările acesteia pot produce modificări #ruşte în conştiinţa martorilor, ei percepndfaptele ce interesea$ă "ustiţia penală fragmentar sau lacunar. 'rocesul săvrşirii unor infracţiuni,

consecinţele grave ale acestora, provoacă emoţii de teamă şi groa$ă, sentimente de ură şi revoltă

faţă de făptuitori, alte stări sufleteşti de natură să influenţe$e negativ procesul perceptiv8

e) 0tenţia su#iectului receptiv în momentul în care vine în contact cu spaţiul infracţional. Cafenomen psi%ic, atenţia este determinată de tipul de temperament şi de caracter al individului. Inactivitatea cotidiană ea serveşte la direcţionarea procesului perceptiv prin selectarea informaţiei în

Page 21: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 21/124

corespundere cu necesităţile şi nă$uinţele personale. 0tenţia poate fi involuntară cnd se menţine asupraunor fapte şi fenomene fără eforturi volitive care se caracteri$ea$ă prin concentrarea intenţionată asistemului perceptiv şi a altor mecanisme ale psi%icului asupra anumitor o#iecte şi fenomene. înma"oritatea ca$urilor declaraţiile martorilor au la #a$ă actele de percepţie involuntară, deşi nu se ecludeo#servarea intenţionată de către martor a anumitor împe"urări ale infracţiunii.

0tenţia martorului, ca factor inerent procesului de recepţie a împre"urărilor circumscrise faptei penale şi făptuitorului, este provocată şi menţinută, pe de o parte, de însuşirile acestora de a se detaşa dealte elemente ale mediului prin caracteristicile ce privesc, mărimea, forma, culoarea, compleitatea,

neregularitatea, mişcarea etc, iar, pe de altă parte, de interesele şi nă$uinţele martorului, de raportulîmpre"urărilor, ce constituie o#iectul mărturiilor, cu preocupările martorului.6  9aptele care nu suscităatenţia martorului rămn înafara cmpului său de percepere. 'rin aceasta se eplică fenomenul frecventîntlnit în practică, cnd martorul cinstit şi de #ună-credinţă nu poate reproduce fapte care au evoluat înfaţa sa.

0 doua fa$ă importantă a formării depo$iţiilor martorului constituie, după cum s-a menţionat,memori$area faptelor, o#iectelor şi fenomenelor percepute în legătură cu săvrşirea actului penal.

&emori$area repre$intă un proces psi%ic de ordonare şi stocare a impresiilor privind o#iectele şifenomenele percepute, proces, la #a$a căruia se află legăturile nervoase specifice ce iau naştere în

scoarţa cere#rală cu prile"ul activităţii de cunoaştere a omului. 2a, după cum se su#linia$ă înliteratura de specialitate, nu este o înregistrare mecanică a celor percepute, Kci un proces dinamic, activ de

 prelucrare şi sistemati$are a datelor receptate, în funcţie de persoanalitatea fiecărui individ, de interesulmanifestat faţă de o anumită pro#lemăK. 4a fel ca şi alte procese psi%ice, memori$area poate fi voluntară,cnd persoana care percepe anumite fapte intenţionea$ă, deci depune eforturi pentru a le reţine, şiinvoluntară, cnd faptele percepute se înregistrea$ă neintenţionat, adică în situaţia în care persoana nu-şi

 pune scopul de a reţine datele percepute. Indu#ita#il, datele memori$ate intenţionat se vor păstra cu maimare preci$ie şi un timp îndelungat comparativ cu cele memori$ate involuntar.

In "ustiţia penală cu memori$area voluntară ne confruntăm doar în situaţiile în care martoruldepune eforturi pentru a reţine faptele percepute, fiind conştient de eventuala sa participare într-un posi#il

 proces penal asupra evenimentelor la a căror desfăşurare a asistat ori în privinţa cărora, într-un mod saualtul, a o#ţinut anumite informaţii. 0ceasta nicidecum nu înseamnă că martorii care involuntar au reţinutfapte privind infracţiunea şi autorul acesteia tre#uie trataţi cu credi#ilitate redusă. 2ficienţa mărturiilor întemeiate pe memorarea involuntară este de netăgăduit, dacă organul "udiciar, în activitatea sa de

ascultare a martorilor, va ţine cont de factorii care influenţea$ă procesul de memori$are şi anume7a) *ipuri individuale de memorie a martorului. e pot întlni martori cu memorie #izuală sauauditi#ă care reţin cu mai mare preci$ie faptele şi evenimentele, motrice, cnd martorul este predispus săfie$e, în primul rnd, ceea ce se află în mişcare, logică sau mecanică, după nivelul de anali$ă a faptelor recepţionate şi emoţională, care presupune reţinerea faptelor şi fenomenelor legate de sentimentele deînalt grad de densitate, trăite recent sau mai puţin recent de către martor8 6

 #) 0fecţiunile psi%o-fi$iologice cau$ate de diverse maladii şi de vrstă, care intensifică procesuluitării. 9aptele înregistrate în memorie nu rămn fie. 'e măsura acumulării de noi informaţii urmea$ăgruparea şi sistemati$area acestora în unităţi logice, conform sferelor de interese şi preocupare aleindividului. în acest proces continuu, în conţinutul faptelor întipărite anterior, datorită uitării au locanumite pierderi. 9iind un proces psi%ic aparent contrar, dar natural şi necesar funcţionării normale amemoriei omului, el poate atinge mărimi eagerate în urma unor disfuncţii ale centrului de stocarea

informaţiei, provocate de diverse maladii, cu precădere, neurastenice, dar şi ca re$ultat al procesului deîm#ătrnire8c) tarea emoţională cau$ată de fenomenele percepute. 9aptele cu repercusiuni emoţionale

 po$itive sau negative se memori$ea$ă mai #ine dect cele indiferente, emoţional neutre8d) !radul de înţelegere a fenomenelor percepute. ;mul poate memori$a fenomene şi împre"urări

al căror sens şi conţinut îi sunt accesi#ile. 4ucrurile necunoscute sunt impercepti#ile şi, prin urmare, nu pot constitui materie memori$a#ilă. eci cu ct mai ample sunt cunoştinţele unei persoane, cu att mai #ogată este memoria sa8

e) Intervalul de timp care desparte momentul perceptiv de cel al reproducerii. 'rocesul uităriiKştergeK din memorie anumite fapte, înlocuindu-le cu altele, care repre$intă interes la moment. 'e lngăaceasta, în psi%ologie este cunoscut faptul că durata stocării informaţiei este în funcţie de importanţamaterialului perceput. atele considerate de martor mai puţin importante se vor fia de aşa-numita

memorie de scurtă durată, ele urmnd a fi date uitării după o perioadă scurtă de timp de la reţinere. 0cestaeste motivul pentru care în crimanalistică se susţine insistent că momentul ascultării martorilor tre#uie săfie ct mai aproape de cel al percepţiei evenimentului.

Page 22: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 22/124

0 treia şi ultima fa$ă a procesului de formare a depo$iţiilor martorilor constituie reproducerea înfaţa organului "udiciar (anc%etatorului sau instanţei "udecătoreşti) a faptelor memori$ate. Calitatea şi

 plenitudinea reproducerii este influenţată de capacităţile şi calităţile de personalitate ale martorului, decondiţiile şi împre"urările în care se desfăşoară audierea acestuia şi, în cele din

urmă, de comportarea tactică a celor care îndeplinesc atri#uţiile organelor "udiciare.

upă cum se ştie, reproducerea unei informaţii o#ţinute recent sau anterior presupunetranspunerea imaginilor acesteia fiate în memorie în lim#a"ul vor#it sau scris. !radul de instruire,

 profesia şi eperienţa sunt factori ce se repercutea$ă direct asupra procesului de eprimare şi de

ver#ali$are a faptelor. 'ractica demonstrea$ă că, în ma"oritatea ca$urilor, dificultăţile privindreproducerea de către martori a faptelor recepţionate re$idă în lipsa lim#a"ului adecvat, a fondului leicalsărac ale persoanelor cu un nivel scă$ut de pregătire generală. 0numite erori privind conţinutul faptelor 

 percepute şi memorate pot apărea la fa$a de reproducere, datorită naturii specifice a o#iectului mărturiei,cnd comunicarea informaţiei impune transpunerea imaginilor în lim#a"ul propriu unei specialităţi străine

 preocupărilor profesionale ale martorului.5eproducerea mărturiilor poate fi influenţată, po$itiv sau negativ, de împre"urările în care se

reali$ea$ă ascultarea martorului, însuşi faptul că este c%emat să pre$inte mărturii într-o cau$ă penalăgenerea$ă inevita#il o anumită tensiune psi%ologică. 'racticienii eperimentaţi cunosc ct de emoţionaţisunt martorii care pentru prima dată vin în faţa organului "udiciar. Condiţiile improprii, regimul formali$atal dialogului pot repre$enta în conştiinţa unor martori împre"urări ecepţionale de natură să intensifice încontinuare starea lor emoţională şi, în consecinţă, să influenţe$e reproducerea. <u întmplător, legislaţia

 procesual-penală (art.3= şi 3) prevede în mod special formele de c%emare a martorilor şi condiţiile încare aceştia pot fi ascultaţi. în conformitate cu cerinţele legii, criminalistica pune la îndemna organelor 

 "udiciare recomandări practice privind crearea anumitor condiţii care să facilite$e reproducereamărturiilor. e recomandă, spre eemplu, ca încăperea în care se prevede ascultarea martorilor să fiemo#ilată conform necesităţilor acestei activităţi, eclu$ndu-se o#iectele inutile, cu att mai mult,frapante şi etravagante, care ar putea a#ate şi sustrage atenţia celui ascultat. 're$enţa unor persoane, deasemenea, poate distrage atenţia martorului de la o#iectul de comunicare.

în fine, reproducerea poate fi influenţată de comportarea celui ce conduce ascultarea martorilor.'entru ca martorul să poată comunica faptele cunoscute, el are nevoie de o atmosferă psi%ologică propice,

 #a$ată pe încredere şi respect faţă de personalitatea şi depo$iţia sa. 'rin urmare, organul "udiciar estedator să manifeste toleranţă, calm şi atenţie faţă de martor, o#iectivitate faţă de informaţiile lui. in punct

de vedere tactic, o deose#ită importanţă are adaptarea martorului la condiţiile şi rolul pe care urmea$ă săle îndeplinească. 0ceasta se reali$ea$ă printr-o convor#ire preliminară asupra unor pro#leme eterioareo#iectului cau$ei, care, pe de o parte, ar contri#ui la diminuarea emoţiilor trăite de martor cu prile"ulc%emării sale în faţa organului "udiciar, iar, pe de altă parte, ar conduce treptat la crearea unei atmosferede credi#ilitate. Convor#irea poate avea ca o#iect cele mai diverse preocupări, activităţi şi pasiuni alemartorului, dar şi ale altor persoane cunoscute acestuia. 'rin între#ările adresate martorului, prin discuţiiledesfăşurate se va accentua importanţa mărturiilor sale în reali$area procesului penal, pentru apărareadreptului şi triumful dreptăţii.

&2 (3* Pr0ie$ta,i a$,iunile #e pre-.tire $e urmea/. a fi 4ntreprin%e #e $.tre0fi,erul #e urm.rire penal. 4n %itua,ia9 4n $are 4n le-.tur. $u

$er$etarea infra$,iunii #e furt #in apartament a ap.rut ne$e%itateaa%$ult.rii 4n $alitate #e mart0r a $0n$u+inei p.r,ii '.t.mateCa şi cercetarea la faţa locului, pre$entarea spre recunoaştere,

 perc%e$iţia şi alte acte de procedură penală, ascultarea martorilor parcurge treietape7 de organi$are şi pregătire8 de ascultare propriu-$isă şi de consemnare(fiare) a declaraţiilor.'entru ca pro#a cu martori să contri#uie la sta#ilirea adevărului într-un proces

 penal, este necesar ca activitatea de ascultare a martorilor, în special, la fa$a deurmărire penală, să se desfăşoare în mod organi$at şi, fireşte, în deplinăconformitate cu prevederile legislaţiei procesual-penale în vigoare. 'regătireaascultării martorilor cuprinde7 determinarea împre"urărilor de fapt ce tre#uieclarificate în cadrul ascultării8 acumularea de informaţii cu privire la personalitateacelor c%emaţi să depună mărturii8 de cunoştinţe speciale în situaţia în careo#iectuldialogului ce urmea$ă a avea loc se referă la un domeniu îngust şi mai

 puţin cunoscut organului "udiciar8 asigurarea condiţiilor necesare #unei disfăsurăria ascultării.

Page 23: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 23/124

Jnainte de a proceda la audierea unei persoane ca martor, este necesar ca organulde urmărire penală să revadă anumite date din dosarul cau$ei pentru a anticipamodul şi împre"urările în care persoana respectivă a luat cunoştinţă deîmpre"urările faptei. 0cest moment de pregătire are o importanţă stringentă,deoarece sunt frecvente ca$urile cnd persoanele în faţa cărora au avut loc faptelece interesea$ă cau$a, din diferite motive, în fel şi c%ip se străduiesc să se sustragăde la depunerea de mărturii...înainte de a proceda la ascultarea unei persoaneconcrete ca martor, dar şi pe parcursul convor#irii preliminare, este indicat ca

organul de cercetare să o#ţină un minimum de date privind particularităţile psi%ofi$iologice şi trăsăturile de personalitate ale celui ce urmea$ă a fi ascultat.in perspectiva pro#lemei în discuţie, importanţa cunoaşterii unor date privind

 personalitatea martorilor se manifestă pe două planuri7 pe de o parte, în #a$a lororganul "udiciar va sta#ili regimul tactic adecvat trăsăturilor de personalitate

 proprii celor c%emaţi să depună mărturii, iar, pe de altă parte, astfel de datecontri#uie la aprecierea declaraţiilor martorilor la adevărata lor valoare pro#antă,în funcţie de caracteristicile psi%ologice şi morale ale acestora, de relaţiile lor cualte persoane participante la proces.

Jn fine, organi$area audierii necesită, uneori, crearea unor condiţii propicedesfăşurării acestei activităţi, pregătirea materialelor necesare pentru lămurirea şiverificarea faptelor sau a elementelor de fapt ce ţin de o#iectul ascultării

(fotografii,

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr 3

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I:  )etodelele ştiinţei criminalistice 

Page 24: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 24/124

!!(2* Defini,i n0,iunea #e met0#. 1i $la%ifi$a,i met0#ele 1tiin,ei$riminali%ti$aMet0#a ; . Mod (sistematic) de cercetare, de cunoaștere și de transformare a realitățiiobiective. ◊ Loc. adv.Cu metodă = metodic, sistematic.2. Procedeu sau ansamblu de

procedee folosite în realizarea unui scop; metodologie (4).S Manieră de a proceda.

Sunt trei categorii de metode: general stiintifice, particular stiintifice si special.

!2()* Ar-umenta,i ne$e%itatea apli$.rii 4n 1tiin,a 1i pra$ti$a $riminali%ti$. amet0#el0r -eneral G 1tiin,ifi$e&etodele general stiintifice sunt specific tuturor formelor de activitate umanain asta se pre$inta si necesitatea aplicarii in stiinta si practica criminalistica ametodelor date. In categoria data de metode se include7 &etoda o#servatiei,metoda masurarii, metoda eperimental, metoda modelarii, metoda comparatiei,metoda descrierii, metode fi$ice sau fi$ico c%imice.

!?(3* Cara$teri/a,i met0#ele 1tiin,ifi$e $e urmea/. a fi apli$ate la

#e%$0perirea urmel0r %la+ 'i/i+ile 1i in'i/i+ile #e m4ini'entru descoperirea urmelor sla# vi$i#ile si invi$i#ile de mini se va aplica metodao#servatiei pentru a descoperi aceste urme, metoda masurarii >pentru a sedetermina forma si dimensiunile urmelor create, la fel se va utili$a metodadescrierii pentru fiarea informatiei cu privire la urme. 4a fel va fi folosita metoda2fectului de luminiscenta pentru a fi descoperite urmele invi$i#ile de mini . 4a felse va utili$a metoda matematica pentru descoperirea eelementelor crearii urmei.

 Subiectul II. Interacţiunea organelor de urmărire penală cu ser#iciile operati#e $n

cadrul cercetării infracţiunilor gra#e şi deosebit de gra#e.&! (2* I#enti#i$a,i f0rmele #e intera$,iune a 0r-anului #e urm.rire penal. $u%er'i$iile %pe$iale #e in'e%ti-a,ii la $er$etarea 0m0ruril0r

Cercetarea omorului se efectuea$a in #a$a unei conlucrari a organelor deurmarire penala cu cola#oratorii serviciilor de investigatie operative ale&inisterului de interne in special in special cu politia criminala. Cele mai frecventutili$ate forme de conlucrare a anc%etatorilor cu organele de investigare operativă sunt7

) eplasarea în comun la locul săvrşirii faptelor grave în vederea cercetării lui complete şi su#toate aspectele, descoperirii şi fiării mi"loacelor materiale de pro#ă, o#ţinerii datelor necesare pentruurmărirea şi reţinerea făptuitorilor pe Kurmele caldeK ale infracţiunii.6. 0tri#uirea organului de investigare operativă cu efectuarea unor operaţiuni şi activităţi de urmărire

 penală în vederea sta#ilirii anumitor împre"urări ale infracţiunii avute în cercetare.3.0ntrenarea cola#oratorilor serviciilor operative pentru a-şi da concursul la efectuarea unor activităţi de

urmărire penală dificile sau cu un grad înalt de compleitate, cum ar fi perc%e$iţia, cercetarealocului faptei şi a împre"urimilor acestuia, pre$entarea spre recunoaştere după caracteristicilefuncţional-dinamice, reţinerea

&& ()* Anali/a,i prin$ipiile 1i f0rmele intera$,iunii 0r-anului #e urm.rirepenal. $u %er'i$iile 0perati'e #e in'e%ti-a,ii

Interacţiunea anc%etatorului cu organele de investigare operativă are la #a$ă următoarele principii7

. 'rincipiul legalităţii, care prevede ca activitatea în comun a acestor organe să se desfăşoare înconformitate cu prevederile legislaţiei procesual-penale în vigoare. în ca$urile în care anc%eta penală este

o#ligatorie, organul de investigare operativă, în conformitate cu art. 3, @ şi : ale C'' al 5epu#licii&oldova, întreprinde măsuri pentru descoperirea şi fiarea pro#elor, reţinerea făptuitorului şi, dinînsărcinarea anc%etatorului, efectuea$ă acţiuni de căutare. 4a solicitarea anc%etatorului organul de

Page 25: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 25/124

investigare operativă este o#ligat să-şi dea concursul la efectuarea activităţilor de urmărire penală şi prin participarea sa activă să asigure eficienţa acestora.

6. 'rincipiul organi$ării "udicioase a interacţiunii, care presupune ca activitatea în comun să fie planificată aparte sau prevă$ută în mod concret în planul de cercetare a cau$ei. arcinile organului deinvestigare operativă tre#uie să fie riguros delimitate, astfel ca el să-şi poată reali$a pe deplin potenţialul

 profesional. <u poate fi acceptată practica încadrării lucrătorilor operativi în ec%ipa de cercetare doar  pentru a pune pe seama lor efectuarea unor activităţi procedurale de importanţă redusă, cum ar fiascultarea unor martori, ridicarea de o#iecte şi documente, o#ţinerea modelelor de comparaţie necesare

 pentru efectuarea eperti$ei, punerea la curent a învinuitului cu materialele cau$ei ş.a.3. 'rincipiul superiorităţii anc%etatorului în organi$area şi direcţionarea activităţii organelor de

investigare operativă încadrate în ec%ipa de cercetare. 0vnd întreaga responsa#ilitate cu privire lacercetarea faptei8 anc%etatorul coordonea$ă activitatea participanţilor la proces şi aprecia$ă re$ultateleactivităţii lor. atele o#ţinute pe cale etraprocesuală, considerate de anc%etator inutile sau contradictoriifaptelor sta#ilite prin mi"loace procesuale, vor fi respinse fără a proceda la formalităţi procesuale.

:. 'rincipiul independenţei organului de investigare operativă de a alege metodele şi mi"loacelede reali$are a sarcinilor ce ţin de competenţa sa. 0nc%etatorul, în mod autonom sau cu participareaorganului respectiv, va contura pro#lemele ce pot fi re$olvate pe cale operativă, el însă nu poate decideasupra procedeelor specifice la care va apela organul de investigare operativă.

9ormele de interacţiune, de conlucrare a anc%etatorului cu serviciile operative sunt în funcţie denatura şi caracterul faptei în curs de cercetare. în ca$urile infracţiunilor evidente, cnd s-a activat desc%is,

 pro#ele fiind la suprafaţă, anc%etatorul apelea$ă la organele de poliţie, solicitndu-le doar a"utorul necesar  pentru menţinerea ordinii pe parcursul cercetării la faţa locului, perc%e$iţiei, reconstituirii, efectuării altor activităţi de urmărire penală. impotrivă, la cercetarea infracţiunilor grave, săvrşite în mod tainic, dupăcum sunt de o#icei, ma"oritatea omuciderilor, violurilor, luărilor şi dărilor de mită, sustragerilor din

 patrimoniul social, tl%ăriilor, furturilor, conlucrarea cu organele operative ia cu totul altă amploare şi nu poate fi ignorată dect în detrimentul aflării adevărului.

Cele mai frecvent utili$ate forme de conlucrare a anc%etatorilor cu organele de investigareoperativă sunt7

) eplasarea în comun la locul săvrşirii faptelor grave în vederea cercetării lui complete şi su#toate aspectele, descoperirii şi fiării mi"loacelor materiale de pro#ă, o#ţinerii datelor necesare pentruurmărirea şi reţinerea făptuitorilor pe Kurmele caldeK ale infracţiunii.

; dată sesi$at asupra unei atare infracţiuni, anc%etatorul preci$ea$ă componenţa ec%ipei decercetare, care, de o#icei, includeunul sau mai mulţi lucrători operativi, specialistul criminalist, c%inologul cu cinele dresat şi,

dacă eistă cadavre, medicul legist. 4ucrătorii operativi întreprind, la faţa locului, acţiuni de cercetare amartorilor oculari, sta#ilesc, în #a$a declaraţiilor acestora, semnalmentele făptuitorilor, direcţia şi modulde retragere a lor de la locul faptei. în urma cercetării în preala#il a urmelor şi a mi"loacelor materiale de

 pro#ă, specialistul poate pre$enta informaţii privind modul de operare, mi"loacele şi instrumentelefolosite, locul de pătrundere şi retragere a făptuitorului de la faţa locului, precum şi anumite datecaracteristice (fi$ice, profesionale) ale lui, toate acestea pentru a fi folosite la organi$area lucrărilor decăutare a făptuitorului pe Kurmele caldeK ale infracţiunii.

0ceastă formă de conlucrare a anc%etatorului cu serviciile operative poate continua şi dupăsta#ilirea făptuitorului, c%iar pnă la soluţionarea definitivă a cau$ei.

6) 0tri#uirea organului de investigare operativă cu efectuarea unor operaţiuni şi activităţi deurmărire penală în vederea sta#ilirii anumitor împre"urări ale infracţiunii avute în cercetare. 4egea (art. 3C'') o#ligă organul operativ să întreprindă măsurile cerute, dar nu specifică situaţiile în care se poateapela la această formă de conlucrare şi nici activităţile procedurale cu a căror efectuare el poate fiînsărcinat. &enţionăm, în această ordine de idei, că însărcinarea organelor operative cu investigaţii ce ţinde competenţa lor, în ca$urile necesare, fireşte, este întotdeauna oportună. Cu reali$area de activităţi

 procedurale, acestea fiind de competenţa anc%etatorului, organul de investigare operativă poate fiînsărcinat doar în anumite ca$uri, cum ar fi, spre eemplu, efectuarea concomitentă a perc%e$iţiilor (perc%e$iţii în grup), ascultarea unui grup de martori, ridicarea de o#iecte amplasate în locuri diferite ş.a.

3) 0ntrenarea cola#oratorilor serviciilor operative pentru a-şi da concursul la efectuarea unor activităţi de urmărire penală dificile sau cu un grad înalt de compleitate, cum ar fi perc%e$iţia, cercetarealocului faptei şi a împre"urimilor acestuia, pre$entarea spre recunoaştere după caracteristicile funcţional-

dinamice, reţinerea ş.a. ;rganul operativ acordă anc%etatorului a"utor în vederea creăriicondiţiilor optime desenării activităţii respective sau participă nemi"locit la efectuarea ei.:) 0ctivitatea corelată a anc%etatorului şi a organului de investigare operativă asupra cau$elor, a

căror cercetare a fost suspendată conform prevederilor art. 16 al C'' în vigoare motivul fund

Page 26: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 26/124

nesta#ilirea făptuitorului sau a locului aflării acestuia uspendarea urmăriri, penale nu înseamnă încetareatuturor activităţilor ,n cau$a respectivă. Brmea$ă căutarea infractorului după un plan întocmit în comunde anc%etator şi cola#oratorul serviciului operativ, însărcinat cu această activitate.

&2 (3* USa'a a f0%t re,inut 4n pia,a $entral.9 4n$er$=n# %. $0mer$iali/e/e !:: -r #e 8a1i1(substa!$ă !arc"tică extrasă #i! Ca!!abis* Fiin# au#iat9 a$e%ta a #e$larat $.5 apr0$urat;0 #e la SNi$0laen$0 $are9 4mpreun. $u VArnaut 4l apr0'i/i0nea/. $u

%u+%tan,e nar$0ti$e9 4n %$0pul reali/.rii ulteri0are pe pia,a #in C8i1in.uDetrmina,i 1i e'alua,i a$,iunile ta$ti$e #e urm.rire penal. 1i %pe$iale #ein'e%ti-a,ii pentru 'erifi$area a$e%t0r #e$lara,ii 4n %$0pul %ta+ilirii le-.turil0rinfra$,i0nale #intre SNi$0laen$0 1i VArnaut

organele autori$ate cu funcţii operative dispun de mi"loace şi forţe care fac posi#ilăsupraveg%erea activă a persoanelor suscepti#ile de a comite infracţiuni, reţinerea făptuitorilor în flagrant delict, sta#ilirea diverselor surse de

informaţii pro#ante, inclusiv a martorilor oculari şi a mi"loacelor materiale de pro#ă ascunse etc

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ TEST nr

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I : Teze generale pri#ind tenica criminalistică.

!! (2* Defini,i n0,iunea #e te8ni$. $riminali%ti$.

!& ()* Anali/a,i prin$ipiile apli$.rii met0#el0r 1i mi>l0a$el0r te8ni$0;

$riminali%ti$e!2 (3* E'alua,i %tru$tura te8ni$ii $riminali%ti$e 1i fa$e,i 0 $la%ifi$are a

mi>l0a$el0r te8ni$ii $riminali%ti$e

Page 27: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 27/124

 Subiectul II : Tactica efectuării confruntării $n procedura de urmărire penală.&! (2* Interpreta,i $0n$eptul $riminali%ti$ al n0,iunii #e $0nfruntare 4n pr0$e#ura #e

urm.rire penal.'e parcursul cercetării cau$elor penale se întmplă, şi nu de puţine ori, că declaraţiile persoanelor 

audiate asupra uneia şi aceleiaşi fapte sau împre"urare de fapt nu armoni$ea$ă în fond sau în anumitedetalii. în de$acord apar frecvent declaraţiile victimei şi ale martorilor vi$avi de cele ale învinuitului şi

 #ănuitului, implicaţi în aceeaşi cau$ă, c%iar şi ale martorilor ascultaţi asupra aceleiaşi pro#leme.

iscordanţa de conţinut între declaraţiile persoanelor ascultate într-o cau$ă penală poate avea la #a$ă diverse motive dependente sau independente de voinţă. 0stfel, nepotrivirea între depo$iţiilemartorilor de #ună-credinţă, anumite contradicţii între relatările martorilor şi ale victimei, pot fi cau$atede percepţia şi memorarea incompletă, de incapacitatea acestora de a reproduce faptele în conformitate curealitatea. epo$iţiile martorilor mincinoşi, de o#icei, nu corespund cu cele ale martorilor sinceri, cau$elecare îi determină să procede$e astfel fiind7 coruperea sau şanta"ul din partea învinuiţilor sau a altor 

 persoane cointeresate în cau$a, relaţiile prieteneşti sau ostile cu părţile, sentimentele de simpatie sauantipatie faţă de cei implicaţi în proces, teama sau nedorinţa de a purta povara martorului, adeseaanevoioasă. Contradicţiile dintre declaraţiile învinuitului sau #ănuitului şi ale celoralte persoane ascultateîn cau$ă

sunt determinate în ma"oritatea ca$urilor de interesele pe care aceştia le urmăresc7 demonstrareanevinovăţiei în ca$ul unor învinuiri neîntemiate şi încercarea de sustragere de la răspunderea penală

 pentru fapta ilicită comisă intenţionat sau din imprudenţă.9iindcă o cau$ă penală nu poate fi soluţionată dect în #a$a unui material pro#atoriu coerent şiarmoni$at, de datoria organului de cercetare este să înlăture nepotrivirile dintre declaraţiile persoanelor ascultate. în acest scop legislaţia în vigoare prevede efectuarea unei activităţi speciale, denumiteconfruntare, care constă în ascultarea concomitentă a două persoane în declaraţiile cărora, făcute în cadrulascultării lor în mod separat se sta#ileşte eistenţa unor contradicţii de natură să împiedice cunoaştereaadevărului.

Conform dispo$iţiilor legale (art. :6, C''), confruntarea se poate efectua între oricare două persoane ale căror declaraţii se contra$ic. 'rin urmare, organul de cercetare poate aduce faţă în faţă pentrua fi interogaţi doi învinuiţi sau #ănuiţi, învinuitul sau #ănuitul şi partea vătămată, partea vătămată şîmartorii, doi sau mai mulţi martori. <u se admite confruntarea eperţilor ale căror conclu$ii pre$entate nuse potrivesc, după cum nu se admite confruntarea specialistului consultant al organului de cercetare.

Importanţa confruntării re$idă în contri#uţia ei la clarificarea cau$ei penale. în primul rnd,confruntarea constituie un mi"loc eficient de înlăturare a contradicţiilor dintre declaraţiile persoanelor ascultate în cau$ă şi de clarificare pe această cale a împre"urărilor ce formea$ă o#iectul pro#aţiunii. înacest sens importanţa confruntării este cu att mai mare cu ct neconcordanţele dintre declaraţiile celor ascultaţi vi$ea$ă împre"urări esenţiale ale cau$ei. 2ste de neconceput finali$area cercetării unei cau$e

 penale înainte ca discordanţele dintre pro#ele orale privind locul, timpul, modul în care s-a activat,vinovăţia celor implicaţi, caracterul şi gravitatea pre"udiciilor aduse, circumstanţele ce agravea$ă saudiminuea$ă răspunderea ş.a. să fie înlăturate.

în situaţia persoanelor de #ună-credinţă, indiferent de starea lor procesuală (învinuit, victimă,martor), confruntarea este cea mai

eficace modalitate de înlăturare a nepotrivirilor dintre relatările anterioare ale acestora. ialoguldesfăşurat în cadrul confruntării impulsionea$ă procesele psi%ice ale celor ascultaţi, stimulea$ă gndirea,ceea ce conduce la valorificări suplimentare a împre"urărilor cau$ei ca, în cele din urmă, să se a"ungă laacceptarea lor deplină.

Confruntarea poate da re$ultate po$itive şi în situaţia în care unul din cei ascultaţi este de rea-credinţă. 0scultarea acestuia în pre$enţa persoanei sincere gata să de$mintă orice relatare mincinoasă,

 produce, adeseori, efectul psi%ologic necesar pentru ca cel ascultat să a#andone$e po$iţia in"ustă şi să facănoi declaraţii.

; dată cu înlăturarea contradicţiilor dintre pro#ele orale, aceasta repre$entnd sarcina principală aconfruntării, efectuarea activităţii în cau$ă la un nivel tactic #ine gndit poate duce şi la o#ţinerea de noi

 pro#e. 2ste posi#il ca în cursul desfăşurării confruntării persoanele ascultate să-şi amintească aspecte şidetalii asupra cărora la ascultarea anterioară nu s-au pronunţat, considerndu-le inutile pentru cau$ă.'ractica cunoaşte, de asemenea, ca$uri, cnd, cu oca$ia confruntării, una dintre persoanele participante,

de o#icei cea de #ună-credinţă, face trimiteri la anumite persoane, documente sau la alte mi"loace de pro#ă necunoscute pnă în acel moment organului de cercetare, care, în opinia sa, sunt în măsură să-iconfirme relatările.

în fine, confruntarea repre$intă, după cum s-a menţionat, un mi"loc procesual de verificare adeclaraţiilor persoanelor ascultate în cau$ă, dar şi o modalitate eficientă de cunoaştere de către organul de

Page 28: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 28/124

cercetare a fermităţii cu care cei audiaţi se situea$ă pe anumite po$iţii, pentru a conforma tactica deinteracţiune în cadrul activităţilor ce urmea$ă. 0şa cum, pe #ună dreptate, se su#linia$ă în literatura despecialitate, confruntarea determină apariţia unui Kstres psi%ologic aparteK, astfel înct persoanele care

 persistă în declaraţiile lor nesincere pot avea reacţii de natură să le demaşte rea-credinţa, reacţii caretre#uie surprinse şi valorificate în interesul aflării adevărului.

in dispo$iţia art. :6 al Codului de procedură penală în vigoare re$ultă că organul de cercetareeste acela care tre#uie să decidă de fiecare dată asupra oportunităţii efectuării confruntării. 4asoluţionarea acestei pro#leme anc%etatorul va mi$a pe propria eperienţă, dar fără a scăpa din vedere

recomandările ştiinţei criminalistice în această direcţie.Confruntarea este o activitate compleă, dificilă şi riscantă. 5e$ultatele ei, adeseori, sunt

imprevi$i#ile, deoarece, puşi faţă în faţă, cei ascultaţi pot conveni la o po$iţie mincinoasă comună,învinuiţii şi #ănuiţii pot sesi$a punctele sla#e ale pro#atoriului, ceea ce îi va încura"a în nerecunoaştereafaptelor de care sunt învinuiţi. e aceea, la confruntare se va recurge numai dacă se constată că nu eistăalte modolităţi dect aceasta pentru înlăturarea contradicţiilor eistente între declaraţiile celor ascultaţi. înacest contet ţinem să su#liniem că sunt inutile încercările de a confrunta două persoane care şi-audemonstrat ferm po$iţia de rea-credinţă. ;rganul de urmărire penală, anc%etatorul tre#uie să %otărască cumare atenţie asupra oportunităţii confruntării a două persoane, dintre care una poate fi dominată de

 personalitatea celeilalte, fie datorită gradului diferit de cultură generală sau profesională, fie datoritădiferenţei de vrstă, statutului social, forţei fi$ice etc. 6 <u este indicată confruntarea între persoaneleapropiate, după cum este lipsită de perspective confruntarea persoanelor între care eistă relaţiiduşmănoase.

&& ()* Ar-umenta,i %itua,iile 4n $are $0nfruntarea e%te $0ntrain#i$at.&omentul confruntării tre#uie ales în aşa mod ca informarea celor confruntaţi referitor la modul

în care tratea$ă faptele ce interesea$ă anc%eta să nu fie în detrimentul #unei desfăşurări a acesteia. acă,spre eemplu, martorii sau victima sunt ascultaţi în aceeaşi $i şi în declaraţiile lor au fost constatatecontra$iceri ce necesită a fi înlăturate, confruntarea poate fi efectuată imediat, pnă cnd aceştia nu auconvenit între ei asupra declaraţiilor făcute în faţa organului "udiciar. *ot imediat se va proceda laconfruntarea persoanelor asupra cărora eistă teama că, cu timpul, pot fi influenţate de către persoanelecointeresate într-o anumită soluţionare a cau$ei. <u este eclusă şi altă variantă. 0stfel, în ca$ul cercetăriiunei infracţiuni săvrşite în grup, pnă la clarificarea activităţii infracţionale a participanţilor activi la

actul ilicit, confruntarea este contraindicată, cu ecepţia unor situaţii etreme.

&2 (3* Efe$tu=n# 0 $0nfruntare #intre un mart0r 1i +.nuit #e !) 1i re%pe$ti' ! ani90fi,erul #e urm.rire penal. VNe-ru9 +a/=n#u;%e pe nai'itatea a$e%t0ra a re$ur% laurm.t0rul pr0$e#eu5 a pla%at pe ma%. 0 +u%0l. 1i le;a e"pli$at parti$ipan,il0r $.a$e%t #i%p0/iti' repre/int. un mi>l0$ m0#ern 1i efi$ient #e #ete$tare a #e$lara,iil0rfal%e 1i $. 4n $a/ul 4n $are unul #in ei 'a #epune #e$lara,ii fal%e9 a$ul in#i$at0r 41i 'a%$8im+a p0/i,ia 7n timpul relat.rii 4mpre>ur.ril0r faptei #e $.tre +.nuit9 VNe-ruapr0pia pe a%$un% %u+ ma%. un ma-net puterni$ $e #e%ta+ili/a p0/i,ia a$uluiin#i$at0r9 fapt $e l;a #eterminat pe +.nuit %.;1i re$un0a%$. inte-ral 'in0'.,ia 1i %.e"pun. t0ate inf0rma,iile pe $are le $un01tea

  E%tima,i a$e%t pr0$e#eu 1i pr0pune,i la ne$e%itate alte pr0$e#ee ta$ti$e #e#ema%$are a fal%ului 4n #e$lara,ii

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare

 <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+

Page 29: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 29/124

? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr H

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. %perimentul $n procedura de urmărire penală.. (3) 5eproduceţi conceptul criminalistic al noţiunii de eperiment în activitatea

de urmărire penală şi specificaţi importanţa criminalistică a acestuia..6. (+) 0nali$aţi succint procedeele tactice cu aplicarea cărora este indicat să se

desfăşoare eperimentul în procedura de urmărire penală..3. (1) 'roiectaţi o situaţie pentru constatarea modalităţilor de fiare a re$ultatelor

eperimentului întreprins în vederea sta#ilirii timpului necesar deplasării

unui autoturism din punctul M0F în punctul MHF.

 Subiectul II. %r&a!izarea şi pla!i'icarea cercetării i!'rac$iu!il"r #e ""r.&!(2* Defini,i n0,iunea #e planifi$are a a$ti'it.,ii #e $er$et.re a 0m0rului

înainte de începerea cercetărilor propriu-$ise, ec%ipa operativă întocmeşte un plan de acţiune, încare vor fi menţionate şi o#iectivele urmărite. 0ceste o#iective corespund între#ărilor care tre#uieformulate şi la care se caută răspuns. în tactica criminalistică sunt cunoscute mai multe asemeneaîntre#ări, al căror număr este diferit de la o ţară la alta. *actica france$ă foloseşte opt sau nouă între#ări,în timp ce în tactica germană numărul lor este redus la şapte. Cum în lim#a germană toate între#ărileîncep cu litera KTK, s-a consacrat formularea practicienilor care le denumesc Mcei şapte U de aurK (Mdic

sie#en goldenen T V Uas, Uann, Uo, Uie, Uomit, Uarum, UerK).Cele şapte între#ări corespund priorităţii pe care tre#uie să o acorde ec%ipa de cercetare sarcinilor 

ce urmea$ă a fi îndeplinite, şi anume7 ce s-a întmplatJ, cndJ, undeJ, cumJ, cu ce (s-a săvrşit fapta)J, dece (scopul, mo#ilul)J, cine este (sunt) autorul (autorii) fapteiJW

&&()* De#u$e,i 'ariet.,ile 1i r0lul 'er%iunil0r tipi$e la $er$etarea 0m0ruluiLersiunile tipice se ela#orea$ă la etapa incipientă de cercetare, atunci, cnd în situaţia unui deficit

acut de informaţie sunt imposi#ile versiunile particulare. în fond, versiunile tipice repre$intă varianteteoretice, sc%eme-standarde #a$ate pe generali$area eperienţei de cercetare a anumitor categorii deinfracţiuni, pe eperienţa po$itivă, inclusiv proprie a organului însărcinat cu cercetarea faptei. în ultimultimp se folosesc tot mai frecvent versiunile tipice fondate pe caracteristicile criminalistice proprii unor 

categorii de infracţiuni determinate în mod ştiinţific în #a$a generali$ărilor de mare amploare a practiciide cercetare penală. e eemplu, conform generali$ărilor ştiinţifice criminalistice, pentru situaţia dificilă, proprie cercetării cau$elor penale intentate în legătură cu dispariţia unei persoane sau cu descoperireaunui cadavru de$mem#rat, este tipică versiunea privind săvrşirea acestor infracţiuni de către rude saualte persoane apropiate victimei.

Page 30: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 30/124

&2(3* E'alua,i 1i $ara$teri/a,i prin$ipiile planifi$.rii a$ti'it.,ii #e $er$etare ainfra$,iunil0r

a* in#i'i#ualitatea e ( #inami%mul+* %u+ie$ti'i%mul f* %u+0r#0n.rii pe 'erti$al.$* uni$itatea -* t0ate 'ariantele %unt $0re$te#* realitatea

&a"oritatea autorilor, despre ce confirmă şi practica de cercetare a infracţiunilor, consideră că principalele reguli, cărora tre#uie să corespundă un plan de urmărire penală sunt7 indi#idualitatea,

realitatea, şi mobilitatea sau dinamismul.

 "rincipiul indi#idualităţii  planificării activităţii de urmărire penală presupune ca la reali$areaunui plan de anc%etă să se ţină cont de natura şi specificul infracţiunii avute în cercetare, de

 particularităţile acesteia. 0tt timp ct infracţiunea repre$intă un eveniment individual prin mi"loacele şimetodele de comitere, individualitatea persoanelor implicate, împre"urările de timp şi de loc în care s-aactivat, scopul urmărit, planificarea tre#uie să se efectue$e individual pentru fiecare cau$ă în parte. C%iar dacă pornim de la aceea că unele infracţiuni, după caracterul săvrşirii, sunt specifice anumitor autori,fenomen eploatat pe larg în criminalistică la identificarea făptuitorilor, cercetarea unei fapte concrete nu

 poate să se desfăşoare după un plan-şa#lon, deoarece în fiecare ca$ aparte împre"urările ce constituieo#iectul pro#aţiunii, vor fi diferite şi, respectiv, activităţile necesare pentru sta#ilirea lor. &odul de

operare, după cum este #ine cunoscut, repre$intă doar unul din elementele, fie şi dintre cele mai principale, ale o#iectului pro#aţiunii.'rincipiul individualităţii impune organului de urmărire penală o atitudine creatoare faţă de

 pro#lemele pe care le ridică cercetarea cau$ei şi, în consecinţă, depăşirea primitivismului şi a rutinei care,cu tot regretul, sunt încă frecvente în practica unor funcţionari ai organelor de urmărire penală.

 "rincipiul realităţii  planificării activităţii de urmărire penală are în vedere, în primul rnd,intuirea sarcinilor care decurg o#iectiv din versiunile ela#orate şi, în rndul al doilea, prevederea în plan aactivităţilor reali$a#ile din punctul de vedere al posi#ilităţilor de care dispun la moment teoria şi practicacriminalistică şi organul respectiv. 2la#orarea versiunilor implică, afară de formularea presupunerilor, un

 proces de anali$ă logică în vederea determinării pro#lemelor necesare a fi clarificate pentru confirmareasau infirmarea acestora, respectiv, a sarcinilor activităţii de cercetare.

'entru fiecare sarcină în plan se vor prevedea activităţi de urmărire penală, care să fie reali$a#ile.

în ca$ contrar, planul va avea un caracter a#stract, ireal şi deci va fi inaplica#il. "rincipiul mobilităţii, cunoscut şi su# denumirea de  principiul dinamismului, repre$intă a treia

regulă, potrivit căreia planul de cercetare penală tre#uie să fie adapta#il la situaţiile modifica#ile alecercetării cau$ei. e o#icei, planul activităţii de cercetare a unei infracţiuni se întocmeşte în #a$a datelor limitate de care dispune organul de anc%etă la etapa incipientă de cercetare. 4a această etapă nu pot fi

 prevă$ute toate versiunile posi#ile şi acţiunile care tre#uie întreprinse. Bn atare plan poate direcţionaactivitatea de urmărire penală doar temporar, pentru o anumită etapă a cercetărilor. în raport cu diverseleaspecte apărute, el va fi renovat prin formularea unor versiuni noi, a altor pro#leme de re$olvat şi, înconsecinţă, a unor activităţi suplimentare de cercetare. unt frecvente ca$urile în care re$ultatele uneiactivităţi procedurale impun efectuarea altor operaţiuni, neprevă$ute în planul iniţial. <u sunt eclusesituaţiile în care materialul pro#atoriu o#ţinut să reclame o altă direcţionare a anc%etei penale şi decimodificarea planului pnă la înlocuirea celui iniţial cu un altul Kcare să îndrepte urmărirea pe această nouăcaleK. e aici decurge o#ligaţia organului de urmărire penală de a completa şi desăvrşi planul decercetare, astfel ca toate împre"urările faptei să fie sta#ilite la timp şi în mod complet6.

.

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare

Page 31: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 31/124

 <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB

  Şeful Departamentului___________ 

TEST nr !:

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. Conceptul şi sarcinile criminalisticii.

!!(3) esfăşuraţi noţiunea şi o#iectul de studiu al ştiinţei criminalistica. <oţiunea şi o#iectul criminalisticii

*ermenul PcriminalisticăQ, cunoscut din antic%itate, secole în şir semnifica ştiinţele "uridice,toate ramurile dreptului aplicate în "ustiţia penală. 'entru denumirea unei ştiinţe concrete, a fostutili$at prima dată de către reputatul savant austriac ans !ros (3), care in P&anualul

 "udecătorului de instrucţieQ a declarat criminalistica drept o ştiinţă de sine stătătoare, destinatăaplicării reali$ărilor ştiinţelor naturale şi te%nice în activitatea de urmărire penală. 0stfel a apărutnu numai denumirea de criminalistică, dar şi primele idei despre o#iectul acestei discipline.'e parcurs, influenţată de creşterea delincventei şi deci de necesitatea o#iectivă a unei

 permanente desăvrşiri a activităţii organelor cu funcţie de urmărire penală, în condiţiilefavora#ile ale revoluţiei te%nico-ştiinţifice de la finele secolului trecut şi începutul secolului incurs, criminalistica a evoluat vertiginos, atingnd nivelul unei ştiinţe moderne cu destinaţiespecială7 să asigure nivelul înalt ştiinţific al activităţilor de cunoaştere şi com#atere ainfracţiunilor . 'nă atunci însă specialiştii "urişti au fost preocupaţi de determinarea o#iectuluide studiu al criminalisticii, a metodelor şi structurii acesteia, ca, in consecinţă, să se aprecie$ecaracterul ei ştiinţific. In acest sens, s-au epus cele mai diverse opinii de la negareaautonomiei şi integrarea criminalisticii in componenţa altor discipline "uridice (dreptul procesual

 penal, criminologia), pnă la lărgirea imensă a o#iectului de studiu prin includerea încomponenţa ei a pro#lemelor ce vi$ea$ă unele domenii ştiinţifice şi discipline aparte (fi$icac%imia, psi%ologia, medicina ş.a.) . 5emarcăm în acest contet că un timp îndelungatcriminalisticii îi era re$ervat doar rolul de a contri#ui la aplicareareali$ărilor ştiinţelor naturale şi te%nice în activitatea organelor de urmărire penală, ea fiindrespectiv definită ca ştiinţă destinată utili$ării metodelor ştiinţifice la investigarea cau$elor

 penale.In lucrările de specialitate care apar mai tr$iu caracterul ştiinţific al criminalisticii seargumentea$ă prin faptul că aceasta ela#orea$ă metode te%nico-ştiinţifice şi tactice necesareadministrării pro#elor în vederea cercetării şi prevenirii infracţiunilor. 0stfel, .&itricev tratea$ăcriminalistica ca ştiinţă despre mi"loacele te%nice, metodele şi procedeele destinate administrării

Page 32: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 32/124

 pro#elor conform normelor procesual penale în vederea cercetării şi prevenirii infracţiunilor . C.uciu semnalea$ă7 P;#iectul criminalisticii constă în ela#orarea metodelor te%nico-ştiinţifice şitactice şi sta#ilirea mi"loacelor necesare aplicării lor în vederea descoperirii, ridicării, fiării şieaminării urmelor infracţiunii, demascării infractorului, precum şi pentru sta#ilirea măsurilor de

 prevenire a infracţiunilorQ .'unctele de vedere referitoare la definirea ştiinţei în cau$ă ale mai multor autori criminaliştieprimate în literatura de specialitate sunt în esenţă similare. upă 0.<. Lasiliev, coautorul şi

redactorul multiplelor lucrări didactice, criminalistica repre$intă ştiinţa despre organi$area şi planificarea procesului de cercetare a infracţiunilor, administrarea pro#elor în conformitate culegislaţia procesual penală în vigoare, avnd ca scop descoperirea şi prevenirea infracţiunilor

 prin aplicarea pe scară largă a mi"loacelor şi metodelor ştiinţifice .In opinia profesorului 2. tancu criminalistica este o ştiinţa "udiciară, cu caracter autonom şiunitar, care însumea$ă un ansam#lu de cunoştinţe despre, metodele, mi"loacele te%nice şi

 procedeele tactice, destinate descoperirii, cercetării infracţiunilor, identificării persoanelorimplicate în săvrşirea lor şi prevenirea faptelor antisociale .0ctualmente în literatura criminalistică se discută asupra te$ei potrivit căreia o#iectul disciplineiîn cau$ă cuprinde legităţile procesului creării, descoperirii şi eaminării pro#elor (urmelormateriale şi ideale) infracţiunii+.

 <u insistăm asupra unei anali$e profunde a acestei inovaţii, dar pentru nţelegerea esenţei ei,considerăm necesar să relevăm că, la fel ca şi orice alt fenomen material, un act delictuos comisin condiţii concrete de timp, spaţiu şi mod, datorită legăturii universale şi reflectivităţii lumiimateriale, acestea constituind însuşirile de #a$ă ale materiei, se va reflecta inevita#il în mediulîncon"urător su# formă de diverse modificări, urme cu conţinut pro#ant, de unde posi#ilitateacunoaşterii retrospective in procesul "udiciar penal.Cunoaşterea legăturilor specifice ale procesului creării şi administrării pro#elor, a urmelormateriale ale infracţiunii, ct şi a celor la nivelul Prepre$entărilor memorialeQ ii revinecriminalisticii şi deci constituie elementul de #a$ă al o#iectului aceasteia. *ocmai în virtuteacunoaşterii legităţilor procesului creării pro#elor unor categorii de infracţiuni, ale infracţiunilorsăvrşite în condiţii similare de timp, de loc, in alte împre"urări, ori prin folosirea anumitormodalităţi şi mi"loace, criminalistica ela#orea$ă şi pre$intă pentru a fi utili$ate in practicămetode şi mi"loace necesare descoperirii şi curmării infracţiunilor demarnd, fireşte, de la

 posi#ilităţile oferite de alte ştiinţe sau o#ţinute din anali$a practicii "udiciare.'ornind de la anali$a opiniilor menţionate şi ţinnd totodată cont de alte puncte de vedere,criminalistica poate fi definită ca o ştiinţă despre legităţile procesului creării şi administrării

 pro#elor infracţiunii, care ela#orea$ă, In #a$a cunoaşterii acestor legităţi, metode şi mi"loace decercetare criminalistică necesare descoperirii şi prevenirii faptelor penale.in definiţia dată reţinem că o#iectul de studiu al criminalisticii e constituit din două părţicomponente7 cea a legităţilor proceselor de creare şi administrare a materialelor pro#ante şi cea ametodelor şi mi"loacelor de investigare criminalistică. 0stfel conceput, o#iectul criminalisticii

 pre$intă importanţă pe două planuri distincte. 'e de o parte, su#linia$ă caracterul ştiinţific alacestei discipline, deoarece ea presupune cunoaşterea anumitor legităţi, fie din domeniul naturii,fie cu caracter social. <erecunoaşterea acestui aspect esenţial al o#iectului criminalisticii

 provoacă du#ii. 5eamintim în acest contet o afirmaţie, deloc nu în favoarea criminalisticii, arenumitului savant france$ 2dmond 4ocard, care scria că, întruct conţinutul criminalisticiiconstituie metode şi nu legităţi, ea nu repre$intă o ştiinţă, ci o artă6. 'e de altă parte, evidenţia$ăfuncţiile sociale ale ştiinţei în cau$ăşi anume ale celor de cunoaştere, constructivă şi comunicativă. 'lecnd de la cunoaşterealegităţilor menţionate la ela#orarea şi desăvrşirea metodelor şi mi"loacelor de lucru practic, deaici, la comunicarea acestora prin instruire şi pu#licitate, criminalistica contri#uie la sporireaeficienţei "ustiţiei penale, la com#aterea fenomenului infracţional.

0m#ele părţi componente ale o#iectului criminalisticii sunt structuri complee, elementelecărora pot fi pre$entate în următoarea ordine7

Page 33: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 33/124

  4egităţile creării urmelor materiale ale infracţiunii în funcţie de modul de acţiune şiîmpre"urările în care a avut loc fapta penală, în vederea ela#orării algoritmelor de cercetarecriminalistică a acestora.

  &i"loacele te%nico-ştiinţifice şi metodele necesare aplicării lor în procesul de cercetare la faţalocului sau în alte împre"urări similare.

  5eali$ările ştiinţelor naturale, căile de cooptare şi adaptare a lor la necesităţile propriicriminalisticii.

  4egităţile psi%ologice specifice interacţiunii persoanelor cu funcţii de urmărire penală cu celeimplicate în procesul penal, în vederea argumentării metodelor tactice necesare o#ţinerii şivalorificării pro#elor testimoniale.

  &odul de săvrşire a diferitelor infracţiuni, de evoluţie a acestora în vederea ela#orăriimetodelor adecvate de investigare criminalistică.

  &i"loacele te%nice şi metodele de prote"are a valorilor sociale de atentări criminale.  &etodele şi mi"loacele te%nice necesare efectuării eperti$elor criminalistice!&()* Spe$ifi$a,i %i%temul $riminali%ti$ii 1i r0lul ei la pre'enirea infra$,iunil0r2 Sarci!ile crii!alisticii 3 Criminalistica face parte din sistemul ştiinţelor ce vi$ea$ă înfăptuirea "ustiţiei. *otodată ea se distinge

de acestea prin sarcinile pe care şi le asumă, care sunt cu totul deose#ite de cele ale ştiinţelor "uridice.

: în pre$ent, att su# aspect teoretic, ct şi su# aspect practic sunt confirmate următoarele sarcini aleştiinţei criminalistice7+ tudierea practicii infracţionale. atele empirice o#ţinute contri#uie la clasificarea infracţiunilor 

după anumite elemente caracteristice privind modul de acţiune şi, în ultimă instanţă, la ela#orareametodicilor de investigare specifice anumitor categorii de infracţiuni8

= tudierea legităţilor creării urmelor infracţiunilor şi ela#orarea, în #a$a cunoaşterii acestor legităţi,a mi"loacelor şi metodelor adecvate de cercetare criminalistică8

1 tudierea şi adaptarea la necesităţile practicii de investigare criminalistică a reali$ărilor altor ştiinţe, cu preponderenţă a celor naturale fi$ica, c%imia, #iologia, matematica, ci#ernetica etc8

0nali$a practicii de investigare a faptelor penale în vederea ela#orării unor noi metode tactice deorgani$are şi efectuare a acţiunilor procesuale, necesare sta#ilirii adevărului într-un proces penal8

? 2la#orarea mi"loacelor te%nice şi a metodelor privind aplicarea lor în activitatea operativă de

 prevenire şi curmare a infracţiunilor8@ 2la#orarea mi"loacelor te%nice şi a principiilor metodice ale eperti$ei criminalistice8 Comunicarea prin pu#licitate a celor mai impresionante reali$ări ale criminalisticii, precum şi a

 practicii înaintate în domeniul investigaţiei infracţiunilor.

!2(3* E%tima,i l0$ul $riminali%ti$ii 4n %i%temul 1tiin,el0rpecificul o#iectului criminalisticii şi al sarcinilor ei determină locul pe care aceasta îl ocupă în

sistemul ştiinţelor actuale, legătura ei cu alte ştiinţe. 'e de o parte, pe întregul parcurs al evoluţiei salecriminalistica a apelat, după cum e şi firesc, la reali$ările ştiinţelor naturale, fapt care a influenţat in moddirect devenirea şi de$voltarea ei, astfel ca într-un scurt răstimp să atingă nivelul unei ştiinţe moderne. 'ede altă parte, reali$ările sale sunt destinate com#aterii eficiente a actelor sancţionate de societate prin

norme de drept penal, civil, administrativ etc.0propierea criminalisticii, prin conţinutul său, de ştiinţele naturale şi o#iectivul de a contri#ui la

aplicarea dreptului pe cale "udiciară au condiţionat anumite divergenţe de opinii privind o#iectulcriminalisticii şi sistemul ştiinţelor de care ea aparţine. 0ceasta este eplicaţia celor mai diverse intitulărisu# care compartimentul dat e pre$entat în literatura de specialitate7 PCriminalistica şi alte ştiinţeQ ,P4egătura criminalisticii cu alte ştiinţeQ6, P4ocul criminalisticii în sistemul ştiinţelor "uridice şi legătura eicu ştiinţele adiacenteQ3 ş.a.

In această ordine de idei reamintim că criminalistica a luat naştere din necesitatea o#iectivă de adispune de metode perfecte şi eficiente de com#atere a fenomenului infracţional, cnd simpla aplicare alegii devenise evident insuficientă datorită creşterii numărului de infracţiuni şi perfecţionării metodelor desăvrşire a lor. eci de la începuturile sale criminalistica se clasa în sistemul ştiinţelor antrenate inînfăptuirea "ustiţiei. Conţinnd cunoştinţe din diferite domenii, criminalistica ela#orea$ă şi pune în slu"#a

sta#ilirii adevărului metode şi mi"loace adecvate situaţiei criminogene. 'utem deci afirma căcriminalistica este o ştiinţă cu caracter pluridisciplinar care, pe #ună dreptate, repre$intă Po punte delegătură între ştiinţele naturale şi ştiinţele "uridiceQ :, prin intermediul căreia metodele celor dinti, Indirect sau prin adaptare, îşi găsesc aplicare în procesul "udiciar.

Page 34: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 34/124

'rin o#iectul şi sarcinile sale, criminalistica se deose#eşte de alte ştiinţe, inclusiv de cele "uridice. <ici o altă ştiinţă nu işi propune, spre eemplu, cunoaşterea legităţilor creării pro#elor infracţiunii,ela#orarea mi"loacelor şi metodelor de descoperire, fiare şi interpretare ştiinţifică a urmelor, precum şiela#orarea metodelor de identificare a infractorilor, de cercetare a falsului, de evidenţă criminalistică adelincvenţilor şi a faptelor săvrşite, tn acest sens criminalistica se pre$intă totalmente ca o ştiinţăindependentă, afirmaţiile despre caracterul ei su#ordonat altor discipline fiind ne"ustificate.

'rin destinaţia şi sarcinile ce şi le asumă criminalistica este indisolu#il legată, in primul rnd, dedisciplinele "uridice, in special de dreptul penal, de dreptul procesual penal, criminologie şi de alte ştiinţe

 "uridice. In rndul al doilea, de ştiinţele auiliare "udiciare medicina legală, psi%ologia şi psi%iatria "udiciară şi, in rndul al treilea, de ştiinţele naturale şi te%nice fi$ica, c%imia, matematica, #iologia,antropologia şi altele.

 egătura criminalistica cu dreptul penal. upă cum se ştie, dreptul penal determină acţiunile ceconstituie infracţiuni, elementele constitutive ale acestora, grupndu-le după sfera şi periculo$itateasocială pe care le pre$intă. în #a$a acestor clasificări, criminalistica ela#orea$ă metodici de investigarespecifice categoriei respective de infracţiuni. *otodată, asigurnd elucidarea împre"urărilor cau$ei,criminalistica contri#uie direct la aplicarea "ustă a legii penale, la aprecierea periculo$ităţii faptei şifăptuitorului, a pre"udiciului cau$at şi, in consecinţă, la determinarea măsurii de pedeapsă, precum şi acondiţiilor de ispăşire. In acest contet, considerăm că e ca$ul să semnalăm opinia fondatorului ştiinţeicriminalistice . !ross, potrivit căreia aceasta repre$intă o Pştiinţă a stărilor de fapt în procesul penalQ.

 egătura criminalistica cu dreptul procesual penal. 0şa cum s-a menţionat, activitateacriminalistică este su#ordonată scopului procesului penal, aceasta determinnd legătura strnsă intreaceste discipline. 2a se manifestă, pe de o parte, prin faptul că orice activitate criminalistică, fiecercetarea la faţa locului, fie eaminarea unui corp delict în condiţii de la#orator, serveşte scopului

 procesului penal. Criminalistica asigură, prin metodele şi mi"loacele te%nico-ştiinţifice, reali$areaeficientă a tuturor formelor de activitate procesuală, în special a celor destinate descoperirii şiadministrării pro#elor. 'e de altă parte, legislaţia procesual penală determină limitele şi condiţiile cu caretre#uie să fie concordate metodele şi mi"loacele de cercetare criminalistică.

 egătura criminalistica cu criminologia. 4egătura dintre aceste două discipline este deose#it deevidentă.

Criminologia este o ştiinţă relativ recentă care are o#iectul său specific de studiu7 starea, dinamicaşi cau$ele criminalităţii, ceea ce permite prog-no$area infracţiunilor şi ela#orarea măsurilor de prevenire

 prin înlăturarea condiţiilor sociale ce determină sau favori$ea$ă comiterea lor. 4a re$olvarea pro#lemelor ce ţin de o#iectul de studiu al criminologiei se folosesc pe larg re$ultatele o#ţinute în urma cercetărilor criminalistice a anumitor infracţiuni sau categorii de infracţiuni, datele concentrate în cartotecile deevidenţă criminalistică ş.a. 'rin posi#ilităţile de cercetare de care dispune, criminologia furni$ea$ă datedeose#it de importante necesare ela#orării şi aplicării mi"loacelor te%nice criminalistice de prote"are avalorilor sociale de atentări infracţionale.

 egătura criminalistica cu medicina legală şi psiiatria udiciară. 9ie la nivel teoretic, fie la celutilitar, criminalistica deţine continuu legături cu ştiinţele auiliare ale dreptului, în special cu medicinalegală. în practică se cunosc suficiente ca$uri cnd medicii legişti, spre eemplu, au aplicat datele sta#ilitede criminalişti pentru determinarea faptelor cu care se confruntă şi, invers, cnd criminaliştii au apelat ladatele medico-legale pentru sta#ilirea faptelor cu semnificaţie "udiciară. unt frecvente eperti$elecomplee medico-criminalistice a armelor de foc şi a urmelor aplicării acestora, a mi"loacelor te%nice în

ca$urile accidentelor de circulaţie sau de muncă etc. egătura criminalistica cu psiologia *udiciară. 'si%ologia "udiciară repre$intă o ramură a

ştiinţei psi%ologice, care studia$ă persoana umană in vederea punerii în evidenţă a legităţilor psi%ologicece determină comportamentul acesteia în situaţii specifice săvrşirii şi investigării actelor delic-tuoase.

in definiţia enunţată a psi%ologiei "udiciare re$ultă legătura pe multiple planuri a criminalisticiicu această ştiinţă. In primul rnd, organele de urmărire penală tre#uie să fie înarmate cu cunoştinţe

 privind legităţile psi%ologice ce determină modul de comportare a omului. 'ractic toate acţiunile procesuale (cercetarea la faţa locului, perc%e$iţia, eperimentul "udiciar, pre$entarea pentru recunoaştereş.a.) necesită ca organul de urmărire penală să posede cunoştinţe referitor la comportamentul omului Insituaţii respective. în rndul al doilea, ansam#lul de procedee tactice privind interogatoriul are la #a$ăreali$ările psi%ologice. în fond, orice act

'rin o#iectul şi sarcinile sale, criminalistica se deose#eşte de alte ştiinţe, inclusiv de cele "uridice.

 <ici o altă ştiinţă nu işi propune, spre eemplu, cunoaşterea legităţilor creării pro#elor infracţiunii,ela#orarea mi"loacelor şi metodelor de descoperire, fiare şi interpretare ştiinţifică a urmelor, precum şiela#orarea metodelor de identificare a infractorilor, de cercetare a falsului, de evidenţă criminalistică a

Page 35: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 35/124

delincvenţilor şi a faptelor săvrşite, în acest sens criminalistica se pre$intă totalmente ca o ştiinţăindependentă, afirmaţiile despre caracterul ei su#ordonat altor discipline fiind ne"ustificate.

'rin destinaţia şi sarcinile ce şi le asumă criminalistica este indisolu#il legată, în primul rnd, dedisciplinele "uridice, in special de dreptul penal, de dreptul procesual penal, criminologie şi de alte ştiinţe

 "uridice. In rndul al doilea, de ştiinţele auiliare "udiciare medicina legală, psi%ologia şi psi%iatria "udiciară şi, in rndul al treilea, de ştiinţele naturale şi te%nice fi$ica, c%imia, matematica, #iologia,antropologia şi altele.

 egătura criminalistica cu dreptul penal. upă cum se ştie, dreptul penal determină acţiunile ce

constituie infracţiuni, elementele constitutive ale acestora, grupndu-le după sfera şi periculo$itateasocială pe care le pre$intă. în #a$a acestor clasificări, criminalistica ela#orea$ă metodici de investigarespecifice categoriei respective de infracţiuni. *otodată, asigurnd elucidarea împre"urărilor cau$ei,criminalistica contri#uie direct la aplicarea "ustă a legii penale, la aprecierea periculo$ităţii faptei şifăptuitorului, a pre"udiciului cau$at şi, in consecinţă, la determinarea măsurii de pedeapsă, precum şi acondiţiilor de ispăşire. în acest contet, considerăm că e ca$ul să semnalăm opinia fondatorului ştiinţeicriminalistice . !ross, potrivit căreia aceasta repre$intă o Pştiinţă a stărilor de fapt in procesul penalQ.

 egătura criminalistica cu dreptul procesual penal. 0şa cum s-a menţionat, activitateacriminalistică este su#ordonată scopului procesului penal, aceasta determinnd legătura strnsă intreaceste discipline. 2a se manifestă, pe de o parte, prin faptul că orice activitate criminalistică, fiecercetarea la faţa locului, fie eaminarea unui corp delict în condiţii de la#orator, serveşte scopului

 procesului penal. Criminalistica asigură, prin metodele şi mi"loacele te%nico-ştiinţifice, reali$areaeficientă a tuturor formelor de activitate procesuală, in special a celor destinate descoperirii şiadministrării pro#elor. 'e de altă parte, legislaţia procesual penală determină limitele şi condiţiile cu caretre#uie să fie concordate metodele şi mi"loacele de cercetare criminalistică.

 egătura criminalistica cu criminologia. 4egătura dintre aceste două discipline este deose#it deevidentă.

Criminologia este o ştiinţă relativ recentă care are o#iectul său specific de studiu7 starea, dinamicaşi cau$ele criminalităţii, ceea ce permite prog-no$area infracţiunilor şi ela#orarea măsurilor de prevenire

 prin înlăturarea condiţiilor sociale ce determină sau favori$ea$ă comiterea lor. 4a re$olvarea pro#lemelor ce ţin de o#iectul de studiu al criminologiei se folosesc pe larg re$ultatele o#ţinute în urma cercetărilor criminalistice a anumitor infracţiuni sau categorii de infracţiuni, datele concentrate în cartotecile deevidenţă criminalistică ş.a. 'rin posi#ilităţile de cercetare de care dispune, criminologia furni$ea$ă date

deose#it de importante necesare ela#orării şi aplicării mi"loacelor te%nice criminalistice de prote"are avalorilor sociale de atentări infracţionale. egătura criminalistica cu medicina legală şi psiiatria udiciară. 9ie la nivel teoretic, fie la cel

utilitar, criminalistica deţine continuu legături cu ştiinţele auiliare ale dreptului, în special cu medicinalegală. în practică se cunosc suficiente ca$uri cnd medicii legişti, spre eemplu, au aplicat datele sta#ilitede criminalişti pentru determinarea faptelor cu care se confruntă şi, invers, cnd criminaliştii au apelat ladatele medico-legale pentru sta#ilirea faptelor cu semnificaţie "udiciară. unt frecvente eperti$elecomplee medico-criminalistice a armelor de foc şi a urmelor aplicării acestora, a mi"loacelor te%nice înca$urile accidentelor de circulaţie sau de muncă etc.

 egătura criminalistica cu psiologia *udiciară. 'si%ologia "udiciară repre$intă o ramură aştiinţei psi%ologice, care studia$ă persoana umană în vederea punerii în evidenţă a legităţilor psi%ologicece determină comportamentul acesteia în situaţii specifice săvrşirii şi investigării actelor delic-tuoase.

in definiţia enunţată a psi%ologiei "udiciare re$ultă legătura pe multiple planuri a criminalisticiicu această ştiinţă. în primul rnd, organele de urmărire penală tre#uie să fie înarmate cu cunoştinţe privind legităţile psi%ologice ce determină modul de comportare a omului. 'ractic toate acţiunile procesuale (cercetarea la faţa locului, perc%e$iţia, eperimentul "udiciar, pre$entarea pentru recunoaştereş.a.) necesită ca organul de urmărire penală să posede cunoştinţe referitor la comportamentul omului însituaţii respective. în rndul al doilea, ansam#lul de procedee tactice privind interogatoriul are la #a$ăreali$ările psi%ologice. în fond, orice act

de valorificare, începnd cu re$ultatele cercetării la faţa locului şi pnă la raportul eperti$ei,reclamă un anumit potenţial psi%ologic.

0şa cum s-a su#liniat, criminalistica are relaţii cu ştiinţele naturale şi cu ramurile lor te%nice,acestea furni$ndu-i metode, mi"loace te%nice şi materiale necesare re$olvării sarcinilor preconi$ate.upă cum vom vedea, cercetările criminalistice, cu precădere cele de la#orator, se reali$ea$ă graţie

succeselor impresionante ale fi$icii contemporane, c%imiei, antropologiei, farmacologiei etc.

Criminalistica este strns legată de ştiinţele matematice. 4im#a"ul matematic este pre$ent in toatesferele de activitate criminalistică. 0numite forme de activitate criminalistică ca, spre eemplu, aevidenţei criminalistice, sunt #a$ate pe mi"loace te%nice de calcul moderne.

Page 36: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 36/124

Criminalistica are, de asemenea, legături cu ştiinţa despre organi$area muncii şi cu logica.4egităţile acestora stau la #a$a recomandărilor criminalistice privind înaintarea şi verificarea versiunilor,

 planificarea activităţii de cercetare a infracţiunilor, aprecierea re$ultatelor eaminării comparative acaracteristicilor identificatoare ş.a.

 Subiectul II. /rganizarea şi planificarea acti#ităţii de urmărire penală.

&! (2* Defini,i n0,iunea #e planifi$are a a$ti'it.,ii #e urm.rire penal.'lanificarea, prin urmare, este un proces continuu care atri#uie cercetării penale un suport ştiinţific deorgani$area muncii, eliminnd din activitatea organelor de urmărire penală orientarea unilaterală ainvestigaţiilor, desfăşurarea unor activităţi inutile, formalismul şi rutina. . 'lanificarea are un conţinut maiamplu, ea repre$entnd Klatura organi$atorică şi creatoare a unui complicat proces de gndire aanc%etatoruluiK, proces care finali$ea$ă cu întocmirea unei programe deucruQ a unui model de activitatede cercetare în perspectivă. u# acest aspect, planificarea poate fi tratată ca un proces creativ de

 programare (modelare) a activităţii de cercetare penală, proces care cuprinde, pe de o parte, determinareaîn #a$a anali$ei datelor eistente în cau$ă a situaţiei de fapt, iar, pe de altă parte, direcţionarea activităţiide cercetare, sta#ilirea mi"loacelor şi modului de administrare a pro#elor, a altor măsuri de organi$are aactivităţii de cercetare în măsură să asigure succesul.

&& ()* Anali/a,i prin$ipiile planifi$.rii a$ti'it.,ii #e urm.rire penal.'lanificarea activităţii de urmărire penală se desfăşoară potrivit anumitor reguli, sta#ilite în #a$a

unei vaste practici de anc%etă penală, ce au atri#ut de principii, deoarece se aplică de fiecare datăindiferent de natura cau$ei, situaţia sau fa$a la care s-a a"uns în cercetarea acesteia.

'rincipiile planificării activităţii de urmărire penală repre$intă reguli specifice doar acesteiactivităţi şi ele nu tre#uie confundate cu principiile fundamentale ale criminalisticii, cu att mai mult, cucele generale ale procesului penal, deşi este vor#a de sisteme funcţional corelate.

în literatura de specialitate s-au eprimat puncte de vedere diverse asupra numărului, c%iar şi aconţinutului acestor principii. &a"oritatea autorilor, despre ce confirmă şi practica de cercetare ainfracţiunilor, consideră că principalele reguli, cărora tre#uie să corespundă un plan de urmărire penalăsunt7 indi#idualitatea, realitatea, şi mobilitatea sau dinamismul.

 "rincipiul indi#idualităţii  planificării activităţii de urmărire penală presupune ca la reali$areaunui plan de anc%etă să se ţină cont de natura şi specificul infracţiunii avute în cercetare, de particularităţile acesteia. 0tt timp ct infracţiunea repre$intă un eveniment individual prin mi"loacele şimetodele de comitere, individualitatea persoanelor implicate, împre"urările de timp şi de loc în care s-aactivat, scopul urmărit, planificarea tre#uie să se efectue$e individual pentru fiecare cau$ă în parte. C%iar dacă pornim de la aceea că unele infracţiuni, după caracterul săvrşirii, sunt specifice anumitor autori,fenomen eploatat pe larg în criminalistică la identificarea făptuitorilor, cercetarea unei fapte concrete nu

 poate să se desfăşoare după un plan-şa#lon, deoarece în fiecare ca$ aparte împre"urările ce constituieo#iectul pro#aţiunii, vor fi diferite şi, respectiv, activităţile necesare pentru sta#ilirea lor. &odul deoperare, după cum este #ine cunoscut, repre$intă doar unul din elementele, fie şi dintre cele mai

 principale, ale o#iectului pro#aţiunii.'rincipiul individualităţii impune organului de urmărire penală o atitudine creatoare faţă de

 pro#lemele pe care le ridică cercetarea cau$ei şi, în consecinţă, depăşirea primitivismului şi a rutinei care,cu tot regretul, sunt încă frecvente în practica unor funcţionari ai organelor de urmărire penală.

 "rincipiul realităţii  planificării activităţii de urmărire penală are în vedere, în primul rnd,intuirea sarcinilor care decurg o#iectiv din versiunile ela#orate şi, în rndul al doilea, prevederea în plan aactivităţilor reali$a#ile din punctul de vedere al posi#ilităţilor de care dispun la moment teoria şi practicacriminalistică şi organul respectiv. 2la#orarea versiunilor implică, afară de formularea presupunerilor, un

 proces de anali$ă logică în vederea determinării pro#lemelor necesare a fi clarificate pentru confirmareasau infirmarea acestora, respectiv, a sarcinilor activităţii de cercetare.

'entru fiecare sarcină în plan se vor prevedea activităţi de urmărire penală, care să fie reali$a#ile.în ca$ contrar, planul va avea un caracter a#stract, ireal şi deci va fi inaplica#il.

 "rincipiul mobilităţii, cunoscut şi su# denumirea de  principiul dinamismului, repre$intă a treiaregulă, potrivit căreia planul de cercetare penală tre#uie să fie adapta#il la situaţiile modifica#ile alecercetării cau$ei. e o#icei, planul activităţii de cercetare a unei infracţiuni se întocmeşte în #a$a datelor limitate de care dispune organul de anc%etă la etapa incipientă de cercetare. 4a această etapă nu pot fi

 prevă$ute toate versiunile posi#ile şi acţiunile care tre#uie întreprinse. Bn atare plan poate direcţionaactivitatea de urmărire penală doar temporar, pentru o anumită etapă a cercetărilor. în raport cu diversele

Page 37: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 37/124

aspecte apărute, el va fi renovat prin formularea unor versiuni noi, a altor pro#leme de re$olvat şi, înconsecinţă, a unor activităţi suplimentare de cercetare. unt frecvente ca$urile în care re$ultatele uneiactivităţi procedurale impun efectuarea altor operaţiuni, neprevă$ute în planul iniţial. <u sunt eclusesituaţiile în care materialul pro#atoriu o#ţinut să reclame o altă direcţionare a anc%etei penale şi decimodificarea planului pnă la înlocuirea celui iniţial cu un altul Kcare să îndrepte urmărirea pe această nouăcaleK. e aici decurge o#ligaţia organului de urmărire penală de a completa şi desăvrşi planul decercetare, astfel ca toate împre"urările faptei să fie sta#ilite la timp şi în mod complet.

&2 (3* Determina,i %pe$ifi$ul planifi$.rii a$ti'it.,ii #e $er$etare 4n %itua,ia%.'4r1irii #e $.tre un -rup #e infra$t0ri a mai mult0r furturi a a'eriipr0prietaril0r

în activitatea de urmărire penală se aplică trei forme de planificare7 planificarea cercetării unei

 fapte $n ansamblu, planificarea operaţiilor tactice şi planificarea acti#ităţilor de urmărire penală.

 "lanificarea cercetării unei fapte penale în ansam#lu cuprinde7- determinarea sarcinilor activităţii în funcţie de natura faptei şi prevederile legale. într-o cau$ă

 penală, potrivit C'' al 5epu#licii &oldova, se cer dovedite fapta şi împre"urările de fapt, inclusiv locul,timpul, modul şi împre"urările în care s-a activat8 făptuitorul, vinovăţia şi responsa#ilitatea acestuia8

circumstanţele agravante şi atenuate ale faptei8 pre"udiciile, caracterul şi gravitatea acestora, alte fapte şiîmpre"urări în măsură să influenţe$e răspunderea şi sta#ilirea pedepsei, cum ar fi, spre eemplu,caracteristica făptuitorului, comportarea victimei, antecedentele penale ş.a.

2lementele enunţate ale o#iectului pro#aţiunii se vor concreti$a în planul de cercetare în funcţiede conţinutul versiunilor ela#orate prin formularea între#ărilor la care anc%eta tre#uie să dea răspuns.

2ste evident că între#ările şi deci sarcinile ce configurea$ă planul de cercetare diferă nu numai dela o categorie de infracţiuni la alta, dar şi de la un ca$ la altul, c%iar dacă se atri#uie la aceeaşi categorie.întotdeauna însă planul tre#uie să prevadă clarificarea următoarelor aspecte prevă$ute de aşa-numitaKformula celor 1 între#ăriK, şi anume, ce faptă penală s-a comis, unde a avut loc, cnd a fost săvrşită,modul înfăptuirii, cine este autorul, scopul urmărit de făptuitor, cine a avut de suportat urmărileinfracţiunii8 sta#ilirea măsurilor procesuale şi etraprocesuale ce urmea$ă a fi efectuate în vedereareţinerii făptuitorului, curmării activităţii sale infracţionale şi administrării pro#elor necesare "ustei

soluţionări a cau$ei.In plan se vor prevedea activităţile de urmărire penală şi posi#ilitatea efectuării lor la nivelul

tactic adecvat. în acest scop se va preci$a ordinea, locul şi procedeele tactice, prin a căror aplicareactivităţile planificate să se desfăşoare cu succes. în ca$ul cercetării în ec%ipă aceste pro#leme tre#uie săfie consultate cu mem#rii #rigă$ii sau grupului operativ8

- specificarea termenilor de reali$are a activităţilor de urmărire penală, preci$area persoanelor concrete învestite cu efectuarea acestora. 0nc%etatorul va aprecia forţele şi mi"loacele de care dispune lamoment, dar şi posi#ilităţile folosirii lor în mod eficient. *ermenii efectuării activităţilor prevă$ute în plan

 pot fi sta#iliţi cu aproimaţie (de eemplu, în aprilie, în prima "umătate a lunii iunie etc.) sau în mod precis (#unăoară la ora 1, pe data de @ iunie).

'lanificarea operaţiilor tactice şi a activităţilor de urmărire penală au, de o#icei, aceeaşi structură7determinarea scopului, specificarea ordinii şi a timpului efectuării, a forţelor şi mi"loacelor necesare.

9ireşte, conţinutul planului acestor activităţi este în funcţie de natura cau$ei, dar şi de specificul activităţiide urmărire penală. Bnul va fi conţinutul planului ascultării învinuitului şi altul cel al reconstituirii.

0ctivitatea de planificare se materiali$ea$ă într-un plan scris, care poate avea cele mai diverseforme - de la o sc%iţare a activităţilor ce urmea$ă a fi efectuate în ca$urile simple, de eemplu, în ca$ulunui act de %uligănie, pnă la com#inaţii de sc%eme, sisteme de fişe, ta#ele grafice ş.a., în ca$uricomplicate, cu un număr mare de învinuiţi, de acte infracţionale sau episoade. Bnica cerinţă care tre#uierespectată, indiferent de forma planului, re$idă în faptul ca el să cuprindă toate elementele planificăriimenţionate mai sus7 versiunea, pro#lemele ce urmea$ă a fi elucidate în legătură cu fiecare versiune,operaţiile tactice şi activităţile de urmărire, prin a căror efectuare se prevede verificarea versiunilor şideterminarea împre"urărilor faptei, termenele şi persoanele eecutante.

acă se aplică cercetarea în ec%ipă, planificarea ia altă amploare, în paralel cu planul de #a$ă

ela#orat de anc%etatorul autori$at să diri"e$e întreaga activitate de cercetare, se vor întocmi planuriindividuale pentru fiecare mem#ru al ec%ipei. Conţinutul acestora sunt în funcţie de sarcinile atri#uitemem#rilor ec%ipei7 verificarea unei sau a mai multor versiuni, cercetarea unui sau a unor episoade,

Page 38: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 38/124

a tuturor împre"urărilor referitoare la activitatea infracţională a unuia din învinuiţi. în ca$ul încare activitatea criminală a cuprins diverse localităţi sau teritorii, acţiunile mem#rilor ec%ipei de cercetarese vor desfăşura după criterii teritoriale.

în cau$ele complee, cu un grad sporit de dificultate, un număr mare de participanţi şi cu multipleinfracţiuni săvrşite, la planul de cercetare penală, ela#orat pentru întreaga cau$ă, se pot anea fişe pentrufiecare învinuit, care conţin date despre faptele săvrşite, pro#leme ce urmea$ă a fi elucidate, ordinea şimodalităţile de re$olvare, sc%eme privind structura grupei infracţionale şi a relaţiilor dintre mem#riiacesteia, grafice referitoare la efectuarea unor activităţi de cercetare, cum ar fi, reţinerea şi pre$entarea

spre recunoaştere, perc%e$iţia, ascultarea învinuiţilor ş.a.

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 >

? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr !!

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. C"!ceptul tacticii crii!alistice!! (2* Defini,i n0,iunea #e ta$ti$. $riminali%ti$. 1i %i%temul a$e%teia. <oţiunea, o#iectul şi sistemul tacticii criminalistice

Page 39: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 39/124

 *ermenul tactică, în accepţiune largă, este utili$at cu semnificaţia de metode şi procedee a căroraplicare în condiţiile dificile ale activităţilor cu caracter conflictual asigură o#ţinerea re$ultatelorscontate. omeniile ce se preocupă de ela#orarea acestor metode şi procedee poartă denumireade ştiinţe tactice0.

Cercetarea faptelor penale se desfăşoară, după cum este cunoscut, în condiţii conflictuale, datefiind interesele diferite, deseori diametral opuse, pe care le urmăresc cei doi factori ai anc%etei

 penale7 anc%etatorul Kte%nic şi plin de imaginaţieK6, aspirnd spre sta#ilirea adevărului privind

fapta şi împre"urările acesteia, şi infractorul, interesat în ascunderea adevărului pentru a sesustrage de la răspundere sau a diminua răspunderea, în care scop apelea$ă la cele mai perfideacţiuni şi speculaţii - alterarea urmelor şi mi"loacelor materiale de pro#ă, disimulareainfracţiunilor real săvrşite şi înscenarea altor fapte, spre eemplu, a unui omor prin moarte înurma unui accident sau prin suicid cu intenţia de a direcţiona anc%eta pe piste false etc.&ultitudinea relaţiilor tensionate, du#late de sarcinile diverse de re$olvat cu care se confruntăanc%etatorul de fiecare dată, indică de la #un început caracterul comple al cercetării penale.Conclu$ia care se impune este că cunoaşterea retrospectivă a infracţiunii, #a$ată doar pe

 percepţii indirecte şi informaţii furni$ate de martori sau de o#iecte materiale, care reflectăactivitatea infracţională, se dovedeşte a fi etrem de dificilă.Cele semnalate au reclamat preocupări privind ela#orarea şi punerea la îndemna "ustiţiei penale

metode suscepti#ile să contri#uie la depăşirea factorilor defavora#ili menţionaţi şi, în ultimăinstanţă, să asigure activităţii de urmărire penală o desfăşurare organi$ată, sigură şi eficientă.0stfel, au apărut diverse idei vi$nd comportarea organului de urmărire penală, care, evolund,cu timpul au condus la delimitarea în cadrul criminalisticii a unui compartiment distinct,cunoscut su# denumirea de tactică criminalistică.

Ca parte integrantă a criminalisticii, tactica criminalistică reprezintă un ansamblu de teze

 ştiinţifice, metode şi procedee specifice destinate organizării şi gu#ernării ancetei penale,

 pregătirii şi desfăşurării $n condiţii optime a acti#ităţilor de urmărire penală $n #ederea

constatării la timp şi cu certitudine a faptelor ce constituie infracţiuni, identificării făptuitorilor

 şi determinării $mpre*urărilor $n care s-a acti#at.

in definiţia enunţată re$ultă două pro#leme esenţiale ale tacticii criminalistice7 cea a metodelorde organi$are şi conducere a activităţii de urmărire penală şi cea a procedeelor de pregătire şidesfăşurare a activităţilor procedurale de colectare şi utili$are a pro#elor necesare dovediriifaptei penale şi vinovăţiei celor care au comis-o.'rocedeele specifice destinate pregătirii şi efectuării actelor de urmărire penală se numesc

 procedee tactice. 'revederile ştiinţifice privind alegerea şi modul de aplicare a lor în funcţie desituaţiile cau$elor concrete avute în cercetare, de modul de comportare a persoanelor implicate în

 proces, au fost calificate recomandări tactice. &etodele şi procedeele ce constituie tacticacriminalistică au la #a$ă reali$ările ştiinţei referitor la organi$area muncii, logica şi psi%ologia

 "udiciară, reflectnd, totodată, eperienţa po$itivă a organelor competente în materie. 0stfel,datele cu privire Ia

organi$area ştiinţifică a muncii constituie reperul metodelor şi procedeelor de planificare şiconducere a activităţilor de cercetare penală, mo#ili$are şi folosire raţională a forţelor şimi"loacelor necesare pentru reali$area scopului urmăririi penale - de a descoperi la momentuloportun şi su# toate aspectele infracţiunile săvrşite. 'rincipiile logice ale activităţii spiritualeumane stau la #a$a procedeelor tactice privind pregătirea şi efectuarea cercetării la faţa locului,

 perc%e$iţiei, ridicării de o#iecte şi înscrisuri, a tuturor activităţilor şi actelor de cercetare, a cărorfirească desfăşurare reclamă un anumit nivel de gndire, aplicarea raţionamentelor logice deanali$ă şi sinte$ă, modelare şi comparare, inducţie şi deducţie. în #a$a mecanismelor psi%ologiceimplicate în comportarea umană, inclusiv a persoanelor culpa#ile sau participante în procesul decercetare, se sta#ilesc procedeele tactice de audiere în cadrul interogatoriului, pre$entării sprerecunoaştere, confruntării etc.

eose#it de importantă pentru tactica criminalistică este practica organelor de urmărire penală.!enerali$nd eperienţa po$itivă în acest domeniu, ea ela#orea$ă procedee privind planificareaanc%etei penale şi a unor activităţi de urmărire, sta#ileşte priorităţile şi ordinea efectuăriiacestora.

Page 40: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 40/124

în cadrul tacticii criminalistice, #ună cum se susţine, pe #ună dreptate, în literatura despecialitate, se disting două părţi componente ale acesteia7 generală şi specială W.

 "artea generală cuprinde, pe de o parte, pro#lemele ce vi$ea$ă organi$area şi diri"area activităţiide urmărire penală, în special, în ca$ul în care ea se efectuea$ă în ec%ipă, iar pe de altă parte,metodele şi principiile, care tre#uie respectate pentru a reali$a$a planificarea anc%etei penale,aceasta constituind o condiţie o#ligatorie pentru desfăşurarea perfectă a cercetării cau$ei penale.în legătură cu organi$area şi conducerea anc%etei, tactica criminalistică stipulea$ă un şir de

 pro#leme tactice ce ţin de cercetarea infracţiunilor efectuată în ec%ipă, specificăformele şi principiile de conlucrare şi interacţiune a organului de anc%etă cu serviciile operative,orientndu-le la folosirea "udicioasă a întregului potenţial destinat com#aterii fenomenuluiinfracţional.In contetul acestui su#iect general, tactica criminalistică oferă o serie de îndrumări tacticeorganului de urmărire penală pentru o#ţinerea informaţiei necesare cu privire la persoanele

 participante la proces, pune în evidenţă calităţile profesionale cerute organului de anc%etă, atacă pro#lemele referitoare la ela#orarea şi verificarea versiunilor de urmărire penală, acestearepre$entnd elementul de #a$ă al planului de cercetare a unei fapte penale.

 "artea specială a tacticii criminalistice este consacrată iniţierii şi argumentării procedeelortactice de pregătire şi efectuare a activităţilor de urmărire penală7 cercetarea la faţa locului,

 perc%e$iţia, ascultarea martorilor şi a persoanelor aflate în culpă, pre$entarea spre recunoaştereş.a.'rocedeele tactice destinate pregătirii şi reali$ării anumitor activităţi de urmărire penalăconstituie tactica acestora. *ocmai în acest sens în criminalistică se folosesc formulele Ktacticacercetării la faţa loculuiK, Ktactica reconstituiriiK, Ktactica audierii învinuitului sau a martorilorK,Ktactica perc%e$iţieiK ş.a.6.

!& ()* Cla%ifi$a,i 1i $ara$teri/a,i pr0$e#eele ta$ti$e $riminali%ti$e!2 (3* De$i#e,i a%upra %itua,iil0r 4n $are %e re$0man#. f0l0%irea pr0$e#eel0r

ta$ti$e ne$e%are %ta+ilirii $0nta$tului p%i80l0-i$Y & Pr0$e#eele ta$ti$e5 n0,iunea 1i $la%ifi$area l0r9aptele şi împre"urările de fapt ce constituie o#iectul pro#aţiunii într-un proces penal se sta#ilesc

în #a$a mi"loacelor de pro#ă, acestea fiind circumscrise în legislaţia procesual-penală7 declaraţiilemartorilor şi ale părţii vătămate, declaraţiile #ănuitului sau ale învinuitului, raportul de eperti$ă,mi"loacele materiale de pro#ă şi documentele (art. ++ C'').

în lege sunt prevă$ute, de asemenea, formele de administrare a mi"loacelor de pro#ă. eclaraţiilemartorilor, ale victimelor, persoanelor suspectate sau culpa#ile se o#ţin prin audierea acestora în cadrulinterogatoriului. Corpurile delicte şi documentele pot fi administrate în urma cercetării la faţa locului,

 perc%e$iţiei sau ridicării de o#iecte şi documente.9aptele cu semnificaţie pro#antă a căror determinare reclamă profesionalism, cunoştinţe de

specialitate, altele dect cele "uridice, se sta#ilesc prin intermediul eperti$ei "udiciare. 'entru elucidarea

cau$ei su# toate aspectele, legea prevede desfăşurarea unor activităţi de verificare a datelor pro#ante, cumar fi pre$entarea spre recunoaştere, confruntarea, reconstituirea pe cale eperimentală a împre"urărilor faptei.

9iecare formă de administrare a pro#elor se reali$ea$ă potrivit prevederilor procesual-penale, prina căror strictă respectare se asigură o#ţinerea de date pro#ante o#iective şi verita#ile, respectarea pedeplin a drepturilor celor implicaţi în proces. 'rin lege însă sunt prevă$ute doar cele mai importantenorme, activitatea procedurală privind administrarea pro#elor infracţiunii reali$ndu-se, în mare măsură,în #a$a procedeelor speciale puse la îndemna organelor de urmărire penală de tactica criminalistică.

între normele procesual-penale ce reglementea$ă activităţile de cercetare şi procedeele tacticeaplicate în legătură cu efectuarea acestora eistă un vădit raport de reciprocitate, ele însă nu se identifică.

 <ormele procesual-penale au un caracter imperativ,o#ligatoriu, ignorarea lor fiind inadmisi#ilă. 'rocedeele tactice, dimpotrivă, repre$intă doar 

recomandări ştiinţifice, organul de urmărire penală fiind disponi#il în folosirea lor pornind de la condiţiileconcrete ale cau$ei cercetate. 'rocedeele tactice care do#ndesc caracterul de normă procesuală, fenomencunoscut în practica legislativă de procedură penală, din momentul consfinţirii prin lege, încetea$ă a maifiinţa6.

Page 41: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 41/124

5e$umnd, se poate semnala că prin noţiunea de  procedee tactice criminalistice se au în vedereanumite operaţii şi acţiuni ela#orate de tactica criminalistică conform legislaţiei procesual-penale învigoare, prescrise a fi aplicate în condiţii diverse în care se desfăşoară activităţile de urmărire penală, învederea o#ţinerii de re$ultate optime cu eforturi neînsemnate şi c%eltuieli minime de mi"loace şi timp.

fera specifică de aplicare, cum este "ustiţia penală, reclamă anumite condiţii, care să corespundă procedeelor tactice şi anume7 . ă fie în deplină concordanţă cu prevederile legale şi morale. 'rocedeeletactice tre#uie să asigure respectarea întocmai a drepturilor fundamentale şi demnităţii tuturor persoanelor 

 participante la proces, indiferent de rolul şi starea lor procesuală. &anifestnd o permanentă cointeresare

 pentru dreptate şi adevăr, organele de urmărire penală nu pot apela dect la procedeele şi mi"loaceleadmise de lege. unt inter$ise, su# orice formă, frauda, ameninţările şi alte acţiuni amorale. 4egea învigoare prevede răspundere penală pentru orice tratament inuman a celor implicaţi în proces (art. ?3C'). în această ordine de idei, este oportun de amintit prevederile cuprinse în KCodul de conduită pentru

 persoanele răspun$ătoare de aplicarea legiiK, adoptat de 0dunarea !enerală a ;.<.B. în decem#rie ?1?.0rt.6 al acestui Cod, prescrie că răspun$ătorii de aplicarea legii, îndeplinindu-şi o#ligaţiunile, tre#uie sărespecte şi să prote"e$e demnitatea umană, să apere drepturile fundamentale ale tuturor persoanelor. <icio persoană responsa#ilă

de aplicarea legii, se menţionea$ă în art.+, nu are dreptul de a provoca ori tolera acte de tortură,de a apela la forme de tratament inuman, a invoca un ordin al superiorilor săi ori împre"urăriecepţionale-pericolul de ră$#oi, contra securităţii statale, insta#ilitatea politică internă etc. pentru a-şireali$a scopurile sale.

6. ă contri#uie la o#ţinerea de date pro#ante incontesta#ile şi oportune "ustei soluţionări acau$elor penale. în primul rnd, procedeele tactice tre#uie să garante$e crearea celor mai favora#ilecondiţii pentru desfăşurarea raţională şi o#iectivă a activităţilor de urmărire penală. emnificative în acestsens sunt procedeele tactice necesare creării contactului psi%ologic, el constituind o condiţieW o#ligatorie

 pentru efectuarea pre$entării spre recunoaştere, ascultării învinuitului, a victimelor infracţiunii şi amartorilor, în special, a celor care depun mărturii false.

în rndul al doilea, procedeele tactice tre#uie să oriente$e persoanele implicate în proces spre ocomportare corectă, ca să depună mărturii conform faptei săvrşite.

3. 5epre$entnd doar anumite recomandări ştiinţifice, procedeele tactice tre#uie să fie formulateîn mod alternativ, ca organele de urmărire penală să poată manifesta iniţiativă, să fie li#ere în apreciereaoportunităţii aplicării procedeelor tactice în funcţie de situaţia în care se desfăşoară activitatea respectivă.

rept eemplu poate servi tactica cercetării la faţa locului, care prevede o pluralitate de procedee tactice(concentric, ecentric, frontal, liniar, sectoral ş.a.). &odalitatea de eaminare a locului comiterii uneifapte con-crete va fi determinată de organul învestit cu reali$area acestei activităţi în funcţie deamplasarea locului faptei, dimensiunile şi componenţa lui, de persoanele participante şi de alţi factori(starea gravă a sănătăţii victimei ş.a.) ce pot impune aplicarea unei anumite modalităţi de cercetare.

&area diversitate de procedee tactice ela#orate de tactica criminalistică, dar şi de practicaorganelor competente în materie, comportă preocupări privind clasificarea acestora după anumite criterii.2ste unanim susţinută ideea eşalonării procedeelor tactice după domenii ştiinţifice, pe datele căroraacestea se #a$ea$ă. 'otrivit

acestui criteriu, se disting procedee tactice aate7 a) pe logică (de cercetare la faţa locului şi încadrul perc%e$iţiei, de anali$ă criminalistică a declaraţiilor martorilor şi a persoanelor culpa#ile)8 #) pemecanisme psi%ologice (de creare a contactului psi%ologic cu persoanele ascultate, de influenţa

 psi%ologică, de o#servarea psi%ologică în cadrul perc%e$iţiei)8 c) pe date ştiinţifice privind organi$area şiadministrarea muncii (de pregătire şi efectuare a activităţilor de urmărire penală, de organi$are aconlucrării, interacţiunii organului de anc%etă cu alte persoane participante la proces ş.a.).

Bn alt criteriu de clasificare îl constituie sfera de aplicare a procedeelor tactice, acestea fiinddivi$ate în generale, care pot fi între#uinţate la efectuarea mai multor activităţi procedurale, cum ar fi, deeemplu, cele ce asigură contactul psi%ologic, şi  particulare sau speciale, a căror aplica#ilitate este pusăîn legătură cu o singură activitate de urmărire penală - repetarea actelor eperimentale în cadrulreconstituirii împre"urărilor în care s-a săvrşit infracţiunea, o#servarea comportării persoanelor pre$entela efectuarea perc%e$iţiei ş.a.

în fine, este stipulată pe larg clasificarea procedeelor tactice după structura acestora. upă acestcriteriu, procedeele tactice se împart în trei categorii7 simple, compuse şi combinaţii tactice0.

 "rocedeele tactice simple  presupun o singură operaţie, acţiune, de eemplu, pre$entarea

 procesului-ver#al al interogatoriului martorului de rea-credinţă în care învinuitul recunoaşte comitereafaptei.

 "rocedeele tactice compuse constau din mai multe operaţii şi acţiuni, ca în ca$ul repetăriiacţiunilor eperimentale în condiţii diverse (modificate) de reconstituire a împre"urărilor. in această

Page 42: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 42/124

categorie fac parte şi procedeele tactice de influenţă psi%ologică, cunoscute su# denumirea deingeniozităţi de ancetă care, în fond, constau în manevrarea "udicioasă a informaţiei, astfel ca persoanelecointeresate să nu poată sinonim aprecia materialul pro#atoriu de care

dispune anc%etatorul şi să acţione$e în defavoarea propriei comportări.Combinaţiile tactice repre$intă o îm#inare de procedee tactice determinate de scopul comun

 preconi$at în cadrul unei anumite activităţi de urmărire penală. Com#inaţiile respective se aplică frecventla efectuarea reconstituirii, la ascultarea învinuitului şi a martorilor de rea-credinţă, în cadrul pre$entăriispre recunoaştere, perc%e$iţiei şi a altor activităţi procedurale. 2le nu tre#uie confundate cu operaţiile

tactice. pre deose#ire de com#inaţiile tactice conţinutul cărora, după cum s-a menţionat, constă înîm#inarea a două sau mai multor procedee tactice la efectuarea unei anumite activităţi de urmărire penală,operaţiile tactice repre$intă elemente metodice de investigare penală #a$ate pe comasarea şi reali$area înmod coordonat a unei suite de activităţi procedurale şi etraprocesuale în vederea soluţionării anumitor sarcini nodale ale cercetării infracţiunilor 6.

Bn eemplu semnificativ de operaţie tactică îl constituie comunitatea de activităţi organi$atorice, procedurale, operative şi medico-legale efectuate, de regulă, la etapa iniţială de cercetare a omuciderilor în scopul determinării identităţii cadavrului. 4a operaţii tactice se apelea$ă, de asemenea, şi în ca$ulurmăririi şi reţinerii autorilor infracţiunilor săvrşite clandestin, la căutarea o#iectelor furate ş.a.

 Subiectul II. %tapele de cercetare a infracţiunilor de omor.&! (2* Defini,i n0,iunea #e etapa ini,ial. a $er$et.rii 0mu$i#erii

&& ()* De#u$e,i r0lul $0n%tat.ril0r me#i$0;le-ale 1i te8ni$0;1tiin,ifi$e laetapa ini,ial. #e $er$etare a $ate-0riei 4n $au/. #e infra$,iuni

A C"!statarea şi expertiza e#ic")le&alăConstatarea medico-legală se efectuea$ă c%iar în cursul cercetărilor la faţa locului. 2perti$a

medico-legală se dispune în cursul urmăririi penale, în condiţiile prevă$ute de art. : Cod procedură penală.

0tt constatarea, ct şi eperti$a medico-legală tre#uie să se efectue$e în pre$enţa procuroruluicare participă la cercetări, iar cnd participarea procurorului nu este posi#ilă, este recomanda#il camedicul legist să ai#ă la dispo$iţie lucrările dosarului penal şi să menţină o legătură permanentă cuorganele de urmărire penală.

ntre#ările la care poate răspunde medicul legist diferă după natura faptei şi mi"loacele folosite defăptuitor pentru suprimarea vieţii. Cunoscnd mi"loacele de investigare de care dispun în pre$ent ştiinţelemedicale, organele de urmărire penală vor sta#ili o#iectivele care sunt de competenţa medicului şi caresunt reali$a#ile. între acestea, menţionăm sta#ilirea cau$ei şi naturii morţii şi data pro#a#ilă a decesului-dacă le$iunile constatate sunt vitale sau postmortale8 care este mecanismul de producere a lor8 care esteagentul vulnerant folosit la producerea le$iunilor8 pre$enţa alcoolului în snge şi în urină8 sta#ilirea grupeisangvine8 pre$enţa spermato$oi$ilor în secreţiile vaginale sau alte cavităţi naturale (cavitatea #ucală,orificiul anal).

'rin sta#ilirea cau$ei morţii se urmăreşte să se afle dacă a fost o moarte patologică sau violentă(accidentală sau produsă de o persoană). e asemenea, eperti$a medico-legală poate contri#ui lasta#ilirea legăturii cau$ale între actele de violenţă eercitate de o persoană şi moartea victimei, c%estiuneîncă mult discutată în practica organelor de urmărire penală şi a instanţelor de "udecată.

B C"!statarea te*!ic")ştii!$i'ică şi expertiza crii!alisticăacă urgenţa o impune, constatările te%nico-ştiinţifice pot fi efectuate în cursul cercetărilor la faţa

locului. 2ste ca$ul cercetării amprentelor digitale găsite la locul faptei, care pot fi utile pentruidentificarea autorului infracţiunii. 0lteori, aceste constatări se efectuea$ă pentru identificarea cadavrului,cnd pot fi eaminate şi comparate detaliile impresiunilor digitale, luate de la victimă, cu cele eistente înevidenţa operativă a organelor de poliţie.

2aminarea şi interceptarea urmelor de mini sau de picioace (cărarea de paşi) pot furni$a dateutile pentru identificarea autorului faptei sau a victimei.

e asemenea, eperti$a criminalistică a urmelor de dinţi descoperite pe corpul victimei poatecontri#ui la identificarea autorului. 2ste concludent, în acest sens, ca$ul unei femei, în vrstă de peste @ani, care locuia singură şi pe care rudele au găsit-o după cteva $ile de la data morţii. <efiind nici o urmă

Page 43: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 43/124

de violenţă sau alte #ănuieli cu privire la cau$a morţii, s-a considerat că este moarte patologică, specificăvrstei (cardiopatie), aşa cum re$ulta şi din actul de constatare eli#erat de medicul dispensarului.

4a scoaterea sicriului din casă pentru înmormntare, s-au o#servat la lumina $ilei urme de dinţi pe o#ra$ul stng. Ceremonialul înmormntării a fost oprit de organele locale de poliţie, alertate de rudelevictimei. 4a autopsie s-au constatat multipte fracturi costale, precum şi urme ale unui raport seual.

0utorul omorului a fost identificat cu a"utorul eperti$ei criminalistice a urmelor de dinţi găsite pe o#ra$ul victimei şi a pro#elor de comparaţie luate de la un tnăr, vecin cu victima şi care o mai a"uta latre#uri în gospodărie.

0lte categorii de eperti$e criminalistice privesc cercetarea urmelor de snge, a firelor de păr, aurmelor #iologice (salivă, spermă) şi c%iar eperti$a scrisului, dacă la faţa locului se găsesc acte desprecare se #ănuic că ar fi scrise de făptuitori.

*ot din practica organelor "udiciare din "udeţul laşi menţionăm ca$ul unui tnăr care, după ce aviolat o #ătrnă şi i-a furat un ceas de aur cu valoare de patrimoniu naţional, considernd că fapta sa nu vafi descoparită, a scris pe un caiet, lăsat desc%is la capul victimei, un mesa" insultător la adresa poliţiştilor7M'oliţailor ati dat de dracuWZK upă ce s-au luat pro#e de scris de la ma"oritatea #ăr#aţilor din sat, pentru ase face o comparaţie sumară a scrisului, activitate rămasă fără re$ultate concludente a fost inclus în cercul

 #ănuiţilor şi un tnăr din altă localitate, aflat în vi$ită la rudele din satul unde locuia victima, în $iua încare se săvrşise fapta. 'ro#ele de scris luate de la acest tnăr, comparate cu scrisul de pe #iletulincriminat, au fost suficiente pentru ca epertul criminalist să formule$e conclu$ii certe în privinţaautorutui scrisului care s-,a dovedit a fi şi autorul celor trei fapte grave7 viol, omor şi furt.

&2 (3* Ela+0ra,i 'er%iunile 1i pr0ie$ta,i a$,iunile ini,iale ale 0r-anului #eurm.rire penal. ne$e%are elu$i#arii urm.t0rului $a/5 La #i%tan,a #e!9) m #e la -ar#ul unei $a%e #e l0$uit9 aflat. 4n $0n%tru$,ie9 a f0%t#e%$0perit $a#a'rul unui +.r+at 4n '4r%t. #e ));: ani Ca#a'rul era 4ntin% pe %pate9 $u fa,a mur#ar. #e %in-e9 pi$i0arele %e aflau pe 10%ea9iar $apul %e %pri-inea pe un %t4lp #e +et0n L4n-. 'i$tim. %e afla 0

$.r.mi#. $u pete +rune;r01ieti$e 1i 0 %a$01. 4n $are %e afla 0 +u$at. #e p=ine 1i0 %ti$l. #e :93 l #e VODCA

'rima măsură pe care tre#uie să o ia cei care au luat cunoştinţă de săvrşirea faptei constă în

asigurarea pa$ei, pentru a nu fi modificate, alterate sau c%iar distruse urmele infracţiunii. 0poi, tre#uie săculeagă date utile identificării victimei, precum şi a persoanelor care cunosc împre"urările în care s-asăvrşit fapta, indiferent de calitatea lor procesuală (făptuitori sau martori).

în această etapă a cercetărilor nu se poate şti dacă s-a săvrşit o infracţiune de omor. e aceea,includem toate aceste fapte în categoria faptelor cau$atoare de moarte violentă. <umai la terminareacercetărilor se va sta#ili dacă a fost un ca$ de moarte patologică, o sinucidere, un accident sau o faptăsăvrşită cu intenţie.

upă ce au luat măsurile de pa$ă ce se impun şi au cules primele informaţii de la faţa locului,organele de urmărire penală din apropiere vor informa, telefonic, organele "udiciare ierar%ic superioare(orăşeneşti sau "udeţene) în legătură cu cele constatate. 'nă la sosirea la faţa locului a ec%ipei operative,organele de urmărire penală locale continuă investigaţiile şi asigură pa$a locului faptei. acă urgenţa o

impune, vor lua măsuri de transportare la spital a victimelor ce pre$intă le/iuni corporale grave.

Sar$inile e$8ipei 0perati'e %0%ite la fa,a l0$ului4a sosirea la faţa locului, ec%ipa operativă tre#uie să culeagă ct mai multe date de la cei care au

luat primii cunoştinţă de săvrşirea faptei, pentru a sta#ili ce modificări au survenit în cmpul infracţiuniide la data constatării faptei, cine a asigurat pa$a locului şi ce persoane pot da informaţii în legătură cucele întmplate.

înainte de începerea cercetărilor propriu-$ise, ec%ipa operativă întocmeşte un plan de acţiune, încare vor fi menţionate şi o#iectivele urmărite. 0ceste o#iective corespund între#ărilor care tre#uieformulate şi la care se caută răspuns. în tactica criminalistică sunt cunoscute mai multe asemeneaîntre#ări, al căror număr este diferit de la o ţară la alta. *actica france$ă foloseşte opt sau nouă între#ări,în timp ce în tactica germană numărul lor este redus la şapte. Cum în lim#a germană toate între#ărileîncep cu litera KTK, s-a consacrat formularea practicienilor care le denumesc Mcei şapte U de aurK (Mdicsie#en goldenen T V Uas, Uann, Uo, Uie, Uomit, Uarum, UerK).

Cele şapte între#ări corespund priorităţii pe care tre#uie să o acorde ec%ipa de cercetare sarcinilor ce urmea$ă a fi îndeplinite, şi anume7 ce s-a întmplatJ, cndJ, undeJ, cumJ, cu ce (s-a săvrşit fapta)J, dece (scopul, mo#ilul)J, cine este (sunt) autorul (autorii) fapteiJW

Page 44: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 44/124

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr !&

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. +"t"&ra'ia ,u#iciară.

!!(2* Defini,i n0,iunea 1i %i%temul f0t0-rafiei >u#i$iareîn pre$ent fotografia "udiciară este tratată de ma"oritatea specialiştilor ca o ramură a

criminalisticii destinată metodelor aplicării în direct sau prin adaptare a mi"loacelor fotograficecurente la fiarea şi eaminarea pro#elor materiale ale infracţiunii în scopul descoperirii şicurmării faptelor penale.0nsam#lul metodelor şi procedeelor fotografiei "udiciare se divi$ea$ă în două categorii7 a)destinată fiării o#iectelor de cercetare criminalistică aşa cum sunt percepute la cercetarealocului faptei sau la efectuarea altor acte şi activităţi de urmărire penală, şi #) aplicată în condiţiide la#orator în vederea relevării urmelor impercepti#ile ale infracţiunii, demonstrăriieaminărilor în desfăşurare şi a re$ultatelor eperti$ei. emarnd de la scopul utili$ăriifotografiei, în criminalistică s-a conturat sistemul #ipartit al fotografiei "udiciare7 f0t0-rafia

 >u#i$iar. 0perati'. şi f0t0-rafia #e e"aminare9 cunoscută şi su# denumirea de fotografie aeperti$ei criminalistice.

9otografia operativă se aplică, după cum se va vedea în continuare, în mod nemi"locit de cătreorganul de urmărire penală in activitatea sa de descoperire şi curmare a infracţiunilor. 9otografiade eaminare este între#uinţată de către eperţii criminalişti în legătură cu efectuareaeaminărilor criminalistice.

Page 45: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 45/124

!&()* Anali/a,i re-ulile 1i pr0$e#eele #e f0t0-rafiere a l0$ului faptei

!2(3* E'alua,i pr0$e#ura apli$.rii 'i#e0;4nre-i%tr.rii la fi"area mer%ului 1ire/ultatel0r #e%f.1ur.rii a$,iunil0r #e urm.rire penal.

 Subiectul II. "articularităţi metodice pri#ind cercetarea furtului din apartamente6. (3) esfăşuraţi elementele caracteristicii criminalistice a furtului dinapartamente.6.6 (+) Clasificaţi urmele instrumentelor de spargere şi procedura de fiare şiridicare a lor.6.3 (1) 0rgumentaţi genul de eperti$ă "udiciară şi o#iectivele acestuia însituaţia7 Mn legătură cu cercetarea furtului săvîrşit din apartamentul cet. Curmei,amplasat pe str. Liilor, ap. 3 de la locul faptei, a fost ridicat lacătul de la uşa deintrare cu urme vi$i#ile de forţare. ;fiţerul de urmărire penală a a"uns la conclu$ia

că pentru eaminarea acestuia sunt necesare cunoştinţe speciali$ate.BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE

(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare

 <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr !2

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. Cercetarea crii!alistică a urel"r -puşcăturii 

Page 46: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 46/124

!!(2* Defini,i $0n$eptul $riminali%ti$ al armei #e f0$ 1i f0rmula,i $riteriile #e$la%ifi$are ale a$e%t0ra

!&()* Cla%ifi$a,i urmele 4mpu1$.turii 1i ar-umenta,i imp0rtan,a l0r 4n$er$etarea infra$,iunil0r

Brmele tragerii din armă de foc constituie modificări materiale care apar pe suprafaţa sau în

 profun$imea diferitelor o#iecte (inclusiv a corpului omenesc) din perimetrul locului aplicăriiarmelor de foc.upă caracterul, mecanismul de formare şi importanţa lor la determinarea împre"urărilor uneiîmpuşcături, urmele tragerii din armă de foc se divi$ea$ă în trei mari categorii7 a) create demecanismele armei pe muniţii drept re$ultat al interacţiunii acestora în procesul tragerii8 #) lăsatede proiectil pe suprafaţa sau în profun$imea o#iectelor cu care vine în contact în urmaîmpuşcăturii8 c) formate de factorii suplimentari ai împuşcăturii.upă natura lor, urmele date pot fi împărţite în două grupe7 ) re$ultate din acţiunea directă afactorilor suplimentari ai împuşcăturii asupra o#iectelor în care s-a tras8 6) urme materie ce se

 pre$intă ca resturi de su#stanţe dega"ate in momentul mpuşcăturii

Da$. 'rea $ara$teri/area l0r atun$i a#au-. naBrmele tragerii din armă de foc constituie modificări materiale care apar pe suprafaţa sau în profun$imea diferitelor o#iecte (inclusiv a corpului omenesc) din perimetrul locului aplicăriiarmelor de foc.upă caracterul, mecanismul de formare şi importanţa lor la determinarea împre"urărilor uneiîmpuşcături, urmele tragerii din armă de foc se divi$ea$ă în trei mari categorii7 a) create demecanismele armei pe muniţii drept re$ultat al interacţiunii acestora în procesul tragerii8 #) lăsatede proiectil pe suprafaţa sau în profun$imea o#iectelor cu care vine în contact în urmaîmpuşcăturii8 c) formate de factorii suplimentari ai împuşcăturii.0mintim în acest contet că, după unii autori, urmele în discuţie se împart în principale şisecundare, clasificare du#ioasă, dacă ţinem cont de faptul că de ce natură ar fi o urmă a

împuşcăturii ea poate avea o importanţă primordială la determinarea împre"urărilor aplicăriiarmei de foc.Brmele mecanismelor armei pe tu#ul cartuşului se creea$ă succesiv pe parcursul a trei etapeinerente unei împuşcături7 încărcării armei, tragerii, eliminării şi aruncării tu#ului ars.4a etapa încărcării armei se vor forma două urme ce interesea$ă pe plan criminalistic7 una pesuprafaţa eterioară a tu#ului în forma unui fascicul de linii specifice scoaterii cartuşului dinîncărcător, pentru a fi deplasat spre camera de detonare, alta pe fundul ro$etei tu#ului su# formăde striaţii ce redau relieful părţii, frontale a înc%i$ătorului venit în contact cu tu#ul în momentulintroducerii cartuşului în camera de detonare.4a etapa tragerii percutorul creea$ă prin lovitură o urmă de adncime, care reproduce diverseelemente caracteristice privind forma, dimensiunile şi relieful lui. 4a tu#urile cartuşelor devnătoare această urmă este sursa informativă de #a$ă privind identificarea armei din care s-atras.4a etapa eliminării şi aruncării tu#ului ars se creea$ă patru urme cu semnificaţie decisivă privindidentificarea armei, şi anume7

  urma g%earei etractoare su# forma unui şir de striaţii pe partea anterioară a gulerului ro$etei,care redau cu preci$ie relieful mecanismului menţionat al armei8

  urma e"ectorului (pragului aruncător), în formă de striaţii, pe partea posterioară a guleruluiro$etei8

  urma marginii ferestruicii de aruncare su# forma unui fascicul de linii, ce se creea$ă la unnivel mai sus de mi"locul tu#ului. 4a armele de luptă automate şi semiautomate această urmă

 pre$intă o valoare identificatoare esenţială8  urma su# formă de linii longitudinale pe suprafaţa tu#ului, create de iregularităţile pereţilorcamerei de detonare (fig.12!.

e o deose#ită valoare criminalistică sunt urmele de pe glonţ, create la etapa tragerii de plinurileg%inturilor. !lontele cartuşelor pentru armele g%intuite este prevă$ut cu un diametru ma"orat faţă

Page 47: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 47/124

de cali#rul armei pentru care este destinat, aceasta fiind o condiţie te%nică indispensa#ilăfuncţionării armelor g%intuite . atorită acestei diferenţe de diametru, glontele înaintea$ă peg%inturi forţat, reproducnd în mod dinamic relieful plinurilor g%inturilor (cmpurilor dintreg%inturi) (fig.13!.

în ceea ce priveşte urmele pe proiectilele din mitralii trase din arma de vnătoare, acesteareproduc de asemenea in mod dinamic iregularităţile ţevii. 'osi#ilităţile cercetării criminalisticea urmelor date practic sunt perfecti#ile.

0 doua categorie de urme ale împuşcăturii sunt cele ale proiectilului pe suprafaţa sau în profun$imea ţintei, a altor o#iecte cu care proiectilul a venit în contact. 0ceste urme se întlnescsu# trei forme7 urme de perforare, create in urma penetrării proiectilului a o#iectului inîntregime8 urme de pătrundere (canale oar#e), create prin implantarea proiectilului în

 profun$imea o#iectului împuşcat fără a- traversa complet8 urme de ricoşare, create prinatingerea unei suprafeţe.Brmele de perforare se manifestă prin orificiul de intrare, printr-un canal, în ca$ul unui o#iectrelativ gros, şi prin orificiul de ieşire. 4a urmele de pătrundere prin orificiul de intrare şi

 printr-un canal numit or# din cau$a lipsei orificiilor de ieşire.Brmele de ricoşare se pre$intă su# forma unor linii, $grieturi ale suprafeţei o#iectului lovit de

 proiectil, forma şi adncimea cărora sunt în funcţie de ung%iul de lovire, re$istenţa o#iectului,

distanţa de la care s-a tras, tipul şi cali#rul armei, muniţiilor etc.Bltima categorie de urme le constituie modificările produse de factorii suplimentari aiîmpuşcăturii .upă natura lor, urmele date pot fi împărţite în două grupe7 ) re$ultate din acţiunea directă afactorilor suplimentari ai împuşcăturii asupra o#iectelor în care s-a tras8 6) urme materie ce se

 pre$intă ca resturi de su#stanţe dega"ate in momentul mpuşcăturii. in prima grupă fac parte7a) rupturile marginilor orificiului de intrare, provocate de acţiunea ga$elor in ca$ul împuşcăturiide la distanţe etrem de mici (pnă la 3 cm). 'resiunea ga$elor create ca urmare a arderiieplo$i#ile a pul#erii este pnă la 3 mii atm. că$nd cu mult în urma aruncării proiectilului, eacontinuă să acţione$e asupra o#iectelor din apropierea gurii ţevii, genernd rupturi de diverseforme8

 #) arsurile şi prliturile suprafeţei din apropierea nemi"locită a orificiului de intrare cau$ate deflacăra de la gura ţevii, care de asemenea sunt caracteristice pentru împuşcăturile de la distanţeminime. în urma arderii pul#erii în ţeava armei temperatura ga$elor atinge valori maime (pnăla 6@@@-6+@@[). Ieşind in afara ţevii, ga$ele i$#ucnesc în flacără, provocnd arsuri o#iectelor dinapropierea gurii ţevii8c) inelul sau semiinelul de imprimare a conturului gurii ţevii (Pştanţ-marNeQ) provocat de vrfulţevii înfier#ntate în ca$ul împuşcăturii de la distanţă nulă, direct pe suprafaţa o#iectului.Brmele-materie specifice împuşcăturii se pre$intă în două categorii7 prima inelul de frecare un strat cu formă circulară, creat prin ştergerea de particule metalice, de ulei, funingine, rugină,

 praf, atestat permanent la gura orificiului de intrare, şi a doua a petelor de funingine, particule

de pul#ere arse incomplet, re$iduuri de capsă, precum şi stropi de ulei, acestea crend o $onă mailargă în "urul orificiului de intrare in situaţia împuşcăturii de la distanţa de pnă la @-@@ cm. 'e părţile desc%ise ale corpului uman particulele de praf, arse incomplet, implantndu-se în piele,constituie un desen cunoscut su# denumirea de tatua".în fond, cu categoriile de urme menţionate ne confruntăm şi în ca$ul împuşcăturii din arma devnătoare. Bnele deose#iri se pot consemna doar privind urmele proiectilului de alice şi mitralii.Ieşind din ţeava armei, un atare proiectil va parcurge compact o distanţă mică (pnă la m) dupăce alicele şi mitraliile se vor dispersa treptat. 'rin urmare, în situaţia împuşcăturii de la distanţămică, pe ţintă se va crea un singur orificiu de intrare, ceva mai mare dect cali#rul armei din cares-a tras. 0licele şi mitraliile trase de la distanţă mare (peste m) vor crea mai multe orificii deintrare cu ra$a de plasare proporţională distanţei de tragere.

atorită faptului că forţa acţiunii eercitată de proiectilul armelor de vnătoare este cu mult maiscă$ută dect a proiectilelor armelor de luptă,In ma"oritatea ca$urilor de împuşcătură din arme de vnătoare, proiectilele creea$ă canale oar#e.6

Page 48: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 48/124

!2 (3* Dem0n%tra,i m0#alit.,ile #e %ta+ilire a #ire$,iei9 #i%tan,ei 1i l0$ului #eun#e %;a tra% #in arma #e f0$9 #a$. pe timp #e 'ar. a f0%t #epi%tat un$a#a'ru ampla%at pe +an$8eta 10ferului unui ta"i9 $are a pre/entatle/iuni $0rp0rale 4n re-iunea $raniului #in #reapta %pate;lateral %u+

f0rma unui 0rifi$iu #e intrare #e :3): $m 1i a $elui #e ie1ire $u 0%uprafa,. #e 2"? $m iar 4n %al0n pe %uprafa,a p0rtierei  şoferului eistăurme asemănătoare la culoare cu sngele.

4. Stabilirea direcţiei, a distantei şi a locului de unde s-a tras

ta#ilirea direcţiei, a distanţei şi a locului de unde s-a tras se înscrie printre pro#lemele cenecesită soluţionare att în cadrul cercetării la faţa locului, ct şi în procesul eperti$ei. 9aptul în cau$ăcontri#uie direct la demascarea unui omor disimulat prin sinucidere, la determinarea unei legitime saunelegitime aplicări a armei de foc de către o persoană cu funcţii speciale, de altă persoană în situaţia uneiagresiuni etc.

irecţia tragerii se determină în #a$a urmelor proiectilului şi a factorilor suplimentari aiîmpuşcăturii, precum şi după locul amplasării tu#urilor trase din sisteme automate.

în #a$a urmelor proiectilului, direcţia în care s-a tras se sta#ileşte după po$iţia orificiului deintrare şi de ieşire.'entru orificiul de intrare este caracteristică atragerea marginii acestuia înăuntru. uprafaţa

o#iectului în care s-a tras poate fi îndoită ca urmare a apăsării provocate de lovirea proiectilului. ;rificiulde ieşire pre$intă dimensiuni mărite faţă de cel de intrare şi în ma"oritatea ca$urilor este încon"urat dediverse rupturi cau$ate de materialul dislocat şi aruncat de proiectil în direcţia mişcării.

espre direcţia tragerii atestă şi urmele create de factorii suplimentari ai împuşcăturii (inelul defrecare, Pştanţ-marNeQ, rupturile şi prliturile).

'e #a$a acestei categorii de urme ale împuşcăturii în criminalistică se determină şi distanţa de lacare s-a tras. Imprimarea gurii ţevii, rupturiile şi prliturile din prea"ma orificiului de intrare, pre$enţa

 #urei şi a căpă-celului proiectilului în canalufcreat de acesta, mărturisesc vădit că tragerea a fost eecutatăcu ţeava lipită de suprafaţa o#iectului sau de la distanţe etrem de mici (+ cm). 'etele de funingine,

stropii de ulei, îndeose#i particulele de pul#ere nearse sunt factorii distinctivi ai împuşcăturii de ladistanţe mici. 5eamintim că limitele de acţiune a factorilor creatori ai urmelor menţionate la armele demnă nu depăşesc un metru.

4ipsa urmelor factorilor suplimentari confirmă că împuşcătura a fost efectuată de la distanţe cedepăşesc limita de m, adică considerate convenţional ca mari.

espre distanţa unei mpuşcături cu un proiectil de alice sau mitralii se poate "udeca şi după ariade dispersare a acestuia. în linii mari, valorile diametrelor de dispersare a alicelor cartuşului tras dintr-oarmă de vnătoare cu ţeava cilindru sunt date de specialiştii in materie in funcţie de distanţa de tragere

(#ezi tabelul de pe pag. urm.!.

In acest contet atenţionăm că determinarea la faţa locului a direcţiei şi distanţei de la care s-atras este cu aproimaţie, ea fiind întreprinsă de organul "diciar doar pentru a intensifica activitatea deurmărire penală. efinitivarea acestor circumstanţe ţine de competenţa epertului #alistician.

'entru sta#ilirea locului de unde s-a tras se apelea$ă la metoda cunoscută în criminalistică su# \

denumirea de #izarea directă a locului tragerii,

care în marea ma"oritate a ca$urilor se desfăşoară cu oca$ia cercetării locului faptei.acă proiectilul a perforat un o#iect cu o grosime relativ mare, vi$area directă a locului de unde

s-a tras se face cu a"utorul unui tu# de %rtie,carton sau masă plastică introdusă în canalul format de proiectil din partea orificiului de ieşire.

acă proiectilul a perforat două o#iecte apropiate unul de altul, tu#ul tre#uie să unească canalul am#elor o#iecte în întregime. 'rivind prin tu#ul astfel aran"at se va determina cu preci$ie locul amplasării armeidin care s-a tras.

In situaţia în care proiectilul a perforat un singur o#iect su#ţire,lovind sau aprofundndu-se în alt o#iect îndepărtat, cum ar fi un geam sau peretele opus, vi$area

se face privind în de-a lungul unei sfori întinse ce uneşte centrul perforaţiei primului o#iect cu punctulo#iectului lovit de proiectil ulterior.în aprecierea locului de unde s-a tras tre#uie să se ţină cont de factorii ce influenţea$ă traiectoria

de $#or a proiectilului. In fond vi$area poate conduce la sta#ilirea locului tragerii, şi aceasta s-a confirmat prin verificarea practică, dacă direcţia tragerii este ori$ontală sau de sus în "os su# orice ung%i. *raiectoria

Page 49: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 49/124

 proiectilului tras de "os in sus admite modificări esenţiale de direcţie, fiind influenţată vădit de gravitaţie, precum şi de factorii climaterici. Cu căt distanţa tragerii e mai mare, cu att mai evidente devinmodificările.

4ocul de amplasare a tu#urilor aruncate din armele automate, în condiţiile unui spaţiu desc%is, poate fi supus unui studiu special, avnd ca scop calcularea locului de unde s-a tras. upă cum estecunoscut, fiecărui tip şi sistem de armă automată ii sunt proprii direcţia şi ung%iul de aruncare a tu#urilor trase. e eemplu, pistoletul TT aruncă tu#ul in dreapta la o distanţă de pnă la + metri su# ung%iul de 1@

 @[ faţă de linia direcţiei tragerii, pistoletul  "arabellum aruncă tu#ul în sus şi în dreapta la distanţe

 pnă la 3 m su# un ung%i de =@@@[, iar pistoletul  5ra6ning respectiv In dreapta la o distanţă de pnă la 3 m şi su# un ung%i de ?@=@[.

eci, cunoscnd arma după tu#ul fiat în perimetrul locului faptei, în #a$a indicatoarelor saucataloagelor privind caracteristicile te%nico-#alistice ale acesteia, dar şi prin verificare eperimentală,organul "udiciar poate calcula locul de unde s-a tras.

acă tu#ul a fost aruncat dintr-o armă cu repetiţie, calcularea locului de unde s-a tras va fi doar aproimativă, deoarece att ung%iul, ct şi direcţia de aruncare a tu#ului sunt în funcţie de forţa şi modulde acţiune a autorului tragerii.

 Subiectul II. 7cti#ităţile de urmărire penală desfăşurate la etapa iniţială de

cercetare a infracţiunilor de #iol. 

6. (3) Indicaţi acţiunile de urmărire penală care se efectuea$ă la etapa iniţială decercetare a violului.

6.6 (+) Caracteri$aţi formele procesuale şi sarcinile persoanelor competente înmedicină participante la cercetarea infracţiunii de viol.

6.3 (1) eterminaţi genul de eperti$ă şi formulaţi între#ările ce pot fi incluse înordonanţa (înc%eieree) de dispunere a eperti$ei urmelor de natură #iologicăumană în ca$ul infracţiunii de viol.

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE

(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+

? 6= > 6@ 6? > 3@ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ TEST nr !?

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

Page 50: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 50/124

 Subiectul I. Alte ure create #e "!!(2* Defini,i n0,iunea 1i imp0rtan,a $riminali%ti$. a urmel0r #e 4n$.l,.minte

!&()* Anali/a,i elementele $ara$teri%ti$e ale 6$ar.rii urmel0r'articularităţile individuale ale deprinderilor de a merge se materiali$ea$ă su# formă de elementecaracteristice ale cărării urmelor, dintre care menţionăm7

  linia direcţiei mersului  aa cărării de urme, indicnd direcţia mersului8  linia mersului 8 linia frntă, segmentele căreia unesc punctele e-treme din spate ale urmelor create consecutiv de piciorul drept şi de cel stng8

  lungimea paşilor picioarelor drept şi stng distanţa dintre punctele etreme din spate aleurmelor consecutiv create de picioare8

  lăţimea pasului  distanţa cuprinsă între etremităţile interioare ale urmelor create de picioruldrept şi de cel stng8

  ungiul paşilor picioarelor drept şi stâng   figură formată de întretăierea aei urmelor  picioarelor respective cu linia direcţiei mersului (fig. '3!.

Cercetarea acestor elemente în particular sau în ansam#lu poate conduce la conclu$ii principiale privind persoana suspecţi. 'e #a$a elementelor cărării urmelor se pot pronostica apartenenţa la se a persoanelor participante la operaţia cercetată, caracteristicile fi$ice şi eventualele defecte anatomice aleacestora, starea lor psi%ica, greutatea ş. a.

5itmul şi direcţia deplasării, spre eemplu, se aprecia$ă după po$iţia picioarelor, lungimea paşilor şi ung%iul mersului. 0ceste elemente în comun cu forma urmelor denotă apartenenţa la e a persoaneilifW

cau$ă. 4ungimea paşilor în mers o#işnuit la #ăr#aţi este în medie de 1@?@ cm, iar la femei de+@=@ cm. Brmele create în fugă se disting prin forma lor vădit arcuită. efectele anatomice (prote$ă,rană ş. a.) se reflectă în cărarea urmelor prin lungimea diferită a paşilor unui picior în raport cu celălalt şi

 prin apariţia unor elemente suplimentare, cum ar fi a celor de trre a piciorului afectat.4und în considerare cele de mai sus, putem afirma că urmele de picioare ocupă un loc prioritar 

în cercetările criminalistice, însemnătatea lor fiind apreciată su# trei aspecte7) in vederea sta#ilirii împre"urărilor locului faptei în cadrul cercetării acestuia prin aprecierea pe

 #a$a urmelor, a căilor de pătrundere şi plecare a făptuitorului, a acţiunilor săvrşite şi a factorului de timpal infracţiunii8

6) în vederea urmăririi urgente a făptuitorului, folosindu-se date eacte despre direcţia şi moduldeplasării, particularităţile mersului, caracteristicile fi$ice şi anatomice ale persoanei suspecte8

3) în vederea identificării factorului creator de urme (a persoanei suspecte sau a încălţămintei) prin intermediul eperti$ei traseologice.

!2(3* E%tima,i met0#ele 1i pr0$e#eele te8ni$e apli$ate #e %pe$iali%t la fi"area

1i ri#i$area urmel0r 4n urm.t0area %itua,ie5 6La l0$ul %.'4r1irii uneiinfra$,iuni #e furt prin p.trun#ere9 e$8ipa #e $er$etare9 e"amin4n# $.ile#e #epla%are a f.ptuit0rului9 a #e%$0perit pe /.pa#a & (#0u.* urme #epi$i0r 4n$.l,at $are repre/entau 4n pr0fun/imea %up0rtului relieful p.r,ii#e $0nta$t a 4n$.l,.mintei Spe$iali%tul $riminali%t a efe$tuat fi"area 1iri#i$area l0rescoperirea urmelor de picioare, indiferent de natura lor, se reali$ea$ă prin cercetarea vi$uală la

faţa locului a tuturor suprafeţelor pe care este posi#il să se calce. In acest scop vor fi eaminate7  suprafeţele de duşumea şi alte o#iecte de construcţie din încăperea în care s-au desfăşurat

acţiunile cercetate8

  suprafeţele de teren ale spaţiului desc%is, pe unde a venit şi a plecat făptuitorul8  o#iectele aflate în calea direcţiei de deplasare a făptuitorului, precum şi cele eploatate pe parcursul săvrşirii faptei (mese, scaune, lă$i etc).

tn condiţii nefavora#ile, în căutarea urmelor de picioare se pot folosi surse de lumină diri"ată şiinstrumente optice de mărire (reflector, lupă).

Page 51: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 51/124

Brmele de picioare, att cele de adncime ct şi cele de suprafaţă, sunt supuse acţiunilor maimultor factori de natură să le distrugă. 9iind descoperite, ele impun masuri de prote"are. e fenomenelenaturii (vnt,

 ploaie, $ăpadă) urmele se vor prote"a prin acoperire cu vase sau pelicule impermea#ile. Invederea ecluderii unor activităţi umane de natură să provoace deteriorări, urmele se acoperă cu o#iectede persistenţă avansată, ca de eemplu, o ladă, al#ie, covată etc. escoperite, urmele de picioare sefiea$ă prin descrierea în procesul-ver#al de cercetare la locul faptei a trăsăturilor lor generale şi

 particulare. 'rocesul-ver#al, fiind formă procesuală de fiare a urmelor, tre#uie să conţină date referitor la

natura urmei (de picior, de ncălţăminte, de adncime, de suprafaţă, de stratificare ori de destratificare),forma ei generală şi a reliefului (în urmele picioarelor goale, dacă se disting desene papilare),dimensiunile urmei. 0stfel prin măsurări precise se vor sta#ili şi fia7

   In urmele plantei9 lungimea urmei distanţa dintre etrema posterioară a călciului şi ceaanterioară a degetelor8 lăţimea urmei distanţa dintre etremele laterale ale regiunii metarsiene8 lăţimeaurmei in regiunea tarsiană (arcadă) şi a călciului în $ona centrală. In ca$urile posi#ile se fiea$ă ung%iul(în grade) format de întretăierea liniei care uneşte vrful degetelor mare şi mic cu dreapta tangentă cuinteriorul urmei8

   In urmele de tncălţăminte9 lungimea urmei distanţa dintre etremele vrfului urmei şi atocului8 lungimea pingelei, a regiunii intermediare şi a tocului8 lăţimea pingelei, a regiunii intermediare şia tocului (fig. ':, 1;!.

Bn rol prioritar in vederea fiării urmelor de picioare îi aparţine fotografiei. 'rocedeele defotografiere a urmelor au fost formulate în compartimentul consacrat fotografiei "udiciare. 5elevăm înacest contet că indiferent de natura lor, urmele de picioare vor fi fiate pe trei feluri de fotografiieecutate la faţa locului7 sc%iţă, de nod şi de detaliu. In aşa mod urmele se vor fia att în ansam#lulo#iectelor din spaţiul săvrşirii faptei, precum şi i$olat, fiind purtătoare de elemente caracteristiceidentificatoare.

Brmele de picioare practic rar pot fi ridicate în comun cu o#iectul purtător. 'rin ridicare seînţelege mularea urmelor de adncime şi transferarea celor de suprafaţă, aplicndu-se în acest scopdiferite materiale. Cel mai frecvent utili$at material de mulare, fapt confirmat şi de practica "udiciară, este

 pasta de g%ips. 0plicarea acestui material se face In felul următor7 după pregătirea în preala#il a urmei însensul nlăturării corpurilor PstrăineQ şi îngrădirea urmei cu un val de sol sau cu carton pentru a se

 preveni revărsarea pastei, se trece la prepararea compo$iţiei de g%ips. Intr-un vas desc%is cu 1@@@@ ml

de apă se toarnă treptat praf de g%ips uscat şi cernut, amestecîndu- pria mişcări energice pentru a nu permite crearea #oţurilor. Cnd compo$iţia a"unge la consistenţaasemănătoare smntnei, se toarnă în urmă un prim strat de natură să acopere cel puţin "umătate dinadncimea urmei. 0supra acestui strat se fiea$ă armătura mula"ului formată din 3: #eţişoare de lemnsau srme pregătite in preala#il. 'e un element al armăturii se leagă o sfoară menită să servească lafiarea etic%etei cu datele necesare privind urma ridicată. Cnd stratul turnat se va întări puţin, pestearmătură se toarnă pasta de g%ips pnă la îngroşarea suficienta a mula"ului.

upă întărire, mula"ul se sapă uşor mpre"ur pentru ca ulterior să fie ridicat din sol manual. oluladerat la mula" se spală su# un "et de apă fără a se folosi perii, crpe şi alte o#iecte.

&ularea urmelor in $ăpadă, în sol $grunţuros sau nisipos este precedată de operaţii privindîntărirea lor. Cea mai simplă metodă de întărire a urmei constă în pulveri$area pe suprafaţa ei a unui stratsu#ţire de g%ips, ulterior pulveri$at cu apă. 'este crusta su#ţire de g%ips, se toarnă pasta de mula"

in ordinea menţionată anterior, cu o singură remarcă7 pasta de g%ips pentru mularea urmelor in$ăpadă se prepară în apa adusă la temperatura $ăpe$ii prin ţinerea ei un oarecare timp in condiţiile in carese reali$ea$ă operaţia de mulare. 'entru întărirea urmelor in sol nisipos, se recomandă depunerea în ele,tot prin pulveri$are, a unui strat su#ţire de perclorvenil di$olvat în proporfie de D în acetonă.'olimeri$ndu-se, soluţia de perclorvenil leagă elementele grunţului şi după 6@3@ de minute admitemularea cu g%ips, uneori c%iar ridicarea urmei.

n literatura de specialitate se insistă asupra folosirii pentru mularea urmelor de picioare a sulfuluitopit, parafinei, cerii si a unor polimeri de o u$itate mai redusă în pre$ent .

5eferitor ta ridicarea urmelor de suprafaţă, la etapa actuală se folosesc peliculele dactiloscopice,%rtia fotografică şi plăcile de cauciuc. 0plicarea peliculei dactiloscopice este aceeaşi ca la ridicareaurmelor de mini relevate prin prăfuire.

In lipsa peliculei ade$ive speciale, urmele se pot ridica cu a"utorul %rtiei fotografice pregătită In

 preala#il. 'entru urmele create de su#stanţe de culoare af#a (ciment, ala#astru, var, făină) se aplică %rtiecu emulsie neagră şi invers, pentru urmele create de su#stanţe de culoare neagră (mangal, funingine,smoală) se va aplica %rtie cu emulsie al#ă6.

Page 52: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 52/124

4a locul descoperirii urmelor, %rtia se înmoaie in apă caldă, se $vntă şi se suprapune urmei,apăsndu-se cu un rulou de cauciuc sau cu mna. *ot in aşa mod se foloseşte placa de cauciuc, aceastafiind în preala#il prelucrată pe una din părţi cu glaspapir pnă la formarea unui relief urşinic.

4a etapa finală a cercetării urmelor de picioare prin eaminarea lor de criminaliştii-eperţi se potsoluţiona două pro#leme esenţiale7

  dacă urmele plantei au fost lăsate la lata locului de persoanele de la care s-au luat modelele decomparaţie8

  dacă urmele de încălţăminte au fost create de încălţămintea ridicată de la persoana suspectă. .

5e$olvarea acestora se va #a$a pe sta#ilirea prin eaminarea de comparare a coincidenţeielementelor caracteristice ale urmei cu cele ale

 piciorului pre$entate în modele de comparaţie sau a încălţămintei în ca$ul urmei respective.Caracteristicile generale ale plantei piciorului sunt7 forma şi dimensiunule plantei, mărimea şi po$iţiadegetelor, forma liniilor fleorice. Cu caracter individual se pre$intă crestele şi desenele papilare,cicatricele, #ătăturile, crăpăturile de piele, defectele accidentale şi anatomice.

tn eaminarea urmelor de încălţăminte se vor compara modelul încălţămintei, forma şi mărimeatălpii, forma vrfului, configuraţia liniei din urmă a pingelei şi cea dinainte a tocului, modalitatea de

 prindere a tălpii, alte elemente de ordin general.5olul decisiv în procesul de identificare îl va avea coincidenţa caracteristicilor individuale su#

formă de elemente reliefice, diferite afectări cu provenienţă din confecţionarea, eploatarea şi reparareaîncălţămintei (fig. 1&!.

 Subiectul II. Tactica efectuării perceziţiei şi a ridicării de obiecte şi documente.&! (2* Repr0#u$e,i n0,iunea #e per$8e/i,ie 1i #e ri#i$are #e 0+ie$te 1i#0$umente

'erc%e$iţia poate fi definită ca o activitate procedurală care constă în cercetarea prin constrngerea unui loc desc%is, încăpere sau a unei persoane în vederea depistării şi ridicării de urme ale infracţiunii, aanumitor o#iecte, valori şi documente ce constituie mi"loace materiale de pro#ă, precum şi descoperirii

 persoanelor aflate în căutare şi a cadavrelor ascunse.'erc%e$iţia repre$intă activitatea procedurală prin a cărei efectuare se urmăreşte descoperirea şi

ridicarea o#iectelor sau înscrisurilor ce conţin sau poartă urme ale unei infracţiuni şui care pot servi laaflarea adevărului.5idicarea de o#iecte şi documente repre$intă o activitate procedurală de o mai redusă

compleitate, deoarece în ca$ul acesteia sun cunoscute atît o#iectele cît şui înscrisuile, locurile în care seaflă precum şi persoana care le deţine.

&& ()* Determina,i #e0%e+irile pr0$e%uale 1i ta$ti$e #intre per$8e/i,ie 1iri#i$are #e 0+ie$te 1i #0$umente

pecificul perc%e$iţiei a condiţionat sta#ilirea unui cadru procesual aparte. upă cum s-asu#liniat, la efectuarea perc%e$iţiei organul de cercetare poate recurge numai dacă se află în posesia unor date ce în mod o#iectiv întemeia$ă necesitatea efectuării ei. 0ltfel spus, pentru a proceda la efectuarea

 perc%e$iţiei, anc%etatorul tre#uie să dispună de date pro#ante (documente, mărturii) sau informaţiioperative de natură să "ustifice pre$umţia că în locul indicat sau la persoana respectivă sunt ascunseo#iecte, documente sau alte materiale ce pot contri#ui la sta#ilirea adevărului.

imilară perc%e$iţiei, dar nu identică, ridicarea de o#iecte şi documente repre$intă o activitate procedurală prevă$ută în mod distinct în legislaţia procesual-penală în vigoare. 0stfel, potrivit art. :1 alC'', în situaţia în care se cunoaşte că anumite o#iecte sau documente ce pot servi ca mi"loace de pro#ă în

 procesul penal, se găsesc în posesia unei persoane fi$ice sau "uridice, organul de ceretare efectuea$ăridicarea lor. 5idicarea documentelor cu caracter secret se face numai cu autori$aţia procurorului caresupraveg%ea$ă activitatea de cercetare a cau$ei şi în ordinea sta#ilită de comun acord cu factorii deconducere ai instituţiei respective.

pecificul acestui act procedural re$idă în modul în care se reali$ea$ă7 organul de cercetare

dispune efectuarea ridicării printr-o ordonanţă, în #a$a căreia o#ligă persoana sau unitatea care deţineo#iectele sau documentele ce interesea$ă cau$a, să le predea lui. acă persoana în cau$ă refu$ă să predea

 #enevol o#iectele ori documentele cerute, situaţie cu o frecvenţă redusă în practica organelor de urmărire penală, dar care nu se eclude, acestea se ridică forţat.

Page 53: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 53/124

0şadar, putem afirma că ridicarea de o#iecte şi documente repre$intă o activitate proceduralăconsacrată colectării pro#elor materiale ale infracţiunii, care constă în cererea si ridicarea silită a anumitor o#iecte şi documente ce pre$intă interes pentru cau$ă, aflate în posesia persoanelor fi$ice sau "uridice.

0ctul procedural al ridicării de o#iecte şi documente se deose#eşte de perc%e$iţie prin faptul căaici organul de cercetare cunoaşte o#iectele şi documentele ce urmea$ă a fi ridicate, legătura

acestora cu fapta avută în cercetare, ştie şi persoana care le deţine sau în răspunderea căreia seaflă. 0lta este situaţia în ca$ul perc%e$iţiei. 4a momentul dispunerii acesteia organul ce urmea$ă să oefectuea$e deţine anumite date, care, după cum s-a menţionat de"a, întemeia$ă doar pre$umţia că într-un

anumit loc sau la o anumită persoană se pot găsi urme ale infracţiunii, o#iecte sau documente ce potcontri#ui la soluţionarea cau$ei.

iferă su#stanţial şi conţinutul activităţilor procedurale în discuţie. 'e lngă cererea şi ridicareao#iectelor şi documentelor, la care se limitea$ă actul procedural de ridicare, perc%e$iţia cuprinde o vastăactivitate de căutare, care urmăreşte scopuri diverse (descoperirea o#iectelor purtătoare de urme aleinfracţiunii, a #unurilor materiale re$ultate din activitatea infracţională, a tot felul de acte scrise ce potfurni$a date pro#ante, reţinerea persoanelor declarate în căutare, depistarea locurilor ascunderii cadavrelor etc).

&2 (3* N0minali/a,i %ar$inile9 met0#ele 1i mi>l0a$ele te8ni$e #e $.utare a0+ie$tel0r 4n $a#rul per$8e/i,iei la #0mi$iliul unei per%0ane9 +.nuite #e%.'4r1irea infra$,iunii #e 'i0l

 "erceziţia $ncăperilor 

*actica perc%e$iţiei încăperilor, indiferent de destinaţia lor (locuinţe, oficii, construcţii anee)cuprinde, pe de o parte, anumite reguli tactice privind modul de deplasare şi pătrundere la locul

 perc%e$iţiei, iar pe de altă parte, procedeele de căutare propriu-$ise a o#iectelor ce interesea$ă cau$a.eplasarea la locul perc%e$iţiei tre#uie făcută cu multă atenţie şi în mod operativ, astfel înct

 persoana ce urmea$ă a fi perc%e$iţionată să fie privată de posi#ilitatea de a cugeta asupra comportării sale şi a celor ce-

încon"oară. &odul de deplasare se alege în funcţie de natura şi amplasarea locului de perc%e$iţionat(apartament la #loc, vilă, #irou de lucru, casă în localitatea rurală), în toate ca$urile însă este indicat cadeplasarea să se facă cu un mi"loc de transport care să se afle la dispo$iţia ec%ipei de perc%e$iţie pe

întregul interval de timp prevă$ut în preala#il pentru reali$area acestei activităţi. 'arcarea mi"locului detransport se va face într-un loc, unde, de o#icei, staţionea$ă maşinile (în faţa unei instituţii de stat,întreprinderi, firme, maga$in, depo$it ş.a.), la o anumită distanţă de la #locul, casa, edificiul în care estesituată încăperea respectivă, ca, în continuare, ec%ipa să se deplase$e pe "os, în grupe mici de cte două-trei persoane.

in momentul sosirii la locul perc%e$iţiei se vor lua măsurile necesare de pa$ă (#locarea căilor deacces şi de comunicare din eterior) şi de o#servare asupra geamurilor şi a altor locuri, prin care cel ce vafi perc%e$iţionat poate înlătura o#iectele ce- compromit, înainte de a admite intrarea ec%ipei în încăpere.'ractica cunoaşte nu puţine ca$uri, cnd, presimţind sosirea organului de urmărire penală, persoanele ceurmea$ă a fi perc%e$iţionate aruncă prin geamuri o#iectele (armele, instrumentele) care demascăactivitatea lor infracţională.

'ătrunderea în încăpere nu tre#uie să se efectue$e cu într$iere, în mod o#işnuit, organul su# a

cărui conducere se află ec%ipa, sună sau #ate în uşă, cernd desc%iderea acesteia. acă datele privind personalitatea perc%e$iţionatului inspiră suspiciuni că la cerinţa organului "udiciar el nu va desc%ide uşa,atunci în această operaţie se vor coopta persoane (un vecin, un repre$entant al administraţiei comunale,

 primăriei, serviciului administrativ de asigurare, serviciului medical ş.a.) care vor cere desc%iderea uşiisu# pretete, ce, de o#icei, nu tre$esc nelinişte.

 <u repre$intă dificultăţi nici pătrunderea în încăperi care constituie locul de lucru al celui perc%e$iţionat, deoarece acţiunea în cau$ă, conform legii în vigoare, se desfăşoară cu concursul unei

 persoane a unităţii respective cu sau fără funcţii de răspundere.în ca$ul în care persoana refu$ă categoric să desc%idă #enevol uşa, intrarea în încăpere se

efectuea$ă forţat, dar nu înainte ca ea să fie prevenită în mod eplicit.0şa cum s-a menţionat, perc%e$iţia propriu-$isă se desfăşoară în două fa$e7 la fa$a preliminară,

înainte de toate, se vor lua măsurile de rigoare pentru crearea unui cadru propice #unei desfăşurări a

activităţii de căutare. 'e această cale se va activa operativ în vederea $ădărnicirii a orice forme decomportare agresivă din partea celui perc%e$iţionat sau celor pre$enţi la locul supus perc%e$iţiei. acă seştie că persoana perc%e$iţionată sau vreunul din mem#rii familiei sale deţin arme, pentru a contracara

Page 54: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 54/124

Page 55: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 55/124

'erc%e$iţia la locul de muncă al persoanei cercetate se efectuea$ă, de regulă, concomitent cu perc%e$iţia la domiciliu sau imediat după finali$area acesteia. 4a perc%e$iţionare se procedea$ă în douăsituaţii7 în ca$ul în care infractorul a profitat de situaţia de serviciu sau dacă eistă date că acolo se aflăo#iecte, valori sau înscrisuri ce pot contri#ui la determinarea împre"urărilor cau$ei.

in perspectivă tactică, perc%e$iţia la locul de muncă nu se deose#eşte de cea domiciliară.'ro#lema cu care se confruntă organul de cercetare sosit la locul perc%e$iţiei re$idă în delimitarea precisăa locului în care persoana îşi desfăşoară activitatea. e acest moment incipient depinde orientareaactivităţii de căutare în spaţiu şi, în consecinţă, re$ultatele perc%e$iţiei. *otodată limitele locului supus

 perc%e$iţiei nu tre#uie să depăşească locurile unde persoana respectivă are acces aproape în eclusivitateîn legătură cu activitatea sa profesională. Bn manager poate avea acces în mai multe încăperi ale unităţiide producţie, însă perc%e$iţionată poate fi doar încăperea (#iroul, la#oratorul), care, practic, se află su#stăpnirea sa. 'entru a nu pertru#a activitatea unităţii în care activea$ă persoana perc%e$iţionată, dar şi învederea evitării unui prisos de interpretări, de care, de o#icei, se #ucură această activitate, este indicat, ca

 perc%e$iţia la locul de muncă să se desfăşoare în afara orelor de lucru.W ;#iectele descoperite pe parcursul perc%e$iţiei încăperilor, indiferent de destinaţia lor, tre#uie să fie imediat pre$entate persoanei perc%e$iţionate (sau persoanei c%emate să participe în locul acesteia), martorilor asistenţi şi celorlalte persoane participante.6  'ersoanei perc%e$iţionate (sau repre$entantului ei) i se va cere eplicaţii asupra provenienţei lucrurilor găsite şi semnarea lor. 0ceastă măsură tactică pre$intă importanţă din douăconsiderente7 va face imposi#ilă contestarea ulterioară a celui perc%e$iţionat cu privire la identitatea şi

 provenienţa o#iectelor respective şi, după cum s-a menţionat, va preîntmpina aprecierile denaturateasupra re$ultatelor perc%e$iţiei, de suspiciunile şi reclamaţiile nepotrivite.

atorită caracterului său irita#il, perc%e$iţia încăperilor impune celor ce o desfăşoară ocomportare fermă, dar nu lipsită de tact şi politeţe. Cerndu-i-se să manifeste %otărre şi să ducă la #unsfrşit căutarea o#iectelor ce interesea$ă cau$a, organul su# a cărui conducere se desfăşoară perc%e$iţiatre#uie să dea dovadă de calm şi stăpnire de sine şi pe această cale să impună tuturor celor implicaţi înaceastă activitate un comportament corect şi constructiv. în această ordine de idei, se cuvine să semnalămcă, potrivit normelor deontologice şi etico-"udiciare, sunt contraindicate7

) efectuarea perc%e$iţiei în pre$enţa copiilor86) aplicarea unor operaţii devastatoare ca, spre eemplu, desc%iderea forţată a unor o#iecte prin

deteriorarea acestora, cu ecepţia situaţiilor în care astfel de operaţiuni se impun de necesitatea ridicăriio#iectelor ascunse, iar recuperarea lor pe altă cale se dovedeşte a fi imposi#ilă8

3) comentarea aspectelor legate de viaţa intimă a persoanei perc%e$iţionate şi a mem#rilor familiei sale8:) punerea în discuţie a materialelor din sfera de afaceri a celui perc%e$iţionat sau a apropiaţilor 

săi în ipote$a în care acestea nu interesea$ă cau$a.

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Page 56: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 56/124

FACULTATEA DE DREPTDEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr !)

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. <actiloscopia criminalstică!! (3) In#i$a,i pr0priet.,ile #e%enel0r papilare f0l0%ite la i#entifi$area

per%0anel0r #up. urmele #e m=iniBrmele de mini, după cum mărturisesc scripturile religioase şi laice vec%i, au fost cunoscute in

unele ţări încă din antic%itate. în literatura de specialitate se aduc argumente convingătoare precum că in C%ina, aponia, India şi alte ţări din ;rient urmele de mini erau cunoscute de"a laînceputul mileniului. -au epus afirmaţii potrivit cărora acestea ar fi fost folosite ca mi"loc decertificare a documentelor, inclusiv a celor cu caracter "uridic. eşi, a#ordnd această pro#lemă,marele savant france$ 2dmond 4ocard a apreciat pre$enţa amprentelor digitale pe documenteleantice ca fenomencu conţinut mistic şi nicidecum "uridic, însuşi faptul cunoaşterii urmelor de mini din timpuriimemoriale rămne incontesta#il .Ca mi"loc de pro#ă, #a$at pe investigaţii ştiinţifice, urmele de mini au fost recunoscute în

 "ustiţia penală cu mult mai tr$iu. upă opinia acceptată de mai mulţi cercetători in acestdomeniu, primele acte de identificare a infractorilor pe #a$a urmelor de mini descoperite la

locul faptei, au avut loc la finele secolului trecut, începutul secolului curent. In #a$a marilorreali$ări în domeniul medicinei şi antropologiei, s-a constituit o ramură specială a criminalisticii,cunoscută astă$i su# denumirea de dactiloscopie.

Constituind, de #ună seamă, rodul unei munci colective , metodele dactiloscopice într-un răstimprelativ scurt devin utili$ate pretutindeni. 'otrivit opiniilor eprimate de specialiştii în materie, în

 primul deceniu al secolului curent urmele de mini erau de acum folosite ca material pro#ant în "ustiţia penală a multor ţări europene .4a etapa actuală, urmele de mini sunt dintre cele mai frecvent folosite în "ustiţia penală. 'racticnu eistă infracţiuni în cercetarea cărora urmele de mini ar putea fi ignorate. în acest sens,

 practica demonstrea$ă date semnificative7 în descoperirea a :@-+@ = de cau$e de furt, de "afuri,de năvăliri tl%ăreşti şi de alte crime grave valoarea urmelor de mini este ecepţională, "ucnd

un rol primordial în ce priveşte identificarea autorului faptei, sta#ilirea participanţilor lasăvrşirea actului penal, precum şi a altor împre"urări ale infracţiunii săvrşite.0plicarea urmelor de mini în "ustiţia penală este înlesnită de mai mulţi factori. 'rimul estemarea frecvenţă a urmelor de mini la locul săvrşirii faptelor penale, ele formndu-se în toateca$urile în care făptuitorul acţionea$ă manual şi, fireşte, dacă acesta nu întreprinde măsuri pentrua nu lăsa urme.0l doilea factor favori$ant în vederea utili$ării urmelor de mini în "ustiţia penală este eistenţasistemelor de înregistrare penală. 9ără a atinge pro#lema în detaliu, menţionăm că una dinmodalităţile de înregistrare a persoanelor condamnate penal este cea dactiloscopică, care constăîn fiarea desenelor papilare a celor @ degete ale minilor pe fişe speciale şi crearea pe #a$aconcentrării lor a fişierelor dactiloscopice. atorită structurii sistemati$ate, acestea permitcompararea urmelor ridicate de la locul faptei concrete cu cele ale persoanelor înregistrate. înacest contet se încadrea$ă de asemenea şi evidenţa urmelor de mini ridicate de la loculinfracţiunilor nedescoperite. 'rin compararea acestora se poate sta#ili autorul a două sau mai

Page 57: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 57/124

multor infracţiuni, ceea ce adeseori poate să sporească esenţial activitatea de urmărire afăptuitorului.în fine, folosirea urmelor de mini în procesul penal este #enefic influenţată de capacitateaacestora de a contri#ui la identificarea directă şi cu certitudine a persoanelor care le-au lăsat.'osi#ilitatea identificării se datorea$ă faptului că urmele de mini reproduc elementelecaracteristice ale desenelor papilare de pe suprafaţa părţilor de contact a minilor, care înansam#lu asigură indu#ita#il deose#irea unui individ de altul. 'rin studii aprofundate s-a

confirmat că desenelor papilare le sunt caracteristice la nivel metodologic trei proprietăţi învederea identificării autorului urmelor.'rima este proprietatea lor de a fi unice, eclu$ndu-se posi#ilitatea eistenţei a două desene

 papilare identice. Bnicitatea desenelor papilare se datoreşte marii varietăţi de caracteristicistructurale care, su# raport de dimensiune, formă şi po$iţie, practic nu pot coincide în douădesene .0 doua proprietate a desenelor papilare, nu mai puţin importantă din punctul de vedere almateriei puse în discuţie, este fiitatea lor, adică proprietatea de a nu se sc%im#a pe tot parcursulvieţii omului . 9ormndu-se de"a pe parcursul vieţii intrauterine, desenele papilare, su# aspectstructural, rămn intacte şi dispar doar după deces. acă orice caracteristică corporal-umană estesupusă diferitelor sc%im#ări condiţionate de de$voltarea şi îm#ătrnirea organismului, desenele

 papilare ca formă şi structură sunt fie.0 treia proprietate esenţială a desenelor papilare este inaltera#ilitatea acestora, ceea ce presupuneimposi#ilitatea înlăturării, modificării sau distrugerii lor în condiţii fireşti. istrugerea desenelor

 papilare poate fi o#ţinută numai prin transplantare sau prin alt mod de afectare a pielii, însoţităde vătămarea papilelor. în ca$ contrar, acestea vor restaura crestele şi desenele papilare înstructura lor iniţială. in considerentele date în literatura de specialitate proprietatea menţionatăa desenelor papilare adeseori se tratea$ă drept capacitate a lor de a se resta#ili.'. Clasificarea desenelor papilare

'e suprafaţa palmei minilor deose#im două regiuni anatomice cu desene papilare, care, larndul lor, prin şanţurile fleorice se su#împart fiecare în cte trei $one. 'rima este regiuneadigitală cu $onele falangei, falanginei şi falangetei, a doua, cea palmară, cu $onele digito-

 palmară, tenară şi %ipotenară. (fig. ';!

în orice $onă s-ar găsi un desen papilar, fiind reflectat într-o urmă de mini, poate avea valoareidentificatoare. Oi totuşi o însemnătate vădit ma"orată au desenele de pe suprafaţa falangetelor.0ceasta se datoreşte att frecvenţei lor la locul faptei, ct şi volumului caracteristicilor destructură, care se reflectă în urme. 'ractica demonstrea$ă că urmele formate decelelalte $one ale palmei in raport cu cele ale falangetelor se ntlnesc rar şi, ca regală, oferă unmaterial informativ relativ redus, iată de ce clasificarea desenelor papilare in criminalistică seface pe #a$a desenelor $onei falangetelor. 4a etapa actuală se cunosc trei tipuri de desene

 papilare7 In arc, tn laţ şi In cerc.

 <esenele papilare In arc sunt formate dintr-un singur curent de creste papilare care işi iau

nceputul de la o latură a falangetei şi, cur#ndu-se in centrul ei, pleacă spre latura opusă.esenele in arc sunt simple şi in şatră. 'rimele au cur#ura crestelor lină, uşor descrescnd de lavrful degetuluispre #a$a falangetei. Bltimele, dimpotrivă, se pre$intă prin cur#ura #ruscă, avănd in centru unasau mai multe creste in po$iţie verticala, (f$g. '&!

esenele in arc sunt mai puţin frecvente, constituind, conform datelor pu#licate, pnă la =D dintotalitatea desenelor papilare.

 <esenele papilare in laţ au o structură mai complicata. In ele se disting lesne trei curente decreste papilare, formnd $onele respective7 centrala, periferică sau marginală şi #a$ală. Crestele

 zonei centrale işi iau nceputul de la o latură a falangetei şi, atingnd partea centrală a acesteia,revin spre aceeaşi latură, formnd o figură in formă de laţ. Crestele $onei periferice in formă de

arc cu #raţele pe am#ele părţi laterale ale falangetei, acoperă $ona centrală a desenului papilardin partea de sus şi din cele două părţi laterale. Crestele papilare #a$ale sunt plasate paralelşanţului fleoral, nc%i$nd $ona centrală din partea de "os. Crestele $onei periferice şi cele

 #a$ale se intersectea$ă pe partea opusă a direcţiei #raţelor crestelor $onei

Page 58: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 58/124

centrale, formnd o figură triung%iulară, numită delta, după aspectul general asemănător litereigreceşti delta, (fig. ''!

esenele papilare in laţ varia$ă în funcţie de numărul crestelor cuprinse de cele trei curente,forma şi direcţia acestora. e disting vădit desene simple In laţ, su# aspect general de racetă, încare #raţele laţurilor se concentrea$ă în centru şi curbe, în care laţurile $onei centrale au o formăîncovoiată, (fig. '1!

esenele papilare în laţ sunt cele mai frecvent întlnite, constituind peste =@D din totalitatea

desenelor papilare. <esenele papilare In cerc ca şi cele în laţ sunt formate din trei curente de creste. pre deose#irede acestea, la desenele în cerc crestele $oneicentrale se pre$intă în formă de cerc, spirală, oval. In acest tip de desene, crestele $onei

 periferice şi a celei #a$ale se intersectea$ă pe am#ele părţilaterale ale desenului (o particularitate distinctivă a acestui tip de desene),formnd respectiv două delte, (fig. '4, '>!

2perti$a dactiloscopică se #a$ea$ă pe cercetarea comparativă a detaliilor caracteristice aledesenelor papilare, a altor elemente de structură a suprafeţei palmare. 0ceste detalii sunturmătoarele7

  începutul liniei papilare, respectiv capătul liniei din partea stngă a desenului papilar8  sfrşitul liniei papilare sau capătul liniei situat în partea dreaptă a desenului8  ramificarea liniei papilare sau dedu#larea vădită a liniei8  contopirea liniei papilare sau asam#larea, contopirea a două sau mai multe linii8  inelul papilar element format prin dedu#lare de linie In formă de cerc8  #utoniera papilară element format prin dedu#lare de linie in formă alungită8  crligul papilar fragment mic de linie ataşat la linia mai mare8  anastomo$a papilară fragment mic de linie care uneşte In formă, #e pod alte două linii8  furcarea liniei papilare despărţirea liniei papilare în două sau maimulte cu prelungire mică (#ifurcare, trifurcare)8

  fragmentul liniei papilare linie cu dimensiuni liniare mici. (fig.'2!

în procesul eaminărilor dactiloscopice pot avea valoare identificatoare şi alte elemente alereliefului suprafeţei palmare, inclusiv liniile fleorice, liniile al#e, cicatricele, porii.'nă la delimitarea perr soanei suspecte ca fiind creatoare de urme de mini, epertului i sesolicită sta#ilirea dacă urmele ridicate de la faţa locului conţin suficiente elemente deidentificare, precum şi determinarea modului in care au fost create, la ce tip se referă desenele

 papilare ş.a.2ficienţa eperti$ei dactiloscopice In mare măsură e in funcţie de calitatea materialelor decomparaţie. 0mpren-tarea persoanelor suspecte se efectuea$ă cu a"utorul mi"loacelor pre$ente întrusele criminalistice în felul următor7

 pe o placă de sticlă sau de masă plastică cu a"utorul ruloului de cauciuc se întinde un strat su#ţire

de tuş tipografic. egetele persoanei #ănuite se rulea$ă în aşa mod ca tuşul să se depună uniform pe toată suprafaţa lor. în acelaşi mod degetele se rulea$ă pe fişa dactiloscopică în spaţiul indicat pentru fiecare deget. în lipsa fişelor dactiloscopice amprentarea se poate face pe o coală standardde %rtie al#ă. 0mprentele altor regiuni palmare se ridică prin apăsare.0mprentarea cadavrelor se efectuea$ă prin aceeaşi modalitate cu unica deose#ire că degetele nuse rulea$ăQ aceasta fiind imposi#ilă. tratul de tuş se depune pe suprafaţa degetelor (sau palmei)cu ruloul, după ce pe degete se apasă %rtia. în literatura de specialitate se recomandă metoda C%imică de ampren-tare, care constă dinurmătoarele operaţii7 o tuşieră se Impregnea$ă cu reactiv incolor pe care se rulea$ă degetele.0poi se eecută aceeaşi rulare a degetelor pe %rtie tratată cu su#stanţă c%imică de natură să intren reacţie cu reactivul de pe degete şi să colore$e urmele.

!& ()* Cla%ifi$a,i #e%enele papilare 1i $ara$teri/a,i 'ariet.,ile l0r!2 (3* In#i$a,i elementele parti$ulare ale #e%enului papilar 1i ar-umenta,i

in#i'i#ualitatea a$e%t0ra 4n pr0$e%ul #e i#entifi$are #a$til0%$0pi$.

Page 59: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 59/124

 Subiectul II. )etodica cercetării infracţiunilor de #iol.

6. (3) efiniţi noţiunea şi elementele caracteristicii criminalistice aleinfracţiunilor de viol.

6.6 (+) 2videnţiaţi particularităţile pornirii şi efectuării acţiunilor iniţiale de

cercetare a infracţiunilor de viol.6.3 (1) n legătură cu cercetarea infracţiunii de viol, ofiţerul de urmărire penală, acostatat, că pentru clarificarea împre"urărilor acestei infracţiunii suntnecesare cunoştinţe de specialitate. <umiţi eperti$ele ce se impun a fiordonate şi pro#lemele ce se cer a fi re$olvate în situaţia respectivă.

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncte

u#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr !

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. Identificarea criminalistică

!! (3) Defini,i n0,iunea #e i#entifi$are $riminali%ti$.In "ustiţie determinarea o#iectelor şi a fiinţelor la nivel individual se reali$ea$ă prin intermediulidentificării.Categoria de identificare (din lat. identicus 8 acelaşi) este aplicată cu semnificaţia de activitateumană întreprinsă in vederea sta#ilirii identităţii fiinţelor şi a o#iectelor materiale. 4a #a$aacestei activităţi se află, pe de o parte, principiul identităţii tuturor fenomenelor lumii materiale,iar pe de altă parte, posi#ilitatea recunoaşterii de fiinţe, o#iecte şi fenomene.

Page 60: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 60/124

n accepţie dialectică, identitatea constituie proprietatea fiinţelor şi o#iectelor de a se manifestaindividual, de a-şi demonstra prin proprietăţile şi caracteristicile lor egalitatea cu ele înseşi şiconcomitent, deose#irea de tot ce le încon"oară. 0şa cum se su#linia$ă în literaturacriminalistică, identitatea Pconcentrea$ă în sine toate proprietăţile şi însuşirile unui o#iect,fenomen sau fiinţă şi prin aceasta le deose#eşte de orice alt o#iect, fenomen sau fiinţăQ.

!& ()* E'i#en,ia,i -enurile 1i 0+ie$tele i#entifi$.rii $riminali%ti$eCele două tipuri de reflectări la care ne-am referit anterior memorială şi material-fiată determină două genuri de identificare criminalistică7 identificarea fiinţelor şi o#iectelor materialedupă reflectările senzoriale şi identificarea acestora pe #a$a reflectărilor material-fiate.

Identificarea după reflectările memoriale, aşa cum am menţionat de"a, se reali$ea$ă în cadrul pre$entării pentru recunoaştere, acţiune preconi$ată de legislaţia procesuală (art.::), în cadrulcăreia persoane şi o#iecte necunoscute sunt înfăţişate martorului, victimei sau altei persoane inscopul identificării lor ca fiind aceleaşi ce au fost percepute de către această persoană încondiţiile săvrşirii infracţiunii sau în diverse alte împre"urărianterior sau ulterior acesteia.

u# aspect psi%ologic, identificarea prin recunoaştere este un proces complicat, în care se distingdouă etape7 prima de reflectare, adică de percepere şi conservare memorială a elementelorcaracteristice ale persoanelor sau o#iectelor cu care s-a contactat in situaţia săvrşirii infracţiuniişi, a doua de comparare a acestora cu cele ale persoanelor sau o#iectelor ce se înfăţişea$ă.'ersoana c%emată să recunoască, în urma unui studiu de confruntare a o#iectelor pre$entate cuimaginea memorială a celor percepute în legătură cu fapta săvrşită, conc%ide asupra identităţiisau neidentităţii lor.In funcţie de natura o#iectelor de identificat, deose#im recunoaşterea persoanelor, a cadavrelor şia o#iectelor.în ceea ce priveşte identificarea persoanelor ea poate fi reali$ată pe #a$a semnalmenteloreterioare, a caracteristicilor vor#irii şi după particularităţile mersului. acă împre"urările cau$ei

nu permit pre$entarea nemi"locită a o#iectelor ce tre#uie identificate, recunoaşterea poate fiefectuată după fotografiile acestora. în ciuda posi#ilităţilor limitate ale acestei modalităţi derecunoaştere, în practică sunt atestate nu puţine ca$uri de identificare fidelă a persoanelor şi acadavrelor după fotografii, mai cu seamă dacă se eecută după regulile fotografiei operative deidentificare.Identificarea după reflectările material-fiate se o#ţine prin cercetarea ştiinţifică de comparare aacestora cu o#iectele suspecte a le fi creat, efectuată de către specialişti în cadrul eperti$eicriminalistice.în teoria şi practica criminalistică se disting mai multe genuri de identificare după reflectărilematerial-fiate. 'redomină insă următoarele7) Identificarea persoanei (făptuitorului, victimei) în viaţă sau a cadavrului după urmele lăsate la

faţa locului sau în alte împre"urări drept re$ultat al contactului cu diverse o#iecte ale mediului.'otrivit datelor generali$ate ale instituţiilor de eperti$ă, în pre$ent sunt mai frecvente cercetărileîn vederea sta#ilirii identităţii persoanelor după urmele produse de mini, de picioare şi de dinţi.*ot la această categorie se referă şi identificarea după urmele de încălţăminte şi îm#răcăminte,întruct o atare identificare are sens dacă, In cele din urmă, contri#uie la sta#ilirea făptuitoruluisau a altei persoane implicate86) Identificarea uneltelor şi instrumentelor după urmele create ca urmare a utili$ării lor în

 procesul săvrşirii acţiunilor infracţionale83) Identificarea mi"loacelor de transport după urmele create la faţa locului, drept re$ultat alutili$ării acestora ca mi"loace de transport sau al unui accident de circulaţie8:) Identificarea armelor de foc după urmele acestora create prinîmpuşcătură pe suprafaţa tu#ului şi proiectilului8+) Identificarea scriptorului după elementele grafice materiali$ate în manuscris sau semnătură8=) Identificarea mi"loacelor te%nice de tipărit, a maşinilor şi aparatelor de imprimare cifrică sautetuală, a mi"loacelor te%nice de înregistrare a operaţiilor te%nologice, de încasare şi altele8

Page 61: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 61/124

1) Identificarea ştampilelor după amprentele acestora în documente8) Identificarea persoanelor după imaginile fotografice8?) Identificarea întregului după părţile componente sau reconstituirea corpurilor delictede$mem#rate fi$ic, #a$ată att pe corespondenţa conturului liniar de fracţiune, ct şi pecercetarea elementelor structurale8@) Identificarea persoanelor după miros, prin detectarea cu a"utorul cinilor dresaţi, ct şi prineaminarea pro#elor olfactive în condiţii de la#orator .

upă cum s-a menţionat, identificarea criminalistică constă în sta#ilirea identităţii unei fiinţe saua unui o#iect material cau$al legate de acţiunea ilicită. 2a este posi#ilă numai atunci cndo#iectul identificării posedă caracteristici ce îl deose#esc de celelalte, îl individuali$ea$ă. 5e$ultădeci că obiectele propriu-zise, pe de o parte, şi caracteristicile prin care acestea îşi manifestăindividualitatea, pe de altă parte, constituie elemente de #a$ă ale identificării criminalistice.

%biectele i#e!ti'icării crii!alistice şi clasi'icarea l"r In teoria identificării criminalistice la început predomina punctul de vedere al cunoscutuluisavant rus . &. 'otapov, potrivit căruia sfera o#iectelor identificării criminalistice sunt fiinţeleşi cadavrele, tot felul de o#iecte neînsufleţite, însuşirile şi stările acestora, fragmentele de timp şi

spaţiu, toate elementele de fapt constituind o#iectul de studiu "udiciar. în urma multiplelordiscuţii, s-a a"uns la conclu$ia că numărul o#iectelor identificării criminalistice este limitat, elinclu$nd doar fiinţe şi lucruri o#iecte materiale în sens larg.Identificarea criminalistică nu tre#uie confundată cu studiul "udiciar.9iind su#ordonată procesului de pro#aţiune, ea repre$intă un mi"loc, o modalitate ştiinţifică aacestuia şi deci nu poate fi etinsă asupra împre"urărilor de timp şi spaţiale, a altor elemente defapt, a căror sta#ilire reclamă alte forme de investigare dect cele ale identificării criminalistice.e asemenea, nu sunt o#iecte de identificare însuşirile şi stările o#iectelor materiale. 0cestearepre$intă calitatea o#iectelor şi îndeplinesc un rol deose#it în procesul de identificare individuali$ea$ă o#iectul şi, totodată, deose#eşte de altele.'ornind de la cele menţionate şi ţinnd cont de datele practicii "udiciare, putem afirma căo#iectele identificării criminalistice sunt7a) persoanele participante sau implicate în infracţiune8

 #) cadavrele şi resturile oaselor craniene ale acestora8c) lucrurile, uneltele, utila"ele şi mecanismele care contri#uie la soluţionarea "ustă a cau$ei8d) o#iectele şi su#stanţele folosite la săvrşirea actului penal8e) animalele.Cu ecepţia ca$urilor reconstituirii unui întreg după părţile componente, identificareacriminalistică presupune întotdeauna pre$enţa a patru categorii de o#iecte7 a celor ce urmea$ă afi identificate, cunoscute su# denumirea de obiecte de identificat? a celor su# formă de reflectăriale o#iectului de identificat, nominali$ate obiecte identificatoare? a celor suspecte ca fiind

o#iecte de identificat, denumite de #erificat? a celor cunoscute în criminalistică su# denumirea demodele de comparaţie sau modele-tip de comparaţie./biecte de identificat pot fi persoanele vii, cadavrele, animalele şi tot felul de o#iecte inanimate,caracteristicile cărora se eaminea$ă în vederea identificării lor. eoarece determinareao#iectelor menţionate constituie scopul cercetării, acestea se numesc şi o#iecte-scop./biecte identificatoare sunt reflectările o#iectelor de identificat su# forma reflectărilormemoriale sau material-fiate (urme, înscrieri, imprimări, amprente etc.), care reproduccaracteristicile o#iectului de identificat şi pe #a$a cărora se reali$ea$ă identificarea. 0vnd învedere rolul acestor o#iecte de a servi la identificarea o#iectelor de identificat, ele se numesc şio#iecte-mi"loc. 0pariţia o#iectelor identificatoare este, de regulă, legată cau$al de fapta săvrşităşi deci ele se înscriu în cadrul o#iectelor-pro#e materiale.

/biecte de #erificat sunt cele presupuse a fi creat reflectări materiale, printre care se află şio#iectul de identificat. e eemplu, în ca$ul cnd la locul comiterii faptei au fost descoperiteurme de spargere, instrumentul care s-a folosit în acest scop va fi o#iectul de identificat8 urmeledepistate

Page 62: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 62/124

servesc la identificarea acestuia şi deci se vor manifesta ca o#iecte identificatoare, iarinstrumentele ridicate prin perc%e$iţie sau alte acţiuni procesuale fiind doar pre$umate a fiutili$ate de făptuitor, constituie o#iecte de verificat.acă o#iectele de verificat nu pot fi eaminate nemi"locit din cau$a imposi#ilităţii sau airaţionalităţii pre$entării acestora, se apelea$ă la modele de comparaţie (reflectări de o#iecteverificate) prelevate de organul "udiciar în ordinea prevă$ută de legislaţia în vigoare, dar şiconform anumitor reguli tactice.

în literatura de specialitate referitor la modelele de comparaţie s-au emis păreri, potrivit căroraacestea nu pre$intă pro#e materiale în sens procesual şi deci nu constituie o#iecte aleidentificării, ci Pdoar un termen al eamenului comparativ de identificareQ.în ceea ce ne priveşte, nu susţinem aceste opinii. &odelele de comparaţie repre$intă o#iectele deverificat. în lipsa lor, în anumite ca$uri, identificarea este de neconceput. &odelele de comparaţiediferă categoric de o#iectele identificatoare att după natura lor, ct şi prin rolul pe care îl "oacăîn procesul identificării. 2le nu tre#uie confundate nici cu modelele o#ţinute pe caleeperimentală de către epert, acestea constituind doar produsul unei etape de eaminare.'re$enţa modelelor de comparaţie este indispensa#ilă identificării persoanelor după urmele demini şi cele plantare, după manuscrise şi urme olfactive, precum şi după alte urme lăsate decorpul uman (de dinţi, de #u$e, de ung%ii etc). în #a$a modelelor de comparaţie se reali$ea$ă, în

ma"oritatea ca$urilor, identificarea maşinilor de tipărit după tetele dactilografiate, a ştampilelordupă imprimările acestora ş.a.ată fiind importanţa modelelor de comparaţie, în criminalistică s-au cristali$at anumite condiţiicu care acestea tre#uie să fie în perfectă concordanţă, în primul rnd, e necesar ca autenticitateamodelelor-tip, în sensul provenienţei lor de la o#iectele de verificat, să fie învederată. ;riceincertitudine privind originea acestora tre#uie să urgente$e ecluderea investigaţiei, în rndul aldoilea, se cere ca modelele-tip de comparaţie să reflecte elementele caracteristice de #a$ă aleo#iectelor de la care provin, în special ale celor de ordin calitativ, ca fiind de o certă valoarevi$avi de cele cantitative, în rndul al treilea, se cere, în măsura posi#ilităţilor, ca modelele săcorespundă în raport de timp cu o#iectul identificator pentru a evita erori ce pot surveni laeventuale modificări pe care acesta le poate suferi pe parcursul timpului.*re#uie menţionat că o#iectele identificării criminalistice diferă după gradul de sta#ilitate. Bnelese manifestă ca nemodifica#ile, cum ar fi desenele papilare care, după cum vom vedea, suntunice şi fie. 0ltele sunt relativ sta#ile, ca, spre eemplu, încălţămintea purtată, maşina de tipăritetc. e întlnesc însă şi o#iecte deteriora#ile, ca, de pildă, urmele de mini pe g%eaţă, urmele de

 picioare sau de mi"loace de transport pe $ăpadă, urmele de materie pulverulentă etc.

!2(3* E'alua,i m0#elele #e $0mpara,ie ne$e%are e"perti/ei #i%pu%e 4n 'e#erea%ta+ilirii autenti$it.,ii %emn.turii

 Subiectul II. Etapa i!i$ială #e cercetare a 'urtului.&!(2* Determina,i imp0rtan,a $riminali%ti$. a etapei ini,iale #e $er$etare a

furtului9urtul şi tl%ăria sunt fapte prin care se aduce atingere proprietăţii pu#lice sau private. &etodele

tactice criminalistice folosite pentru cercetarea lor sunt asemănătoare. 0colo unde eistă deose#iri, se vor face preci$ări pe parcursul epunerilor.

Se$,iunea I ; C0n%tatarea faptel0r9urtul şi tl%ăria pot fi reclamate imediat de persoana vătămată sau de martorii oculari, ori la data

constatării lor de către alte persoane. In ca$ul infracţiunilor flagrante, se întocmesc acte de constatare decătre organele de urmărire penală, care au fost primele sesi$ate, iar dacă cererile privind săvrşirea unor asemenea fapte se depun la data constatării lor, cercetările tre#uie să fie începute ct mai curnd, pentru a

se putea valorifica urmele infracţiunii. 0lteori, faptele pot fi constatate din oficiu de către organele deurmărire penală.'rimele activităţi de cercetare în ca$ul infracţiunilor de furt au ca scop verificarea unor multiple

aspecte, între care7- sta#ilirea locului unde s-a comis furtul8

Page 63: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 63/124

- identificarea persoanei care a comis furtul şi a complicilor săi8- sta#ilirea #unurilor ce au fost furate, care le sunt caracteristicile şi valoarea8- mi"loacele şi metodele folosite la comiterea furtului8- ce împre"urări au înlesnit comiterea infracţiunii.

Se$,iunea a II;a ; Cer$etarea la fa,a l0$ului4a cercetarea infracţiunilor de furt şi tl%ărie noţiunea Mla faţa loculuiK are o sferă foarte largă,

cuprin$nd locul săvrşirii faptei, locul unde au fost ascunse #unurile sustrase, traseul parcurs defăptuitori, pe "os sau cu mi"loace de transport 6. Cercetările vor începe de la locul unde s-au făcut primele

constatări. 0cest loc poate fi cel în care au fost ascunse #unurile sustrase, locul săvrşirii faptei sau un punct de control al mi"loacelor de transport, unde s-au găsit asupra făptuitorilor #unurile însuşite orinumai o parte din acestea. Indiferent de locul de unde s-au început cercetările, ele vor fi continuate,

 pentru a se putea eamina toate cele trei repere menţionate. a locul să#ârşirii faptei se vor cerceta urmele instrumentelor de spargere găsite pe sistemele de

înc%idere, se vor face inventarieri ale #unurilor din depo$it sau maga$in, pentru sta#ilirea cantităţii şivalorii #unurilor sustrase.

Brmele constatate vor fi descrise în procesul-vcr#al de cercetare la faţa locului şi fotografiate.;#iectele purtătoare de urme, de dimensiuni reduse, vor fi ridicate pentru cercetări în la#orator. ; atenţiedeose#ită va fi acordată urmelor de picioare şi urmelor mi"loacelor de transport. 0tunci cnd se constatăurme de adncime, după descrierea acestora în procesul-ver#al de cercetare la faţa locului şi fotografiere,vor fi ridicate mula"e de gips.

4a momentul tactic, ales de conducătorul ec%ipei de cercetare, poate fi folosit cinele de urmărire.Cercetarea urmelor de deget va fi făcută de te%nicienii sau eperţii criminalişti, ştiut fiind că

asemenea urme pot fi găsite c%iar şi în ca$ul în care făptuitorii au folosit mănuşi, dacă acestea au fostrupte sau scoase de pe mini, pentru efectuarea unor activităţi la care sunt considerate incomode.

'rodusele, mărfurile, o#iectele găsite la locul faptei vor fi eaminate cu atenţie, deoarece este posi#il ca printre acestea să fie şi cele aparţinnd făptuitorilor, a#andonate sau pierdute.

; categorie specială de urme găsite la locul faptei o constituie urmele #iologice. 0stfel, în ca$ulfurtului, pot fi găsite urme de snge pe cio#urile geamurilor sau ale vitrinelor sparte, iar la faptele detl%ărie, pot rămne urme de snge pe corpul victimei sau pe îm#răcămintea acesteia. Brmele vor fieaminate cu deose#ită atenţie, descrise în procesul-ver#al şi fotografiate, apoi ridicate prin metodelecunoscute, deoarece pot contri#ui la identificarea făptuitorilor.

 "e traseul cuprins între locul unde s-a comis fapta şi locuinţa persoanelor #ănuite de săvrşireaacesteia ori ascun$ătoarea în care au fost găsite #unurile sustrase, vor fi cercetate urmele care potcontri#ui la identificarea autorilor. Lor fi cercetate, descrise, fotografiate, ridicate cu a"utorul mula"elor degips urmele de picioare, sau urmele mi"loacelor de transport. C%iar dacă acestea nu pre$intă suficientedetalii pentru identificarea făptuitorilor sunt utile pentru determinarea apartenenţei de gen, pentrusta#ilirea numărului de persoane participante la săvrşirea faptei, ori pentru sta#ilirea traseului parcurs defăptuitori, pe "os sau cu mi"loacele de transport.

'e întregul traseu presupus a fi parcurs de făptuitori vor fi căutate o#iecte sau resturi de o#iectesustrase de la locul săvrşirii furtului. In practica organelor de urmărire penală se descriu asemenea urmeîn ca$ de sustragere de fura"e, cereale, materiale de construcţie etc, deoarece produsele sau resturi aleacestora cad din cau$a trepidaţiilor, vite$ei ori defecţiunilor de la caroseria mi"locului de transport în caresunt transportate.

acă făptuitorii au fost descoperiţi pe traseu cu #unurile sustrase, acestea vor fi inventariate,descrise în procesul-ver#al de constatare şi fotografiate, apoi ridicate pentru a fi restituite persoanelor  pre"udiciate. acă #unurile sustrase se află în mi"loace de transport, acestea vor fi reţinute pentrucercetări, #unurile vor fi reslituWfc persoanelor pre"udiciate, iar atunci cnd sunt întrunite condiţiile

 prevă$ute de lege (art. şi următoarele Cod penal), mi"loacele de transport pot fi indisponi#ili$atc învederea confiscării.

 a locul unde s-au găsit bunurile sustrase (locuinţa făptuitorilor, în cmp, în pădure) seefectuea$ă cercetări pentru identificarea #unurilor, inventarierea şi descrierea lor, apoi se dispuneridicarea lor în vederea restituirii persoanelor pre"udiciate, c%iar dacă au fost vndute altor persoane. acăeistă dove$i sau indicii că asemenea #unuri s-ar afla în incinta unor instituţii, societăţi comerciale saulocuinţe ale cetăţenilor, se vor efectua perc%e$iţii, cu respectarea dispo$iţiilor cuprinse în Codul de

 procedură penală.ecţiunea a lll-a - 0lte activităţi de urm.rire penal.

! A%$ultarea per%0anel0r

Page 64: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 64/124

a. 7scultarea persoanei #ătămate

4a ascultarea persoanei vătămate se folosesc metode tactice diferite, în funcţie de natura fapteicercetate7 furt sau tl%ărie.

Cnd se reclamă furtul unor #unuri sau valori, persoana vătămată tre#uie să furni$e$e ct maimulte date necesare identificării făptuitorilor. acă făptuitorii sunt cunoscuţi, vor fi sta#ilite relaţiiledintre aceştia şi reclamant7 soţi, rude, colegi de muncă, eistenţa unor litigii anterioare (neplata uneidatorii, litigii privind dreptul de proprietate) etc. In ca$ul făptuitorilor necunoscuţi, vor fi cerute ct maimulte date utile identificării (numărul acestora, vrsta pro#a#ilă, detalii privind îm#răcămintea etc).

e asemenea, de la partea vătămată pot fi o#ţinute date concrete privind #unurile furate, modul încare se pre$enta locul faptei înaintea săvrşirii infracţiunii, persoanele care aveau cunoştinţă de eistenţa

 #unurilor şi, eventual, posi#ilitatea de acces la #unurile respective.*otodată, cu prile"ul ascultării persoanei vătămate, tre#uie să se sta#ilească cu eactitate modul în

care aceasta şi-a petrecut timpul înaintea săvrşirii faptei, precum şi în momentul ori după comitereainfracţiunii3.

acă se reclamă săvrşirea unei infracţiuni de tl%ărie care implică folosirea violenţei, se vor menţiona date privitoare la instrumentul folosit (cuţit, par, pistol, spra]-uri parali$ante etc), numărulagresorilor, identitatea aeestora, dacă este cunoscută, sau elemente de identificare, în ca$ul făptuitorilor necunoscuţi. 'entru dovedirea urmelor de violenţă se va solicita pre$entarea actului mcdico-legal (cnd

 pvistă), ori se va dispune din oficiu eaminarea medico-legală a persoanei vătămate. acă persoanavătămată a suferit le$iuni grave şi este internată într-o instituţie medico-sanitară, va fi audiată în pre$enţamedicului8 declaraţiile acesteia vor fi privite cu unele re$erve, atunci cnd se află încă într-o stareaccentuată de tul#urare psi%ică. *otodată, se vor cere persoanei vătămate preci$ări în legătură cueventualele le$iuni provocate făptuitorului, deoarece aceste urme pot a"uta la identificarea autorului(autorilor):.

 #.  7scultarea martorilor 

4a cercetarea furtului sau a tl%ăriei, martorii pot furni$a informaţii utile pentru identificareafăptuitorilor, natura şi valoarea #unurilor sustrase, locul şi timpul cnd s-au săvrşit faptele etc.

0scultarea martorilor implică culegerea a ct mai multor date privitoare la persoana acestora şi larelaţiile în care se află cu persoana vătămată şi cu făptuitorii. ;rdinea în care vor fi audiaţi martoriidepinde de împre"urările pe care le cunosc şi de relaţiile în care se află cu victima şi învinuitul sauinculpatul. între#ările adresate martorilor diferă după natura faptelor (furt sau tl%ărie), momentele

 principale din filmul acţiunii pe care le-au perceput (anterioare, concomitente sau posterioare săvrşiriifaptei), interesul care îl pot avea în legătură cu fapta sau cu părţile din proces (rudenie sau do#ndireaunor o#iecte din cele aparţinnd persoanei vătămate, indiferent dacă au ştiut sau nu că provin dinsăvrşirea furtului sau a tl%ăriei ctc.).

'entru faptele săvrşite de persoanele pe care victima nu le-a vă$ut sau nu le-a identificat, se va proceda la pre$entarea pentru recunoaşterea persoanelor pe care martorii le-au vă$ut la locul faptei, învederea identificării lor.

'entru a se sta#ili dacă fapta constituie furt sau tl%ărie, martorii tre#uie sa descrie atitudineavictimei în momentul faptei, adică, dacă aceasta s-a opus în mod real ori a simulat, dacă a strigat dupăa"utor, dacă mai era împreună cu alte persoane etc.+

c.  7scultarea $n#inuitului sau inculpatului

0scultarea învinuitului sau inculpatului se va face cu respectarea dispo$iţiilor legale, care

garantea$ă dreptul la apărare, şi cu aplicarea metodelor de tactică criminalistică, adecvate naturii fapteicercetate (furt sau tl%ărie), şi mi"loacelor folosite la săvrşirea faptei.&omentul tactic al ascultării învinuitutui sau inculpatului va fi ales în funcţie de stadiul în care se

află cercetările şi de natura pro#elor în posesia cărora se află organul "udiciar. Cnd nu eistă dove$isuficiente şi convingătoare pentru dovedirea vinovăţiei, cercetările vor începe cu audierea martorilor şiapoi se va proceda la ascultarea învinuitului sau inculpatului. impotrivă, dacă eistă suficiente pro#e

 pentru dovedirea vinovăţiei, va fi mai înti ascultat învinuitul sau inculpatul şi apoi martorii.In funcţie de atitudinea de recunoaştere sau nerecunoaştere a vinovăţiei de către învinuit sau

inculpat, se vor folosi metodele tactice adecvate, ştiut fiind faptul că nu este necesară o#ţinerea cu orice preţ a mărturisirii, ci tre#uie consemnate doar eplicaţiile pe care le dă acesta cu privire la fapta pentrucare este cercetat. 9urturile şi tl%ăriile sunt săvrşite, de multe ori, de infractori înrăiţi, recidivişti, careneagă vinovăţia, împotriva tuturor evidenţelor şi a pro#elor eistente la dosar. e fiecare dată şi pentru

orice învinuit sau inculpat se vor consemna răspunsurile primite la între#ările organului de urmărire penală şi cererile de pro#e solicitate în apărare. *oate aceste apărări vor fi verificate prin administrarea pro#elor solicitate de învinuit sau inculpat, ori a altor pro#e ce re$ultă din lucrările dosarului.

Page 65: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 65/124

Cnd specificul faptei cercetate o impune, se va proceda la efectuarea confruntării, a pre$entării pentru recunoaştere, a înfăţişării pro#elor pe care le deţine organul "udiciar, a reconstituirii etc.

acă învinuiţii sau inculpaţii neagă săvrşirea furtului sau tl%ăriei, folosindu-se şi de ali#iuri,organul "udiciar tre#uie să insiste asupra modului în care şi-au petrecut timpul în momentul săvrşiriifaptei, asupra provenienţei #unuritor sau valorilor descoperite cu prile"ul perc%e$iţiilor, ca şi asupramodului în care îşi "ustifică felul de viaţă, superior posi#ilităţilor materiale =.

& Efe$tuarea per$8e/i,iil0r 1i a re$0n%tituiril0ra. "erceziţia

'erc%e$iţia este o metodă tactică, frecvent folosită în cercetarea infracţiunilor de furt şi tl%ărie,în scopul descoperirii locului unde se află ascunse #unurile sustrase. 0ceastă activitate tre#uie să sedesfăşoare după un plan, care să cuprindă o#iective "udicios formulate. 'entru a se asigura succesul

 perc%e$iţiei, organele de urmărire penală tre#uie să ştie unde să caute, ce să caute şi cum să caute. ocul unde se efectuea$ă perc%e$iţia poate fi locuinţa făptuitorului, locul de muncă al acestuia

sau locul persoanelor care au participat la săvrşirea faptei. în ca$ de nereuşită, se vor efectua perc%e$iţiişi la domiciliul rudelor, prietenilor, vecinilor sau al altor persoane, induse în eroare de făptuitori cu

 privire la provenienţa #unurilor. e asemenea, este recomanda#il să se repete perc%e$iţia la domiciliulfăptuitorilor, cunoscndu-sc faptul că aceştia pot să readucă #unurile ascunse temporar la domiciliul altor 

 persoane./biectele şi #alorile care se caută  pot fi din cele mai diferite, însă va fi luată în considerare

natura #unurilor sau valorilor reclamate de persoanele pre"udiciate. 4a perc%e$iţie tre#uie căutate #unurilesustrase, fragmente sau resturi ale acestora, am#ala"e, etic%ete că$ute sau desprinse intenţionat de peo#iectele furate etc. e asemenea, vor fi căutate instrumentele sau mi*loacele folosite la să#ârşirea

 furtului.

&etodele tactice folosite la căutarea #unurilor vor fi alese în funcţie de locul cercetat (spaţiul delocuit sau cmp desc%is), volumul şi cantitatea de #unuri sustrase etc.

Constatările făcute vor fi consemnate în procesul-vcr#al, iar pentru ascun$ători şi o#iectele găsitese vor efectua fotografii "udiciare operative.

 #. econstituirea

5econstituirea este frecvent întlnită, fiind practicată în scopul verificării posi#ilităţii sauimposi#ilităţii producerii faptelor într-un anumit mod, ori al apariţiei unor anumite re$ultate, ca urmare asăvrşirii unor anumite acţiuni. 0stfel, în ca$urile privind furturile prin efracţie se poate verifica

 posi#ilitatea sau imposi#ilitatea comiterii furtului într-un anumit mod, al pătrunderii infractorilor prinspărtura produsă în $idul depo$itului sau al camerei de locuit, al scoaterii o#iectelor sustrase prin locul prin care se pretinde că au pătruns făptuitorii, posi#ilitatea sau imposi#ilitatea săvrşirii furtului de cătreun singur infractor sau împreună cu alţi participanţi.

2fectuată cu respectarea tuturor regulilor tactice şi metododogice cunoscute, reconstituirea poatecontri#ui la verificarea pro#elor de"a administrate, la o#ţinerea de noi pro#e şi la delimitarea furtului desimulările de furt. Laloarea pro#atorie a reconstituirii în ca$urile privind infracţiunile de furt ori tl%ăriedepinde şi de modul în care re$ultatele ei sunt consemnate în procesul-vcr#al, ori cum sunt eecutatefotografiile "udiciare operative, sc%iţele etc.

; modalitate de efectuare a reconstituirii, folosită frecvent în cercetarea infracţiunilor de furt, estecea privitoare la verificarea unor împre"urări negative (controversate). 0şa, de pildă, prin descoperirea şicercetarea urmelor de spargere a geamurilor, a uşilor, a încuietorilor şi a pereţilor, a urmelor de picioare,

de escaladare ori de transport al o#iectelor furate, se determină att modul săvrşirii infracţiunii, felulinstrumentelor utili$ate şi îndemnarea persoanelor în folosirea lor, ct şi faptul dacă nu este o simulare, pentru acoperirea lipsurilor în gestiune.

Se$,iunea a IV;a ; Parti$ularit.,ile $er$et.rii un0r infra$,iuni #e furt

! Furtul #in l0$uin,e9urtul din locuinţe pre$intă un grad sporit de pericol social, deoarece, de foarte multe ori, este

urmat de uciderea victimei.&etodele tactice criminalistice tre#uie adaptate la împre"urările în care s-a săvrşit fapta şi la

mi"loacele folosite de făptuitori7 c%ei mincinoase, forţarea încuietorilor, pătrunderea prin escaladarea$idurilor etc. în practica organelor de urmărire penală sunt cunoscute ca$urile în care infractorii urcă pe

acoperişul #locului, folosesc o#iecte din dotarea alpiniştilor şi co#oară pnă la geamul desc%is, prin care pătrund în interior. Cu vali$ele încărcate cu o#iectele sustrase părăsesc apartamentul, fără a fi o#servaţisau luaţi în seamă de locatari, care îi consideră ca pe cei mai paşnici musafiri, aflaţi în vi$ită la rude sau

 prieteni.

Page 66: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 66/124

0lteori, mi"loacele şi metodele folosite de făptuitori sunt de-a dreptul surprin$ătoare, c%iar dacăunele se practică de $eci sau sute de ani, iar altele sunt de dată foarte recentă. 0stfel, uneori, furturile secomit fără pătrunderea infractorului în locuinţă, ci sustrăgnd o#iectele prin aruncarea pe fereastradesc%isă a unei mici sfere de plum#, avnd fiate trei undiţe de ştiucă, şi scoaterea prin fereastră ao#iectelor agăţate.

9urturile din locuinţe nu se comit în mod întmplător, ci sunt #ine pregătite. Cele mai numeroaseca$uri sunt semnalate în timpul verii, cnd populaţia oraşelor este plecată în concediu, la munte sau lamare, ori la rudele care locuiesc în sate. e asemenea, faptele se săvrşesc în timpul $ilei, cnd

ma"oritatea persoanelor apte de muncă sunt plecate de acasă. 9ăptuitorii folosesc soneria şi, dacă nurăspunde nimeni, pătrund în apartament cu c%ei potrivite.

Indiferent de mi"loacele folosite de făptuitori, cercetarea la faţa locului tre#uie efectuată curespectarea metodelor de tactică criminalistică, adaptate locului unde s-a săvrşit infracţiunea. Bn interesdeose#it îl pre$intă cercetarea locului faptei, în vederea descoperirii urmelor instrumentelor de spargere, aamprentelor digitale, a o#iectelor aparţinnd făptuitorilor, pierdute sau a#andonate la locul faptei etc.

e recomandă ca cercetările să înceapă imediat după primirea sesi$ării, de mare a"utor, dar cuunele re$erve, fiind, uneori, cinele de urmărire. 4a cercetări tre#uie să participe şi victima, care poate sădea eplicaţii în legătură cu modificările intervenite în locuinţă, #unurile furate şi o#iectele ce nu-iaparţin, descoperite la locul infracţiunii, pentru că acestea ar putea fi ale făptuitorilor, uitate saua#andonate, şi ar putea folosi la identificarea autorilor.

In cursul cercetărilor se sta#ilesc căile de acces în locuinţă, drumul parcurs de infractor îninteriorul încăperilor, operaţiile desfăşurate, metodele şi instrumentele folosite, dacă au fost unul sau maimulţi infractori etc.

Cercetarea acestor fapte continuă cu identificarea autorilor şi, pe ct posi#il recuperarea #unurilor sustrase, audierea martorilor, pre$entarea pentru recunoaştere a persoanelor sau #unurilor etc.

&&()* De#u$e,i %ar$inile $er$et.rii la fa,a l0$ului a infra$,iunii #e furt&2(3* B.nuitul @E1anu a #e$larat $.5 furtul #in apartamentul %$riit0rului

ETana%en$0 la %.'=r1it 4mpreun. $u LJ0pa9 #ar nu p0ate in#i$aapartamentul lui ETana%en$0 #e0are$e la l0$ul faptei a f0%t a#u% #e$.tre LJ0pa $u aut0m0+ilul a$e%tuia #e mar$. KOpel Ve$tra Elpre%upune #0ar $. apartamentul %e afl. 4n rai0nul Buiu$ani9 pe $arenu;l $un0a1te %ufi$ient #e +ine 7n %$8im+ $un0a1te f0arte +ineplanifi$area apartamentului 1i ar putea %. #e%$rie $8iar 1i m0#ul #eamena>are a m0+ilei 4n 0#.i  Ela+0ra,i un plan ta$ti$ #e 'erifi$are a #e$lara,iil0r +.nuitului

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncte

u#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6

@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

Page 67: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 67/124

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr !3

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. I#e!ti'icarea pers"a!el"r #upă scris.!! (2* Enumera,i 4ntre+.rile $e p0t fi re/0l'ate 4n $a#rul e"perti/ei

-raf0%$0pi$e!& ()* E'i#en,ia,i $ara$teri%ti$ile -enerale 1i parti$ulare ale %$ri%ului

!2 (3* E'alua,i 'ariet.,ile 1i r0lul m0#elel0r #e $0mpara,ie ne$e%arei#entifi$.rii #up. %$ri%ul #e m=in.&odelele de comparaţie a scrisului se împart în două categorii7 libere şi eperimentale.

 )odelele libere de comparaţie sunt scrisuri tetuale sau semnături eecutate de persoana încau$ă Ia o dată anterioară apariţiei cau$ei, în condiţii în care ea nu putea presupune utili$areascrisului sau a semnăturii respective ca model de comparaţie. 0stfel de modele pot servi actelescrise cu prile"ul reali$ării diverselor funcţii de serviciu sau de studiu (multiple acte oficiale şi deevidenţă, declaraţii, scrisori, conspecte, cereri, reclamaţii etc), ele fiind solicitate de la instituţii,întreprinderi, persoane responsa#ile sau particulare in conformitate cu prevederile procesual

 penale. )odelele eperimentale sunt tete sau semnături eecutate de persoana în cau$ă la cerinţaorganului de anc%etă sau a instanţei "udecătoreşti in pre$enţa şi su# controlul acestora.în teoria şi practica eperti$ei scrisului, modelele li#ere se consideră mai prioritare, deoarecesunt garantate de denaturări premeditate ale scrisului.9aptul in cau$ă insă nu tre#uie conceput ca un prile" de ignorare a modelelor eperimentale.Laloarea ultimelor re$idă, pe de o parte, in posi#ilitatea administrării directe de către organul

 "udiciar a procesului de eecutare a manuscriselor sau semnăturilor, preconi$ndu-se o#ţinereamodelelor care să corespundă cerinţelor privind lim#a, conţinutul, materialul şi instrumentul descris. unt frecvente situaţiile cnd nu sunt atestate modele li#ere ce ar respecta aceste cerinţe. 'ede altă parte, pre$enţa modelelor eperimentale asigură posi#ilitatea verificării prin comparare aautenticităţii modelelor li#ere.

In unele ca$uri, modelele li#ere pot fi completate cu înscrisuri eecutate de nvinuit, martor sauvictimă, In legătură cu fapta (declaraţii, demersuri, reclamaţii), acestea fiind nominali$atemodele condiţional-li#ere ale scrisului.2aminarea propriu-$isă efectuată de specialişti se reali$ea$ă în patru etape proprii tuturoreperti$elor criminalistice de identificare7 eaminarea preala#ilă, eaminarea separată,eaminarea comparativă şi evaluarea re$ultatelor eaminării comparative.

 Subiectul II. Tactica criminalistică @ ştiinţă despre organizarea, pregătirea şi

efectuarea acti#ităţilor de urmărire penală.&!(2* Defini,i n0,iunea #e pr0$e#eu ta$ti$9 0pera,ie ta$ti$.9 re$0man#a,ie ta$ti$.

'rin noţiunea de  procedee tactice criminalistice se au în vedere anumite operaţii şi acţiuniela#orate de tactica criminalistică conform legislaţiei procesual-penale în vigoare, prescrise a fi aplicate încondiţii diverse în care se desfăşoară activităţile de urmărire penală, în vederea o#ţinerii de re$ultateoptime cu eforturi neînsemnate şi c%eltuieli minime de mi"loace şi timp.

Page 68: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 68/124

&&()* Di%tin-e,i $riteriile #e $la%ifi$are a pr0$e#eel0r ta$ti$e $riminali%ti$eBn alt criteriu de clasificare îl constituie sfera de aplicare a procedeelor tactice, acestea fiind

divi$ate în generale, care pot fi între#uinţate la efectuarea mai multor activităţi procedurale, cum ar fi, deeemplu, cele ce asigură contactul psi%ologic, şi  particulare sau speciale, a căror aplica#ilitate este pusăîn legătură cu o singură activitate de urmărire penală - repetarea actelor eperimentale în cadrulreconstituirii împre"urărilor în care s-a săvrşit infracţiunea, o#servarea comportării persoanelor pre$entela efectuarea perc%e$iţiei ş.a.

în fine, este stipulată pe larg clasificarea procedeelor tactice după structura acestora. upă acestcriteriu, procedeele tactice se împart în trei categorii7 simple, compuse şi combinaţii tactice.

 "rocedeele tactice simple  presupun o singură operaţie, acţiune, de eemplu, pre$entarea procesului-ver#al al interogatoriului martorului de rea-credinţă în care învinuitul recunoaşte comitereafaptei.

 "rocedeele tactice compuse constau din mai multe operaţii şi acţiuni, ca în ca$ul repetăriiacţiunilor eperimentale în condiţii diverse (modificate) de reconstituire a împre"urărilor. in aceastăcategorie fac parte şi procedeele tactice de influenţă psi%ologică, cunoscute su# denumirea deingeniozităţi de ancetă care, în fond, constau în manevrarea "udicioasă a informaţiei, astfel ca persoanelecointeresate să nu poată sinonim aprecia materialul pro#atoriu de care

dispune anc%etatorul şi să acţione$e în defavoarea propriei comportări.

Combinaţiile tactice repre$intă o îm#inare de procedee tactice determinate de scopul comun preconi$at în cadrul unei anumite activităţi de urmărire penală. Com#inaţiile respective se aplică frecventla efectuarea reconstituirii, la ascultarea învinuitului şi a martorilor de rea-credinţă, în cadrul pre$entăriispre recunoaştere, perc%e$iţiei şi a altor activităţi procedurale. 2le nu tre#uie confundate cu operaţiiletactice. pre deose#ire de com#inaţiile tactice conţinutul cărora, după cum s-a menţionat, constă înîm#inarea a două sau mai multor procedee tactice la efectuarea unei anumite activităţi de urmărire penală,operaţiile tactice repre$intă elemente metodice de investigare penală #a$ate pe comasarea şi reali$area înmod coordonat a unei suite de activităţi procedurale şi etraprocesuale în vederea soluţionării anumitor sarcini nodale ale cercetării infracţiunilor.

Bn eemplu semnificativ de operaţie tactică îl constituie comunitatea de activităţi organi$atorice, procedurale, operative şi medico-legale efectuate, de regulă, la etapa iniţială de cercetare a omuciderilor în scopul determinării identităţii cadavrului. 4a operaţii tactice se apelea$ă, de asemenea, şi în ca$ul

urmăririi şi reţinerii autorilor infracţiunilor săvrşite clandestin, la căutarea o#iectelor furate ş.a.

&2(3* Efe$tu=n# 0 $0nfruntare #intre un mart0r 1i +.nuit #e !) 1i9 re%pe$ti'9 ! ani90fi,erul #e urm.rire penal. VNe-ru9 +a/=n#u;%e pe nai'itatea a$e%t0ra a re$ur% laurm.t0rul pr0$e#eu5 a pla%at pe ma%. 0 +u%0l. 1i le;a e"pli$at parti$ipan,il0r $.a$e%t #i%p0/iti' repre/int. un mi>l0$ m0#ern 1i efi$ient #e #ete$tare a #e$lara,iil0rfal%e 1i $. 4n $a/ul 4n $are unul #in ei 'a #epune #e$lara,ii fal%e9 a$ul in#i$at0r 41i 'a%$8im+a p0/i,ia 7n timpul relat.rii 4mpre>ur.ril0r faptei #e $.tre +.nuit9 VNe-ruapr0pia pe a%$un% %u+ ma%. un ma-net puterni$ $e #e%ta+ili/a p0/i,ia a$uluiin#i$at0r9 fapt $e l;a #eterminat pe +.nuit %.;1i re$un0a%$. 'in0'.,ia 1i %. e"pun.

t0ate inf0rma,iile pe $are le $un01tea  E%tima,i a$e%t pr0$e#eu 1i pr0pune,i9 #a$. e%te $a/ul9 alte pr0$e#ee ta$ti$e #e#ema%$are a fal%ului 4n #e$lara,ii

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 >

Page 69: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 69/124

? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr !

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. +ixarea rezultatel"r cercetării la 'a$a l"cului.!! (2* E"pune,i $0n$eptul $riminali%ti$ al pr0$e%ului #e fi"are a mer%ului 1i

re/ultatel0r $er$et.rii la fa,a l0$ului9iarea re$ultatelor cercetării la faţa locului constă în efectuarea de către organul de urmărire penală aanumitor lucrări în vederea înregistrării şi repre$entării fidele şi integrale a stării de lucruri, a po$iţiei,stării şi a raportului de legătură ale o#iectelor ce constituie am#ianţa acestuia, conservării şi retrageriiurmelor infracţiunii şi a altor mi"loace materiale de pro#ă.

!2()* Anali/a,i 'ariet.,ile #e %$8i,e $e p0t fi al$.tuite 4n $a#rul fi".rii te8ni$ea l0$ului faptei

6) c%iţa locului fapteic%iţa repre$intă o modalitate de repre$entare grafică a locului infracţiunii în ansam#lu, a

 po$iţiei o#iectelor şi urmelor, a raporturilor de distanţă dintre acestea şi are menirea de a ilustraconstatările cuprinse în procesul-ver#al şi de a întregi celelalte mi"loace de fiare are$ultatelor cercetării la faţa locului.In funcţie de faptul că la transpunerea în plan a locului faptei respectă sau nu proporţiile reale alesuprafeţelor sau o#iectelor repre$entate grafic, se disting două modalităţi de reali$are a sc%iţei 7

 planul sc%iţă şi desenul sc%iţă.'lanul sc%iţă sau planul la scară presupune respectarea riguroasă a proporţiilor reale aleterenului, interioarelor, o#iectelor repre$entate, precum şi a raporturilor de distanţă dintreacestea, micşorate de un anumit număr de ori.csra planului se determină în raport cu întinderea suprafeţelor şi a dimensiunilor o#iectelor ceurmea$ă a fi repre$entate. 0stfel, sc%iţa încăperilor poa e fi reali$ată la scara 7+@, a clădirilor lascara 7@@, iar a locurilor desc%ise, în funcţie de suprafaţa acestora, la scara de 76@@@ sau lascara 7@@@.esenul sc%iţă se reali$ea$ă prin desenare fără respectarea strictă a distanţelor şi dimensiunilorreale ale suprafeţelor sau o#iectelor repre$entate.în ca$ul trenurilor desc%ise tre#uie să se reali$e$e, mai întîi, orientarea in teren cu a"utorul

 #usolei, după punctele oardinale (latura din dreapta a planşetei tre#uie să fie orientată în direcţia <ord-ud, indicată de acul #usolei).5epre$entarea în plan a o#iectelor aflate la faţa locului implică utili$area unor sim#oluri, a unorsemne convenţionale cu aceeaşi semnificaţie pentru toate organele "udiciare.

Page 70: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 70/124

c%iţa locurilor înc%ise se poate reali$a după următoarele două procedee 7 în proiecţie ori$ontalăşi prin ra#atarea planurilor de proiecţie.S$8i,a 4n pr0ie$,ie 0ri/0ntal.9 cel mai frecvent utili$ată, permite fiarea o#iectelor, aflate peastfel de suprafeţe.c%iţa reali$ată prin ra#atarea planurilor de proiecţie permite reali$area într-un singur plan aimaginii unor corpuri tridimensionale şi constă în repre$entarea în plan ori$ontal a suprafeţelorverticale şi a tavanului unei încăperi.

!?(3* Al$.tui,i un fra-ment #e pr0$e%;'er+al pri'in# fi"area 1i ri#i$area uneiurme i/0late #e 4n$.l,.minte9 l.%at. pe %0l m0ale 4n $a#rul $0miterii uneit=l8.rii

 Subiectul II:  Stabilirea i#e!tită$ii ictiei i!'rac$iu!ii #e ""r.

&!(2* In#i$a,i m0#alit.,ile #e %ta+ilire a i#entit.,ii $a#a'rel0r ne$un0%$ute9

#e%$0perite 4n #i'er%e etape #e putrefa$,ie&& ()* Me#ita,i a%upra p0%i+ilit.,il0r $0ntemp0rane #e %ta+ilire a i#entit.,ii'i$timil0r un0r $ata%tr0fe&2 (3* E%tima,i m0#alit.,ile #e %ta+ilire a i#entit.,ii 'i$timei 4n urm.t0area

%itua,ie5 4n p.#urea ampla%at. l4n-. $Durle1ti a f0%t #epi%tat un$raniu9 $=te'a re%turi #e 0a%e umane 1i $=te'a 0+ie$te #e'e%timenta,ie5 un %a$0u9 0 pere$8e #e +lu-i 1i 0 pere$8e #e pant0fi

eşi între cele şapte între#aţi cunoscute de sistemul german nu figurea$ă şi între#area cine estevictimaJ, se înţelege că cercetările unei fapte cau$atoare de moarte violentă ar rămne neterminate dacănu se sta#ileşte identitatea victimei. C%estiunea este şi mai dificilă în ca$ul în care victima nu este găsită

sau rămne neidentificată.'ractica organelor de urmărire penală se confruntă, adesea, cu asemenea c%estiuni de maredificultate7

- poate fi antrenată răspunderea penală fără să eiste un cadavru, eaminat de organele deurmărire penală şi de cele medico-legaleJ

- au vreo valoare actele de urmărire penală, dacă nu se cunoaşte nici cine este autorul fapteişi nici nu a putut fi identificat cadavrul victimeiJ

5ăspunsul la prima între#are este afirmativ şi confirmat de practica "udiciară.unt frecvente ca$urile în care cadavrul nu mai poate fi găsit, pentru că persoana respectivă a fost

aruncată în apele mării, a fost mistuită de foc etc. acă eistă pro#e evidente că victima a fost ucisă, fărăa eista posi#ilitatea de a se mai găsi cadavrul, poate fi dispusă trimiterea în "udecată şi pedepsireafăptuitorului. 0stfel, organele de urmărire penală din "udeţul <eamţ au dispus trimiterea în "udecată a

inculpatului care a aruncat victima în apele învol#urate ale rului irct, c%iar dacă nu a mai fost găsitcadavrul, pentru a fi eaminat. e asemenea, 'rocuratuta "udeţeană Clu" a trimis în "udecată o inculpatăcare şi-a ucis soţul şi a ars cadavrul în cuptorul din locuinţă. 9apta a fost recunoscută, iar recunoaşterea afost susţinută de eperti$e, prin care s-a făcut dovada pre$enţei în funinginea de pe coşul de fum allocuinţei a particulelor de su#stanţe organice re$ultate din arderea cadavrului şi antrenate de fum.

4a cea de-a doua între#are, răspunsul nu poate fi dect negativ. întruct răspunderea penală este personală, iar persoana făptuitorului şi cadavrul victimei nu au putut fi identificate pnă la împlinireatermenului de prescripţie, lucrările de urmărire penală, prin care se constată săvrşirea faptei, nu mai potfi continuate şi tre#uie să se dispună încetarea urmăririi penale.

! I#e!ti'icarea i!'ract"ril"r şi a ca#arel"r #e către art"ri 'rintre multiplele metode de investigare criminalistică privind sta#ilirea autorului unei fapte

 penale se înscrie şi identificarea acestuia în #a$a recunoaşterii lui de către martorii oculari sau victimă.'revă$ută de legislaţia în vigoare în categoria acţiunilor procesuale de investigare a infracţiunilor 

(art. :: C.'.'.), dar şi reglementată de legislator în mod distinct (art. :+ C.'.'.), recunoaşterea persoanelor şi cadavrelor ca metodă de constatare a identităţii acestora este folosită intens de către

Page 71: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 71/124

 practicieni. Cercetarea unor categorii de infracţiuni, ca de eemplu ca$urile de mituire, năvăliriletl%ăreşti, violurile, ecroc%eriile, este de neconceput in afara pre$entării spre recunoaştere.

In contetul celor semnalate e de preci$at că identificarea infractorului, ca şi a cadavruluinecunoscut, tre#uie să fie reali$ată în corespundere cu

cerinţele prevă$ute de lege, prin aplicarea anumitor procedee tactice pentru asigurareao#iectivitătii re$ultatelor.

9ără a intra in detalii asupra pro#lemei, ea aparţinnd de tactica criminalistică, menţionăm că înesenţă identificarea prin recunoaştere are drept reper compararea semnalmentelor eterioare ale

făptuitorului sau cadavrului cu trăsăturile acestora memori$ate în urma contactului avut in situaţiainfracţiunii sau în alte împre"urări. 5euşita ei, fireşte, e în funcţie in ultimă instanţă de volumulsemnalmentelor reţinute de cel ce8 urmea$ă să recunoască.

upă cum e cunoscut, una din regulile de #a$ă ale pre$entării spre recunoaştere prevede ca persoana c%emată să recunoască, mai înti tre#uie să descrie, fiind ascultată de organul "udiciar,semnalmentele persoanei cu care a contactat iniţial. 2 necesar să se actuali$e$e prin descriere detaliată

 principalele trăsături eterioare memori$ate, pentru a se crea o imagine ct de ct apropiată persoanei ceurmea$ă a fi identificată.

upă aceasta va urma pre$entarea spre recunoaşterea propriu-$isă în cadrul căreia martorul sauvictima tre#uie să concludă asupra identităţii, făcnd trimiteri la trăsăturile coincidente sau, în ca$ contrar,la cele ce diferă.

escrierea trăsăturilor în #a$a cărora se reali$ea$ă recunoaşterea se face în cadrul unei relatărili#ere pe parcursul căreia martorul sau victima, fireşte, foloseşte terminologia sa proprie. 'rin intermediulîntre#ărilor de preci$are, cele epuse de martor sau victimă vor fi încadrate in lim#a"ul portretului vor#it.

're$entarea spre recunoaştere a cadavrelor necesită efectuarea unor acţiuni preala#ile, insistndu-se la o toaletare a feţei, aran"area coafurii, a o#iectelor de îm#răcăminte.

/. M"#elarea #upă cra!iu a 'izi"!"iei ca#arel"r !ecu!"scuteîn situaţia unui cadavru necunoscut ce pre$intă doar sistemul osteologic, un studiu al craniului

 poate conduce la o#ţinerea de date utile sta#ilirii personalităţii celui decedat şi c%iar a identificării sale.acă se dispune de fotografia unei (sau mai multor) persoane dispărute, căreia se presupune că îi

aparţine sc%eletul, se va întreprinde o eperti$ă de antropologie criminalistică care, prin metodasupraproiecţiei, se va conclude asupra identităţii sau lipsei acesteia.  )etoda supraproiecţiei constă în

o#ţinerea a două negative la aceeaşi scară7 unul al craniului, fiat în po$iţia identică cu cea a capului dinfotografia dispărutului şi altul reprodus de pe fotografia celui dispărut, fiind proiectate concomitent pe unecran comun. Imaginea negativelor suprapuse se eaminea$ă în vederea determinării coincidenţei saunecoincidenţei elementelor morfologice ale feţei.

0ctualmente, specialiştii în domeniu recurg insistent la te%nici moderne, în special la mi*loacele

de calcul electronice, care asigură o eficienţă sporită a metodei in discuţie.'e plan ştiinţific metoda supraproiecţiei craniului cadavrului şi fotografiei persoanei dispărute se

 #a$ea$ă pe principiul antropologic, potrivit căruia se constată legităţi de corelaţie între sistemul osos alcraniului şi elementele faciale.

'e acest principiu se #a$ea$ă şi metoda de reconstituire a trăsăturilor faciale după craniu. 'racticreconstituirea se reali$ea$ă în trei etape9

 In prima se va întocmi portretul vor#it după elementele caracteristice privind seul, vrsta, rasa,

forma, dimensiunile şi po$iţia frunţii, nasului, urec%ilor, oc%ilor, #u$elor şi a #ăr#iei, determinate de cătrespecialistul antropolog. In a doua etapă, pe #a$a portretului vor#it, prin concursul pictorului portretist, sereali$ea$ă reconstituirea grafică a feţei după elementele de #a$ă ale craniului cadavrului neidentificat.

 In ultima etapă,  pe #a$a reconstituirii grafice, se trece la reconstituirea plastică a fi$ionomiei.&etoda în cau$ă, nominali$ată Aerasimo#, după numele autorului ei, constă în reconstituirea de ţesuturimoi ale capului prin aplicarea pe craniul cadavrului necunoscut a materialului plastic din ceară sculpturalăîn limitele de grosime dictate de sistemul osos al craniului. &odelul sculptural o#ţinut poate fi fotografiatdupă regulile fotografiei operative de recunoaştere şi pre$entate rudelor şi altor persoane apropiate celuidispărut pentru recunoaştere.

2. Ei#e!$a ca#arel"r cu i#e!titate !ecu!"scutăConstituind un su#sistem al evidenţei antropometrice, acest gen de evidenţă cuprinde att

cadavrele cau$ate de omoruri, ct şi cele apărute în urma diferitelor accidente sau calamităţi (inundaţii,incendii, cutremure de pămnt ş. a.).

Ca şi în ca$ul persoanelor dispărute, evidenţa constă în înregistrarea pe fişe standardi$ate a unuigrupa" de date referitoare la locul şi data depistării cadavrului, la o#iectele vestimentare şi altele atestate

Page 72: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 72/124

asupra cadavrului, la starea, vrsta, le$iunile corporale şi cau$a morţii, la seul, morfologia întreguluicorp (statura, constituţia fi$ică, rasa, culoarea pielii), la semnalmentele şi semnele particulare ceconstituie trăsăturile eterioare.

emnalmentele eterioare se notea$ă după metoda portretului vor#it, cu participarea mediculuilegist.

0cest gen de evidenţă prevede o#ligatoriu efectuarea de fotografii după regulile fotografieioperative de recunoaştere. 9otografia de identificare eecutată după tualetarea cadavrului şi aran"arearespectivă a îm#răcămintei, tre#uie să cuprindă corpul în întregime (din faţă, două părţi laterale şi din

spate), vederea din faţă, profilul drept şi cel stng (#ust). 0parte se vor fotografia detaliile urec%ilor şi alesemnelor particulare (deformări sau amputări ale unor organe, cicatrice, pete, aluniţe, tatua" etc).

9işa cadavrelor neidentificate prevede, de asemenea, întocmirea odon-togramei care se va reali$acu concursul unui specialist-stomatolog sau al medicului legist.

4a fişa antropometrică se va anea neapărat fişa dactiloscopică a cadavrului.9işele persoanelor dispărute şi ale cadavrelor necunoscute vor fi într-o permanentă verificare. e

vor eecuta verificări comparative în interiorul cartotecii antropometrice a tuturor datelor (dactiloscopice,antropometrice, fotografice) privind cadavrele necunoscute cu cele privind persoanele dispărute şi invers,

 precum şi verificări între datele din cartoteca antropometrică şi cele din componenţa altor cartoteci deevidenţă, în special, din cartoteca dactiloscopică.

5e$ultatele privind identificarea cadavrului se vor comunica organului care tre#uie să soluţione$ecau$a respectivă.

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = >

= ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPTDEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________  __________ 

TEST nr !H

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I:  Se!ele 'alsului aterial -! #"cue!te

Page 73: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 73/124

!! (2* I#entifi$a,i %emnele fal%ului prin 1ter-ere 1i $0r0#areconstă în atestarea faptelor sau împre"urărilor într-un act scris ce nu corespund realităţii. 4aaceastă categorie de fals se referă #onurile de livrare fictivă a unor #unuri materiale, actele

 privind alterarea mărfurilor, adesea fa#ricate fictiv de către persoanele cu atri#uţii de serviciu laagenţii economici de stat, alte acte prin care se atestă fapte neadevărate.ta#ilirea falsului intelectual reclamă efectuarea unei complee activităţi de cercetarecriminalistică, nu de puţine ori #a$ată şi pe concursul specialiştilor în alte domenii (conta#ilităţii,

economiei şi comerţului, finanţelor şi activităţii #ancare, te%nologiei de producţie industrială sauagrară).9alsul material constă în modificarea conţinutului iniţial al documentelor preeistente. 2l poateavea diverse forme, cele mai frecvente fiind modificarea conţinutului iniţial al documentului prin$nlăturare, adăugire sau refacere de tet şi contrafacerea recizitelor în documentele

 preeistente, în special a semnăturilor, impresiunilor instrumentelor de autentificare (ştampilelor)şi sc%im#area fotografiilor. upă cum se va vedea în continuare, la falsificarea documentelor sefolosesc multiple procedee, materiale şi mi"loace te%nice, ceea ce face dificilă descoperireafalsului de către organul "udiciar. în marea ma"oritate a ca$urilor, cercetarea preala#ilă adocumentelor-pro#e materiale duce doar la suspiciuni de fals, constatarea acestuia reali$ndu-seîn cadrul eperti$ei te%nice a documentelor.

!& ()* E'i#en,ia,i %ar$inile e"amin.rii preala+ile a a$tel0r %u%pe$te #e fal%' '. %aminarea criminalistică a documentelor suspecte de fals prin $nlăturare, adăugire sau refacere

de tet înlăturarea de tet este una din modalităţile frecvent aplicate la falsificarea actelor scrise. înfuncţie de modul in care s-a operat, deose#im înlăturarea mecanică şi c%imică. înlăturarea mecanicăconstă în ştergerea parţială sau totală a scrisului prin ră$uire sau radiere cu diferite o#iecte (lamă, arc,radieră etc.)

1 înlăturarea prin ştergere, deoarece este însoţită de acţiuni mecanice asupra suportului, produce un şir de modificări fi$ice ale %rtiei, ele pre$entnd elemente caracteristice ale falsului, urme ale ştergerii.0cestea sunt7

4 ) su#ţierea %rtiei în locul ră$uirii sau radierii8

> 6) scămoşarea %rtiei, starea dislocată a particulelor de %rtie8B  3) lipsa luciului în $ona deteriorată prin ştergere82  :) vătămarea elementelor de protecţie şi ale celor tipografice, dacă documentul are atare elemente83 +) afectarea elementelor grafice învecinate8: =) pre$enţa unor resturi de coloranţi din tetul înlăturat.&; In ca$ul cnd pe suprafaţa afectată prin ştergere s-a depus un nou tet, acestuia îi va fi caracteristic7

deose#irea coloranţilor folosiţi şi difu$ia cer-nelurilor în părţile laterale ale scrisului, dar şi în profun$imea %rtiei, pnă la pătrunderea pe partea opusă a documentului. *etul eecutat din nou seva deose#i de asemenea după caracteristicile scrisului de mnă, respectiv a maşinii de scris în ca$uldocumentelor dactilografiate, dacă, fireşte, falsul aparţine nu autorului, ci altei persoane ce a eecutattetul iniţial.

&& epistarea caracteristicilor menţionate, respectiv punerea în evidenţă a modificării conţinutului

iniţial al documentelor prin ştergere de tet, în principiu, este lesne de reali$at, apelndu-se la metodespeciali$ate ale acestui gen de eperti$ă şi, fireşte, la instrumentare cu care sunt dotate instituţiile deeperti$ă la etapa actuală.

&' în primul rnd, documentul în litigiu se va supune unui studiu vi$ual cu oc%iul li#er sau lamicroscopul stereoscopic în lumină incidenţă, precum şi prin transparenţă. în situaţiile favora#ile,modalitatea la care ne referim este destul de eficientă, ea asigurnd evidenţierea caracteristicilor inevita#ile ştergerii7 scămoşarea şi pierderea luciului %rtiei, su#ţierea acesteia, alterarea elementelor de protecţie şi a celor tipografice, afectarea tetelor învecinate, difu$ia coloranţilor în ca$ulsu#stituirii tetului şters cu alte inscripţii.

&1 acă eaminarea vi$uală nu oferă re$ultate suficiente, locul alterat prin ră$uire sau radiere poate fievidenţiat prin a#urire cu iod sau prăfuire cu grafit, folosind procedeele şi te%nicile (tu#ul de iod,

 pulveri$atorul de praf, pensula) din trusele criminalistice destinate relevării urmelor sudoripare demini. uprafaţa scămoşată prin ştergere va deveni mai intens colorată, ca urmare a reţinerii uneicantităţi mai mari de su#stanţă aplicată.

&4 9alsul prin înlăturarea c%imică de tet se reali$ea$ă prin corodarea sau decolorarea scrisului cusu#stanţe c%imice (acid citric, natricaustic, apă oigenată, sulfit de sodiu, soluţie de var etc).

Page 74: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 74/124

&> ecolornd tetul scris, su#stanţele c%imice acţionea$ă concomitent şi asupra suportului, %rtia îşi pierde luciul, culoarea, elasticitatea. 'ot fi

&B  deteriorate de asemenea elementele de protecţie şi cele tipografice, precum şi unele semne graficeînvecinate.

&2  în criminalistică elementele caracteristice ale corodării de tet sunt următoarele7&3   $onele mate pre$ente pe suprafaţa documentului în locurile intervenţiei c%imicalelor8&:   fisurile de suprafaţă pre$ente pe sectoarele influenţate de c%imicale8';   petele gal#ene pre$ente pe %rtia al#ă şi al#icioase pe %rtia color8'&   deteriorările elementelor de protecţie şi ale celor litografice8''   decolorarea parţială a unor semne grafice învecinate8'1   resturile tetului înlăturat In ca$ul corodării incomplete a scrisului8'4   urmele de presiune, create de instrumentul cu care s-a scris tetul înlăturat.'> 4a sta#ilirea înlăturării de tet prin corodare, se va recurge la metode speciale de cercetare, dintre

care mai frecvent folosite sunt7'B    eaminarea cu oc%iul li#er şi la stereomîcroscop8'2    eaminarea in radiaţii ultraviolete şi infraroşii8'3   depistarea elementelor caracteristice corodării pe #a$a procedeelor fotografice separatoare de

culori, precum şi de intensificare a contrastului imaginii.': în situaţii dificile se va proceda la eaminări fi$ice mai la#orioase, in special, la metoda difu$o-

copiativă, la tratarea cu i$otopi radioactivi, la alte metode sensi#ile cum ar fi, spre eemplu, cea amicroscopiei electronice, a anali$ei colorimetrice sau spectrografice.

1; ; variantă aparte de fals prin înlăturarea tetului o constituie acoperirea scrisului sau a unor semnegrafice prin %aşurare sau prin pete de cerneală, tuş sau alţi coloranţi.

1& 2aminarea acestei categorii de fals are ca scop reconstituirea tetului înlăturat. 'rintre metodeleaplicate, mai efective s-au dovedit a fi metoda fotografiei separatoare de culori, eaminarea înlumină filtrată şi în radiaţii invi$i#ile. intre mi"loacele te%nice de investigare, cu un deose#it successe foloseşte converti$orul optico-electronic al radiaţiilor infraroşii în lumină vi$i#ilă, care, fiind

 prevă$ut cu ecran şi cu dispo$itiv pentru fotografiat, face posi#ilă nu numai o#servarea directă, dar şifotografierea tetului înlăturat prin acoperire.

1' 9recvent întlnit este şi falsul prin adăugire de tet. 2l constă in introducerea în tetul iniţial aldocumentului a unor cuvinte, litere, cifre sau în refacerea prin adăugirea de trăsături a unor semne

grafice.11 'rin adăugire de tet se pot urmări scopurile ilicite de tot felul. eseori, la această categorie de falsse apelea$ă in ca$ul tăinuirii anumitor date nominale, sociale sau "uridice ale personalităţii,restricţiilor in spaţiu şi timp ale unui act oficial, ma"orării sau micşorării volumului lucrărilor efectuate, a drepturilor şi o#ligaţiilor prevă$ute, a #unurilor materiale şi sumelor #ăneşti livrate,transportate, primite etc.

14 0dăugirea de tet poate fi efectuată de persoana care a redactat tetul iniţial al documentului sau dealtă persoană, cu acelaşi instrument scriptural sau cu altul, imediat după ntocmirea documentuluisau după un interval considera#il de timp. *etul adăugit poate fi amplasat la începutul sau sfrşitulunor inscripţii alfa#etice sau cifrice, intre sau in prelungirea rndurilor, prin intercalarea unor semnegrafice sau cuvinte in ru#ricile formularelor completate.

1> *oate acestea determină in mod direct natura elementelor ce contri#uie la detectarea falsului.

1B  2emplele selectate din practica instituţiilor de eperti$ă confirmă că la determinarea falsului prinadăugire de tet se iau in considerare trei categorii de elemente caracteristice712  'rima o constituie indicii ordonării scrisului, a deplasării lui spaţiale7 îng%esuire eagerată de tet,

 prescurtări incorecte, reducerea dimensiunilor semnelor grafice pentru a amplasa tetul în spaţiulli#er, micşorarea distanţei dintre semne, cuvinte sau rnduri.

13 0 doua categorie o constituie caracteristicile grafice. In situaţia în care adăugirea de tet s-a efectuatde către o altă persoană, nu cea care a scris tetul iniţial al documentului, dar în ca$ul unui scrisdactilografiat, respectiv cu altă maşină, se vor semnala deose#iri grafice ale scrisului adăugit de cel

 precedent şi următor.1: 0 treia categorie se referă la elementele caracteristice determinate de însuşirile su#stanţelor de scris

folosite la reali$area adăugirilor. e regulă, tetul adăugit se deose#eşte prin culoarea şi compo$iţiamaterialelor de scris.

4; 'entru cercetarea falsului prin adăugire de tet se apelea$ă la eaminările optice şi fotograficeconsemnate anterior privind investigarea falsului prin corodare. 5e$ultate deose#it de eficiente se poto#ţine în urma aplicării surselor de ra$e invi$i#ile filtrate (fig. >:!. ; metodă specifică de cercetarecriminalistică a genului de fals în discuţie constă în eaminarea modului de intersectare a trăsăturilor,

Page 75: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 75/124

aceasta constituind o metodă specifică. upă cum este cunoscut, in condiţii normale scrisul seeecută de sus în "os şi de la stnga la dreapta. ; consecutivitate anumită se respectă şi la întocmirea

4& rec%i$itelor. 0stfel, documentele oficiale pentru atestarea validităţii se ştampilea$ă, fiind semnate de persoane responsa#ile, in ca$ contar nu sunt autentice. *răsăturile elementelor scrisului eecutatulterior se suprapun trăsăturilor eecutate anterior, în locurile în care acestea se intersectea$ă.c%im#area ordinei acestei succesiuni repre$intă un indice al adăugirii de tet.

4' eterminarea ordinii in care se succed două trăsături intersectate se reali$ea$ă în #a$a unor eaminări riguroase prin aplicarea radiaţiilor invi$i#ile, în special a celor infraroşii, precum şi a

metodei fotografiei separatoare de culori (fig. B;!.

!2 (3* Pr0ie$ta,i tipul #e e"perti/. $riminali%ti$. $e %e impune a fi #i%pu%. 1if0rmula,i 4ntre+.rile 4n fa,a ei 4n %itia,ia 4n $are 4n liti-iu e"i%t. un$0ntra$t a $.rui re$8i/ite (impre%iune #e 1tampil. 1i %emn.tur.*9pre$um 1i #ata #e 4n$8eiere %e $0nte%t. a fi 'eri#i$e

1. %aminarea criminalistică a documentelor suspecte de fals prin contrafacerea recizitelor 

9alsul prin contrafacerea rec%i$itelor, in special a semnăturilor, a im-presiunilor de ştampile şi afotografiilor face parte din categoria întlnită foarte frecvent în practica "udiciară.

Contrafacerea de semnături se reali$ea$ă pe două căi7 prin imitare (după memorie sau înc%ipuire)

şi prin copiere. escoperirea falsificării semnă-turilor prin imitare aparţine de competenţa eperti$ei scrisului, la i8nr nr vom referi încompartimentul următor. Contrafacerea semnaturilor piiti copiere dispune de mai multe variante. intrecele mai răspndite sunt copierea prin transparenţă, cea efectuată prin transfer cu a"utorul %rtiei de calcsau copiativă (indigo) şi cea creată prin apăsare a semnăturii autentice şi trasarea ulterioară a acesteia cuun material de scris (cerneală, tuş, pi, creion, etc.) . Indiferent de modul de reali$are, falsul semnăturilor 

 prin copiere este cognosci#il datorită caracteristicilor de plastografiere, dintre care mai importante sunt7lipsa cursivităţii scrisului8 întreruperi de traseu8 tremurături8 opriri neîntemeiate ale instrumentului descris8 începutul şi sfrşitul punctat al semnăturii. In ca$ul copierii cu %rtie copiativă sau prin apăsare, sevor crea respectiv urme ale indigoului, du#lări de trasee, urme de apăsare.

în vederea depistării indiciilor unui atare fals, specialistul criminalist mai înti de toate va proceda la eaminarea microscopică a semnăturii, derulată de eaminări în radiaţii ultraviolete, va apela

la fotografia de um#re, de contrast şi separatoare de culori. 're$enţa caracteristicilor menţionate insituaţia unei coincidenţe vădite a transcripţiei semnăturii in litigiu cu acea originală "ustifică atestareafalsului semnăturii prin copiere.

'rintre rec%i$itele o#ligatorii ale actelor oficiale, documentelor de identitate, tuturor actelor emisede instituţiile statale şi o#şteşti, prin care se pro#ea$ă fapte "uridice, se încadrea$ă şi impresiunea deştampilă. 'rin urmare, contrafacerea acesteia este inerentă ori de cte ori se procedea$ă la întocmirea înscopuri frauduloase a documentelor false.

4a contrafacerea impresiunilor de ştampilă se folosesc diferite procedee şi mi"loace te%nice dela cele mai simple (copierea cu un al#uş de ou fiert), pnă la formarea acestora prin intermediulcalculatoarelor electronice. i totuşi, potrivit datelor furni$ate din practica instituţiilor de eperti$ăcriminalistică, cele mai u$uale modalităţi de falsificare a amprentelor de ştampilă sunt următoarele7

a) crearea impresiunilor cu o ştampilă confecţionată după modelul celei originale8

 #) copierea impresiunii de pe un act autentic şi transferarea acesteia pe actul fals8c) desenarea impresiunii autentice direct pe documentul litigios. escoperirea falsului

impresiunilor de ştampilă se #a$ea$ă pe elementecaracteristice proprii fiecărei modalităţi de contrafacere. 0stfel, pentru im-presiunile create de

ştampile confecţionate in mod improvi$at sunt specifice următoarele particularităţi, care in ansam#ludovedesc falsul7

  Caracterul nestandardi$at al literelor şi cifrelor. upă cum este cunoscut, la confecţionareaştampilelor in atelierele litografice, la alcătuirea tetului se folosesc semne standardi$ate. In impresiunileştampilelor false sunt semnalate forme de gravare evident manuală.

  lipsa uniformităţii grafismelor ce constituie tetul. eseori unele şi aceleaşi litere sau cifrediferă după formă, dimensiuni, amplasare spaţială.

  0simetria elementelor repre$entnd conţinutul impresiunii ştampilei. e remarcă diferenţe aledistanţei Intre litere, cuvinte, rnduri.  eose#iri de po$iţie a aelor longitudinale ale semnelor faţă de linia de #a$ă a scrisului.  !reşeli gramaticale, de denumiri, prescurtări şi îng%esuiri ne"ustificate de tet, erori în

conţinutul şi forma stemei, altor semne de structură a ştampilei.

Page 76: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 76/124

In ca$ul copierii impresiunilor autentice cu un material intermediar, (%rtie fotografică, peliculăade$ivă, placă gelatinoasă, %rtie sugativă, al#uş de ou fiert etc.) falsul se va manifesta prin7

  <uanţa sla#ă a impresiunii in întregime.  *răsăturile difu$e ale semnelor, cau$ate de ume$eala materialului intermediar aplicat.  ecolorarea %rtiei documentului pe un anumit spaţiu în prea"ma impresiunii, venit în contact

cu materialul intermediar umed.  're$enţa microparticulelor din materialul de copiat, de eemplu aurmelor de emulsie în ca$ul aplicării %rtiei fotografice.

esenarea impresiunilor de ştampile originale pe actele false pre$intăanumite particularităţi specifice, cau$ate de mi"loacele de desenare, dintre care menţionăm7 a)

 perforarea %rtiei la centrul impresiunii circulare în urma aplicării compasului8 #) trasee du#late8 c)deformări ale grafismelor8 d) grosimi eagerate ale unor elemente ale impresiunii8 e) trăsături de creion,indigo etc.

2aminarea impresiunilor de ştampile se reali$ea$ă în #a$a mi"loacelor te%nice cu care sunt dotate la#oratoarele criminalistice. e va proceda la o eaminare

stereomicroscopică, la diverse măsurări şi, #ineînţeles, la eaminarea comparativă prin intermediulmicroscopului comparator. 2pertul deci tre#uie să dispună de modele tip de comparare ale ştampileiautentice,

create pe diverse acte în perioada la care se referă documentul în litigiu.; modalitate aparte de contrafacere a actelor de identitate, a altor documente destinate să ateste

anumite drepturi (de eemplu, dreptul de conducere a mi"loacelor de transport) o constituie su#stituireafotografiilor. u# aspect te%nic, această categorie de fals presupune, pe de o parte, înlăturarea fotografieiautentice şi înlocuirea ei cu cea a persoanei tentată să folosească documentul falsificat, iar pe de altă

 parte, contrafacerea unui segment al impresiunii ştampilei pe fotografia din nou încleiată. ;peraţiileefectuate în procesul reali$ării acestui gen de contrafacere a documentelor generea$ă anumite modificăricu semnificaţie de indicii ale falsului7 deteriorări ale %rtiei în apropierea nemi"locită a fotografiei8sc%im#ări vi$i#ile ale culorii %rtiei în ipote$a în care fotografia înlăturată a fost în preala#il ume$ită8resturi de suport al fotografiei înlăturate8 alterarea tetelor învecinate.

Contrafacerea segmentului impresiunii de ştampilă pe fotografia reiteratîncleiată se face, de regulă, prin desen şi deci repre$intă caracteristici tipice falsului impresiunilor 

de ştampile la care ne-am referit anterior.

Y :. 2perti$a criminalistică a scrisului. 5azele ştiinţifice şi posibilităţile epertizei scrisului

în accepţia sa largă, scrisul repre$intă un mi"loc de comunicare care constă în reproducereagndirii şi vor#irii prin semne grafice. 2l a apărut la o anumită etapă de de$voltare a societăţii dinnecesitatea oamenilor de a-şi fia ideile, de a le păstra şi transmite la distanţe inaccesi#ile vor#irii orale.'ornind de la pictografie, sistem #a$at pe repre$entarea ideilor prin desene realiste, scrisul, pe parcursulvremii, s-a perfecţionat, a"ungnd pnă la sistemul modern alfa#etic .

Ca o#iect de eaminare criminalistică, scrisul cuprinde, pe de o parte, elementul spiritual, iar pede altă parte, structura grafote%nică a manuscrisului.

2lementul spiritual se referă att la conţinutul tetual, ct şi la aspectul stilistic, epresiv şigramatical propriu unui scrisW. tructura grafote%nică se manifestă prin diverse forme de construcţie asemnelor grafice şi prin particularităţile acestora de a reali$a legătura intre cuvinte, fra$e etc.

2perti$a scrisului de mnă, avnd ca scop identificarea scriptorului, se #a$ea$ă pe două proprietăţi fundamentale ale scrisului7 indi#idualitate şi stabilitate.

Dup. $um e%te cunoscut, scrisul constituie o deprindere intelectual-motrice, la #a$a căruia se aflăstereotipul dinamic un comple de reflee

condiţionate format în procesul de învăţare. în urma eerciţiilor repetate intr-un timpîndelungat de studiere, urmate şi in cadrul activităţii practice ulterioare, se creea$ă un şir de legăturinervoase temporare condiţionate de ascultarea şi pronunţarea sunetelor vor#irii, de percepereacaracterelor, a literelor, cifrelor, a altor semne grafice, precum şi de mişcările minii. 0ceste legăturiatri#uie deprinderii de a scrie un înalt grad de automati$are. 'rocesul de formare a deprinderii de a scrieeste influenţat, pe de o parte, de tipul sistemului nervos central, de stereotipia vă$ului, de caracteristicileanatomice ale minii cu care se scrie, iar pe de altă parte, de metoda aplicată la predarea scrisului, decondiţiile in care se reali$ea$ă eerciţiile, de alţi factori care, în cele din urmă, contri#uie la ela#orarea

unui scris cu caracter individual.Individualitatea scrisului se eprimă prin folosirea de către individ a unor modalităţi proprii,

originale, de aplicare a materialului lingvistic şi de eecutare a semnelor grafice în procesul decomunicare in scris. 2a presupune irepeta#ilitatea ansam#lului de caracteristici lingvografice in scrisul a

Page 77: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 77/124

două persoane. ta#ilitatea scrisului presupune că odată fiind format, acesta rămne constant pe întregul parcurs al vieţii, caracteristicile lui de fond manifestăndu-se indiferent de natura şi conţinutul spiritual alînscrisului, de condiţiile în care se scrie şi de starea scriptorului. 2plicaţia ştiinţifică este de natură

 psi%ofi$iologică7 ca şi orice alt stereotip dinamic, scrisul este un sistem fi$iologic sta#il şi ireversi#il.ta#ilitatea scrisului însă nu tre#uie concepută ca ceva a#solut. Ca orice fenomen material, scrisul

 poate suferi unele modificări, fiind influenţat de diferiţi factori, dintre care menţionăm7  deg%i$area scrisului cursiv prin sc%im#area dimensiunilor semnelor grafice, a gradului de

evoluţie a scrisului, a formei şi înclinaţiei acestuia.

  starea patologică, multiplele afecţiuni, in special cele ale sistemului nervos, pot generadegradări ale deprinderilor motrice, a"ungnd pnă la pierderea totală a acestora. 0numite modificări apar şi în scrisul persoanelor de etate înaintată.

  starea psi%ică la momentul eecutării manun%$ri%ului9 $um ar fi de eemplu, starea de şoc,de depresiune, de intoicare gravă cu alcool sau

stupefiante.  condiţiile improprii de scris, po$iţia incomodă, suportul neo#işnuit, temperatura scă$ută sau,

dimpotrivă, ecesiv de naltă.*otodată, şi aceasta s-a confirmat prin #ogata practică criminalistică, modificările cau$ate de

factorii menţionaţi cu ecepţia unor ca$uri în parte, nu duc la alterări grave ale scrisului şi, prin urmare,nu afectea$ă posi#ilitatea identificării scriptorului.

0cumularea de cunoştinţe privind #a$ele psi%ofi$iologice ale scrisului a condus la conturareasarcinilor ce ţin de competenţa eperti$ei criminalistice a manuscriselor. 0stfel, la etapa actuală genulrespectiv de eperti$ă, în marea ma"oritate a ca$urilor, preconi$ea$ă7

 8 verificarea autenticităţii unui manuscris sau a semnăturii in scopul identificării persoaneinominali$ate în document sau căreia i se atri#uie tetul sau semnătura.

  identificarea scriptorului unui tet sau semnăturii falsificate.  identificarea autorului unui tet suspect anonim, dar cu conţinut antisocial, după

caracteristicile lim#a"ului şi modul de redactare.0tunci cnd organul "udiciar se află în căutarea persoanei (persoanelor) implicate, epertului i se

va solicita efectuarea unei anali$e ştiinţifice a înscrisului in litigiu in vederea o#ţinerii anumitor  pronosticuri privind personalitatea scriptorului, de natură să contri#uie la constrngerea cercului celor suspecţi (numărul persoanelor care au scris un tet, seul acestora, vrsta, profesia, lim#a şi, respectiv,

naţionalitatea, nivelul de cultură generală).0şadar, o#iectul principal al eperti$ei scrisului constituie identificarea scriptorului, avnd Invedere att autorul, ct şi eecutorul înscrisului. *otodată, în practică s-a demonstrat că se atestă situaţiicnd soluţionarea cau$ei reclamă cunoaşterea împre"urărilor întocmirii actului în litigiu, c%iar dacăscriptorul este determinat. n acest ca$ epertul va tre#ui să confirme sau să infirme faptul eecutăriimanuscrisului in condiţii improprii de scris sau în stare de discomfort psi%ofi$iologic (de stres, şoc,e#rietate, amne$ie ş.a.), precum şi dacă scrisul in litigiu este deg%i$at.

 Subiectul II: articularită$i tactice #e "r&a!izare şi #es'ăşurare a perc*ezi$iei -!-!căperi.

&&(2* E"pune,i %ar$inile etapei #e pre-.tire 4n 'e#erea efe$tu.rii per$8e/i,iei&!*actica perc%e$iţiei încăperilor, indiferent de destinaţia lor (locuinţe, oficii, construcţii anee)cuprinde, pe de o parte, anumite reguli tactice privind modul de deplasare şi pătrundere la locul

 perc%e$iţiei, iar pe de altă parte, procedeele de căutare propriu-$ise a o#iectelor ce interesea$ăcau$a.eplasarea la locul perc%e$iţiei tre#uie făcută cu multă atenţie şi în mod operativ, astfel înct

 persoana ce urmea$ă a fi perc%e$iţionată să fie privată de posi#ilitatea de a cugeta asupra comportării sale şi a celor ce-încon"oară. &odul de deplasare se alege în funcţie de natura şi amplasarea locului de

 perc%e$iţionat (apartament la #loc, vilă, #irou de lucru, casă în localitatea rurală), în toateca$urile însă este indicat ca deplasarea să se facă cu un mi"loc de transport care să se afle la

dispo$iţia ec%ipei de perc%e$iţie pe întregul interval de timp prevă$ut în preala#il pentrureali$area acestei activităţi. 'arcarea mi"locului de transport se va face într-un loc, unde, deo#icei, staţionea$ă maşinile (în faţa unei instituţii de stat, întreprinderi, firme, maga$in, depo$it

Page 78: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 78/124

ş.a.), la o anumită distanţă de la #locul, casa, edificiul în care este situată încăperea respectivă,ca, în continuare, ec%ipa să se deplase$e pe "os, în grupe mici de cte două-trei persoane.in momentul sosirii la locul perc%e$iţiei se vor lua măsurile necesare de pa$ă (#locarea căilorde acces şi de comunicare din eterior) şi de o#servare asupra geamurilor şi a altor locuri, princare cel ce va fi perc%e$iţionat poate înlătura o#iectele ce- compromit, înainte de a admiteintrarea ec%ipei în încăpere. 'ractica cunoaşte nu puţine ca$uri, cnd, presimţind sosireaorganului de urmărire penală, persoanele ce urmea$ă a fi perc%e$iţionate aruncă prin geamuri

o#iectele (armele, instrumentele) care demască activitatea lor infracţională.'ătrunderea în încăpere nu tre#uie să se efectue$e cu într$iere, în mod o#işnuit, organul su# acărui conducere se află ec%ipa, sună sau #ate în uşă, cernd desc%iderea acesteia. acă datele

 privind personalitatea perc%e$iţionatului inspiră suspiciuni că la cerinţa organului "udiciar el nuva desc%ide uşa, atunci în această operaţie se vor coopta persoane (un vecin, un repre$entant aladministraţiei comunale, primăriei, serviciului administrativ de asigurare, serviciului medicalş.a.) care vor cere desc%iderea uşii su# pretete, ce, de o#icei, nu tre$esc nelinişte.

 <u repre$intă dificultăţi nici pătrunderea în încăperi care constituie locul de lucru al celui perc%e$iţionat, deoarece acţiunea în cau$ă, conform legii în vigoare, se desfăşoară cu concursulunei

 persoane a unităţii respective cu sau fără funcţii de răspundere.

în ca$ul în care persoana refu$ă categoric să desc%idă #enevol uşa, intrarea în încăpere seefectuea$ă forţat, dar nu înainte ca ea să fie prevenită în mod eplicit.0şa cum s-a menţionat, perc%e$iţia propriu-$isă se desfăşoară în două fa$e7 la fa$a preliminară,înainte de toate, se vor lua măsurile de rigoare pentru crearea unui cadru propice #uneidesfăşurări a activităţii de căutare. 'e această cale se va activa operativ în vederea $ădărnicirii aorice forme de comportare agresivă din partea celui perc%e$iţionat sau celor pre$enţi la loculsupus perc%e$iţiei. acă se ştie că persoana perc%e$iţionată sau vreunul din mem#rii familieisale deţin arme, pentru a contracara eventualele acte violente, se vor efectua perc%e$iţii corporaleîn vederea de$armării acestora şi, fireşte, ridicării armelor, în ipote$a în care deţinerea lor esteilegală.'ersoanele găsite la faţa locului, eceptnd copiii minori şi #olnavii, după identificarea în #a$aactelor respective, se vor strnge într-un anumit loc, de o#icei, în sufragerie, vesti#ul, %ol, undese vor afla în timpul perc%e$iţiei. *otodată, se va urmări ca ele să nu ai#ă nici o posi#ilitate de acomunica cu eteriorul prin telefon, radiotelefon sau prin anumite forme de semnalare deavertisment (aprinderea luminii, înc%iderea o#erli%tului, sau tragerea storurilor punerea sauscoatere de pe geam a unui anumit o#iect ş.a.).în continuare, şeful ec%ipei, în pre$enţa persoanei perc%e$iţionate, iar în lipsa acesteia, a

 pesoanei c%emate s-o su#stituie în cadrul perc%e$iţiei şi, #ineînţeles, a martorilor asistenţi, vaefectua o inspectare generală asupra locucului perc%e$iţiei în vederea orientării concrete aactivităţii de căutare, specificării procedeelor tactice, care vor contri#ui la desfăşurarea activităţiiec%ipei în întregime şi a fiecărui mem#ru al acesteia în parte.

; sarcină deose#it de importantă ce urmea$ă a fi reali$ată la etapa dată re$idă în delimitarealocurilor pro#lematice din punctul de vedere al posi#ilităţii folosirii lor la tăinuirea o#iectelorcăutate sau pentru crearea de ascun$ători. 4a intuirea acestor locuri se vaţine cont de natura, forma şi dimensiunile o#iectelor căutate, precum şi de posi#ilitateade$mem#rării sau fragmentării lor. 2ste lesne de înţeles că la ascunderea o#iectelor mici (pistol,cuţit, #i"uterie, #ancnote, documente) poate fi folosit orice element material din spaţiul încăperii

 perc%e$iţionate, pe cnd tăinurea o#iectelor mari (autove%icul, televi$or, computer, covor,o#iecte vestimentare) presupune eistenţa unor locuri cu capacităţi spaţiale adecvate (gara",su#sol, pivniţă, maga$ie, gra"d sau alte încăperi auiliare).2ste indicat, de asemenea, ca la descoperirea locurilor tainice să se ţină cont de profesia şiîndeletnicirile persoanei perc%e$iţionate şi ale mem#rilor familiei sale, deoarece practica

învederea$ă o vădită tendinţă a acestora de a ascunde o#iectele ce îi compromit în locurile legatede preocupările lor. 0stfel, tmplarii fac, de o#icei, ascun$ători în o#iecte de mo#ilă, du#lnd pereţii sau fundurile, în dulapuri, sertare, fotolii, scaune8 $idarii folosesc o#iectele de construcţie,în care creea$ă tot felul de nişe8 croitorii o#iectele de îm#răcăminte etc.

Page 79: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 79/124

&2()* De%f.1ura,i a$ti'it.,ile etapei #e lu$ru a per$8e/i,iei 4n 4n$.peri4a fa$a a doua ec%ipa desfăşoară căutarea sistematică a o#iectelor în toate locurile de ascundere

 posi#ile. într-o locuinţă (casă la sol sau apartament cu mai multe odăi la #loc) cercetarea vaîncepe cu încăperea de la intrare (antreu, %ol), continund cu cele ce urmea$ă şi terminnd cu

 podul, terasa, dependinţele ş.a.'e parcursul activităţii de căutare se vor folosi procedeele tactice de cercetare circulară, care se

aplică la cercetarea la faţa locului, dar, de su#liniat, ca în cadrul perc%e$iţiei încăperilor acestease reali$ea$ă doar su# varianta sa concentrică, pornindu-se spre dreapta sau stnga de la intrare,de-a lungul pereţilor, şi apoi, va continua pe spirală, spre centrul încăperii.

5espectarea acestei reguli tactice asigură eaminarea succesivă a o#iectelor deconstrucţie (pereţii, duşumeaua, tavanul), a mo#ilierului şi a tot felul de instalaţii te%nico-sanitare, a fiecărui o#iect casnic, care, eventual, putea fi folosit ca ascun$ătoare. 4a descoperireaascun$ătorilor se va aplica întreaga gamă de metode şi mi"loace te%nice criminalistice aflate în dotareaorganelor de urmărire penală. 'rintre acestea pe prim-plan se situea$ă metoda de o#servare, metoda demăsurare, metoda de palpare, metoda de comparare şi modelare etc. 0stfel, eaminarea vi$uală ao#iectelor de construcţie poate conduce la depistrea unor indici specifici lucrărilor de amena"are aascun$ătorilor (aspectul deose#it după culoarea şi prospeţimea tencuielii, vopselei sau tapetele de pe

anumite sectoare, lipsa uniformităţii de amplasare a scndurilor de parc%et şi a depunerilor de praf dintreele, aşe$area ne"ustificată logic a unor o#iecte ş.a.). 'rin măsurare se pot sta#ili elementele de asimetrie şineconcordanţă dintre dimensiunile eterioare şi interioare ale pereţilor şi o#iectelor de mo#ilă (dulapuri,sertare, lă$i), precum şi dintre greutatea şi volumul unor vase înc%ise. &etoda de palpare se pre$intă aiciîn trei variante7

a) palparea propriu-$isă a o#iectelor de mo#ilă tapisate, a vestimentaţiei, len"eriei şiîncălţămintei8

 #) palparea sonoră care constă în depistarea prin ciocănire a sunetului specific (înfundat)locurilor deşerte în pereţi şi în alte o#iecte de construcţie8

c) palparea cu sonde metalice în grăme$i şi saci cu cereale, în saltele, în sol afnat ş.a.'osi#ilităţi nelimitate de ascundere repre$intă o#iectele din interiorul încăperilor7 rafturile de

cărţi, aparatele electrocasnice (frigiderul, maşina de spălat, aparatul de radio, televi$orul), o#iectele fiate

 pe pereţi (ta#louri, %ărţi, covoare), unde sau în spatele cărora pot fi dosite documente, fotografii şi alteo#iecte plate. rept mi"loace de camuflare a o#iectelor de volum mic (#i"uterii, arme etc.) pot servi vaselede #ucătărie, recipientele de re$erve alimentare.

'erc%e$iţia la locul de muncă al persoanei cercetate se efectuea$ă, de regulă, concomitent cu perc%e$iţia la domiciliu sau imediat după finali$area acesteia. 4a perc%e$iţionare se procedea$ă în douăsituaţii7 în ca$ul în care infractorul a profitat de situaţia de serviciu sau dacă eistă date că acolo se aflăo#iecte, valori sau înscrisuri ce pot contri#ui la determinarea împre"urărilor cau$ei.

in perspectivă tactică, perc%e$iţia la locul de muncă nu se deose#eşte de cea domiciliară.'ro#lema cu care se confruntă organul

de cercetare sosit la locul perc%e$iţiei re$idă în delimitarea precisă a locului în care persoana îşidesfăşoară activitatea. e acest moment incipient depinde orientarea activităţii de căutare în spaţiu şi, înconsecinţă, re$ultatele perc%e$iţiei. *otodată limitele locului supus perc%e$iţiei nu tre#uie să depăşeascălocurile unde persoana respectivă are acces aproape în eclusivitate în legătură cu activitatea sa

 profesională. Bn manager poate avea acces în mai multe încăperi ale unităţii de producţie, însă perc%e$iţionată poate fi doar încăperea (#iroul, la#oratorul), care, practic, se află su# stăpnirea sa. 'entrua nu pertru#a activitatea unităţii în care activea$ă persoana perc%e$iţionată, dar şi în vederea evitării unui

 prisos de interpretări, de care, de o#icei, se #ucură această activitate, este indicat, ca perc%e$iţia la loculde muncă să se desfăşoare în afara orelor de lucru.W ;#iectele descoperite pe parcursul perc%e$iţieiîncăperilor, indiferent de destinaţia lor, tre#uie să fie imediat pre$entate persoanei perc%e$iţionate (sau

 persoanei c%emate să participe în locul acesteia), martorilor asistenţi şi celorlalte persoane participante. 6

'ersoanei perc%e$iţionate (sau repre$entantului ei) i se va cere eplicaţii asupra provenienţei lucrurilor găsite şi semnarea lor. 0ceastă măsură tactică pre$intă importanţă din două considerente7 va faceimposi#ilă contestarea ulterioară a celui perc%e$iţionat cu privire la identitatea şi provenienţa o#iectelor 

respective şi, după cum s-a menţionat, va preîntmpina aprecierile denaturate asupra re$ultatelor  perc%e$iţiei, de suspiciunile şi reclamaţiile nepotrivite.

Page 80: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 80/124

Page 81: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 81/124

TEST nr &:

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. Micr""biectele i!'rac$iu!ii !! (2* Interpreta,i n0,iunea #e mi$r00+ie$t al infra$,iunii 1i fa$e,i 0

$la%ifi$are a a$e%t0ra!& ()* Dem0n%tra,i imp0rtan,a $riminali%ti$. a mi$r00+ie$tel0rinfra$,iunii

!2(3* In#i$a,i tipul e"perti/ei mi$r00+ie$tel0r 1i f0rmula,i 4ntre+.rile 4n fa,aei

 Subiectul II. r"ce#eele tactice aplicate la au#ierea art"rului.&! (2* Defini,i n0,iunea 1i $la%ifi$a,i pr0$e#eele ta$ti$e apli$ate la au#iereamart0rului

Y 2 Or-ani/area a$ti'it.,ii #e a%$ultare a mart0ril0rCa şi cercetarea la faţa locului, pre$entarea spre recunoaştere, perc%e$iţia şi alte acte de procedură

 penală, ascultarea martorilor parcurge trei etape7 de organi$are şi pregătire8 de ascultare propriu-$isă şi deconsemnare (fiare) a declaraţiilor.

'entru ca pro#a cu martori să contri#uie la sta#ilirea adevărului într-un proces penal, este necesar ca activitatea de ascultare a martorilor, în special, la fa$a de urmărire penală, să se desfăşoare în modorgani$at şi, fireşte, în deplină conformitate cu prevederile legislaţiei procesual-penale în vigoare.;rgani$area activităţii de ascultare a martorilor cuprinde7 a) sta#ilirea cercului de persoane care ar puteacomunica date utile soluţionării cau$ei, succesiunea, timpul şi modul de c%emare a acestora pentru adepune mărturii şi

 #) pregătirea în vederea audierii unor martori, consideraţi purtători de importante date pro#ante.'e parcursul întregii perioade de cercetare a faptei, organul "udiciar va fi în permanenţă preocupat

de anali$a materialului pro#ant eistent în vederea sta#ilirii situaţiei de fapt, a împre"urărilor, ce urmea$ăa fi dovedite, şi a posi#ilelor surse de pro#ă. 2aminarea materialelor dosarului cau$ei permite organuluide cercetare penală să conture$e cercul de persoane care, eventual, posedă informaţii privind fapta şiîmpre"urările acesteia, pentru ca din el să fie recrutaţi martorii care vor fi ascultaţi.

4a reali$area acestei activităţi dificile de căutare a martorilor, organul de urmărire penală se va #a$a, pe de o parte, pe re$ultatele cercetării la faţa locului, perc%e$iţiei şi ale altor activităţi de urmărire penală, care, în ma"oritatea ca$urilor, în mod o#iectiv semnalea$ă categoriile de persoane în rndul cărorase află martorii, iar, pe de altă parte, pe datele oferite în această privinţă de victimă şi de alte persoane

 participante la proces.upă delimitarea cercului de persoane care urmea$ă a fi ascultate în calitate de martori, tre#uie să

se determine modul şi ordinea în care acestea vor fi c%emate să depună mărturii. 4egea (art.3= a C'') prevede trei modalităţi de c%emare a martorilor7 prin citaţie, telegrafic sau telefonic. 0legerea unei sau

altei forme de c%emare a martorului este în funcţie de personalitatea lui, de relaţiile acestuia cu părţile,dar şi cu alţi martori. Cea mai sigură şi mai firească modalitate este citaţia martorilor. acă eistă temereacă citaţia va provoca martorului emoţii negative sau discomfort psi%ic, din considerente de ordin tactic, se

 poate proceda la c%emarea lui printr-un apel telefonic la serviciu sau la domiciliu ori printr-o citaţiescrisă, dar mai puţin oficială. *re#uie reţinut că alegerea "udicioasă a formei de c%emare a martoruluirepre$intă primul pas tactic spre un contact psi%ologic adecvat cu martorul.

;rdinea c%emării martorilor, în special, dacă ei sunt mulţi, are, după cum, pe #ună dreptate, sesu#linia$ă în literatura criminalistică, adnci implicaţii tactice. 'entru a evita eventualele influenţări

asupra declaraţiilor martorilor, este indicat ca aceştia să fie c%emaţi pentru convor#ire, astfel ca săse ecludă posi#ilitatea unui contact îndelungat între ei sau cu părţile în proces. Cu ecepţia ca$urilor încare se preconi$ea$ă pre$entarea pentru recunoaştere a anumitor o#iecte sau persoane, este recomanda#ilăc%emarea succesivă a martorilor, la intervale de timp care ar eclude contactul lor att la sediul organului

de urmărire penală, ct şi în afara acestuia.4a sta#ilirea ordinii c%emării martorilor se va avea în vedere, de asemenea, importanţa

informaţiei pe care aceştia o pot comunica. e regulă, martorii care au perceput nemi"locit fapta penală

Page 82: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 82/124

sau anumite împre"urări ale acesteia, vor fi ascultaţi înaintea celor care posedă informaţii o#ţinute în modindirect. în ordinea sta#ilită, ascultarea martorilor va fi inclusă în planul general de cercetare.

;#ţinerea unor declaraţii conforme realităţii de la o persoană concretă c%emată în calitate demartor depinde, în mare măsură, de modul în care se face pregătirea ascultării sale. 2ste adevărat căvolumul lucrărilor de pregătire în vederea ascultării unui martor diferă, de la ca$ la ca$, fiind în funcţie de

 particularităţile şi compleitatea cau$ei, de caracterul materialului pro#ant eistent, de natura şi valoareainformaţiei de care acesta dispune. 5ămne însă în afara oricărei discuţii, şi aceasta confirmă imensa

 practică "udiciară, că efectuarea activităţii date în lipsa unor măsuri de pregătire nu este dect în

defavoarea o#ţinerii depo$iţiilor veridice calitative.'regătirea ascultării martorilor cuprinde7 determinarea împre"urărilor de fapt ce tre#uie clarificate

în cadrul ascultării8 acumularea de informaţii cu privire la personalitatea celor c%emaţi să depunămărturii8 de cunoştinţe speciale în situaţia în care o#iectul

dialogului ce urmea$ă a avea loc se referă la un domeniu îngust şi mai puţin cunoscut organului "udiciar8 asigurarea condiţiilor necesare #unei disfăsurări a ascultării.

înainte de a proceda la audierea unei persoane ca martor, este necesar ca organul de urmărire penală să revadă anumite date din dosarul cau$ei pentru a anticipa modul şi împre"urările în care persoanarespectivă a luat cunoştinţă de împre"urările faptei. in actele de informare iniţială privind fapta în cau$ă(denunţul sau plngerea victimei, procesul-ver#al de cercetare la faţa locului, materialele pre$entate dealte structuri, cum ar fi cele de revi$ie şi control, ale inspectoratelor departamentale ş.a.) anc%etatorul se

 poate informa dacă persoana a cărei ascultare urmea$ă a contactat nemi"locit cu fapta sau ştie deîmpre"urările acesteia, de unde, cum şi în ce condiţii a recepţionat informaţia.

0cest moment de pregătire are o importanţă stringentă, deoarece sunt frecvente ca$urile cnd persoanele în faţa cărora au avut loc faptele ce interesea$ă cau$a, din diferite motive, în fel şi c%ip sestrăduiesc să se sustragă de la depunerea de mărturii. ispunnd de datele respective, organul "udiciar vainsista ca martorii oculari să depună mărturii asupra faptelor cunoscute.

înainte de a proceda la ascultarea unei persoane concrete ca martor, dar şi pe parcursul convor#irii preliminare, este indicat ca organul de cercetare să o#ţină un minimum de date privind particularităţile psi%ofi$iologice şi trăsăturile de personalitate ale celui ce urmea$ă a fi ascultat. 0cest minim cuprinde7

) starea sănătăţii şi a organelor receptive (vi$uale, auditive), profesia, cunoştinţele şi interesele predominante, alte date de natura cărora depinde calitatea şi cantitatea perceperii8

6) sfera socială căreia aparţine, vărsta, starea familială, locul de muncă, atitudinea şi consideraţia

de care se #ucură în rndul celor din "ur, antecedentele penale, alte caracteristici ce conturea$ă personalitatea şi eventualul mod de comportare a martorului în faţa organului de cercetare83) specificul relaţiilor cu persoanele participante la proces, eventuala cointeresare materială sau

morală în re$ultatele cau$ei.in perspectiva pro#lemei în discuţie, importanţa cunoaşterii unor date privind personalitatea

martorilor se manifestă pe două planuri7 pe de o parte, în #a$a lor organul "udiciar va sta#ili regimul tacticadecvat trăsăturilor de personalitate proprii celor c%emaţi să depună mărturii, iar, pe de altă parte, astfelde date contri#uie la aprecierea declaraţiilor martorilor la adevărata lor valoare pro#antă, în funcţie decaracteristicile psi%ologice şi morale ale acestora, de relaţiile lor cu alte persoane participante la proces.

în ca$ul în care pro#lemele ce tre#uie elucidate sunt specifice unor domenii de activitatenecunoscute sau mai puţin cunoscute, este indicat ca organul "udiciar să consulte literatura necesară sauspecialiştii respectivi. acă martorul urmea$ă a fi ascultat asupra re$ultatelor unei eperti$e, e de dorit să

 participe şi epertul. In unele ca$uri înainte de ascultarea martorilor la faţa locului se ia cunoştinţă deanumite procese legate cau$al de fapta avută în cercetare (de condiţiile de muncă, procedeele te%nologice,modul şi mi"loacele de evidenţă financiar-conta#ilă aplicate în sistema respectivă ş.a.).6

în fine, organi$area audierii necesită, uneori, crearea unor condiţii propice desfăşurării acesteiactivităţi, pregătirea materialelor necesare pentru lămurirea şi verificarea faptelor sau a elementelor defapt ce ţin de o#iectul ascultării (fotografii, documente, o#iecte corp-delict etc.)

Y ? Ta$ti$a a%$ult.rii pr0priu;/i%e a mart0ril0r'rocedeele tactice, ce constituie tactica ascultării martorilor, după scopul urmărit prin aplicarea

lor, se su#divid în trei categorii. 'rima categorie include procedeele tactice destinate creării contactului psi%ologic, acesta pre$entnd unul din principalii factori de care depinde succesul sau insuccesulascultării. Categoria a doua cuprinde procedeele menite să acorde martorilor a"utorul necesar la

reactivarea memoriei şi reproducerea datelor recepţionate în urma contactului cu fapta sau împre"urărileacesteia. în categoria a treia se înscriu procedeele tactice de influenţă psi%ologică în situaţia în care seîmpune depăşirea mărturiilor false.

Page 83: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 83/124

Categoriile menţionate se aplică în mod consecutiv în cele trei fa$e în care se desfăşoarăascultarea martorilor7 introductivă, de relatare li#eră şi de primire a răspunsurilor la între#ările adresatemartorului de către organul de cercetare.

în prima fa$ă organul însărcinat cu ascultarea martorului este o#ligat să sta#ilească identitatea lui,solicitndu-i să-şi declare numele, prenumele, etatea, domiciliul, starea familială, studiile etc. eclaraţiilemartorului vor fi verificate în #a$a documentelor de identitate. upă identificare martorul esteîncunoştinţat asupra cau$ei şi împre"urărilor în legătură cu ce este c%emat şă depună mărturii şi,concomitent, averti$at că este o#ligat să spună adevărul, în ca$ contrar poate fi tras la răspundere, penală

 pentru depo$iţii de mărturii mincinoase. &omentul final al fa$ei introductive de ascultare presupunesta#ilirea raporturilor martorului cu pricina, precum şi cu persoanele participante la proces (învinuitul,victima), a eventualelor interese materiale sau morale ale acestuia şi a altor împre"urări care pot tre$isuspiciuni referitoare la o#iectivitatea declaraţiilor.

4a această fa$ă de contact cu martorii, organul de cercetare va apela la anumite procedee tactice pentru a asigura crearea contactului psi%ologic necesar o#ţinerii de declaraţii sincere şi complete, dintrecare menţionăm7

- primirea la timp şi corectă a martorului, indiferent dacă el este c%emat din iniţiativa organuluide cercetare sau a fost propus ca martor de învinuit sau victimă. *re#uie de avut în vedere, că aşteptareade lungă durată, orice formă de tratare necivili$ată, lipsa de atenţie vor tre$i nemulţumirea martorului şideci sunt în detrimentul contactului psi%ologic8

- forma de manifestare şi maniera de comportare a organului de cercetare. 4a crearea contactului psi%ologic contri#uie mult

înfăţişarea şi atitudinea serioasă, dar loială şi #inevoitoare, a anc%etatorului faţă de martor şi derelatările lui. înainte de a eplica martorului o#iectul cau$ei şi importanţa pe care o pot avea relatărilesale, organul "udiciar tre#uie să se pre$inte, declarndu-i familia, gradul şi postul pe care îl ocupă8

- forma în care martorului i se eplică drepturile şi o#ligaţiile pe care le are conform legislaţieiîn vigoare, în special, de a nu depune mărturii mincinoase. 0ceastă procedură tre#uie eecutată în moddiferenţiat, în funcţie de calităţile şi eventuala lui po$iţie. acă faţă de martorii de #ună-credinţă şi

 predispuşi să contri#uie la sta#ilirea adevărului ea va avea un caracter moderat, apoi faţă de cei ce nuinspiră încredere se impune o conştienti$are insistentă asupra normelor respective, în special, a celor ce

 prevăd răspunderea penală pentru mărturii false sau pentru sustragerea de la o#ligaţia de a pre$entamărturii (art. ?=-?1 C')8

- discuţia li#eră prin a#ordarea unor pro#leme de natură eterioară o#iectului cau$ei, dar care ţinde activitatea martorului, îndeletnicirile sale profesionale sau casnice. ; atare convor#ire preliminarăasigură, după cum s-a menţionat, adaptarea martorului la rolul, condiţiile, dar şi la persoana (persoanele)cu care urmea$ă să converse$e.

0 doua fa$ă - de relatare li#eră - de#utea$ă cu invitaţia martorului de a epune tot ce ştie referitor la fapta sau împre"urările de fapt pentru a căror lămurire a fost c%emat.

5elatarea li#eră are o deose#ită semnificaţie tactică, deoarece reproducerea evenimentelor,acţiunilor şi faptelor într-o altă ordine dect cea în care acestea au fost recepţionate pre$intă anumitedificulităţi, condiţionate de necesitatea restructurării informaţiei ordonate în memorie după o anumitălogică. 'rin urmare, relatarea li#eră, oferind martorului posi#ilitatea de a epune faptele în ordinea în careacestea au fost percepute şi stocate în memorie, contri#uie la armoni$area depo$iţiilor. în practică suntfrecvente situaţiile în care unele persoane propuse ca martori de părţi, în special de învinuiţi, în fel şi c%ip

se esc%ivea$ă de la relatarea li#eră a faptelor, cernd să fie interogaţi. în cele din urmă se constată căaceşti martori se dovedesc a fi mincinoşi.'rintre alte avanta"e pe care le oferă relatarea li#eră maimenţionăm7- posi#ilitatea o#servării directe a lim#a"ului martorului, care îi permite organului de cercetare să

sta#ilească anumite particularităţi de ordin psi%ofi$iologic şi de intelectualitate ale martorului8- reducerea la minimum a influenţei organului de anc%etă asupra conţinutului de fond a

depo$iţiilor martorului, acestuia oferindu-i-se posi#ilitatea să reproducă faptele memorate prin propriilemi"loace intelectual-epresive8

- posi#ilitatea organului "udiciar de a o#serva fermitatea şi certitudinea cu care martorul pre$intăfaptele, ceea ce permite a valorifica în mod adecvat declaraţiile lui.

'rocedeele tactice de natură să contri#uie la desfăşurarea cu succes a relatării li#ere sunt

următoarele7a) Crearea unei atmosfere favora#ile desfăşurării epunerii. 5elatările martorului tre#uie

ascultate cu ră#dare, calm şi atent, fără a fi întrerupte. ;rganul de urmărire penală poate interveni, fără a-i

Page 84: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 84/124

sugera, numai în situaţia în care martorul relatea$ă fapte vădit lipsite de semnificaţie pentru cau$ă, învederea orientării mărturiilor spre o#iectul cau$ei.

 #) 0nali$a criminalistică a unor secvenţe din relatările martorului în scopul punerii în evidenţă aeventualelor contra$iceri sau neclarităţi. 0supra unor momente considerate principale sau de importanţădeose#ită, organul de anc%etă poate solicita martorului, fireşte în mod civili$at şi tacticos, anumite

 preci$ări inclusiv în ceea ce priveşte veridicitatea datelor pre$entate.c) ;#servarea asupra modului de comportare a martorului. 'ractica demonstrea$ă că martorii

care epun faptele aşa cum au fost recepţionate, sunt siguri şi consecvenţi în relatările lor. acă însă unele

fapte sunt tăinuite sau denaturate, în epunere se o#servă mai puţină siguranţă, acestea fiind pre$entate înmod in%i#itiv, neclar şi c%iar confu$.

d) 0cordarea de a"utor martorilor care, din diferite motive, nu reuşesc să pre$inte mărturii în modordonat, sau întmpină dificultăţi în eprimarea gndurilor. unt frecvente ca$urile cnd martorii, în

special, cei al căror nivel de cunoştinţe este redus, fie datorită stării emoţionale, fie datorită posi#ilităţilor leico-epresive limitate sau specificului faptelor ce constituie o#iectul ascultării, nu suntîn stare să reproducă cu certitudine evenimentele şi faptele recepţionate în legătură cu fapta penalăsăvrşită. e impune deci un a"utor din partea celui ce conduce ascultarea, a"utor care poate avea diverseforme7 selectarea unor unităţi leicale potrivite, reproducerea grafică (desenul, sc%iţa) a faptelor,demonstrarea acestora cu a"utorul anumitor o#iecte, fotografii ş.a.

în fa$a a treia a ascultării martorilor, denumită de unii autori Kfa$ă (etapă) de interogareK sau deKascultare diri"atăK, organul "udiciar intervine cu între#ări urmărind clarificarea sau preci$area anumitor aspecte ale declaraţiilor făcute la etapa de relatare li#eră. 4a interogarea martorilor se procedea$ă în douăsituaţii7 ) cnd martorii de #ună-credinţă pe parcursul relatării li#ere involuntar comunică date du#ioase,incomplete sau contradictorii şi 6) în ca$ul mărturiilor false pre$entate de martorii mincinoşi.

în legătură cu declaraţiile martorului de #ună-credinţă, organul de anc%etă poate interveni cu treigenuri de între#ări7 de completare,  pentru sta#ilirea anumitor fapte sau împre"urări de fapt la caremartorul din diverse motive nu s-a referit8 de precizare, urmărindu-se determinarea cu eactitate a unor circumstanţe de loc, de timp, a modului şi împre"urărilor în care s-a activat8 de #erificare, destinate, înma"oritatea ca$urilor, sta#ilirii surselor din care martorul a o#ţinut informaţiile sau a condiţiilor în care aavut loc recepţionarea acestora. 'entru ca interogarea martorilor de #ună-credinţă să se desfăşoareeficient, este necesar ca între#ările ce urmea$ă a fi adresate lui să corespundă următoarelor cerinţe tactice7

- să fie directe, clare, formulate laconic şi în succesiunea în care s-au desfăşurat relatările li#ere8

- să fie epuse într-un lim#a" accesi#il persoanei ascultate, în special, în situaţia în care o#iectulaudierii aparţine sferei de activitate specifice sau mai puţin cunoscute martorului8- prin conţinutul de idei, modul de formulare şi adresare, să nu sugere$e anumite răspunsuri,

ştiindu-se faptul că declaraţiilemartorilor sunt în funcţie nu numai de natura între#ărilor, dar şi de felul cum sunt adresate, de

intonaţia şi gesturile care însoţesc comunicarea acestora8- între#ările de preci$are este necesar să fie corelate la anumite puncte de reper, forme reale.

între#ările din această categorie pot fi însoţite de pre$entarea unor o#iecte în natură, modele, fotografii,sc%iţe etc. e eemplu, KLi se pre$intă fotografia de orientare la locul accidentului de circulaţie în cau$ă,

 preci$aţi locul unde a fost tamponată victimaJK'ro#leme deose#ite ridică fa$a de interogare a martorilor de rea-credinţă, a persoanelor care din

 prima fa$ă sau pe parcursul relatării li#ere şi-au demonstrat nesinceritatea sau tendinţa de a

denatura faptele.'ersoanele care depun mărturii mincinoase se cuvine a fi trase la răspundere penală conformlegislaţiei în vigoare, dar deoarece preocupările prioritare ale organelor de cercetare sunt legate de fiecaredată de sta#ilirea adevărului se impune o altă soluţie -depăşirea atitudinii iresponsa#ile a martorilor derea-credinţă şi o#ţinerea de mărturii conforme realităţii. 2vident că penali$area martorilor conduce la

 pierderea acestora şi, prin urmare, nu este dect în defavoarea clarificării cau$ei.in perspectiva tacticii criminalistice, ascultarea martorilor tentaţi să depună mărturii mincinoase

 presupune, pe de o parte, sta#ilirea motivelor care determină persoana respectivă să se situe$e pe po$iţiimincinoase, iar, pe de altă parte, conducerea ascultării într-o astfel de manieră, înct să se a"ungă ladeterminarea acestora să a#andone$e atitudinea iresponsa#ilă şi să pre$inte o#iectiv faptele percepute.

'otrivit ma"orităţii lucrărilor consacrate tacticii criminalistice, eistă patru categorii de factoricare determină martorii să ascundă sau să denature$e adevărul.

) Cointeresarea materială sau morală în re$ultatul cau$ei datorită raportului de legătură cuînvinuitul, victima sau altă parte în proces7 rudenie, #ună sau rea vecinătate, colegialitate de serviciu saude studii, rivalitate, duşmănie, înrăire, invidie ş.a.8

Page 85: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 85/124

Page 86: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 86/124

Page 87: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 87/124

inclusiv pe corpul victimei, conduce la determinarea locului de ciocnire a mi"loacelor detransport, direcţiei şi vite$ei de deplasare, a modului de comportare a persoanelor participante,stopării prin frnare a ve%iculului şi a altor date necesare determinării mecanismului unuiaccident. *otodată, fiind determinată o#iectiv pe #a$a urmelor de frnare, vite$a de circulaţieindică in mod direct încălcările regulilor de circulaţie, repre$intă elementul determinant privindconstatarea prin calcule matematice a faptului dacă şoferul a avut posi#ilitate de a evitaaccidentul prin modalităţi şi acţiuni profesionale.

'ractica demonstrea$ă că unii şoferi se sustrag de la locul faptei in speranţa că astfel nu-şi vorasuma responsa#ilitatea. In atare situaţii, ca şi în ca$ul folosirii mi"loacelor de transport pentrusăvrşirea unor infracţiuni, urmele mi"loacelor de transport sunt indicii de #a$ă în vedereaorgani$ării activităţii de căutare şi urmărire operativă. &enţionăm in acest contet că în ipote$a

 posi#ilităţilor de deplasare a şoferului, de a alege şi sc%im#a direcţia, de a produce modificări îneteriorul mi"loacelor de transport, căutarea ve%iculului dispărut de la locul faptei constituie o

 pro#lemă deose#it de dificilă. 5euşita re$olvare e în funcţie de nivelul utili$ării informaţiilor pecare le furni$ea$ă urmele de la faţa locului.'rin studiul urmelor create de roţi se pot depista caracteristici de grup ca7 numărul şi distanţadintre roţi, numărul roţilor pe o osie, lăţimea şi circumferinţa roţilor8 configuraţia desenuluiantiderapant.

'e #a$a elementelor în cau$ă se poate determina tipul mi"locului de transport, acesta contri#uindesenţial la căutarea celui implicat. *ot în scopul dat se folosesc urmele su# formă de o#iecte sauresturi de o#iecte provenite de la mi"loacele de transport sau de la încărcăturile acestora. 4a loculaccidentului se pot găsi părţi din caroseria mi"locului de transport, cio#uri de sticlă de la farurisau geamuri sparte, #ucăţi de metal, o#iecte transportate etc, cercetarea cărora contri#uie lasta#ilirea mi"locului de transport.espre tipul mi"locului de transport pro#ea$ă, prin dimensiuni, formă şi dislocare in raport cusuprafaţa solului, urmele #arei de protecţie, ale farurilor, capotei şi ale altor părţi ale caroseriei pecorpul uman şi pe diferite alte o#iecte materiale cu care acestea au venit in contact.'e lngă caracteristici generale, urmele mi"loacelor de transport pot furni$a indicii cu caracterindividual. 0cestea se referă în primul rnd la urmele de roţi şi sănii, care provin din utili$areami"loacelor de transport şi se pre$intă su# formă de elemente de u$ură7 rupturi, ştir#iri, perforări.Brmele su# formă de cio#uri de sticlă, #ucăţi de lemn, masă plastică sau metal, desprinse de lami"locul de transport in procesul accidentului, pot conduce la identificarea acestora prinreproducerea întregului după pă rţile componente.&i"loacele de transport cu tracţiune animală şi acţionate manual, roţile cărora sunt acoperite cu

 pneuri, creea$ă urme asemănătoare după valoarea lor criminalistică celor ale autove%iculelor.Căruţele (cărucioarele) cu roţi de lemn îm#răcate în şine metalice, în condiţii favora#ile de sol,creea$ă urme in care se reproduc7 dimensiunile şinei, forma şi distanţa dintre cuiele de fiare aşinei pe o#adă, toate repre$entnd elemente caracteristice utile identificării criminalistice.ăniile creea$ă urme de frecare prin alunecarea tălpigilor pe $ăpadă, in care se reproduc

dimensiunile, forma suprafeţelor de contact a acestora şi distanţa dintre ele.Brmele mi"loacelor de transport cu tracţiune animală şi cele acţionate manual sunt însoţiterespectiv de crearea urmelor de om şi animale. 'osi#ilităţile oferite de cercetarea urmelor de

 picioare umane sunt cunoscute. Brmele animalelor indică specia şi numărul animalelor, direcţiade circulaţie, vite$a de deplasare, tn ca$urile cnd in urme sunt vădit imprimate elementecaracteristice individuale (crăpături ale copitei, ştir#iri, particularităţi de formă, dimensiuni şiu$ură a potcoavelor), devine posi#ilă identificarea animalelor.escoperirea, fiarea şi ridicarea urmelor mi"loacelor de transport se reali$ea$ă în cadrulcercetării la faţa locului prin aplicarea metodelor şi mi"loacelor te%nico-ştiinţifice de care dispunorganele de cercetare şi urmărire penală şi care sunt aplicate la cercetarea altor urme aleinfracţiunii.

&i"locul esenţial de descoperire a acestora este cercetarea locului faptei, care poate pre$entadouă situaţii determinate în ceea ce priveşte cercetarea urmelor. 'rima constituie ca$urile unoraccidente rutiere cnd mi"loacele de transport au rămas la faţa locului. în atare situaţii,interesea$ă urmele ce pot confirma conduita participanţilor la accident. e va insista, în special,

Page 88: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 88/124

asupra urmelor de frnare şi de derapare, a celor de sol şi a o#iectelor că$ute de pe mi"locul detransport in locul loviturii sau trrii "ertfei, precum şi a altor urme, cum ar fi deteriorărilemi"locului de transport, care pot conduce la determinarea pricinii şi mecanismului accidentului încau$ă.9iarea în aşa ca$ impune efectuarea acţiunilor de măsurare a urmelor în raport cu elementeletraseului de circulaţie, cu mi"locul de transport, cu cadavrul şi cu alte o#iecte cu careautove%iculul a venit în contact.

atele o#ţinute se consemnea$ă în procesul-ver#al şi în planul-sc%iţă desenat la faţa locului.Concomitent acţiunilor de măsurare, urmele semnalate se vor fotografia după regulile defotografiere a locului faptei, aplicndu-se pe larg metodele fotografice cunoscute, în special, ceafotometrică.0 doua situaţie se referă la ca$urile cnd mi"locul de transport a dispărut de la locul accidentuluisau a unei fapte penale pentru săvrşirea căreia acesta a fost folosit. Li$avi de urmele menţionateanterior situaţia dată impune căutarea şi cercetarea urmelor care ar putea contri#ui la urmărireami"locului de transport dispărut sau folosit de infractor şi, în cele din urmă, la identificarea lui.0tt urmele-formă, ct şi cele resturi de materie se vor descrie detaliat in procesul-ver#al caulterior să fie fotografiate şi ridicate prin mularea celor de adncime şi transferarea celor desuprafaţă, folosin-du-se materialele aplicate urmelor de picioare.

.3.(1) C0n#u$.t0rul aut0m0+ilului #e mar$. BM 2&: $u num.rul #e 4nmatri$ulare K ID 222 ID0-a9 4n$er$=n# %. e'ite tamp0narea piet0nului DBu-a a 'irat +ru%$%pre #reapta9 #rept urmare tamp0n=n#u;%e #e un $0pa$ #in f=1ia f0re%tier.a#ia$ent. p.r,ii $ar0%a+ile Cu t0ate a$e%tea9 piet0nul a f0%t tamp0nat #e partealateral. a $ar0%eriei 1i a #e$e#at %u+it Speriat #e $ele 4nt=mplate ID0-a a p.r.%itl0$ul a$$i#entului rutier9 #ar pe%te 2 0re a f0%t re,inut La fa,a l0$ului au f0%t#epi%tate5 !* pe tulpina $0pa$ului G urme #e '0p%ea #e $ul0are al+.9 a%em.n.t0are$elei $u $are e%te '0p%it aut0m0+ilul +.nuitului ID0-a &* urme %u+ f0rm. #efra-mente #e %ti$l. a%em.n.t0are $el0r #e la p0rtierile aut0m0+ilui impli$at 4na$$i#ent 2* urme %u+ f0rm. #e materie +i0l0-i$. a%em.n.t0are $u ,e%uturile m0iale /0nei $raniene  Determina,i 'ariet.,ile #e e"perti/e $e %unt ne$e%are pentru %ta+ilirea

 4mpre>ur.ril0r a$$i#entului 1i 'in0'.,iei $0n#u$.t0rului ID0-a F0rmula,i 4ntre+.rile la $are urmea/. %. r.%pun#. e"per,ii 4n $a#rul a$e%t0r e"perti/e

 Subiectul II. Cercetarea crii!alistică a ""rului &! (2* Defini,i n0,iunea #e 0m0r 1i $ir$um%tan,ele $e urmea/. a fi %ta+ilite 4n

$a/ul in'e%ti-.rii 0m0rului&& ()*Di%tin-e,i %itua,iile #e urm.rire penal. 4n $a/ul 0m0rului 1i$0n%e$uti'itatea a$,iunil0r #e urm.rire penal. reali/ate 4n fie$are #in a$e%te%itua,ii&2 (3* E%tima,i r0lul $ir$um%tan,el0r ne-ati'e (4mpre>ur.ril0r $0ntr0'er%ate*

 4n $a/ul 4n%$en.rii unei %inu$i#eri prin 4mpu1$are $u pi%t0lulKMaar0'

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncteBarem #e n0tare

Page 89: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 89/124

 <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr &&

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. Mi,l"acele şi et"#ele te*!ic") ştii!$i'ice crii!alistice.!!(2* Defini,i n0,iunea 1i $la%ifi$a,i mi>l0a$ele te8ni$0;$riminali%ti$e f0l0%ite 4n $a#rul $0le$t.rii materialel0r #e pr0+.!&()* Tre$e,i 4n re'i%t. prin$ipalele mi>l0a$e $riminali%ti$e #e #e%$0perire9

fi"are 1i ri#i$are a urmel0r infra$,iunii

!2 (3* E%tima,i met0#ele te8ni$0;1tiin,ifi$e fre$'ent apli$ate 4n $a#rule"perti/.rii materialel0r #e pr0+.

 Subiectul II. Met"#ica crii!alistică.&!(2* E"pune,i n0,iunea9 %i%temul 1i 0+ie$tul #e %tu#iu al met0#i$ii$riminali%ti$e&&()*E'i#en,ia,i %ar$inile 1i prin$ipiile pe $are %e +a/ea/. met0#i$a

$riminali%ti$.&2(3* E'alua,i elementele %tru$turale ale met0#i$ii $riminali%ti$e parti$ulare

$e ,ine #e $er$etarea infra$,iunil0r #e >af

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? >

Page 90: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 90/124

1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr &2

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I.reze!tarea spre recu!"aştere a ca#arului.!!(2* I#enti#i$a,i -enurile #e i#entifi$are %pre re$un0a1tere 1i apre$ia,i

f0rmele pr0$e%uale 1i e"trapr0$e%uale #e re$un0a1tere a $a#a'ruluiacă moartea victimei a survenit în urma unui act de omor, pre$entarea cadavrului sprerecunoaştere este neapărat să se efectue$e la etapa iniţială a anc%etei, deoarece, după cumdemonstrea$ă practica cercetării acestei categorii de infracţiuni, recunoaşterea lui constituie

 punctul de plecare al întregii activităţi de cercetare're$entarea spre recunoaştere a cadavrelor neidentificate se efectuea$ă la locul unde acestea suntdescoperite, în morgă sau la alte servicii medico-legale. în toate situaţiile însă organul decercetare va avea o#ligaţia să cree$e condiţii favora#ile pentru ca cel c%emat să facărecunoaşterea să poată percepe semnalmentele ce constituie aspectul eterior al cadavrului.'re$entarea spre recunoaştere a cadavrului se efectuea$ă conform regulilor generale prevă$uteasupra acestei activităţi procedurale, cu ecepţia impusă de natura o#iectului de recunoaştere,

 potrivit căreia cadavrul nu se pre$intă în grup.

&odul în care s-a desfăşurat pre$entarea spre recunoaştere şi re$ultatele o#ţinute seconsemnea$ă, după cum s-a semnalat, în procesul-ver#al care are valoarea de mi"loc de pro#ă.

!&()* Determina,i per%0anele9 $e p0t fi $8emate %. re$un0a%$. $a#a'rulne$un0%$ut 1i m.%urile pre-.tit0are ne$e%are a fi reali/ate 4n a$e%t %en%

4a început cadavrul se arată persoanelor pre$ente la locul faptei, celor domiciliate în apropiereaacestui loc, repre$entanţilor administraţiei (organelor puterii locale, ale unităţilor economice şide deservire socială ş.a.), precum şi altor persoane care manifestă dorinţa de a contri#ui laidentificarea lui. 0ceastă formă de pre$entare spre recunoaştere are un caracter etraprocesual şiurmăreşte un du#lu scop7 o#ţinerea informaţiei referitoare la identitatea cadavrului şideterminarea persoanelor cărora el poate fi pre$entat spre recunoaştere în accepţiunea procesualăa acestei activităţi. 0celaşi scop se urmăreşte şi în ca$ul pre$entării cadavrului spre recunoaştere

 prin înfăţişarea imaginii lui prin intermediul mi"loacelor de informare în masă, în special, altelevi$iunii.

Page 91: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 91/124

u#iecţii recunoaşterii propriu-$ise a cadavrelor se aleg din rndul celor care au declarat anterior,sau cnd au fost c%emaţi în faţa organului de urmărire penală, reclamă despariţia persoanei. <ude puţine ori su#iecţii recunoaşterii sunt selectaţi din rndul persoanelor care, fără ca să fi sesi$atorganul de urmărire despre a#senţa unei rude sau a unui prieten, aflnd din mi"loacele deinformare în masă despre descoperirea unui cadavru, se pre$intă cu cererea de a li se acorda

 posi#ilitatea să- vadă pentru a sta#ili dacă nu este al persoanei apropiate, de lipsa căreia suntîngri"oraţi.

!2(3* Ar-umenta,i p0%i+ilitatea 1i pr0$e#ura pre/ent.rii %pre re$un0a1tere 4n%itua,ia9 4n $are au f0%t #epi%tate urm.t0arele p.r,i $0mp0nente ale unui$a#a'ru #e/mem+rat5 mem+rele inferi0are9 m4na #reapt.9 $raniul

5ecunoaşterea repre$intă principala modalitate de identificare a cadavrelor persoanelor omortesau decedate în urma diverselor accidente şi calamităţi naturale. acă moartea victimei asurvenit în urma unui act de omor, pre$entarea cadavrului spre recunoaştere este neapărat să seefectue$e la etapa iniţială a anc%etei, deoarece, după cum demonstrea$ă practica cercetării acesteicategorii de infracţiuni, recunoaşterea lui constituie punctul de plecare al întregii activităţi decercetare.

eşi pre$entarea spre recunoaştere a cadavrelor s-ar părea că nu este o pro#lemă dificilă, #unadesfăşurare a ei impune organului de cercetare respectarea anumitor reguli organi$atorice şi detactică criminalistică. 'entru a diminua pericolul unei false identificări, este indicat ca înainte detoate, cadavrul să fie supus tratării medicale cu scopul reconstituirii aspectului eterior şi aepresiei feţei, adică să se o#ţină ca înfăţişarea acestuia, pe ct e posi#il, să fie, ct mai apropiatăde cea avută în viaţă.ificultăţile ce pot apărea la recunoaşterea cadavrelor pot fi condiţionate, pe de o parte, desc%im#ările fi$iologice ce survin după moartea persoanei (atrnarea muşc%ilor faciali,deformarea trăsăturilor eterioare, dispariţia epresiei fetei ş.a.) care, din momentul declanşării

 procesului de putrefacţie, înstrăinea$ă tot mai mult aspectul cadavrului iar, pe de altă parte, destarea psi%ică şi emoţională tensionată a celui c%emat să recunoască, mai cu seamă dacă cadavrul

este mutilat, de$mem#rat sau intrat în putrefacţie. *ratarea cadavrului, - operaţie premergătoare pre$entării spre recunoaştere - cunoscută în teoria şi practica criminalistică su#denumirea de Ktualetarea cadavruluiK, cuprinde curăţarea şi esteti$area lui (spălarea, pieptănarea,

 pudrarea, înroşirea #u$elor şi a o#ra"ilor), iar în ca$urile cadavrelor degradate sau grav afectate-restaurarea acestora (refacerea unor ţesuturi, înlocuirea organelor lipsă cu prote$e ş.a.)

're$entarea spre recunoaştere a cadavrelor neidentificate se efectuea$ă la locul unde acestea suntdescoperite, în morgă sau la alte servicii medico-legale. în toate situaţiile însă organul decercetare va avea o#ligaţia să cree$e condiţii favora#ile pentru ca cel c%emat să facărecunoaşterea să poată percepe semnalmentele ce constituie aspectul eterior al cadavrului.4a început cadavrul se arată persoanelor pre$ente la locul faptei, celor domiciliate în apropiereaacestui loc, repre$entanţilor administraţiei (organelor puterii locale, ale unităţilor economice şi

de deservire socială ş.a.), precum şi altor persoane care manifestă dorinţa de a contri#ui laidentificarea lui. 0ceastă formă de pre$entare spre recunoaştere are un caracter etraprocesual şiurmăreşte un du#lu scop7 o#ţinerea informaţiei referitoare la identitatea cadavrului şideterminarea persoanelor cărora el poate fi pre$entat spre recunoaştere în accepţiunea procesualăa acestei activităţi. 0celaşi scop se urmăreşte şi în ca$ul pre$entării cadavrului spre recunoaştere

 prin înfăţişarea imaginii lui prin intermediul mi"loacelor de informare în masă, în special, altelevi$iunii.u#iecţii recunoaşterii propriu-$ise a cadavrelor se aleg din rndul celor care au declarat anterior,sau cnd au fost c%emaţi în faţa organului de urmărire penală, reclamă despariţia persoanei. <ude puţine ori su#iecţii recunoaşterii sunt selectaţi din rndul persoanelor care, fără ca să fi sesi$atorganul de urmărire despre a#senţa unei rude sau a unui prieten, aflnd din mi"loacele deinformare în masă despre descoperirea unui cadavru, se pre$intă cu cererea de a li se acorda

 posi#ilitatea să- vadă pentru a sta#ili dacă nu este al persoanei apropiate, de lipsa căreia suntîngri"oraţi.

Page 92: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 92/124

're$entarea spre recunoaştere a cadavrului se efectuea$ă conform regulilor generale prevă$uteasupra acestei activităţi procedurale, cu ecepţia impusă de natura o#iectului de recunoaştere,

 potrivit căreia cadavrul nu se pre$intă în grup.in perspectivă tactică, este indicat ca persoanelor apropiate cadavrul să le fie pre$entatde$#răcat pentru ca să poată specifica semnele particulare intime despre care au cunoştinţă şi,amănunţit le-au descris la ascultarea preliminară. ;#iectele de îm#răcăminte şi cele purtate(#aston, oc%elari, um#relă, #i"uterii etc.) se pre$intă separat, cu respectarea regulilor de

 pre$entare spre identificare a lucrurilor.&odul în care s-a desfăşurat pre$entarea spre recunoaştere şi re$ultatele o#ţinute seconsemnea$ă, după cum s-a semnalat, în procesul-ver#al care are valoarea de mi"loc de pro#ă.în ca$ul în care cadavrul n-a fost recunoscut şi va fi în%umat, pentru a asigura posi#ilitateaaplicării altor modalităţi de sta#ilire a identităţii, se va proceda la fiarea caracteristicilor salemorfologice7 descrierea semnalmentelor pe fişele - standard de evidenţă criminalistică,amprentarea desenelor papilare, fotografierea după regulile fotografiei operative de recunoaştereşi reali$area măştii mortuare. Caracteristicile particulare (cicatrice, urme ale intervenţiilorc%irurgicale, tatua"e, pete ş.a.) se vor fotografia la scară împreună cu regiunile de corp pe care seaflă.

 Subiectul II. Met"#ica cercetării 'urtului.&! (2* De%f.1ura,i n0,iunea #e furt 1i e"pune,i elementele $ara$teri%ti$ii$riminali%ti$e a furtului

'rin KsustragereK se înţelege luarea ilegală şi gratuită a #unurilor mo#ile din posesia altuia, care acau$at un pre"udiciu patrimonial efectiv acestuia, săvrşită în scop de cupiditate (profit).pecificul furtului, în raport cu celelalte infracţiuni săvrşite prin sustragere, constă în modul ascuns(clandestin) de comitere a faptei.

&& ()* De$i#e,i a%upra %itua,iil0r #e urm.rire penal. 4n $a/ul furtului 1ia$,iunile pr0$e%uale $e urmea/. a fi efe$tuate 4n a$e%te %itua,ii

&2 (3* E%tima,i 'er%iunea a#0ptat. #e OUP pre$um $. furtul #inapartamentul nr!& a $et I'an0' @89 %ituat pe %tr Va%ile Lupu9 &) e%te$0mi% #e $.tre un pr0fe%i0ni%t Care ar fi $ir$um%tan,ele 1i in#i$ii $em.rturi%e%$ a$ea%t. pre%upunere

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAAUNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Page 93: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 93/124

FACULTATEA DE DREPTDEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr &?

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. 1rele i!strue!tel"r #e spar&ere.!! (2* Defini,i n0,iunea 1i apre$ia,i imp0rtan,a $riminali%ti$. a urmel0r

l.%ate #e #i'er%e unelte 1i in%trumente #e %par-ere!& ()* Cla%ifi$a,i urmele in%trumentel0r #e %par-ere 1i e"pune,i pr0$e#eele

#e ri#i$are a a%tfel #e urme #e la fa,= l0$ului

!2 (3* Ar-umenta,i tipul e"perti/ei 1i f0rmula,i 4ntre+.rile 4n fa,a ei 4n $a/ulanali/ei #e la+0rat0r a #i'er%el0r urme #e %par-ere

 Subiectul II:  R"lul expertizei ,u#iciare -! cercetarea "uci#eril"r.

&! (2* I#enti#i$a,i e"perti/ele $riminali%ti$e tra#i,i0nale efe$tuate 4n $a#rul$er$et.rii 0mu$i#erii&& ()* Di%tin-e,i $ir$um%tan,ele $e urmea/. a fi %ta+ilite prin interme#iul

alt0r $la%e 1i 'ariet.,i #e e"perti/e #i%pu%e 4n $a/ul 0mu$i#erii&2 (3* Pr0ie$ta,i 4ntre+.rile 4n fa,a e"perti/ei me#i$0;le-ale 4n %itua,ia

#e%$0peririi un0r p.r,i #e $a#a'ru uman #e -en femininA C"!statarea şi expertiza e#ic")le&alăConstatarea medico-legală se efectuea$ă c%iar în cursul cercetărilor la faţa locului. 2perti$a

medico-legală se dispune în cursul urmăririi penale, în condiţiile prevă$ute de art. : Cod procedură penală.

0tt constatarea, ct şi eperti$a medico-legală tre#uie să se efectue$e în pre$enţa procuroruluicare participă la cercetări, iar cnd participarea procurorului nu este posi#ilă, este recomanda#il camedicul legist să ai#ă la dispo$iţie lucrările dosarului penal şi să menţină o legătură permanentă cuorganele de urmărire penală.

între#ările la care poate răspunde medicul legist diferă după natura faptei şi mi"loacele folosite defăptuitor pentru suprimarea vieţii. Cunoscnd mi"loacele de investigare de care dispun în pre$ent ştiinţelemedicale, organele de urmărire penală

vor sta#ili o#iectivele care sunt de competenţa medicului şi care sunt reali$a#ile. între acestea,menţionăm sta#ilirea cau$ei şi naturii morţii şi data pro#a#ilă a decesului-dacă le$iunile constatate suntvitale sau postmortale8 care este mecanismul de producere a lor8 care este agentul vulnerant folosit la

 producerea le$iunilor8 pre$enţa alcoolului în snge şi în urină8 sta#ilirea grupei sangvine8 pre$enţaspermato$oi$ilor în secreţiile vaginale sau alte cavităţi naturale (cavitatea #ucală, orificiul anal).

'rin sta#ilirea cau$ei morţii se urmăreşte să se afle dacă a fost o moarte patologică sau violentă(accidentală sau produsă de o persoană). e asemenea, eperti$a medico-legală poate contri#ui lasta#ilirea legăturii cau$ale între actele de violenţă eercitate de o persoană şi moartea victimei, c%estiuneîncă mult discutată în practica organelor de urmărire penală şi a instanţelor de "udecată.

B C"!statarea te*!ic")ştii!$i'ică şi expertiza crii!alisticăacă urgenţa o impune, constatările te%nico-ştiinţifice pot fi efectuate în cursul cercetărilor la faţa

locului. 2ste ca$ul cercetării amprentelor digitale găsite la locul faptei, care pot fi utile pentru

identificarea autorului infracţiunii. 0lteori, aceste constatări se efectuea$ă pentru identificarea cadavrului,cnd pot fi eaminate şi comparate detaliile impresiunilor digitale, luate de la victimă, cu cele eistente înevidenţa operativă a organelor de poliţie.

Page 94: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 94/124

2aminarea şi interceptarea urmelor de mini sau de picioace (cărarea de paşi) pot furni$a dateutile pentru identificarea autorului faptei sau a victimei.

e asemenea, eperti$a criminalistică a urmelor de dinţi descoperite pe corpul victimei poatecontri#ui la identificarea autorului. 2ste concludent, în acest sens, ca$ul unei femei, în vrstă de peste @ani, care locuia singură şi pe care rudele au găsit-o după cteva $ile de la data morţii. <efiind nici o urmăde violenţă sau alte #ănuieli cu privire la cau$a morţii, s-a considerat că este moarte patologică, specificăvrstei (cardiopatie), aşa cum re$ulta şi din actul de constatare eli#erat de medicul dispensarului.

4a scoaterea sicriului din casă pentru înmormntare, s-au o#servat la lumina $ilei urme de dinţi

 pe o#ra$ul stng. Ceremonialul înmormntării a fost oprit de organele locale de poliţie, alertate de rudelevictimei. 4a autopsie s-au constatat multipte fracturi costale, precum şi urme ale unui raport seual.

0utorul omorului a fost identificat cu a"utorul eperti$ei criminalistice a urmelor de dinţi găsite pe o#ra$ul victimei şi a pro#elor de comparaţie luate de la un tnăr, vecin cu victima şi care o mai a"uta latre#uri în gospodărie.

0lte categorii de eperti$e criminalistice privesc cercetarea urmelor de snge, a firelor de păr, aurmelor #iologice (salivă, spermă) şi c%iar eperti$a scrisului, dacă la faţa locului se găsesc acte desprecare se #ănuic că ar fi scrise de făptuitori.

*ot din practica organelor "udiciare din "udeţul laşi menţionăm ca$ul unui tnăr care, după ce aviolat o #ătrnă şi i-a furat un ceas de aur cu valoare de patrimoniu naţional, considernd că fapta sa nu vafi descoparită, a scris pe un caiet, lăsat desc%is la capul victimei, un mesa" insultător la adresa poliţiştilor7M'oliţailor ati dat de dracuWZK upă ce s-au luat pro#e de scris de la ma"oritatea #ăr#aţilor din sat, pentru ase face o comparaţie sumară a scrisului, activitate rămasă fără re$ultate concludente a fost inclus în cercul

 #ănuiţilor şi un tnăr din altă localitate, aflat în vi$ită la rudele din satul unde locuia victima, în $iua încare se săvrşise fapta. 'ro#ele de scris luate de la acest tnăr, comparate cu scrisul de pe #iletulincriminat, au fost suficiente pentru ca epertul criminalist să formule$e conclu$ii certe în privinţaautorutui scrisului care s-,a dovedit a fi şi autorul celor trei fapte grave7 viol, omor şi furt.

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 >

? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

Page 95: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 95/124

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr &)

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I:  olul mi*loacelor tenico-criminalistice $n acti#itatea de urmărire

 penală

..(3) efiniţi noţiunea de mi"loc te%nico-criminalistic şi faceţi clasificarea lor..6.(+)pecificaţi mi"loacele şi metodele te%nico-criminalistice folosite la căutarea

şi depistarea urmelor şi altor materiale de pro#ă în condiţii de teren..3.(1) 2stimaţi poligraful şi metoda odorologică, rolul pro#ator al acestor mi"loace

criminalistice în activitatea de com#atere a criminalităţii.

 Subiectul II.  articularită$i tactice prii!# au#ierea pers"a!el"r i!"re -!

etate şi cu #ezabilită$i.&! (2* In#i$a,i fa$t0rii $e #etermin. %pe$ifi$ul a$ti'it.,il0r #e pre-.tire $.tre

au#iere a per%0anel0r min0re9 4n etate 1i $u #e/a+ilit.,i&& ()* E'i#en,ia,i $a#rul ta$ti$ #e au#iere a per%0anel0r men,i0nate

Y ) Re-uli ta$ti$e #e a%$ultare a mart0ril0r min0ri9 4n etate 1i a $el0r 8an#i$apa,i4egea procesual-penală în vigoare nu sta#ileşte vrsta minimă la care minorii pot fi ascultaţi ca

martori. 'otrivit art.3? al C'', martorii minori se su#divid în două categorii de vrstă7 pnă la : ani şi

de la : pnă la = ani. Cu privire la prima categorie, legea prevede ca ascultarea să se desfăşoare cu participarea specialistului-pedagog, iar, în unele ca$uri, şi a părinţilor, rudelor apropiate sau a tutorelui.'articiparea persoanelor menţionate la ascultarea minorilor în vrstă de :-= ani este recomanda#ilă însituaţiile în care aceştia manifestă retard în de$voltare.

&inorii su# vrsta de : ani nu poartă răspundere penală pentru mărturii mincinoase, însă, înaintede a fi ascultaţi asupra pro#lemelor de fond ale cau$ei, într-o formă accesi#ilă vor fi avi$aţi asupranecesităţii de a depune mărturii numai despre ceea ce le este cunoscut.

*actica ascultării minorilor, va fi sta#ilită în funcţie de nivelul lor de de$voltare, de capacităţile perceptive şi de înţelegere a faptelor şi evenimentelor la care au asistat. 0stfel, la vrsta de 1-@ anicopiilor le este caracteristică o de$voltare psi%ică mai intensivă, o creştere accentuată sporită a

 potenţialului perceptiv şi de cunoaştere. atorită noilor cunoştinţe lingvistice acumulate, creşte multcapacitatea de redare a realităţii încon"urătoare, primele elemente ale gndurii a#stracte.

5euşita audierii martorilor din această categorie de minori depinde în mare măsura de gradul de pregătire şi ordinea în care ea se desfăşoară. 2ste indicat ca ascultarea să fie efectuată la şcoală sau în altelocuri #ine cunoscute minorilor şi, fireşte, cu participarea pedagogului din instituţia de instruirerespectivă. 0ccentul se va pune pe relatarea li#eră a faptelor cunoscute martorului. 4a preci$areadepo$iţiilor prin intermediul între#ărilor se va proceda doar în situaţiile în care aceasta se impune în moddeose#it. eoarece copiii la această vrstă pot fi uşor sugestionaţi, între#ările tre#uie să fie formulate clar,direct şi într-un lim#a" accesi#il lor. acă minorul încearcă să depună mărturii mincinoase, organul deanc%etă tre#uie să determine şi să înlăture motivaţia comportării lui. upă cum demonstrea$ă practica, înma"oritatea ca$urilor martorii în vrstă pnă la @ ani falsifică informaţiile fiind influenţaţi de prieteni,rude şi de alte persoane cointeresate în cau$ă.

&ai dificile sunt pro#lemele privind audierea minorilor în vrstă de -: ani. 'e parcursul

acestor ani ma"oritatea copiilor traversea$ă o perioadă plină de transformări #iofi$iologice careinfluenţea$ă esenţial psi%icul, întreaga structură psi%ologică a individului. atorită elementelor de gndirelogică, tendinţei de interpretare a celor percepute în #a$a propriei eperienţe recepţia devine ec%ili#rată,memoria mai cuprin$ătoare şi sta#ilă. 4a această vrstă minorii se caracteri$ea$ă printr-o comportare mai

Page 96: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 96/124

 puţin sta#ilă, sunt irita#ili, predispuşi spra fante$ie şi eagerarea faptelor percepute. <u sunt ecluse şinici declaraţiile mincinoase, comportarea agresivă sau c%iar o#ra$nică.

Cele menţionate impun, pe de o parte, ascultarea fără într$iere, a martorilor de această vrstă,iar, pe de altă parte, crearea unor condiţii psi%ologice favora#ile desfăşurării dialogului. ;rganul ce

conduce interogarea tre#uie să manifeste multă ră#dare şi calm, astfel ca audierea să sedesfăşoare într-o manieră serioasă, dar încura"atoare. 5elatarea li#eră rămne şi aici fa$a de #a$ă a

 procesului de ascultare. Ca şi în ca$ul martorilor maturi, declaraţiile minorilor în vrstă de -: ani pot fi preci$ate şi completate prin adresarea de între#ări, la formularea cărora îşi vor da concursul

specialiştiipedagogi.în situaţia adolescenţilor, adică a persoanelor de :-= ani, vrstă care se caracteri$ea$ă printr-o

sta#ilitate a psi%icului, se vor aplica măsuri tactice prevă$ute pentru ascultarea martorilor maturi.*otodată, organul de cercetare va ţine cont de nivelul de cunoştinţe şi de eperienţa de viaţă aleadolescentului pentru a alege cele mai adecvate modalităţi de discuţie.

în ce priveşte tactica ascultării martorilor în etate, aceasta se va sta#ili în funcţie de gradul deevoluţie a psi%icului. 'rimele simptome de îm#ătrnire vi$ea$ă potenţialul perceptiv şi se manifestă prinscăderea posi#ilităţilor de percepţie vi$uală şi auditivă. Ca regulă, ele apar la vrsta de =@-=+ ani, deşi launele persoane se pot o#serva mult mai devreme. 'e măsura înaintării în vrstă, regresia psi%ică devinemai accentuată. 'e lngă scăderea evidentă a capacităţilor perceptive, apar elemente de disfuncţie agndirii, memoriei şi vor#irii, persoanele în vrstă devin suspicioase, suscepti#ile şi irita#ile.

Conduita tactică a organului de anc%etă, a magistratului tre#uie să se #a$e$e pe cunoaşterea particularităţilor caracteristice martorului în etate. întruct persoanele de aceeaşi vrstă pot aveadeficienţe diferite, pe lngă trăsăturile generale menţionate proprii lor, necesită a fi cunoscute şi unele

 particularităţi individuale. în acest scop organul de urmărire penală va întreprinde activităţi pentruo#ţinerea informaţiei necesare privind modul de viaţă, preocupările, starea sănătăţii, interesele şiatitudinea, în special, faţă de lege şi dreptate. Informaţii de acest gen pot fi căpătate în urma contactuluicu persoanele apropiate martorului sau procednd în preala#il la o discuţie cu el.

*ot la fa$a introductivă, organul care conduce ascultarea tre#uie să informe$e persoana asupracalităţii procesuale de martor,

familiari$nd-o, totodată, cu o#ligaţiunile şi drepturile de care dispune conform legislaţiei procesual-penale în vigoare. acă după discuţia în preala#il se o#servă că martorul de vrstă înaintatăacceptă calitatea procesuală ce i se oferă şi că se află într-o stare psi%ologică de încredere şi #inevoitoare,

se va trece la relatarea li#eră a faptelor şi împre"urărilor ce constituie o#iectul ascultării.4a finele relatării li#ere, se va interveni cu între#ări pentru preci$area anumitor momente dindeclaraţiile martorului, completarea sau verificarea acestora. Interogarea tre#uie să se desfăşoare într-oatmosferă calmă şi respectuoasă. unt contraindicate formulările care pot "igni personalitatea martorului.

0numite particularităţi specifice are şi ascultarea martorilor %andicapaţi, în special, a persoanelor surde şi surdomute, care nu de puţine ori sunt pre$ente la locul săvrşirii actelor antisociale. upă cumeste cunoscut, legislaţia procesual-penală în vigoare (art. + al C'') nu admite participarea la proces încalitate de martor a persoanelor care, datorită defecţiunilor fi$ice sau psi%ice, nu sunt în stare să perceapăşi să reproducă corect fapte şi împre"urări de fapt cu semnificaţie pro#antă. 0ceastă normă procesual nutre#uie tratată în mod a#solut, după cum se procedea$ă uneori. 2a nu se referă la persoanele surde şisurdomute care, în ma"oritatea ca$urilor, sunt dotate cu o perfectă sistemă de recepţie vi$uală, aceastaasigurndu-le mari posi#ilităţi de o#servare. în practică s-a dovedit că surdomuţii, spre eemplu, fiea$ă

la maimum semnalmentele persoanelor implicate în activitatea infracţională, descriu cu mare eactitatevestimentaţia lor, tot felul de alte o#iecte din spaţiul respectiv.  9ără a intra în alte discuţii asupraaspectului procesual al pro#lemei în cau$ă, menţionăm că pre$enţa deficienţelor auditive şi de eprimarenu eclude participarea persoanelor surde şi surdomute la proces în calitate de martori dacă ei au o#servatfapte şi împre"urări de natură să contri#uie la soluţionarea "ustă a cau$ei.

*actica ascultării persoanelor surde şi surdomute este în funcţie de gradul de pregătire amartorului şi, fireşte, de raportul de legătură a acestuia cu cau$a. 'rin urmare, organul de urmărire penală,are datoria să se informe$e în preala#il asupra acestor împre"urări. Cu acest prile" este indicat ca la etapade pregătire să se sta#ilească instituţia de instruire a martorului surd sau surdomut pentru a o#ţineinformaţia respectivă referitoare la capacităţile şi nivelul de cunoştinţe ale acestuia. e recomandă cainterpreţii - participanţi o#ligatorii la acest act de cercetare - să fie selectaţi tot din cadrul instituţiilor deinstruire a persoanelor %andicapate.

0scultarea propriu-$isă poate pleca de la o convor#ire în preala#il în cadrul căreia organul "udiciar va preci$a o#iectul ascultării şi după aceasta va averti$a martorul despre faptul că are o#ligaţia sădepună mărturii numai despre ce a recepţionat şi că, în ca$ contrar, săvrşeşte o infracţiune de mărturiemincinoasă. în continuare martorul este invitat să epună cele o#servate în legătură cu fapta în cau$ă.

Page 97: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 97/124

acă relatarea li#eră decurge anevoios, se recomandă trecerea la interogatoriu. 2vident, se va evita totulce poate contri#ui la apariţia unei stări de nervo$itate, cunoscut fiind faptul că %andicapaţii, în mareama"oritate, sunt sensi#ili la comportările neadecvate stării lor.

&2 (3* Pr0ie$ta,i un plan #e a$,iuni 4n 'e#erea pre-.tirii au#ierii9 uneiper%0ane $e %ufer. #e #e/a+ilit.,i a 0r-anel0r #e au/ 1i #e '0r+ire

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim

+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPTDEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr &

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. Cercetarea crii!alistică a urel"r create #e i,l"acele #e

tra!sp"rt.!!(2* Repr0#u$e,i $riteriile #e $la%ifi$are a urmel0r $reate #e mi>l0a$ele #etran%p0rtBrmele create de mi"loacele de transportCa o#iecte creatoare de urme su# aspect criminalistic, mi"loacele de transport se pre$intă su# treicategorii7 cele autopropulsate sau acţionate mecanic, cele de tracţiune animală şi cele acţionate

manual 'rima se pre$intă in mai multe varietăţi, inclu$nd camioanele, auto#u$ele şitrolei#u$ele, tractoarele, autoturismele şi motocicletele. intre mi"loacele de transport cutracţiune animală prevalea$ă căruţele şi săniile, iar din cele acţionate prin eforturile fi$ice aleomului o răspndire vastă au #icicletele.

Page 98: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 98/124

In ca$ul unui accident de circulaţie, ca şi in cel al folosirii mi"loacelor de transport la săvrşireaunei infracţiuni, acestea pot forma urme de mare valoare criminalistică. 4a faţa locului potapărea urme-formă, care reproduc construcţia eterioară a părţii de contact, precum şi urme-materie su# formă de resturi de o#iecte sau su#stanţe.n funcţie de natura suprafeţei pe care se circulă, se pot crea urme de adncime şi de suprafaţă,statice şi dinamice, de stratificare şi de destratificare. Brmele create de roţile mi"loacelor detransport vor fi de natură statică In ca$ul rulării normale a acestora şi dinamice dacă s-a frnat.

Brmele tălpilor de sănii, fireşte, sunt dinamice.&i"loacele de transport creea$ă urme şi, concomitent, pot figura ca o#iecte purtătoare de urme.0stfel, in ca$ul unei lovituri sau tamponări, pe unităţile de transport se pot crea urme-formă delovire7 adncituri, rupturi, precum şi urme-materie su# formă de resturi de su#stanţe7 ulei,

 #en$ină, pelicule de vopsea, fi#re de îm#răcăminte, pete de snge etc

!&()* Anali/a,i pr0$e%ul #e #e%$0perire9 fi"are 1i ri#i$are a urmel0r l.%ate #epneurile mi>l0a$el0r #e tran%p0rtescoperirea, fiarea şi ridicarea urmelor mi"loacelor de transport se reali$ea$ă în cadrulcercetării la faţa locului prin aplicarea metodelor şi mi"loacelor te%nico-ştiinţifice de care dispun

organele de cercetare şi urmărire penală şi care sunt aplicate la cercetarea altor urme aleinfracţiunii.&i"locul esenţial de descoperire a acestora este cercetarea locului faptei, care poate pre$entadouă situaţii determinate în ceea ce priveşte cercetarea urmelor. 'rima constituie ca$urile unoraccidente rutiere cnd mi"loacele de transport au rămas la faţa locului. în atare situaţii,interesea$ă urmele ce pot confirma conduita participanţilor la accident. e va insista, în special,asupra urmelor de frnare şi de derapare, a celor de sol şi a o#iectelor că$ute de pe mi"locul detransport in locul loviturii sau trrii "ertfei, precum şi a altor urme, cum ar fi deteriorărilemi"locului de transport, care pot conduce la determinarea pricinii şi mecanismului accidentului încau$ă.9iarea în aşa ca$ impune efectuarea acţiunilor de măsurare a urmelor în raport cu elementele

traseului de circulaţie, cu mi"locul de transport, cu cadavrul şi cu alte o#iecte cu careautove%iculul a venit în contact.atele o#ţinute se consemnea$ă în procesul-ver#al şi în planul-sc%iţă desenat la faţa locului.Concomitent acţiunilor de măsurare, urmele semnalate se vor fotografia după regulile defotografiere a locului faptei, aplicndu-se pe larg metodele fotografice cunoscute, în special, ceafotometrică.0 doua situaţie se referă la ca$urile cnd mi"locul de transport a dispărut de la locul accidentuluisau a unei fapte penale pentru săvrşirea căreia acesta a fost folosit. Li$avi de urmele menţionateanterior situaţia dată impune căutarea şi cercetarea urmelor care ar putea contri#ui la urmărireami"locului de transport dispărut sau folosit de infractor şi, în cele din urmă, la identificarea lui.0tt urmele-formă, ct şi cele resturi de materie se vor descrie detaliat in procesul-ver#al ca

ulterior să fie fotografiate şi ridicate prin mularea celor de adncime şi transferarea celor desuprafaţă, folosin-du-se materialele aplicate urmelor de picioare.

!2 (3* Numi,i tipurile #e e"perti/. 1i f0rmula,i 4ntre+.rile 4n fa,a l0r 4nurm.t0area %itua,ie5 6La l0$ul #e %.'4r1ire a unei tamp0n.ri #e piet0n9 pepartea $ar0%a+il. au f0%t #epi%tate #0u. urme #inami$e #e fr4nare9 2$i0+uri #e pla%ti$ tran%parent pe $ar0%a+il mai multe parti$0le #e '0p%ea%0li#. #e%prin%e #e la $ar0%eria unui tran%p0rt ne$un0%$ut 0 urm. #el0'ire 4n /0na 10l#ului 'i$timei

 Subiectul II. )etodica cercetării infracţiunii de omor.

6.(3) escrieţi caracteristica criminalistică a infracţiunilor de omor.

Page 99: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 99/124

6.6(+) 0nali$aţi acţiunile procesuale desfăşurate la etapa iniţială de cercetare aomorului.

6.3(1) 2stimaţi posi#ilităţile de identificare a victimei omorului urmat dede$mem#rarea sau desfigurarea cadavrului.

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE

(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr &3

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. Identificarea persoanelor după semnalmente.

!!(2* Interpreta,i n0,iunea met0#ei 6 p"rtretului "rbit &etoda portretului vor#itQ, care reprezintă un sistem ştiinţific de descoperire şi comparare a

 semnelor şi trăsăturilor eterioare ale persoanelor sau cada#relor necunoscute in #ederea

identificării făptuitorului, a #ictimei sau a altei persoane implicate&

!&()* Spe$ifi$a,i %ferele #e apli$are a met0#ei 6p0rtretului '0r+it 4na$ti'itatea #e urm.rire penal. 1i $ara$teri/a,i -rupele #e %emnalmentef0l0%ite la $rearea p0rtretului '0r+it

&etoda portretului vor#it îşi găseşte aplicare în mai multe domenii de activitate ale organelor deanc%etă şi urmărire penală7

  la identificarea infractorilor şi a cadavrelor de către martori8  la urmărirea infractorilor ce se ascund şi a condamnaţilor fugiţi de su# pa$a legală sau din penitenciare8

  la identificarea persoanelor prin eperti$a criminalistică fotoportretică8  la modelarea fi$ionomiei cadavrelor necunoscute după craniu.. Identificarea infractorilor şi a cada#relor de către martori

Page 100: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 100/124

'rintre multiplele metode de investigare criminalistică privind sta#ilirea autorului unei fapte penale se înscrie şi identificarea acestuia în #a$a recunoaşterii lui de către martorii oculari sauvictimă.'revă$ută de legislaţia în vigoare în categoria acţiunilor procesuale de investigare a infracţiunilor (art. :: C.'.'.), dar şi reglementată de legislator în mod distinct (art. :+ C.'.'.), recunoaşterea

 persoanelor şi cadavrelor ca metodă de constatare a identităţii acestora este folosită intens decătre practicieni. Cercetarea unor categorii de infracţiuni, ca de eemplu ca$urile de mituire,

năvălirile tl%ăreşti, violurile, ecroc%eriile, este de neconceput in afara pre$entării sprerecunoaştere.In contetul celor semnalate e de preci$at că identificarea infractorului, ca şi a cadavruluinecunoscut, tre#uie să fie reali$ată în corespundere cucerinţele prevă$ute de lege, prin aplicarea anumitor procedee tactice pentru asigurareao#iectivitătii re$ultatelor.9ără a intra in detalii asupra pro#lemei, ea aparţinnd de tactica criminalistică, menţionăm că înesenţă identificarea prin recunoaştere are drept reper compararea semnalmentelor eterioare alefăptuitorului sau cadavrului cu trăsăturile acestora memori$ate în urma contactului avut insituaţia infracţiunii sau în alte împre"urări. 5euşita ei, fireşte, e în funcţie in ultimă instanţă devolumul semnalmentelor reţinute de cel ce8 urmea$ă să recunoască.

upă cum e cunoscut, una din regulile de #a$ă ale pre$entării spre recunoaştere prevede ca persoana c%emată să recunoască, mai înti tre#uie să descrie, fiind ascultată de organul "udiciar,semnalmentele persoanei cu care a contactat iniţial. 2 necesar să se actuali$e$e prin descrieredetaliată principalele trăsături eterioare memori$ate, pentru a se crea o imagine ct de ctapropiată persoanei ce urmea$ă a fi identificată.upă aceasta va urma pre$entarea spre recunoaşterea propriu-$isă în cadrul căreia martorul sauvictima tre#uie să concludă asupra identităţii, făcnd trimiteri la trăsăturile coincidente sau, înca$ contrar, la cele ce diferă.escrierea trăsăturilor în #a$a cărora se reali$ea$ă recunoaşterea se face în cadrul unei relatărili#ere pe parcursul căreia martorul sau victima, fireşte, foloseşte terminologia sa proprie. 'rinintermediul între#ărilor de preci$are, cele epuse de martor sau victimă vor fi încadrate inlim#a"ul portretului vor#it.'re$entarea spre recunoaştere a cadavrelor necesită efectuarea unor acţiuni preala#ile,insistndu-se la o toaletare a feţei, aran"area coafurii, a o#iectelor de îm#răcăminte.'. 7plicarea portretului #orbit In acti#itatea de urmărire a infractorilor 

Bn alt domeniu de aplicare practică a portretului vor#it îl constituie urmărirea învinuiţilor sauinculpaţilor ce se sustrag de la răspunderea penală, precum şi a condamnaţilor evadaţi din

 penitenciare. 2vident pentru ca aceştia să fie recunoscuţi, persoanele cu funcţie de urmărireoperativă tre#uie să dispună de date privind semnalmentele eterioare.In #a$a relatărilor martorilor, a datelor fiate prin intermediul comisariatelor militare sau ainstituţiilor medicale, precum şi după fotografii, se descrie eteriorul celui urmărit, strict după

metoda portretului vor#it. Inca$ul deţinuţilor evadaţi din penitenciare se va folosi fotografia de identificate a acestora,reali$ată după regulile fotografiei "udiciare operative.0tunci cnd nu se dispune de fotografii, persoana căutată poate fi modelată prin întocmireasc%iţei de portret, a portretului fotocompus, a unor compo$iţii o#ţinute prin mi"loace te%nicespeciale. Constituirea portretului ipotetic al persoanei urmărite se reali$ea$ă de către undesenator sau pictor, după semnalmentele furni$ate de martori ori victimă. 'entru a înlesnidescrierea semnalmentelor, martorului sau victimei i se propune spre o#servare fotografii sauimagini video ale mai multor persoane pentru a selecta trăsăturile persoanei percepute anterior.9iind în esenţă un model grafic, sc%iţa de portret in situaţii favora#ile privind descriereasemnalmentelor poate fi adusă pnă la asemănarea cu persoana supusă urmăririi, şi deci să

contri#uie la identificarea acesteia (fig. >1!.0ltă modalitate de modelare a persoanei urmărite o constituie portretul fotocompus, cunoscut în practică su# denumirea de fotorobot. întocmirea unui atare portret are ca scop crearea uneiimagini fotografice similare cu cea a persoanei supuse urmăririi. Cu acest prile" se folosesc

Page 101: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 101/124

fragmente de elemente faciale ale diferitelor persoane, din care martorul sau victima leselectea$ă pe acelea care seamănă cu cele ale persoanei in cau$ă. in elementele selecţionate seasam#lea$ă o imagine fotografică unică, care apoi se reproduce în numărul necesar activităţii deurmărire. 4a etapa incipientă fotografia model se compunea din trei părţi, $one ale feţei7 a)superioară, cuprin$nd fruntea şi părul8 #) na$ală, inclu$nd nasul, oc%ii şi sprncenele8 c)

 #ucală, conţinnd gura şi #ăr#ia.Iniţiat în #a$a principiului dat, fotoro#otul a evoluat, perfecţionndu-se în urma implementării

celor mai sofisticate te%nici. 0ctualmente de o aplicare deose#ită se #ucură aşa-numitul sintezator fotografic. Constituind în fond o variantă a fotoro#otului, procedeul în cau$ă presupune reali$area unui monta" de părţi faciale pe un ecran cu a"utorul a trei sau mai multordispo$itive de proiectare încorporate într-un utila" special. în acest scop se recurge şi la te%nicade calcul electronică, care după cum pro#ea$ă eemplele din practică, este cea mai utilă. înliteratura de specialitate se afirmă că portretul ro#ot computeri$at repre$intă varianta cea mai

 perfecţionată a fotoro#otului, fiind aplicat la constituirea figurilor ipotetice nu numai asemnalmentelor descrise, dar şi a celor material-fiate în fotografii, filme, pelicule video, sc%iţe(fig. >4!.

1. %pertiza fotografiei de portret 

0cest gen se încadrea$ă in categoria eperti$elor criminalistice consacrate identificării

 persoanelor implicate în cercetarea penală, precum şi a cadavrelor.;#iectul de studiu al eperti$ei portretului îl constituie imaginea fotografică, ea repre$entndforma material-fiată a elementelor morfologice eterioare ale unei persoane sau cadavru.în ca$urile necesare, imaginile fotografice pot fi suplinite cu materiale radiografice, video şicinematografice, cu desene-sc%iţe şi alte forme de fiare a semnalmentelor.'ot fi eaminate fotografiile eecutate după toate modalităţile de epunere7 destinate pre$entăriispre recunoaştere, de documente, artistice, de amatori, individuale sau în grup.2pertul tre#uie să soluţione$e următoarele pro#leme principale7

  dacă două sau mai multe fotografii repre$intă imaginea unei şi aceleiaşi persoane8  dacă fotografia în cau$ă repre$intă o anumită persoană8  dacă persoana interesată figurea$ă pe fotografia în grup. 5eali$area acestor sarcini aleeperti$ei fotografiei de portret se #a$ea$ă

 pe eaminarea comparativă a întregului comple de semnalmente anatomice (seul, vrsta,forma corpului şi a feţei, amplasarea, mărimea şi forma trăsăturilor feţei), precum şi a semnelor

 particulare (pete, cicatrice, negi, aluniţe, tatua", diverse malformaţii). în ca$ul fotografiilorartistice sau de amatori, anali$a şi compararea trăsăturilor eterioare se vor face după aducereaimaginilor la aceeaşi scară.2aminarea de comparare se efectuea$ă prin diferite metode tradiţionale sau mai recente alecriminalistica, prevalnd cele de confruntare şi con-trapunere, de proiecţie a punctelor comune şide măsurare a valorilor ung%iulare.4. )odelarea după craniu a fizionomiei cada#relor necunoscute

în situaţia unui cadavru necunoscut ce pre$intă doar sistemul osteologic, un studiu al craniului poate conduce la o#ţinerea de date utile sta#ilirii personalităţii celui decedat şi c%iar aidentificării sale.acă se dispune de fotografia unei (sau mai multor) persoane dispărute, căreia se presupune că îiaparţine sc%eletul, se va întreprinde o eperti$ă de antropologie criminalistică care, prin metodasupraproiecţiei, se va conclude asupra identităţii sau lipsei acesteia. )etoda supraproiecţiei

constă în o#ţinerea a două negative la aceeaşi scară7 unul al craniului, fiat în po$iţia identică cucea a capului din fotografia dispărutului şi altul reprodus de pe fotografia celui dispărut, fiind

 proiectate concomitent pe un ecran comun. Imaginea negativelor suprapuse se eaminea$ă învederea determinării coincidenţei sau necoincidenţei elementelor morfologice ale feţei.0ctualmente, specialiştii în domeniu recurg insistent la te%nici moderne, în special la mi*loacele

de calcul electronice, care asigură o eficienţă sporită a metodei in discuţie.'e plan ştiinţific metoda supraproiecţiei craniului cadavrului şi fotografiei persoanei dispărute se #a$ea$ă pe principiul antropologic, potrivit căruia se constată legităţi de corelaţie între sistemulosos al craniului şi elementele faciale.

Page 102: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 102/124

'e acest principiu se #a$ea$ă şi metoda de reconstituire a trăsăturilor faciale după craniu. 'racticreconstituirea se reali$ea$ă în trei etape9

 In prima se va întocmi portretul vor#it după elementele caracteristice privind seul, vrsta, rasa,forma, dimensiunile şi po$iţia frunţii, nasului, urec%ilor, oc%ilor, #u$elor şi a #ăr#iei, determinatede către specialistul antropolog. In a doua etapă, pe #a$a portretului vor#it, prin concursul

 pictorului portretist, se reali$ea$ă reconstituirea grafică a feţei după elementele de #a$ă alecraniului cadavrului neidentificat.

 In ultima etapă, pe #a$a reconstituirii grafice, se trece la reconstituirea plastică a fi$ionomiei.&etoda în cau$ă, nominali$ată Aerasimo#, după numele autorului ei, constă în reconstituirea deţesuturi moi ale capului prin aplicarea pe craniul cadavrului necunoscut a materialului plastic dinceară sculpturală în limitele de grosime dictate de sistemul osos al craniului. &odelul sculpturalo#ţinut poate fi fotografiat după regulile fotografiei operative de recunoaştere şi pre$entaterudelor şi altor persoane apropiate celui dispărut pentru recunoaştere.

!2(3* La $er$etarea $au/ei #e $0rupere9 mart0rul SBi'0l a #e$larat 4n $a#rulau#ierii $.5 La !) #e$em+rie &:!:9 0rele !352:9 #epla%=n#u;%e %pre $a%.prin par$ul Valea M0ril0r9 %;a a1e/at pe 0 +an$.9 #e un#e a './ut $um pe

+an$a 'e$in. DI0nel G per%0an. $u fun$,ie #e r.%pun#ere #in $a#rulIn%pe$t0ratului Fi%$al a primit 0 %um. #e +ani (#0lari ameri$ani* #e la0mul #e afa$ere RDumitra1$u9 pe $are 4l $un0a1te #e mai mult timp9 4n%$8im+ul pr0mi%iunii #e a;i %0lu,i0na p0/iti' pr0+lema

E%tima,i #a$. #e$lara,iile mart0rului SBi'0l p0t fi 'erifi$ate prina$,iuni e"perimentale 1i $are ar fi f0rmele a$e%t0ra

 Subiectul II. Expertiza c"plexă&! (2* Defini,i $0n$eptul $riminali%ti$ al e"perti/ei >u#i$iare 1i $elei $0mple"e) n ca$ul în care constatarea vreunei circumstanţe ce poate avea importanţă pro#atorie în cau$a

 penală este posi#ilă numai în urma efectuării unor investigaţii în diferite domenii, se dispuneeperti$a compleă.(6) n #a$a totalităţii datelor constatate în cadrul eperti$ei complee, eperţii, în limitelecompetenţei lor, formulea$ă conclu$ii despre circumstanţele pentru constatarea cărora a fostdispusă eperti$a.(3) 2pertul nu are dreptul să semne$e acea parte a raportului de eperti$ă compleă ce nu ţinede competenţa sa.

E"perti/a simple, efectuate de către un specialist dintr-un anumit domeniu de activitate ori decte ori organul de cercetare penală constată că pentru sta#ilirea anumitor fapte sau împre"urări de faptsunt necesare cunoştinţe speciale. în acest ca$ specialistul de sine stătător eaminea$ă materialele puse ladispo$iţia sa, pre$entnd un raport de eperti$ă cu conclu$ii asupra pro#lemelor înaintate de către organulde urmărire penală8

&& ()* E'i#en,ia,i 1i e"emplifi$a,i elementele #i%tin$ti'e ale e"perti/ei$0mple"e 1i a $elei efe$tuate 4n $0mi%ie

- efectuate de o comisie - un colegiu de specialişti dintr-unanumit domeniu. 0stfel, se înfăptuiesc eperti$ele repetate, dar şi unele eperti$e primare, dacă

 pro#lemele ce urmea$ă a fi clarificate pot influenţa în mod direct soluţionarea cau$ei, de eemplu,eperti$a psi%iatrică pentru a determina responsa#ilitatea autorului faptei penale, medico-legală pentru asta#ili cau$a aşa-numitor erori medicale cu consecinţe grave ş.a.8

- compleă, la care îşi dau concursul, cooperea$ă specialişti din domenii diferite. 4a această

eperti$ă împre"urările cau$ei sau mi"loacele materiale de pro#ă se supun unei eaminărimultidisciplinare, în #a$a re$ultatelor o#ţinute făcndu-se conclu$ieunică.

Arti$0lul !? 2perti$a de comisie

Page 103: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 103/124

() 2perti$ele complicate şi contraeperti$ele se efectuea$ă de o comisie din cîţiva eperţi deacelaşi profil. 4a cererea părţilor, în componenţa comisiei de eperţi pot fi incluşi eperţiiinvitaţi de ele. 2perţii se consultă între ei şi, a"ungînd la o opinie comună, întocmesc un raportunic, pe care ei toţi îl semnea$ă. acă între eperţi eistă de$acord, fiecare dintre ei pre$intăraport separat cu privire la toate între#ările sau numai cu privire la acele între#ări pe margineacărora eistă de$acord.(6) Cerinţa organului de urmărire penală sau a instanţei de "udecată ca eperti$a să fie efectuată

de o comisie de eperţi este o#ligatorie pentru şeful instituţiei de eperti$ă. acă eperti$a este pusă în sarcina instituţiei de eperti$ă, conducătorul ei este în drept să organi$e$e efectuareaeperti$ei în mod colegial.

Arti$0lul !?3 2perti$a compleă() n ca$ul în care constatarea vreunei circumstanţe ce poate avea importanţă pro#atorie încau$a penală este posi#ilă numai în urma efectuării unor investigaţii în diferite domenii, sedispune eperti$a compleă.(6) n #a$a totalităţii datelor constatate în cadrul eperti$ei complee, eperţii, în limitelecompetenţei lor, formulea$ă conclu$ii despre circumstanţele pentru constatarea cărora a fostdispusă eperti$a.

(3) 2pertul nu are dreptul să semne$e acea parte a raportului de eperti$ă compleă ce nu ţinede competenţa sa.

&2 (3* E'alua,i -enurile #e e"perti/e >u#i$iare $0mple"e $are %e impun 4n%itua,ia $er$et.rii unei infra$,iuni #e 'i0l9 urmat. #e 0m0r $u#e/mem+rarea $a#a'rului'ractica unităţilor de eperti$ă demonstrea$ă că organele de urmărire penală de cele mai multe

ori apelea$ă la următoarele genuri de eperti$ă compleă7- medico-legală şi criminalistică în vederea sta#ilirii naturiiurmelor, direcţiei şi succesiunii împuşcăturilor, modului în care au fost aplicate o#iectele cu care

a activat agresorul8- medico-legală şi autorutieră pentru a determina mi"locul de transport care a lovit sau a călcatvictima, po$iţia acesteia în momentul accidentului8 natura urmelor şi a le$iunilor corporale.

- medico-legală şi c%imică sau #ioc%imică care asigură sta#ilirea împre"urărilor şi su#stanţelor care au provocat intoicaţii în masă8

- #alistică şi c%imică sau #alistică şi fi$ico-c%imică la cercetarea muniţiilor, materialelor eplo$ive şi a armelor de foc aplicate la comiterea anumitor infracţiuni8

- te%nică a documentelor şi c%imică pentru sta#ilirea modului şi a materialelor folosite lacorodarea tetului documentului, la determinarea falsului prin adăugire şi refacere de tet etc.

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 >

? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

Page 104: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 104/124

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAAUNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPTDEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ TEST nr &

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. +alsul $n documente!!(3) Defini,i n0,iunea #e #0$ument 1i #e fal% 4n #0$umenteîn criminalistică, falsul în documente figurea$ă su# două aspecte7 intelectual şi material. 9alsulintelectual constă în atestarea faptelor sau împre"urărilor într-un act scris ce nu corespund

realităţii. 4a această categorie de fals se referă #onurile de livrare fictivă a unor #unuri materiale,actele privind alterarea mărfurilor, adesea fa#ricate fictiv de către persoanele cu atri#uţii deserviciu la agenţii economici de stat, alte acte prin care se atestă fapte neadevărate.ta#ilirea falsului intelectual reclamă efectuarea unei complee activităţi de cercetarecriminalistică, nu de puţine ori #a$ată şi pe concursul specialiştilor în alte domenii (conta#ilităţii,economiei şi comerţului, finanţelor şi activităţii #ancare, te%nologiei de producţie industrială sauagrară).9alsul material constă în modificarea conţinutului iniţial al documentelor preeistente. 2l poateavea diverse forme, cele mai frecvente fiind modificarea conţinutului iniţial al documentului prin$nlăturare, adăugire sau refacere de tet şi contrafacerea recizitelor în documentele

 preeistente, în special a semnăturilor, impresiunilor instrumentelor de autentificare (ştampilelor)

şi sc%im#area fotografiilor 

!&()* Anali/a,i in#i$ii fal%ului reali/at prin 4nl.turare 1i a#.u-ire #e te"tînlăturarea de tet este una din modalităţile frecvent aplicate la falsificarea actelor scrise. înfuncţie de modul in care s-a operat, deose#im înlăturarea mecanică şi c%imică. înlăturareamecanică constă în ştergerea

 parţială sau totală a scrisului prin ră$uire sau radiere cu diferite o#iecte (lamă, arc, radieră etc.)înlăturarea prin ştergere, deoarece este însoţită de acţiuni mecanice asupra suportului, produce unşir de modificări fi$ice ale %rtiei, ele pre$entnd elemente caracteristice ale falsului, urme aleştergerii. 0cestea sunt7) su#ţierea %rtiei în locul ră$uirii sau radierii86) scămoşarea %rtiei, starea dislocată a particulelor de %rtie83) lipsa luciului în $ona deteriorată prin ştergere8:) vătămarea elementelor de protecţie şi ale celor tipografice, dacă documentul are atareelemente8+) afectarea elementelor grafice învecinate8=) pre$enţa unor resturi de coloranţi din tetul înlăturat.In ca$ul cnd pe suprafaţa afectată prin ştergere s-a depus un nou tet, acestuia îi va ficaracteristic7 deose#irea coloranţilor folosiţi şi difu$ia cer-nelurilor în părţile laterale alescrisului, dar şi în profun$imea %rtiei, pnă la pătrunderea pe partea opusă a documentului.9alsul prin înlăturarea c%imică de tet se reali$ea$ă prin corodarea sau decolorarea scrisului cu

su#stanţe c%imice (acid citric, natricaustic, apă oigenată, sulfit de sodiu, soluţie de var etc).ecolornd tetul scris, su#stanţele c%imice acţionea$ă concomitent şi asupra suportului, %rtiaîşi pierde luciul, culoarea, elasticitatea. 'ot fi deteriorate de asemenea elementele de protecţie şicele tipografice, precum şi unele semne grafice învecinate.în criminalistică elementele caracteristice ale corodării de tet sunt următoarele7

Page 105: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 105/124

  $onele mate pre$ente pe suprafaţa documentului în locurile intervenţiei c%imicalelor8  fisurile de suprafaţă pre$ente pe sectoarele influenţate de c%imicale8  petele gal#ene pre$ente pe %rtia al#ă şi al#icioase pe %rtia color8  deteriorările elementelor de protecţie şi ale celor litografice8  decolorarea parţială a unor semne grafice învecinate8  resturile tetului înlăturat In ca$ul corodării incomplete a scrisului8  urmele de presiune, create de instrumentul cu care s-a scris tetul înlăturat.

; variantă aparte de fals prin înlăturarea tetului o constituie acoperirea scrisului sau a unorsemne grafice prin %aşurare sau prin pete de cerneală, tuş sau alţi coloranţi.2aminarea acestei categorii de fals are ca scop reconstituirea tetului înlăturat. 'rintre metodeleaplicate, mai efective s-au dovedit a fi metoda fotografiei separatoare de culori, eaminarea înlumină filtrată şi în radiaţii invi$i#ile.

!2(3* 7n $a#rul per$8e/i,iei 4n apartamentul $et.,eanului VStratan9 +.nuit #ere#a$tarea 1i f0l0%irea #e a$te fal%e au f0%t #epi%tate 1i ri#i$ate 3 re,ete $upre%$rip,ie me#i$al. a %u+%tan,el0r nar$0ti$e T0ate re,etele a'eauamprenta 1tampilei p0li$lini$ii nr!& 1i %emn.tura #in numele me#i$ului;1ef 

DStef0-l09 $u %emne $e pun la 4n#0ial. faptul $. re,etele 4n liti-iu au f0%teli+erate #e in%titu,ia pe $are a$e%ta 0 $0n#u$e Cer$etarea 'i/ual. are,etel0r re%pe$ti'e au pu% 4n e'i#en,. unele %emne #e fal% $a5 !* %tru$tura-rafi$. #i'er%. a literel0r 6p9 6l9 6n9 6- &* a%imetria #e%enel0r $e$0n%tituie %tema me#i$al. a in%titu,iei 2* tremur.turi 4n tra%eelea%$en#ente ale %emn.turii me#i$ului;1ef 1a  E%tima,i tipul e"perti/el0r 1i %ar$inile a$e%t0ra9 re/ult=n# #in $0n#i,iileenun,ate 4n %pe,.9 a#i$.9 4ntre+.rile a#re%ate %pre %0lu,i0nare e"per,il0r

 Subiectul II. 3eri'icarea #eclara$iil"r bă!uitului şi -!i!uitului.&?(2* I#enti#i$a,i a$ti'it.,ile pr0$e%uale 1i e"trapr0$e%uale #e 'erifi$are a#e$lara,iil0r +.nuitului 1i 4n'inuitului

0ctivitatea de verificare a declaraţiilor învinuitului sau #ănuitului se desfăşoară în trei fa$e. 4a prima fa$ă, după ce persoanelor participante li se aduce la cunoştinţă conţinutul şi sarcinileactivităţii ce urmea$ă a fi efectuată, drepturile şi o#ligaţiunile ce le revin potrivit legislaţiei învigoare, persoanei ale cărei mărturii se verifică, i se solicită să declare în mod succint totul ce sereferă la fapta cercetată şi la împre"urările în care ea a fost săvrşită. Celui ascultat i se potadresa-între#ări de preci$are, inclusiv cu privire la căile de deplasare.Brmea$ă apoi fa$a a doua de deplasare spre locul faptei. 'ersoana ale cărei declaraţii se verificătre#uie să ocupe în mi"locul de transport un loc comod pentru a putea indica direcţia deplasării.'e parcurs, acesteia i se pot adresa între#ări referitoare la direcţia deplasării, o#iectele şielementele distinctive ale traseului.9a$a a treia cuprinde relatările propriu-$ise ale învinuitului sau #ănuitului nemi"locit la faţalocului, fiarea acestora în procesul-ver#al şi prin aplicarea metodelor te%nice cunoscute(fotografierea, înregistrarea video şi pe #andă de magnetofon). Ca şi în ca$ul ascultării propriu-$ise, celui ascultat i se vor adresa între#ări de preci$are şi completare, solicitndu-i-se, totodată,acţiuni de demonstrare a faptelor şi împre"urărilor la care a făcut referiri.

&)()* E'i#en,ia,i pr0$e#eele ta$ti$e #e 'erifi$area la l0$ul infra$,iunii a#e$lara,iil0r +.nuitului 1i a 4n'inuitului

9ără a reproduce în detaliu prescripţiile procesuale prevă$ute asupra procesului-ver#al deascultare a #ănuitului şi învinuitului, menţionăm că din perspectiva tactică acest act de fiaretre#uie să corespundă anumitor cerinţe7

Page 106: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 106/124

Page 107: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 107/124

'e parcurs, acesteia i se pot adresa între#ări referitoare la direcţia deplasării, o#iectele şielementele distinctive ale traseului.9a$a a treia cuprinde relatările propriu-$ise ale învinuitului sau #ănuitului nemi"locit la faţalocului, fiarea acestora în procesul-ver#al şi prin aplicarea metodelor te%nice cunoscute(fotografierea, înregistrarea video şi pe #andă de magnetofon). Ca şi în ca$ul ascultării propriu-$ise, celui ascultat i se vor adresa între#ări de preci$are şi completare, solicitndu-i-se, totodată,acţiuni de demonstrare a faptelor şi împre"urărilor la care a făcut referiri.

&2 (3* E'alua,i elementele #e pre-.tire a 'erifi$.rii la fa,a l0$ului a#e$lara,iil0r +.nuitului 1i 4n'inuitului

Ca 1i 0ri$e alt. a$ti'itate pr0$e%ual.9 'erifi$area #e$lara,iil0r   4n'inuitului %au +.nuituluiprin repr0#u$erea a$e%t0ra la fa,a l0$ului pre%upune anumite a$,iuni #e pre-.tire. înainte de toate seva determina componenţa ec%ipei care se va deplasa la faţa locului. Lerificarea declaraţiilor la faţa loculuise face în pre$enta a doi martori asistenţi, pentru a asigura o#iectivitatea şi preîntmpina eventualeleîncercări de a contesta re$ultatele o#ţinute într-o fa$ă ulterioară a procesului penal. în ma"oritateaca$urilor verificarea declaraţiilor se desfăşoară în locuri pu#lice (case de locuit, unităţi de producţie saude deservire socială, stră$i sau în alte locuri cu acces larg ş.a.). 'entru menţinerea ordinii şi pa$a loculuifapte se impune deci includerea în componenţa ec%ipei a cola#oratorilor organelor de poliţie. în ca$urile

necesare se vor invita specialişti în domeniul criminalisticii, medicinei legale sau în anumite ramurite%nice, în ipote$a în care reproducerea declaraţiilor presupune utili$area anumitor mi"loace te%nice.0poi se vor lua măsuri de pregătire a o#iectelor cu a"utorul cărora învinuitul sau #ănuitul vor 

opera în vederea demonstrării activităţii lor şi a altor persoane implicate în activitatea infracţională.'refera#ile, #ineînţeles, sunt o#iectele originale, cu ecepţia ca$urilor cnd folosirea acestora repre$intăun anumit grad de pericol (arme de foc, eplo$ive) sau contravine normelor etice (cadavrul). în ataresituaţii o#iectele originale se înlocuiesc cu mula"e.

Bn capitol aparte repre$intă pregătirea mi"loacelor te%nico-criminalistice şi a celor de transport.2ste contraindicată şi c%iar imposi#ilă reali$area acestei activităţi fără a avea la dispo$iţie un mi"loc detransport, pentru ca ec%ipa de investigare să se poată deplasa la locul faptei.

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = >

= ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB Şeful Departamentului___________ 

Page 108: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 108/124

TEST nr &H

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. Expertiza balistică.

!!(2* Defini,i n0,iunea #e e"perti/. +ali%ti$. 1i #etermina,i 0+ie$tele 1i%ar$inile a$e%teia

!&()* F0rmula,i n0,iunea armei #e f0$ 1i anali/a,i me$ani%mele ei$0mp0nente

!2(3* Cla%ifi$a,i urmele f0l0%irii armel0r #e f0$ 1i #e$i#e,i a%uprainf0rma,iil0r $e p0t fi #e%prin%e #in anali/a preala+il. a l0r la fa,a l0$ului

 Subiectul II. Sarcinile cercetării cada#rului la faţa locului.&! (2* De%$rie,i %ar$inile $er$et.rii l0$ului #epi%t.rii unui $a#a'ru uman 1iparti$ularit.,ile $er$et.rii a$e%tuia la fa,a l0$ului

*actica eaminării eterioare a cadavrului la faţa locului cuprinde două fa$e7 eaminarea generalăşi eaminarea detaliată7

 %aminarea generală a cada#rului include7 fiarea po$iţiei cadavrului şi situarea lui la faţalocului8 starea eterioară a cadavrului şi a %ainelor de pe el8 uneltele, mi"loacele de pricinuire a morţii,descoperite pe sau alături de cadavru.

 %aminarea detaliată a cada#rului  presupune studierea minuţioasă a %ainelor, corpului,o#iectelor, actele descoperite asupra cadavrului.

&& ()* Anali/a,i pr0$e#eele #e fi"are f0t0-rafi$. a $a#a'ruluiîn conformitate cu regulile tactice, formulate In #a$a practicii generali$ate, la locul faptei se produc patru genuri de fotografii7 fotografia de orientare, fotografia-sc%iţă, cea de nod şi cea de detaliu.

 +otografia de orientare serveşte la fiarea locului faptei cu unul sau mai multe puncte deorientare. ; atare fotografie tre#uie să permită identificarea locului unde s-a săvrşit fapta ilicită. 4a faţalocului organul de cercetare sta#ileşte parametrul locului faptei şi concomitent fiea$ă punctele de reper ale acestuia. 2le pot fi ansam#luri de clădiri sau o singură clădire cunoscută după destinaţie (şcoală,spital, gară etc), diferite indicatoare de stră$i, #orne Nilometrice, un ia$, ru şi c%iar unele demente deordin topografic ale terenului desc%is (fig. &>!.

9otografia de orientare se reali$ea$ă In cadrul fa$ei tfe o#servare preliminară a locului faptei,naintea operaţiilor de cercetare In măsură să provoace modificări ale stării iniţiale a locului. 2a seeecută de la distanţa impusă de necesitatea încadrării corecte a întregii am#ianţe. Cu acest prile" se vor 

folosi aparatele cu, o#iective fotografice respective, tn situaţiile cnd amplasamentul locului faptei nu permite reproducerea acestuia pe o fotografie unitară, se va proceda la metoda panoramică. +otografia-sciţă se aplica pentru înregistrarea fotografică a locului propriu-$is al faptei, i$olat

de mediul încon"urător. Ca şi fotografia de orientare, se eecută la fa$a iniţială de cercetare, insistndu-seatt asupra

ta#loului în întregime al locului faptei, ct şi asupra tuturor o#iectelor din perimetrul acestuia.9otografia-sc%iţă poate fi unitară, cnd locul faptei este reprodus pe o singură fotografie, şi în

forma unei serii de fotografii, în care locul faptei este fiat pe sectoare. 9otografia în serii se aplică însituaţiile cnd forma locului faptei (două sau mai multe încăperi) eclude posi#ilitatea eecutării uneifotopanorame. ; variantă a fotografiei-sc%iţă în serii, indispensa#ilă fiării părţilor opuse ale o#iectelor voluminoase (ale unei maşini avariate), este fotografia contrară sau încrucişată, constnd în reproducerealocului faptei din două sau patru po$iţii diametral opuse (fig. &B!.

 +otografia de nod se referă la înregistrarea unor o#iecte apreciate ca fiind principale, datorităfaptului implicării lor în activitatea infracţională, sau care repre$intă consecinţele infracţiunii. Ca

 principale pot fi considerate cadavrul in ca$ul unui omor, mi"loacele de transport avariate în ca$ul unui

Page 109: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 109/124

Page 110: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 110/124

Page 111: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 111/124

 <oţiunea de Pmetodă criminalisticăQ poate fi definită ca o totalitate de acţiuni, operaţii şimi"loace, inerente însuşirii realităţii o#iective, privind cercetarea infracţiunilor. 4a nivel practic, metodelecriminalistice se pre$intă în forma unor măsuri, operaţii şi mi"loace te%nico-ştiinţifice, aplicarea căroraasigură eficienţa activităţii organelor "udiciare în vederea investigării şi prevenirii faptelor penale.

Ca şi orice altă ştiinţă de sine stătătoare, criminalistica ela#orea$ă metode proprii de cercetare,aplicnd date din diverse domenii ale ştiinţei contemporane. în anumite ca$uri, ea preia metodeleela#orate de alte ştiinţe, adaptndu-le la specificul cercetărilor criminalistice.

2la#orarea metodelor criminalistice este un proces continuu, dinami$at de necesităţile unei

 permanente perfecţionări ale activităţii organelor "udiciare.omeniul specific de aplicare a metodelor criminalisticii, aşa cum este sfera "ustiţiei, impune

anumite condiţii, cu care acestea tre#uie să fie în perfectă concordanţă. în primul rnd, indiferent deconţinutul şi destinaţia lor, metodele criminalistice tre#uie să fie ştiinţific argumentate, ceea ce presupunefondarea acestora att pe reali$ările proprii, ct şi pe cele ale

ştiinţelor eacte, precum şi apro#area lor practică. 'entru a ela#ora astfel de metode,criminalistica tre#uie să ţină cont de reali$ările in domeniile fi$icii, c%imiei, farmacologiei, #iologiei,

 psi%ologiei etc, şi, fireşte, de tendinţele practicii organelor "udiciare şi a celor de eperti$ă criminalistică.0poi, ceea ce se referă în întregime la activitatea organelor "udiciare, se cere ca metodele în

discuţie să se încadre$e în limitele cerinţelor legislaţiei în vigoare. 0plica#ile pot fi metodele cegarantea$ă determinarea o#iectivă a faptelor şi concomitent asigură totalmente drepturile celor implicaţiîn proces.

In fine, metodele criminalistice tre#uie să fie în deplină concordanţă cu normele etice, eclu$nd prin însuşi conţinutul lor umilinţa demnităţii persoanelor antrenate in procesul de cercetare criminalistică. <u pot fi admise ca fiind amorale şi deci nelegitime metodele #a$ate pe violenţă psi%ică, înşelăciune,ameninţare şi şanta".

0stfel, cum s-a relevat de"a, în #a$a propriilor studii aplicative, folosind pe scară largă reali$ările progresului te%nico-ştiinţific, criminalistica ela#orea$ă noi metode de cercetare, ceea ce a impus preocupări privind sistemati$area lor.

eşi pro#lema clasificării metodelor criminalisticii nu a fost lipsită de atenţie, ea nu poate ficonsiderată soluţionată complet. Bn studiu al literaturii de specialitate ar demonstra c%iar o disonanţă a

 po$iţiilor epuse. Bnii autori clasifică metodele discutate în două-trei, alţii în şapte-opt categorii . Bnul şiacelaşi fenomen, de eemplu, studierea şi generali$area eperienţei "udiciar-penale, e pre$entat diferit de

către autori7 fie ca o#iect de aplicare a metodelor criminalisticii6

, fie ca metodă criminalistică deinvestigare3, fie ca sursă informativă:.*otodată, o asemenea anali$ă a opiniilor demonstrea$ă, aceasta con-firmndu-se şi în practica

 "udiciară, că att la nivel teoretic, ct şi la cel utilitar, se folosesc trei categorii de metode.-  general 

 ştiinţifice, particular Dtiinţifice şi speciale.

&etodele general ştiinţifice sunt specifice tuturor formelor de activitate umană, fiind folosite cu prisosinţă in cercetările criminalistice. 0cestea sunt7

)  )etoda obser#aţiei. 'ercepţia imediată, originală şi consecventă, constituie forma iniţială,esenţială a procesului de identificare a o#iectelor, fenomenelor şi faptelor cu semnificaţii criminalistice.;rganul "udiciar nu percepe nemi"locit infracţiunea, însă ia cunoştinţă de ea prin contactul cu persoanelecare au remarcat fapta sau circumstanţele comiterii acesteia şi prin cercetarea directă, sau prin intermediuleperti$ei, a diferitelor o#iecte şi fenomene ce apar drept consecinţe ale actului delictuos şi care au

reflectat acţiunile infracţionale.In activitatea criminalistică, metoda o#servaţiei are anumite trăsături specifice. 9ără a efectua oanali$ă detaliată, menţionăm că însuşi grupa"ul o#iectelor decercetare criminalistică, practic nelimitat,

 presupune o#servaţii multilaterale, reali$ate su# diverse forme. ;#servaţia, efectuată de către organul deurmărire penală, diferă după conţinut şi modalitate, de la fapt la fapt, de la o acţiune procesuală la alta, dela un o#iect la altul. 2a poate fi efectuată nemi"locit de organul "udiciar, ca în situaţia cercetării la faţalocului, perc%e$iţiei, eperimentului "udiciar, interogării, pre$entării pentru recunoaştere, precum şi dealte persoane ca în ca$ul eperti$ei criminalistice sau al activităţii operative de recunoaştere.

2ficienţa aplicării metodei o#servaţiei e în funcţie de mai mulţi factori, de însemnătate primordială fiind cel al capacităţii sen$oriale. e aici re$ultă importanţa pe care o deţine aplicareami"loacelor te%nico-ştiinţifice de cercetare criminalistică (a lupelor, microscoapelor, mi"loacelor fotografice, utila"elor speciale de iluminare, inclusiv a celor cu radiaţii ultraviolete, infraroşii etc.) menite

să sporească posi#ilităţile percepti#ile şi, în ultimă instanţă, plenitudinea o#servaţiei.6)  )etoda măsurării. Lalorificarea cantitativă şi calitativă a diferitelor fenomene, procese şi

o#iecte materiale în raport cu spaţiul şi timpul constituie o condiţie indispensa#ilă pentru toate cercetărilecriminalistice. 'rin măsurare in criminalistică se determină7

Page 112: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 112/124

  interpo$iţia diverselor o#iecte, urme şi corpuri delicte in #a$a cărora devine posi#ilăreconstituirea ta#loului în ansam#lu al locului săvrşirii infracţiunii8

  vec%imea unor evenimente, ca7 timpul împuşcăturii, durata acţiunilor in situaţia unuieperiment "udiciar, vite$a de deplasare pe #a$a urmelor de frnare în ca$ul unui accident de circulaţieş.a.8

  forma şi dimensiunile urmelor create prin reproducerea construcţiei eterioare a o#iectelor materiale, în special a celor de mini şi picioare, ale celor produse de diverse instrumente, ve%icule ş.a.8

  volumul, greutatea, temperatura, concentraţia, gradul de re$istenţă, elasticitatea, densitatea,

alte caracteristici ale o#iectelor materiale.5eali$area măsurilor presupune aplicarea mi"loacelor te%nice respective.Cum se va remarca ulterior, trusele şi la#oratoarele criminalistice sunt dotate cu te%nicile

necesare, inclusiv cu instrumentar de înaltă preci$ie, de natură să asigure măsurări pnă la nivelmolecular.

3)  )etoda eperimentală. 5eproducerea administrată a unui fapt, activitate sau fenomen asigurăverificarea prin eperienţă, posi#ilitatea acestora de a eista in condiţii refăcute de timp şi spaţiu.

în criminalistică se disting7 eperimentul ştiinţific, care are drept o#iectiv verificarea ipote$elor şiideilor teoretice8 cel "udiciar, preconi$at de legislaţie ca acţiune de anc%etă şi cel de eperti$ă.

'rin intermediul eperimentului "udiciar, organul respectiv va verifica eventualitatea reali$ăriiunei acţiuni, capacitatea de a percepe şi dacă persoana posedă sau nu anumite deprinderi. în domeniuleperti$ei criminalistice, eperimentul constituie o fa$ă de eaminare şi un mi"loc de o#ţinere amodelelor de comparaţie.

:)  )etoda modelării. în linii generale, metoda constă în investigarea o#iectului de studiu prinintermediul cercetării modelului creat artificial al acestuia.

&etoda modelării este atestată în toate domeniile de cunoaştere şi activitate practică umană. 2aserveşte la verificarea practică a diferitelor proiecte de construcţii, instalaţii, maşini şi agregate, precum şia anumitor procese #iologice, sociale, te%nologice.

&etoda în cau$ă canali$ea$ă întreaga activitate de cercetare criminalistică, reali$ndu-se att informă materială, ct şi la nivelul imaginaţiilor mintale. 0rgumentul principal în susţinerea acestei te$e sedesprinde din conţinutul activităţii de urmărire penală, care presupune trecerea de la versiunea privindo#iectul de cercetare, adică de la modelarea logică a faptei, spre o activitate compleă de verificare afiecărui element al versiunii, #a$ate la etapa iniţială pe date suficient de modeste. &odelele create mintal

 pot fi materiali$ate în forma unui plan-sc%iţă de lucru, a unui mula", sc%emă, formulă ş.a., pnă lareconstituirea împre"urărilor săvrşirii faptelor. ; categorie aparte de modele criminalistice constituie portretul-sc%iţă, fotoro#otul, desenul grafic pe #a$a cărora organele respective nu de puţine ori o#ţin

succese vădite în demascarea infractorilor, identificarea cadavrelor, descoperirea o#iectelor tăinuite etc.

+)  )etoda comparaţiei. 'resupune confruntarea o#iectelor materiale în vederea determinăriiidentităţii sau apartenenţei la grup.

în criminalistică metoda comparaţiei este folosită ca procedeu de cunoaştere în cadrul cercetăriilocului faptei, perc%e$iţiei, pre$entării spre recunoaştere şi altele, precum şi la un nivel te%nico-ştiinţificavansat In cadrul eperti$ei criminalistice.

B! )etoda descrierii. e aplică în criminalistică in vederea fiării informaţiei pro#ante o#ţinutede către organul "udiciar prin contactul direct cu fiinţa sau o#iectul material in cadrul acţiunilor 

 procesuale (cercetarea la faţa locului, perc%e$iţia, pre$entarea spre recunoaştere, interogatoriul etc.) sau Inurma pre$entării de către persoanele cointeresate în proces (învinuitul, victima) a anumitor o#iecte. înactivitatea eperţilor criminalişti descrierea este inerentă procesului de cunoaştere a faptelor ceinteresea$ă organul "udiciar. *oate celelalte modalităţi de fiare a faptelor cu semnificaţie procesual

 penală, inclusiv fotografia, înregistrarea videomagnetică şi altele sunt doar forme auiliare menite săasigure însuşirea datelor pre$entate prin descriere.

în criminalistică metoda descrierii are specificul său determinat de mai mulţi factori, dintre caremenţionăm7

  reglementarea procesuală a activităţilor de cercetare criminalistică, a modului de fiare are$ultatelor o#ţinute. 4egislaţia în vigoare prevede anumite cerinţe asupra formei şi conţinutului tuturor actelor procesuale la redactarea cărora se utili$ea$ă metoda în discuţie8

  sfera practic nelimitată a o#iectelor de studiu criminalistic. atorită caracterului său

retrospectiv, investigarea criminalistică presupune eaminarea tuturor o#iectelor care într-un mod saualtul au reflectat fapta penală. în ma"oritatea ca$urilor acestea sunt multiple şi diverse. 9aţa locului, spreeemplu, se pre$intă printr-un spaţiu cu o mulţime ecesivă de o#iecte, a căror descriere nu este lesne deefectuat. &ultiple sunt, de regulă, şi o#iectele eperti$elor grafoscopice, "udiciar-te%nice a documentelor,

Page 113: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 113/124

traseologice, #alistice etc. 2forturile întreprinse în vederea clasificării o#iectelor de studiu criminalistic (aurmelor infracţiunii, desenelor papilare, armelor şi instrumentelor, a caracteristicilor maşinilor de scris, aimpresiunilor de ştampile falsificate etc.), facilitea$ă esenţial fiarea lor prin descriere.

pecificul metodei în cau$ă se manifestă, pe deKo parte, prin necesitatea utili$ării unui sistemlingvistic laconic şi, concomitent, epresiv la redactarea actelor procesual penale, iar pe de altă parte, prinaplicarea unui

lim#a" unificat, standard, ca în ca$ul descrierii semnalmentelor eterioare ale persoanelor în viaţăsau ale cadavrelor neidentificate, prevă$ut de metoda portretului vor#it, a elementelor caracteristice ale

desenelor papilare, a deprinderilor de a scrie materiali$ate în documente, a celor grafice ale maşinilor dedactilografiat, a altor o#iecte de eaminare criminalistică.

Categoria a doua de metode, frecvent aplicate în criminalistică, constituie cele particular ştiinţifice. 4a această categorie se referă metodele ce ţin de o#iectul de cercetare a unui domeniu ştiinţificaparte.

9iind în marea ma"oritate preluate în direct sau prin adaptare la specificul cercetărilor criminalistice din diverse ramuri ale ştiinţelor naturale, metodele din această categorie sunt atestate su#diverse denumiri, de eemplu Pmetode fi$iceQ, Pmetode de ramurăQ6, Pmetode adaptate la specificulcriminalisticiiQ3, Pmetode ştiinţifice şi te%niceQ:. In toate ca$urile însă se au în vedere, în primul rnd,metodele fi$ice sau fi$ico-c%imice, matematice şi antropologice.

 )etode fizice sau  fizico-cimice. intre multiplele metode fi$ice şi fi$ico-c%imice u$uale încercetările criminalistice menţionăm următoarele7

  )etoda optică inerentă activităţilor de cercetare pe teren, dar mai cu seamă celor de la#orator.în practică s-a demonstrat că sunt frecvente situaţiile cnd cercetarea la faţa locului nu se poate limita lao#servarea directă cu oc%iul li#er. 'entru depistarea o#iectelor minuscule, a urmelor microreliefate saucreate prin depuneri materiale impercepti#ile, organul "udiciar va apela la instrumente optice. *ruselecriminalistice cu care sunt dotate organele respective au in componenţa lor lupe simple şi speciale cudispo$itive de iluminare, cu piedestal, #inoculare, de cap. Ct priveşte eperti$ele dactiloscopice,

 #alistice, "udiciar-te%nice ale documentelor, grafo-scopice, precum şi cele privind reconstituirea întreguluidupă părţile de$mem#rate, acestea, în marea lor ma"oritate, de#utea$ă cu o eaminare microscopică.

   )etoda palpării fi$ice a suprafeţelor aplicată la identificarea şi deose#irea după relief ao#iectelor supuse eaminărilor criminalistice. Cunoscută şi su# denumirea de striagrafie, ea este inerentăeaminărilor o#iectelor din lemn, metal, masă plastică, a %rtiei, urmelor create de arme de foc pe

muniţie, de tot felul de instrumente. In criminalistică se folosesc att profilografele optico-mecanice, careînregistrea$ă re$ultatele palpării printr-o profilogramă, ct şi profilometrele ce indică gradul de nete$imeal reliefului.

  )etoda efectului de luminiscenţă, aplicată în criminalistică pe scară largă pentru identificareasau diferenţierea o#iectelor supuse eaminării prin depistarea pe suprafaţă sau în componenţa lor a unor elemente luminis-cente.

&etoda in cau$ă se foloseşte la depistarea urmelor invi$i#ile de mini, la cercetarea actelor suspecte de fals prin adăugire sau corodare de tet, la depistarea urmelor create de factorii suplimentari aiîmpuşcăturii, la evidenţierea petelor de ulei, clei, vopsea, snge, salivă, la diferenţierea tipurilor de %rtie,sticlă, manufactură, su#stanţe c%imice etc.

   )etoda con#ertizării electrono-optice, de asemenea aplicată frecvent în activitateacriminalistică de la#orator, constă în transformarea cu a"utorul converti$orului electrono-optic a energiei

invi$i#ile infraroşii în energie electrică, ulterior în energie vi$i#ilă. &etoda în cau$ă este, pe #unădreptate, indispensa#ilă la evidenţierea urmelor de snge, ulei, de vopsea, a indiciilor de fals îndocumente, a re$iduurilor în urma tragerii din arma de foc. 0ctualmente se folosesc converti$oare

 porta#ile şi de la#orator, staţionare.   )etoda difuzo-copiati#ă prin contact re$idă în difu$area (transferarea) unor su#stanţe

colorate de pe o#iectul de eaminare pe unul copiativ. Ca material copiativ se foloseşte %rtia de filtru saucea gelatinată (fotografică) umedă. 0ceasta i-a determinat pe unii autori să denumească metoda în cau$ăPcopiere umedăQ. Copierea nu necesită eforturi mari, dar de multe ori oferă re$ultatele scontate. ; foaiede %rtie su#ţire se fiea$ă pe o#iectul cercetat, fiind ulterior acoperită cu o foaie de %rtie de filtruîm#i#ată cu apă distilată. 0coperit cu o coală de pergament, materialul se pune la preş. 'entru transferarea

 prin difu$ie în gelatină, o coală de %rtie fotografică, se prelucrea$ă într-o soluţie de fia" fotografic, sespală în mod o#işnuit şi se usucă. înainte de a fi între#uinţată, %rtia se introduce în apă distilată caldă pe

:-+ minute, apoi se $vntea$ă şi se presea$ă pe o#iectul in cau$ă.&etoda se aplică la sta#ilirea pre$enţei unui colorant la diferenţiere acestuia, la progno$area

vec%iii tetelor, la diferenţiereatraseelor de

Page 114: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 114/124

creioane c%imice, precum şi la determinarea succesiunii traseelor intersectate ale rec%i$itelor indocumente.

'e lngă metodele enunţate în instituţiile de eperti$ă "udiciară în unele cercetări criminalistice sefolosesc, după necesitate, metode fi$ice şi fi$ico-c%imice complee, de eemplu, de anali$ă spectrală,colorimetrică, fotocolorimetrică ş.a., care ţin de competenţa specialiştilor cu pregătire profesională înaceste domenii.

  )etode matematice. &atematica ştiinţa despre raporturile cantitative şi formele spaţiale alerealităţii o#iective, apărută in antic%itate din necesităţi practice umane, devine cu timpul un instrument

deose#it de cunoaştere a naturii. 0vnd la #a$ă legităţile o#iective ale lumii materiale, matematica şi-agăsit aplicare practică în toate domeniile de activitate umană. Oi in criminalistică rolul matematicii esteincontesta#il, înregistrarea o#iectivă a pro#elor materiale ale infracţiunii, ceea ce repre$intă un imperatival procesului penal, nu poate fi concepută fără determinarea în mod strict ştiinţific a dimensiunilor şi

 po$iţiilor spaţiale ale acestora. Indicii cantitativi asigură veridicitatea constatărilor făcute de către organul "udiciar (cu prile"ul cercetării la faţa locului, perc%e$iţiei, a altor acţiuni procesuale) privind forma,culoarea, duritatea, temperatura o#iectelor ce pre$intă interes criminalistic. 'e principiile geometrice aleştiinţei matematice sunt #a$ate procedeele fotometrice aplicate la fiarea am#ianţei locului faptei, lacalcularea elementelor cărării urmelor, sta#ilirea direcţiei şi a locului de unde s-a tras din arma de foc, ladescrierea înfăţişării persoanei sau a cadavrului după metoda portretului vor#it ş.a.

Bn rol de mare importanţă la efectuarea eperti$elor criminalistice "oacă metodele matematice7 ascrisului, a urmelor traseologice şi a celor create prin tragere din arma de foc, a impresiu%ilor de ştampile,a actelor dactilografiate, imaginilor fotografice etc. în #a$a metodelor matematice are loc determinareaelementelor caracteristice ale o#iectelor de identificat, valorificarea acestora după anumiţi indicicalitativi. 'roiecţiile geometrice constituie suportul ştiinţific al eperti$ei criminalistice de identificaredupă oasele craniului, imaginile fotografice. &etoda proiecţiei geometrice se aplică, de asemenea, laeaminarea criminalistică a scrisului, in special în procesul de comparare a semnăturilor. în ultimul timpcriminaliştii manifestă un deose#it interes asupra posi#ilităţii aplicării metodei pro#a#ilităţii statistice laaprecierea re$ultatelor eaminării comparative in cadrul eperti$elor de

identificare, urmărindu-se depăşirea factorului su#iectiv ce predomină în această etapă decisivă aeperti$elor criminalistice.

&etodele matematice nu se limitea$ă la partea te%nică a criminalisticii. 0numite operaţiimatematice se aplică de asemenea în tactica şi metodica cercetării faptelor penale. 2emplificative în

acest sens sunt eperimentul de anc%etă, preconi$at verificării posi#ilităţii anumitor activităţi în condiţiiconcrete de timp, algoritmarea în #a$a datelor medii statistice a cercetării unor categorii de infracţiuni şiutili$area cu acest prile" a mi"loacelor de calcul moderne.

 )etode antropologice. 'rintre ştiinţele care au cunoscut in "umătatea a doua a secolului trecut unînalt grad de de$voltare figurea$ă şi antropologia ştiinţa despre originea, evoluţia şi tipi$areaoamenilor după structura morfologică a corpului şi alte proprietăţi fi$ice.

5eali$ările acestei ştiinţe de mare valoare socială cu succes au început să fie folosite şi încriminalistică. 0stfel, 0lp%onse Hertillon in ela#orea$ă metoda antropometrică de înregistrare

 penală a persoanelor supuse "ustiţiei, formulea$ă premisele ştiinţifice şi principiile identificării persoanelor după semnalmente, conturnd două direcţii de aplicare practică7 la identificarea persoanelor implicate în săvrşirea infracţiunilor, precum şi a cadavrelor necunoscute, şi la înregistrareaantropometrică a persoanelor dispărute sau declarate in căutare. 'rin studii antropologice s-a sta#ilit

eistenţa anumitor raporturi de corelaţie între statura (înălţimea) persoanei şi dimensiunile unor părţicorporale în parte, in special, ale plantei picioarelor, suprafeţelor palmare ş.a.Cunoaşterea acestor legităţi a facilitat ela#orarea anumitor procedee de calcul privind sta#ilirea

după urme a apartenenţei la se, a staturii, dimensiunilor încălţămintei purtate etc.Categoria a treia constituie, după cum anticipam, metode speciale criminalistice, denumite de unii

autori Pmetode de eaminare proprii criminalisticiiQ, care pot fi încadrate în trei su#grupuri, după cumurmea$ă7

a) metodele te%nico-criminalistice destinate descoperirii, fiării şi ridicării urmelor materiale aleinfracţiunii, desfăşurării evidenţei criminalistice şi măsurilor de prote"are a valorilor sociale de atentăricriminale ca, spre eemplu, metodele fotografiei de fiare, aplicate în cadrul cercetării la locul faptei sauîn alte împre"urări, de relevare şi ridicare a urmelor invi$i#ile de mini, a celor create de instrumente sauîn urma

tragerii din arma de foc, cele vi$nd prevenirea furturilor , traficurilor de stupefiante etc8 #) &etodele eperti$elor criminalistice (grafoscopice, traseologice, #alistice ş.a.)8c) metodele tactice de organi$are şi desfăşurare a acţiunilor procesuale, a întregii activităţi de

cercetare a anumitor categorii de infracţiuni cunoscute su# denumirea de procedee tactice.

Page 115: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 115/124

în literatura de specialitate se susţine că metodele speciale criminalistice se su#divi$ea$ă in celedestinate să deservească practica "udiciară şi cele aplicate în cercetările ştiinţifice, cum ar fi generali$area

 practicii înaintate, studierea şi adaptarea reali$ărilor altor ştiinţe la specificul activităţilor criminalistice,anali$a şi evidenţa modalităţilor de săvrşire a actelor antisociale etc.

 Subiectul II. %pertiza criminalistică.

&! (2* Repr0#u$e,i $0n$eptul $riminali%ti$ al n0,iunii #e e"perti/.$riminali%ti$. 1i fa$e,i 0 $la%ifi$are a a$e%t0ra

Cercetare cu caracter te%nic făcută de un epert, la cererea unui organ de "urisdicţie sau deurmărire penală ori a părţilor, asupra unei situaţii, pro#leme etc. a cărei lămurire interesea$ă soluţionareacau$ei.

&& ()* E'i#en,ia,i %ar$inile e"perti/ei #a$til0%$0pi$e i#entifi$at0are

&2 (3* E%tima,i a%upra -enului #e e"perti/. $riminali%ti$. $are %e impune 4n$a/ul unui #0$ument 4n liti-iu a $.rui $0n,inut e%te par,ial a$0perit $u 0

%u+%tan,. #e $ul0are al+a%tr. 1i f0rmula,i 4ntre+.rile 4n fa,a ei; variantă aparte de fals prin înlăturarea tetului o constituie acoperirea scrisului sau a unor 

semne grafice prin %aşurare sau prin pete de cerneală, tuş sau alţi coloranţi.2aminarea acestei categorii de fals are ca scop reconstituirea tetului înlăturat. 'rintre metodele aplicate,

mai efective s-au dovedit a fi metoda fotografiei separatoare de culori, eaminarea în luminăfiltrată şi în radiaţii invi$i#ile. intre mi"loacele te%nice de investigare, cu un deose#it succes sefoloseşte converti$orul optico-electronic al radiaţiilor infraroşii în lumină vi$i#ilă, care, fiind

 prevă$ut cu ecran şi cu dispo$itiv pentru fotografiat, face posi#ilă nu numai o#servarea directă,dar şi fotografierea tetului înlăturat prin acoperire

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE

(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

Page 116: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 116/124

TEST nr 2!

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I. I!#e!ti'icarea pers"a!el"r #upă "ce şi "rbire.!! (2* In#i$a,i a$,iunile #e pre-.tire a pre/ent.rii per%0anel0r %pre

re$un0a1tere #up. '0$e 1i '0r+ire!& ()* Sta+ili,i mi>l0a$ele te8ni$e $riminali%ti$e 1i $0n#i,iile 4n $are e%tein#i$at. apli$area l0r la pre/entarea %pre re$un0a1tere #up. '0$e 1i'0r+ire

!2 (3* La $er$etarea $au/ei #e $0rupere9 mart0rul SBi'0l a #e$larat 4n$a#rul

au#ierii $.5 La !) #e$em+rie &:!:9 0rele !352:9 #epla%=n#u;%e %pre $a%. prinpar$ul

 Valea M0ril0r9 %;a a1e/at pe 0 +an$.9 #e un#e a './ut $um pe +an$a 'e$in.

DI0nel G per%0an. $u fun$,ie #e r.%pun#ere #in $a#rul In%pe$t0ratului Fi%$alaprimit 0 %um. #e +ani (#0lari ameri$ani* #e la 0mul #e afa$ere RDumitra1$u9

pe$are 4l $un0a1te #e mai mult timp9 4n %$8im+ul pr0mi%iunii #e a;i %0lu,i0na

p0/iti'pr0+lema Pr0ie$ta,i $are a$,iuni e"perimentale '0r fi efe$tuate

/. reze!tarea spre recu!"aştere #upă "ce şi "rbire 4a această modalitate ce recurge în douăsituaţii7 a) dacă victima susţine că a reţinut vocea şi vor#irea agresorului care activa cu faţa mascată8 #) înca$ul în care martorul declară că a perceput, integral sau parţial, dialogul între anumite persoane care s-a

desfăşurat în mod confidenţial sau în condiţii ce nu permiteau percepţia vi$uală.9undamentul ştiinţific al acestei modalităţi de identificare îl constituie însuşirile principale alevocii şi vor#irii de a se eteriori$a printr-o seamă de particularităţi individuale caracteristice persoanei,într-adevăr, datorită specificului aparatului respirator, elementelor ce alcătuiesc aparatul vocal, niveluluide cunoaştere a lim#ii, fiecare persoană se deose#eşte după intensitatea, tem#rul şi tonul vocii, structura şicalitatea vor#irii, precum şi după lim#a"ul folosit. Locea poate fi clară, înfundată, răguşită, na$ali$ată,guturală, iar vor#irea, la rndul ei - rapidă, lentă, clară, peltica, învălmăşită sau #l#ită, cu anumite formede pronunţare defectuoasă a unor sunete sau cuvinte. In procesul vor#irii poate fi utili$at un lim#a"specific după stil, modul de eprimare, alcătuirea fra$elor şi, fireşte, după fondul leical, termeni de

 profesie, regionalisme, unităţi leicale din alte lim#i. Bnele persoane vor comite în vor#ire erorigramaticale, ca, de eemplu, pronunţarea incorectă a cuvintelor ş.a.

'ractica organelor de urmărire penală confirmă că pre$entarea spre recunoaştere după voce şi

vor#ire nu întotdeauna permite a o#ţine re$ultatul scontat satisfăcător. Insuccesele acestei activităţi suntcau$ate, pe de o parte, de imposi#ilitatea perceperii de către martor sau victimă în diverse condiţii desăvrşire a infracţiunii a caracteristicilor menţionate ale vocii şi vor#irii, şi, pe de altă parte, demodificările, nu de puţine ori intenţionate, ale vocii şi vor#irii celui ce urmea$ă a fi recunoscut.

'entru a depăşi dificultăţile condiţionate de factorii indicaţi, este necesar ca pre$entarea să sedesfăşoare în următoarea ordine tactică.

în una din două încăperi ce se află alături se invită persoana care tre#uie să recunoască şi patrumartori asistenţi, cărora li se va eplica drepturile prevă$ute de lege, în legătură cu efectuarea acesteiactivităţi. &artorul sau victima se preîntmpină despre răspunderea penală pe care o pot suporta în ca$ulunei recunoaşteri false.

0nc%etatorul cu doi martori asistenţi trec în încăperea megieşă, unde se invită persoana careurmea$ă a fi identificată şi două sau trei persoane selectate după regulile generale de completare a

grupului de pre$entare spre recunoaştere. Bltimelor li se anunţă căse va efectua o activitate de recunoaştere, dar fără a specifica conţinutul ei. 4a această etapă,

 persoanele din grupul de pre$entare tre#uie să fie amplasate în încăpere astfel înct să nu fie vă$ute de persoana c%emată să recunoască, aflată în camera de alături.

Page 117: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 117/124

upă ce persoana care tre#uie identificată îşi va ocupa locul dorit în componenţa grupului de persoane pre$entate, cel ce conduce recunoaşterea, su# un pretet #ine gndit, va proceda la o discuţieasupra unui su#iect neutru, dar care, în mod necesar, ar impune participanţilor pronunţarea anumitor fra$eşi cuvinte. ialogul se va întreţine cu fiecare persoană inclusă în grupul de recunoaştere într-o anumităordine, începnd cu cea din partea stngă şi terminnd cu cea din partea dreaptă.

0poi, din po$iţia uşii întredesc%ise dintre cele două încăperi, organul care conduce activitatea vacere persoanei c%emate să facă recunoaşterea, să declare dacă a identificat vreo persoană după voce şivor#ire. acă aceasta răspunde afirmativ va fi c%emată să o indice în ordinea în care s-a desfăşurat

convor#irea. 0poi ea va trece în încăperea unde se află grupul de persoane pre$entate şi, în pre$enţa lor şia martorilor asistenţi, va specifica particularităţile vocii şi ale vor#irii după care a făcut recunoaşterea.'rocesul pre$entării spre identificare după voce şi vor#ire tre#uie în întregime înregistrat pe #andămagnetică sau videomagnetică.

în situaţia în care eistă pericolul unui comportament impulsiv din partea persoanei ce urmea$ă afi recunoscută sau dacă persoana c%emată să facă recunoaşterea nu acceptă să fie confruntată cufăptuitorul, pre$entarea spre recunoaştere poate fi efectuată cu a"utorul #andei magnetice pe care suntînregistrate vocea şi vor#irea persoanei anc%etate. e pot folosi înregistrări reali$ate special cu aceastăoca$ie în timpul interogatoriului sau Kmodele li#ereK, adică înregistrări ale vocii şi vor#irii persoaneiefectuate pnă la declanşarea procesului penal.

0vnd în posesie materialele menţionate, organul de cercetare va delimita -6 segmente ce redaumai eact caracteristicile vocii şi vor#irii persoanei care va fi identificată. Conţinutul acestor segmente vafi reprodus în faţa microfonului de către două persoane, selectate după regulile generale de completare agrupului de persoane pentru recunoaştere, în scopul înregistrării pe #anda feromagnetică, şi pre$entat spreaudierea persoanei c%emate să recunoască în vederea identificării vocii şi vor#irii ei percepute în timpulsăvrşirii infracţiunii sau în alte împre"urări.

 Subiectul II : Sarci!ile cercetării l"cului 'aptei.

&! (2* Defini,i n0,iunea 1i anali/a,i %ar$inile $er$et.rii la fa,a l0$ului7n situaţia în care cercetarea la faţa locului este efectuată neîntr$iat şi calitativ, organul învestit

cu efectuarea ei, în #a$a unui studiu consecvent şi cu raţiune a modificărilor parvenite în urma actuluiilicit, se va strădui să determine7a) <atura "uridică a faptei. *a#loul de ansam#lu al locului cercetat, o#iectele pre$ente sau lipsă,

urmele lăsate prin desfăşurarea activităţii infracţionale, starea o#iectului material al infracţiunii, potconduce la sta#ilirea, uneori în mod categoric, a naturii faptei (moarte naturală, omor, sinucidere,accident). e menţionat, în această ordine de idei, că, deci$ia privind natura faptei nu tre#uie să fie

 pripită, cu att mai mult, premeditată. ituaţia de fapt de la faţa locului poate, între timp, suportamodificări de natură să conducă la conclu$ii eronate cu privire la fapta comisă.

situaţia respectivă organele de urmărire penală se confruntă ori de cte ori autorul infracţiuniiîndepărtea$ă cadavrul de la locul unde s-a săvrşit actul de omor. 4ocul furtului şi cel în care au fostdescoperite #unurile sustrase se cercetea$ă aparte.

c) &odul în care a fost comisă infracţiunea. &odul săvrşirii unei fapte penale cuprinde

mi"loacele şi Kmetodele de pregătire şi reali$are a activităţii infracţionale sau de acoperire a urmărilor acesteia. 0legerea de către făptuitor a unui anumit mod de operare din multitudinea de modalităţi posi#ileeste condiţionată, pe de o parte, de împre"urările şi situaţia în care se activea$ă, iar pe de altă parte, dedeprinderile şi eperienţa făptuitorului, inclusiv infracţională.

d) 0utorul faptei, mo#ilul şi scopul săvrşirii infracţiunii. ; sarcină deose#it de importantă pecare tre#uie să o re$olve cercetarea la faţa locului re$idă în o#ţinerea de informaţii de natură să contri#uiela limitarea cercului de persoane din rndul cărora să se recrute$e su#iectul infracţiunii 6 şi, în cele dinurmă, să asigure identificarea acestuia.

e) Identitatea şi calitatea victimei. Cunoaşterea victimei şi a calităţii acesteia are importanţă,înainte de toate, pentru orientarea activităţii de cercetare, deoarece, în ma"oritatea ca$urilor, personalitateaei, repre$intă punctul de plecare în activitatea logică de ela#orare.şi verificare a versiunilor privindmotivul şi eventualul scop urmărit de făptuitor. upă relaţiile, funcţiile şi îndeletnicirile victimei se pot

delimita pnă la un cerc îngust persoanele suspectate de comiterea infracţiunii, determina desfăşurareaactivităţilor procesuale şi etraprocesuale necesare reţinerii acestora.

f) 0lte împre"urări în care s-a comis infracţiunea. în raport cu natura faptei, cercetarea la faţalocului va urmări, de asemenea, sta#ilirea efectelor dăunătoare ale infracţiunii sau ale faptei, al cărei

Page 118: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 118/124

caracter penal urmea$ă a fi sta#ilit, şi a factorilor care au cau$at sau favori$at declanşarea acestora, a altor împre"urări de fapt de natură să contri#uie la reali$area în mod conştiincios a măsurilor profilactice6  înconformitate cu cerinţele legislaţiei procesual-penale în vigoare (art. +:, 6+).

&& ()* De%f.1ura,i re-ulile9 pr0$e#eele 1i met0#ele ta$ti$e #e $er$etare al0$ului faptei&2 (3* De$i#e,i a%upra mi>l0a$el0r #e fi"are a re/ultatel0r $er$et.rii furtului

#intr;0 $a%. pe p.m=nt pe a#re%a $ C0#ru9 %tr Sf Petru9 ) 4n %itua,ia9 4n $are au

f0%t#e%$0perite urme #e 4n$.l,.minte pe p0#ea9 urme #i-itale pe unul #intre

pere,ii$a%ei 1i 0 -aur. 4n plaf0nul #0rmit0rului $u #iametrul $$a )) $m

BAREM PENTRU CALCULAREA NOTEI LA E<AMENE(TESTE CU DOUĂ SUBIECTE)

u#iectul se notea$ă cu 3 puncteu#iectul 6 se notea$ă cu + puncteu#iectul 3 se notea$ă cu 1 puncte

Barem #e n0tare <ota 'uncta" maim+ = > = ? > 1 6 > ? > 6+? 6= > 6

@ 6? > 3@

ata 6:..6@+ 2aminatorAAAAAAAAAAAAAAA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEURAL

  APROB 

Şeful Departamentului___________ 

TEST nr 2&

Pentru e"amenul #e $ur% la #i%$iplina CRIMINALISTICA

 Subiectul I +ixarea şi eri'icarea #eclara$iil"r bă!uitului şi a -!i!uitului.!!(2* Defini,i $0n$eptul $riminali%ti$e #e fi"are a #e$lara,iil0r +.nuitului 1i a

 4n'inuitului4egislaţia în vigoare reglementea$ă în mod detaliat activitatea de fiare şi verificare adeclaraţiilor persoanelor ascultate în calitate de învinuiţi sau #ănuiţi. 0stfel, potrivit legii (art.@+, 33 şi 3:, C''), mi"locul principal de înregistrare a declaraţiilor #ănuitului şi învinuituluiconstituie procesul-ver#al de ascultare, redactat de către organul care conduce ascultarea sau, lacerinţă, de către cel ascultat. Insă, deoarece legea (art. +, C'') prevede posi#ilitatea aplicării

Page 119: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 119/124

mi"loacelor te%nice de înregistrare fonică şi videofonică, procesul-ver#al de ascultare poate fisuplinit cu o fonogramă ori videofonogramă "udiciară, cu un desen, sc%emă sau cu o altă formăgrafică cu care cel ascultat şi-a ilustrat sau eemplificat relatările.

!&()* E'i#en,ia,i pr0$e#eele ta$ti$e 1i mi>l0a$ele te8ni$e apli$at. $u 0$a/ia'erifi$.rii la l0$ul infra$,iunii a #e$lara,iil0r +.nuitului 1i a 4n'inuitului

9ără a reproduce în detaliu prescripţiile procesuale prevă$ute asupra procesului-ver#al deascultare a #ănuitului şi învinuitului, menţionăm că din perspectiva tactică acest act de fiaretre#uie să corespundă anumitor cerinţe7a) Consemnarea declaraţiilor să se efectue$e în succesiunea în care s-a desfăşurat audierea, adicăsă reflecte etapele pe care le parcurge activitatea de ascultare. 5espectarea acestei cerinţe asigurăaprecierea declaraţiilor #ănuitului şi învinuitului nu numai după conţinut, dar şi după modul încare ele au fost o#ţinute. 2ste evident că doar în conformitate cu aceste cerinţe, procesul-ver#alde ascultare va fi de natură să reflecte po$iţia lor la etapa iniţială de ascultare, transformareaacesteia pe parcursul audierii, cadrul tactic la care s-a procedat cu prile"ul ascultării.

 #) Conţinutul procesului-ver#al de ascultare tre#uie să repre$inte întocmai informaţiacomunicată de cel ascultat. 9aptele relatate se vor înregistra detaliat, integral, cu respectarea

strictă a succesiunii producerii lor şi fără a se omite ceva ce ar avea importanţă pentrusoluţionarea "ustă a cau$ei, după cum nici nu se va adăuga nimic la cele relatate de către învinuitsau #ănuit. 'rocesul-ver#al se întocmeşte într-o formă laconică, conci$iunea sa însă nu tre#uie săfie în detrimentul fiării depline a declaraţiilor. 0ceasta nu înseamnă că îii procesul-ver#al deascultare vor fi consemnate date şi detalii vădit inutile, lipsite de legătură cu fapta ce se află încercetare. în această ordine de idei se iscă între#area cum să se procede$e în situaţia în careanumite fapte, importante din punctul de vedere al intereselor învinuitului sau #ănuitului, suntconsiderate de către cel ce conduce ascultarea inutile, lipsite de orice semnificaţie pentru cau$ă.c) tilul în care este redactat procesul-ver#al de ascultare tre#uie să reflecte personalitatea celuiascultat, posi#ilităţile ver#ale pe care el le foloseşte în procesul de comunicare, formelelingvistice utili$ate cu acest prile". <u se admite înlocuirea elementelor vii ale lim#a"ului celui

ascultat cu forme tipi$ate, orice altă formă de stili$are a declaraţiilor.d) 'rocesul-ver#al tre#uie să cuprindă toate între#ările adresate #ănuitului sau învinuitului şi,fireşte, răspunsurile la fiecare între#are în parte. iscuţia care se mai duce asupra acestei

 pro#leme în literatura de specialitate este vădit inutilă. între#ările, prin intermediul cărora sereali$ea$ă procedeele tactice, inclusiv cele de pre$entare a pro#elor, sau prin care se clarificăanumite împre"urări de fapt, demonstrea$ă, prin forma şi conţinutul lor, atmosfera în care s-adesfăşurat ascultarea şi deci fiate fiind, contri#uie la aprecierea de către instanţa de "udecată adeclaraţiilor învinuitului făcute în fa$a de anc%etă.Ca 1i 0ri$e alt. a$ti'itate pr0$e%ual.9 'erifi$area #e$lara,iil0r  4n'inuitului %au +.nuituluiprin repr0#u$erea a$e%t0ra la fa,a l0$ului pre%upune anumite a$,iuni #e pre-.tire. înaintede toate se va determina componenţa ec%ipei care se va deplasa la faţa locului. Lerificarea

declaraţiilor la faţa locului se face în pre$enta a doi martori asistenţi, pentru a asigurao#iectivitatea şi preîntmpina eventualele încercări de a contesta re$ultatele o#ţinute într-o fa$ăulterioară a procesului penal. în ma"oritatea ca$urilor verificarea declaraţiilor se desfăşoară înlocuri pu#lice (case de locuit, unităţi de producţie sau de deservire socială, stră$i sau în altelocuri cu acces larg ş.a.). 'entru menţinerea ordinii şi pa$a locului fapte se impune deciincluderea în componenţa ec%ipei a cola#oratorilor organelor de poliţie. în ca$urile necesare sevor invita specialişti în domeniul criminalisticii, medicinei legale sau în anumite ramuri te%nice,în ipote$a în care reproducerea declaraţiilor presupune utili$area anumitor mi"loace te%nice.0poi se vor lua măsuri de pregătire a o#iectelor cu a"utorul cărora învinuitul sau #ănuitul voropera în vederea demonstrării activităţii lor şi a altor persoane implicate în activitateainfracţională. 'refera#ile, #ineînţeles, sunt o#iectele originale, cu ecepţia ca$urilor cndfolosirea acestora repre$intă un anumit grad de pericol (arme de foc, eplo$ive) sau contravinenormelor etice (cadavrul). în atare situaţii o#iectele originale se înlocuiesc cu mula"e.

Page 120: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 120/124

Bn capitol aparte repre$intă pregătirea mi"loacelor te%nico-criminalistice şi a celor de transport.2ste contraindicată şi c%iar imposi#ilă reali$area acestei activităţi fără a avea la dispo$iţie unmi"loc de transport, pentru ca ec%ipa de investigare să se poată deplasa la locul faptei.0ctivitatea de verificare a declaraţiilor învinuitului sau #ănuitului se desfăşoară în trei fa$e. 4a

 prima fa$ă, după ce persoanelor participante li se aduce la cunoştinţă conţinutul şi sarcinileactivităţii ce urmea$ă a fi efectuată, drepturile şi o#ligaţiunile ce le revin potrivit legislaţiei învigoare, persoanei ale cărei mărturii se verifică, i se solicită să declare în mod succint totul ce se

referă la fapta cercetată şi la împre"urările în care ea a fost săvrşită. Celui ascultat i se potadresa-între#ări de preci$are, inclusiv cu privire la căile de deplasare.Brmea$ă apoi fa$a a doua de deplasare spre locul faptei. 'ersoana ale cărei declaraţii se verificătre#uie să ocupe în mi"locul de transport un loc comod pentru a putea indica direcţia deplasării.'e parcurs, acesteia i se pot adresa între#ări referitoare la direcţia deplasării, o#iectele şielementele distinctive ale traseului.9a$a a treia cuprinde relatările propriu-$ise ale învinuitului sau #ănuitului nemi"locit la faţalocului, fiarea acestora în procesul-ver#al şi prin aplicarea metodelor te%nice cunoscute(fotografierea, înregistrarea video şi pe #andă de magnetofon). Ca şi în ca$ul ascultării propriu-$ise, celui ascultat i se vor adresa între#ări de preci$are şi completare, solicitndu-i-se, totodată,acţiuni de demonstrare a faptelor şi împre"urărilor la care a făcut referiri.

!2(3* E'alua,i $0n#i,iile 4n $are 4nre-i%trarea au#i0;'i#e0 e%te in#i%pen%a+il.fi".rii #e$lara,iil0r +.nuitului 1i 4n'inuitului

eclaraţiile învinuitului şi #ănuitului pot fi înregistrate fonic sau videofonic. 0plicarea acestormi"loace de fiare este avanta"oasă din mai multe considerente. în primul rnd, înregistrareafonica şi videofonică asigură organului de cercetare posi#ilitatea de a se reîntoarce asupradeclaraţiilor învinuitului şi a #ănuitului pentru a studia modul de manifestare a acestora, starea

 psi%ică şi reacţiile care puteau fi trecute cu vederea pe parcursul ascultării. în rndul al doilea,aplicarea mi"loacelor te%nice de înregistrare atri#uie activităţii de fiare un grad sporit de

o#iectivitate su# aspectul cuprinderii tuturor împre"urărilor şi faptelor ce au constituit o#iectuldialogului între anc%etator şi anc%etat. în fine, în rndul al treilea, înregistrarea fonică şivideofonică a declaraţiilor învinuitului sau #ănuitului instituie un plus de garanţie a sta#ilităţiilor, aceştia de acum înainte, neputnd afirma că au făcut declaraţii fiind, într-un fel sau altul,constrnşi.

 Subiectul II. articularită$i et"#ice prii!# cercetarea 'urtului #i!apartae!te&! (2* F0rmula,i n0,iunea #e furt 1i in#i$a,i m0#ul #e $0mitere a a$e%tei$ate-0rii #e infra$,iuni

9urtul din locuinţe pre$intă un grad sporit de pericol social, deoarece, de foarte multe ori, esteurmat de uciderea victimei.

&etodele tactice criminalistice tre#uie adaptate la împre"urările în care s-a săvrşit fapta şi lami"loacele folosite de făptuitori7 c%ei mincinoase, forţarea încuietorilor, pătrunderea prin escaladarea$idurilor etc. în practica organelor de urmărire penală sunt cunoscute ca$urile în care infractorii urcă peacoperişul #locului, folosesc o#iecte din dotarea alpiniştilor şi co#oară pnă la geamul desc%is, prin care

 pătrund în interior. Cu vali$ele încărcate cu o#iectele sustrase părăsesc apartamentul, fără a fi o#servaţisau luaţi în seamă de locatari, care îi consideră ca pe cei mai paşnici musafiri, aflaţi în vi$ită la rude sau

 prieteni.0lteori, mi"loacele şi metodele folosite de făptuitori sunt de-a dreptul surprin$ătoare, c%iar dacă

unele se practică de $eci sau sute de ani, iar altele sunt de dată foarte recentă. 0stfel, uneori, furturile secomit fără pătrunderea infractorului în locuinţă, ci sustrăgnd o#iectele prin aruncarea pe fereastra

desc%isă a unei mici sfere de plum#, avnd fiate trei undiţe de ştiucă, şi scoaterea prin fereastră ao#iectelor agăţate.

9urturile din locuinţe nu se comit în mod întmplător, ci sunt #ine pregătite. Cele mai numeroaseca$uri sunt semnalate în timpul verii, cnd populaţia oraşelor este plecată în concediu, la munte sau la

Page 121: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 121/124

Page 122: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 122/124

Page 123: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 123/124

Page 124: Test Criminalis 2015 USM (1)

7/23/2019 Test Criminalis 2015 USM (1)

http://slidepdf.com/reader/full/test-criminalis-2015-usm-1 124/124