tematica echipamente de munca

6
1 TEMATICĂ CONTROL privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă - HG 1146/2006 - Nr. crt Prevederea din actul normativ Art. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă, care sunt supuse unor influenŃe ce pot genera deteriorări susceptibile de a fi la originea unor situaŃii periculoase, să facă obiectul: a) unor verificări periodice şi, dacă este cazul, unor încercări periodice efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislaŃia şi/sau cu practicile naŃionale; 1. b) unor verificări speciale, efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislaŃia şi/sau cu practicile naŃionale, de fiecare dată când s-au produs evenimente excepŃionale susceptibile să aibă consecinŃe dăunătoare asupra securităŃii echipamentului de muncă, cum ar fi modificări ale procesului de muncă, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare. 5 / 2 2. Rezultatele verificărilor sunt înregistrate şi păstrate pe o perioada de timp corespunzătoare, de exemplu, în funcŃie de recomandările sau specificaŃiile producătorului? 5 / 3 3. Lucrătorii sunt informaŃi, prin fişe de lucru (tehnice) asupra echipamentelor de muncă ? 8 Fişele de lucru (tehnice) cuprind date referitoare la securitate şi sănătate privind: 4. a) condiŃiile de folosire a echipamentelor de munca; 9 / 1 şi 2 b) situaŃiile anormale previzibile; c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulată în urma utilizării echipamentelor de munca. d) echipamentele de munca din imediata vecinătate a locului lor de munca e) riscurile la care sunt expusi 5. Sistemele de comanda ale unui echipament de munca, care afectează securitatea, sunt vizibile, uşor de identificat şi marcate corespunzător An. 1 2.1

Upload: alexandra-alexe

Post on 20-Nov-2015

217 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

echipamente de munca

TRANSCRIPT

  • 1

    TEMATIC CONTROL privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de

    ctre lucrtori a echipamentelor de munc - HG 1146/2006 -

    Nr. crt

    Prevederea din actul normativ

    Art.

    Angajatorul a luat msurile necesare pentru ca echipamentele de munc, care sunt supuse unor influene ce pot genera deteriorri susceptibile de a fi la originea unor situaii periculoase, s fac obiectul: a) unor verificri periodice i, dac este cazul, unor ncercri periodice efectuate de persoane competente, n conformitate cu legislaia i/sau cu practicile naionale;

    1.

    b) unor verificri speciale, efectuate de persoane competente, n conformitate cu legislaia i/sau cu practicile naionale, de fiecare dat cnd s-au produs evenimente excepionale susceptibile s aib consecine duntoare asupra securitii echipamentului de munc, cum ar fi modificri ale procesului de munc, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare.

    5 / 2

    2. Rezultatele verificrilor sunt nregistrate i pstrate pe o perioada de timp corespunztoare, de exemplu, n funcie de recomandrile sau specificaiile productorului?

    5 / 3

    3. Lucrtorii sunt informai, prin fie de lucru (tehnice) asupra echipamentelor de munc ?

    8

    Fiele de lucru (tehnice) cuprind date referitoare la securitate i sntate privind:

    4.

    a) condiiile de folosire a echipamentelor de munca;

    9 / 1 i 2

    b) situaiile anormale previzibile; c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulat n urma utilizrii echipamentelor de munca.

    d) echipamentele de munca din imediata vecintate a locului lor de munca

    e) riscurile la care sunt expusi

    5. Sistemele de comanda ale unui echipament de munca, care afecteaz securitatea, sunt vizibile, uor de identificat i marcate corespunztor

    An. 1 2.1

  • 2

    6. Sistemele de comanda sunt n exteriorul zonelor periculoase? An. 1 2.1.1

    7. De la postul de comanda principal operatorul trebuie sa aib posibilitatea sa se asigure ca nu exista persoane n zonele periculoase. Dac acest lucru nu este posibil, orice pornire este precedat automat de un sistem de siguran, cum ar fi un semnal de avertizare sonor i/sau vizual? Lucrtorul expus are timpul i/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de pornirea i/sau oprirea echipamentului de munc?

    An. 1 2.1.2

    8. Pornirea echipamentului de munc este posibil numai printr-o aciune voluntar asupra sistemului de comand prevzut n acest scop?

    An. 1 2.2

    9. Fiecare echipament de munc este prevzut cu un sistem de comand care permite oprirea complet a acestuia n condiii de securitate?

    An. 1 2.3

    10. Fiecare post de lucru este prevzut cu un sistem de comand care permite, n funcie de riscurile existente, oprirea fie n totalitate a echipamentului de munc, fie numai parial, de aa manier nct echipamentul de munc s fie n stare de securitate.

    An. 1 2.3.1

    11. Echipamentul de munc care prezint pericole datorate cderilor sau proiectrii de obiecte este prevzut cu dispozitive de securitate corespunztoare?

    An. 1 2.5

    12. Echipamentul de munc care prezint pericole datorate degajrilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi este prevzut cu dispozitive corespunztoare de reinere i/sau de evacuare amplasate n apropierea surselor corespunztoare de pericol?

    An. 1 2.5

    13. n cazul n care exista riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de munca, situaie care ar putea prezenta pericole semnificative pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, sunt luate msuri de protecie adecvate?

    An. 1 2.7

    14. Elementele mobile ale unui echipament de munca sunt prevzute cu protectori i dispozitive de protecie care sa mpiedice accesul n zonele periculoase sau sa opreasc miscarea elementelor periculoase nainte de ptrunderea n zonele periculoase?

    An. 1 2.8.1

    15. Zonele i punctele de munc sau cele de ntreinere a unui echipament de munc sunt iluminate corespunztor, n funcie de lucrrile realizate?

    An. 1 2.9

    16. Prile echipamentului de munc expuse unor temperaturi nalte sau foarte sczute sunt protejate mpotriva riscurilor de contact sau de apropiere a lucrtorilor de ele?

    An. 1 2.10

    17. Echipamentul de munc este prevzut cu dispozitive de avertizare i semnalizare indispensabile pentru asigurarea securitii lucrtorilor?

    An. 1 2.15

    18. Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de munc sunt uor de perceput i de neles i lipsite de ambiguiti?

    An. 1 2.11

    19. Echipamentele de munc sunt prevzute cu dispozitive uor de identificat, destinate separarii de fiecare din sursele de energie? Reconectarea lor este lipsit de riscuri pentru lucrtorii n cauz?

    An. 1 2.14

    20. Toate echipamentele de munc sunt adecvate pentru protecia lucrtorilor expui riscurilor de electrocutare prin atingere direct sau indirect?

    An. 1 2.19

  • 3

    21. Echipamentele de munca pe care este necesar prezenta unui lucrator transportat sau a unor lucrtori transportai sunt amenajate de asa maniera nct sa reduc riscurile pentru lucrator sau lucrtori n timpul deplasarii ?

    An. 1 3.1.1.

    Autostivuitoarele cu furca pe care sunt asezati unul sau mai muli lucrtori sunt amenajate sau echipate de asa maniera nct sa limiteze riscurile de rasturnare, de exemplu: a) fie prin instalarea unei cabine pentru conductor; b) fie printr-o structura care sa mpiedice rsturnarea acestora; c) fie printr-o structura care sa garanteze ca, n cazul rasturnarii acestora, rmne un spaiu suficient ntre sol i anumite pri ale autostivuitorului cu furca pentru lucrtorii transportai;

    22.

    d) fie printr-o structura care sa retina lucrtorul sau lucrtorii pe scaunul de la postul de conducere de asa maniera nct sa mpiedice ca acesta/acetia sa fie strivit/striviti de pri ale autostivuitorului care se rastoarna.

    An. 1 3.1.5.

    Echipamentele de munca mobile cu autopropulsare, a cror deplasare poate provoca riscuri pentru lucrtori, ndeplineasc urmtoarele condiii: a) sunt prevzute cu mijloace care sa permit prevenirea unei porniri neautorizate; b) sunt prevzute cu mijloace adecvate care sa reduc consecinele unei eventuale ciocniri n caz de micare simultan a mai multor echipamente de munca care se deplaseaza pe sine; c) sunt prevzute cu un dispozitiv de franare i de oprire; n msura n care condiiile de securitate o impun, n cazul defectarii dispozitivului principal, un dispozitiv de urgenta, acionat prin comenzi uor de manevrat sau prin sisteme automate, trebuie sa permit franarea i oprirea; d) atunci cnd cmpul de vizibilitate directa a conducatorului este necorespunztor din punctul de vedere al securitii, acestea sunt prevzute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru mbuntirea vizibilitatii; e) dac sunt prevzute pentru utilizare pe timpul nopii sau n locuri intunecoase, acestea sunt prevzute cu un dispozitiv de iluminat, adaptat lucrrii de efectuat i care asigura o securitate suficienta pentru lucrtori; f) dac prezint riscuri de incendiu - datorate acestora sau remorcilor i/sau ncrcturii - susceptibile sa pericliteze lucrtorii, acestea sunt prevzute cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor, n cazul n care astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul de utilizare; g) dac sunt telecomandate, acestea se opreasc automat atunci cnd ies din cmpul de aciune al telecomenzii;

    23.

    h) dac sunt telecomandate i pot, n condiii normale de utilizare, sa loveasca sau sa blocheze lucrtorii, acestea sunt echipate cu dispozitive de protecie impotriva acestor riscuri, n cazul n care nu exista alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.

    An. 1 3.1.6.

    24. Mainile folosite pentru ridicarea sarcinilor au marcate vizibil sarcina nominal i, dac este cazul, o placuta pe care sa fie nscris sarcina nominal pentru fiecare configuratie a masinii ?

    An. 1 3.2.2.1.

    25. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor sunt marcate de asa maniera nct sa permit identificarea caracteristicilor eseniale pentru

    An. 1 3.2.2.2.

  • 4

    utilizarea sigura ? Pentru asigurarea proteciei impotriva pericolelor datorate influentei externe, echipamentele electrice: a) satisfac cerinele referitoare la solicitarile mecanice astfel nct sa nu fie periclitati lucrtorii i persoanele care se afla n mediul de munca; b) nu sunt influentate de condiiile de mediu, astfel nct nu sunt periclitati lucrtorii i persoanele care se afla n mediul de munca;

    26.

    c)nu pericliteaz lucrtorii i persoanele care se afla n mediul de munca, n condiii previzibile de suprasarcina.

    An. 1 3.3.1.2.

    27. La instalaiile i echipamentele de munca electrice, pentru protecia impotriva electrocutarii prin atingere directa se aplic msuri tehnice, completate cu msuri oganizatorice.

    An. 1 3.3.2.1.

    Pentru protecia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt realizate urmtoarele msuri tehnice: a) acoperiri cu materiale electroizolante ale prilor active (izolarea de protecie) ale instalaiilor i echipamentelor electrice; b) inchideri n carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare; c) ngrdiri; d) protecia prin amplasare n locuri inaccesibile prin asigurarea unor distane minime de securitate; e) scoaterea de sub tensiune a instalaiei sau echipamentului electric la care urmeaz a se efectua lucrri i verificarea lipsei de tensiune; f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pmnt i n scurtcircuit; g) folosirea mijloacelor de protecie electroizolante; h) alimentarea la tensiune foarte joasa (redus) de protecie;

    An. 1 3.3.2.2.

    28.

    i) egalizarea potentialelor i izolarea fata de pmnt a platformei de lucru. Pentru protecia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt realizate urmtoarele msuri organizatorice: a) executarea interventiilor la instalaiile electrice (depanari, reparari, racordari etc.) trebuie sa se fac numai de ctre personal calificat n meseria de electrician, autorizat i instruit pentru lucrul respectiv; b) executarea interventiilor n baza uneia din formele de lucru; c) delimitarea material a locului de munca (ingradire); d) ealonarea operaiilor de intervenie la instalaiile electrice; e) elaborarea unor instruciuni de lucru pentru fiecare intervenie la instalaiile electrice;

    29.

    f) organizarea i executarea verificrilor periodice ale msurilor tehnice de protecie impotriva atingerilor directe.

    An. 1 3.3.2.3.

    Pentru protecia impotriva atingerii indirecte sunt realizate urmtoarele msuri tehnice: a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS; b) legarea la pmnt; c) legarea la nul de protecie; d) izolarea suplimentar de protecie, aplicat utilajului, n procesul de fabricare;

    30.

    e) izolarea amplasamentului;

    An. 1 3.3.3.2.

  • 5

    f) separarea de protecie; g) egalizarea i/sau dirijarea potentialelor; h) deconectarea automat n cazul apariiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase; i) folosirea mijloacelor de protecie electroizolante.

    31. La instalaiile i echipamentele electrice de inalta tensiune, sistemul de protecie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta este realizat prin legarea la pmnt de protecie (care este msura obligatorie) cumulat cu alte msuri de protecie ?

    An. 1 3.3.4.

    32. Instalaiile i echipamentele electrice sunt alese cu grad corespunztor de protecie n funcie de zonele cu atmosfera potenial exploziva ?

    An. 1 3.3.5.1.

    33. La instalaiile de inalta tensiune sunt prevzute blocari mecanice sau electrice, astfel nct deschiderea carcaselor i a ingradirilor de protecie sa fie posibila numai dup scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv, iar manevrarea dispozitivului de blocare trebuie sa poat fi facuta numai cu o scula special ?

    An. 1 3.3.8.

    34. Instalaiile sau echipamentele de munca electrice sunt verificate la recepie, nainte de punerea n funciune i apoi periodic n exploatare, precum i dup fiecare reparatie sau modificare, fiind interzis punerea sub tensiune a instalaiei, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns la una dintre aceste verificri ?

    An. 1 3.3.16.

    2.

    n cazul instalaiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrri cu scoaterea de sub tensiune, sunt scoase de sub tensiune urmtoarele elemente: a) prile active aflate sub tensiune, la care urmeaz a se lucra; b) prile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaz, dar se gsesc la o distanta mai mica dect limita admis la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.), indicat n documentaia tehnica specifica;

    An. 1 3.3.22.

    1.

    35.

    c) prile active aflate sub tensiune ale instalaiilor situate la o distanta mai mare dect limita admis, dar care, datorit lucrrilor care se executa n apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.

    36. n cazul instalaiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrri cu scoatere de sub tensiune sau fr scoatere de sub tensiune, se utilizeaz mijloace de protecie electroizolante ?

    An. 1 3.3.23.

    1. 37. Lucrrile fr scoatere de sub tensiune a instalaiilor i a echipamentelor

    electrice sunt executate de ctre personal autorizat pentru lucrul sub tensiune ?

    An. 1 3.3.23.

    4. 38. Instalaiile sau locurile unde exista sau se exploateaz echipamente electrice

    sunt dotate, n funcie de lucrrile i condiiile de exploatare, cu urmtoarele categorii de mijloace de protecie: a) mijloace de protecie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pmnt, respectiv prajini electroizolante pentru actionarea separatoarelor, manipularea indicatoarelor mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor etc., scule cu manere electroizolante, covoare i platforme electroizolante, manusi i incaltaminte electroizolante etc.;

    An. 1 3.3.24.

  • 6

    b) detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul crora se verifica prezenta sau lipsa tensiunii; c) garnituri mobile de legare la pmnt i n scurtcircuit; d) panouri, paravane, mprejmuiri (ngrdiri); e) panouri de semnalizare.

    39. n funcie de complexitatea schelei alese, un plan de montare, de utilizare i de demontare este ntocmit de ctre o persoana competenta ?

    40. Acest plan are forma unui plan general, completat cu elemente referitoare la detaliile specifice ale schelei n cauza ?

    An. 1 4.3.2.

    41. Elementele de sprijin ale schelelor sunt protejate impotriva pericolului de alunecare fie prin fixare pe suprafata de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau alt mijloc cu eficacitate echivalenta, iar suprafata de sprijin are o capacitate portanta suficienta ?

    42. Stabilitatea schelei este asigurata ? 43. Deplasarea inopinata a schelelor mobile n timpul lucrului la nlime este

    prevenita prin intermediul dispozitivelor adecvate ?

    An. 1 4.3.3.

    44. Dimensiunile, forma i dispunerea planseelor unei schele sunt adecvate naturii lucrrii care urmeaz sa fie executat i adaptate la sarcinile ce urmeaz a fi suportate i permit lucrul i circulaia de o maniera sigura ?

    45. Planeele schelelor sunt montate de asa maniera nct componentele sa nu poat sa se deplaseze n cazul unei utilizri normale ?

    46. Exist vreun gol periculos ntre componentele planseelor i dispozitivele verticale de protecie colectiv impotriva caderii ?

    An. 1 4.3.4.

    47. Schelele sunt montate, demontate sau modificate substanial sub supravegherea unei persoane competente i de ctre lucrtori care au fost instruiti adecvat i conform operaiilor avute n vedere, care se refer la riscurile specifice ?

    An. 1 4.3.6.1