Tema: Perioada abecedară

Plan:1. Activități specifice perioadei abecedare2. Metode de predare-învațare a citit-scrisului.3. Metoda fonetică analitico-sintetică. 4. Etapele predării-învîțării unui sunet nou și a literei.

Această perioadă presupune predarea citirii și scrierii propriu-zise și are o importanță deosebită pentru întreaga însușire ulterioară a limbii, deoarece acum, pentru prima dată, limba devine pentru copil obiect de studiu.

Activititățile specifice acestei perioade vizează :

- recunoașterea literelor mari și mici de tipar; - asocierea sunetului cu litera;- citirea corectă a silabelor, cuvintelor;- citirea corectă, conștientă și expresivă a propozițiilor și textelor de mică întindere;- consolidarea deprinderii de exprimare în propoziții dezvoltate;- ordonarea alfabetică a literelor alfabetului, cuvintelor și a propozițiilor; respectarea

poziției corecte la scris;- folosirea corectă a instrumentului de scris și menținerea unei poziții adecvate a caietului

în timpul scrierii.

Istoria predării-învățării citit-scrisului cunoaște mai multe etape:- metoda literizării,- metoda silabisirii;- metoda fonetică analitică;- metoda fonetică sintetică;- metoda scripto-legă;- metoda cuvintelor normale;- metoda fonomimică;- metoda globală;- metoda fonetică analitico-sintetică (Vezi Ion Berca, Metodica predării limbii române

(citit-scris, citire).

Metoda fonetică analitico-sintetică este metoda de bază folosită în învățarea citit-scrisului, metodă care pune în evidență caracterul fonetic al limbii române, corespondența între sunet și literă.

Cuvîntul care se va folosi pentru predarea unui sunet se separă din vorbire după auz – analiza fonetică. Se pornește de la sunetele cuvintelor la literele corespunzătoare lor, apoi se arată litera corespunzătoare noului sunet, după care se compun silabe și cuvinte cu noua literă. Prin folosirea alfabetarului, elevul desprinde fiecare sunet – prin analiza fonetică - , alege litera corespunzătoare și reconstituie cuvîntul citindu-l, unind – sintetizînd fonetic – sunetele în silabe și pe acestea în cuvinte. Deci, drumul spre citire – sinteza a sunetelor la vederea literelor – trece prin analiza, separarea și recunoașterea sunetelor corespunzătoare literelor desprinse din cuvînt.

Un exercițiu frecvent folosit încă din etapa preabecedară, dar care joacă un rol deosebit și în primele lecții ale etapei abecedare, este cel al reprezentării grafice a ennțului-propoziție, a cuvintelor care alcătuiesc propoziția, a silabelor care alcătuiesc cuvîntul și a sunetelor care compun silaba, exercițiu care contribuie la dezvoltarea auzului fonematic, în lipsa căruia elevul nu ar putea citi sau scrie corect.

De exemplu, propoziția A venit iarna, poate fi reprezentată grafic astfel:

1

_____________________________ propoziție_____ _________ ________ cuvintele anunțului_____ ____ ____ ____ ____ Silabele ₒ • ₒ •ₒ• ₒ ₒ • • ₒ Sunetele (ₒ - vocale, • - consoane)În procesul desprinderii cititului, elevii parcurg două etape:- etapa însușirii tehnicii cititului,- etapa formării și dezvoltării capacității de a se orienta într-un text citi, carea sî devină

un izvor de informație și de formare.

Algoritmul folosirii metodei fonetice analitico-sintetice este următorul:- organizarea unei conversații pornind de la ilustrați, diapozitive, fotografii, desene

animate, potrivite subiectului lecției;- desprinderea unei propoziții din răspunsurile elevilor, propoziția în care a se regăsește în

interiorul unui cuvînt sau al mai multor cuvinte, sunetul ce urmează a fi studiat;- împărțirea propoziției în cuvinte;- separarea cuvîntului în care se află sunetul nou;- despărțirea cuvîntului în silabe;- separarea silabei în care se află sunetul nou;- împărțirea silabei în sunete;- separarea sunetului nou;- oferirea unor exemple de cuvinte cu sunetul nou în poziție inițial, finală, mediană;- observarea literei de tipar care corespune sunetului;- recunoașterea literei în abecedar și alfabetar;- alcătuiri de cuvinte la alfabetar cu litera nou;- observarea și organizarea unei conversații despre ilustrația din abecedar;- citirea cuvintelor din coloane – în șoaptă și cu voce tare;- citirea textului, individual – în șoaptă și cu voce tare;- citirea model a coloanelor și a textului de către învățător;- recitirea textului de către elevi,- organizarea unei convorbiri despre conținutul și înțelesul textului;- citirea integrală (sau povestirea),- citirea selectivă sau pe roluri (dacă este cazul).

Pentru învățarea citit-scrisului se mai poate folosi metoda globală, o metodă ca are la bază ideea că elevul experimentează și comunică în contact cu faptelel și forțele care provoacă faptele de limbă. Metoda constă în memorarea vocabularului, la vederea acestuia. Învățătorul folosește cartonașe pe care sunt scrise cuvinte ce denumesc obiecte uzulae, care au legătură cu experiența copiilor. Ori de căte ori se vorbește despre un obiecte este prezentat și cartonașul cu numele respectiv, care este astfel repetat pînă este reținut. În momentul în carea elevii au memorat mai multe cuvinte, acestea sunt introduse în procesul de citire. Este nevoie de un material bogat – cărticelele în care să se realizeze corespondența cuvînt-obiect, cu povești interesante și atractive pentru copii, cărți colorate ca metrial demonstrativ pentru învățător.

Metoda lingvistică integrală sau metoda cărților uriașe este o metodă răspîndită în Occident, elevii învață să citească povești, poezii, ghicitori, cîntece din cîrți uriașe, învățătorul indicînd cu un arătător fiecare cuvînt citit/rostit/cîntat, elevii urmărind cu privirea cuvintele indicate. Citit-scrisul se predau integrat, elevii învățănd să scrie cuvintele pe care le-au citit anterioar; accentul se pune pe dorința elevilor de a citi/scrie anumite cuvinte. Textele din textele uriași servesc drept pretext pentru convorbiri pe diferite teme, pentru învățarea citirii, și respectiv, scrierii unor cuvinte, chiar și enunțuri.

2

Metoda Montessori pune accentul pe folosirea a cît mai multe canale de receptare a informațiilor de cître elevul implicat în procesul de învățare.

Demersul didactic poate fi rezumat astfel:Pasul I: dezvoltarea mecanismului scrisului- mecanismele motricității / mînuirea instrumentului de scris

- exerciții indirecte: jocuri de mînuire a formelor geometrice, jocuri cu incastre (pipăirea unor contururi și potrivirea formelor în cadruri corespunzătoare);

- exerciții de pregătire directă: desen cu șabloane, exerciții de pipăire a literelor ascunse cu recunoșaterea lor și pronunțarea sunetului asociat.

- activitatea propriu-zisă a inteligenței- formarea de cuvinte cu literele alfabetarului;- scrierea cuvintelor;- perfecționarea formei (numai după ce copii încep să scrie spontan).

Pasul II: dezvoltarea mecanismelor cititului- distribuirea de bilețele pe care sunt scrise denumiri ale obiectelor comune;- traducerea în sunete a cuvîntului scris, în ritm lent;- grăbirea ritmului și ghicirea cuvîntului scris;- asocierea bilețelului cu obiectul denumit.Experiența bazată pe această metodă a arătat că citirea logică trebuie să fie precedată de

compunerea mesajelor în scris. Citirea în gînd a mesajelor ce conțin ordine penru acțiuni concrete și îndeplinirea acestor acțiuni îi fac pe copii să înțeleagă puterea limbajului.

Alte metode: metoda Freinet sau metoda naturală, metoda funcțională, metoda gestuală și metoda mixtă de învățare a citi-scrisului.

Sarcină de lucru:1. Prezentați istoricul metodelor de învățare-predare a citit-scrisului.

Demersul didactic de predare-învățare a unui sunet nou și a literei corespunzătoare vezi în Șerdean Ioan, Metodica predării limbii române în clasele I-IV și Nuța, Metodica predării limbii române în clasele primare, vol. I)

Modalități de exersare a cititului ce pot duce, în timp, la precizie, rapiditatea și fluență: trei atribute esențiale în procesul de înțelegere și construcție a textelor:

- identificarea literelor și fuziunea, în pronunțare , a sunetelor. Alături de lectura unor enunțuri scurte, la acest nivel, se așează și citirea selectivă, un tip de exercițiu enunțat anterior și care constă în descifrarea, într-un text nou, a cuvintelor ce cuprind litera sau literele învățate. Un astfel de text poate fi textul de referință, dar și un articol de revistă, un anunț etc., iar maniera de indicare a cuvintelor ce urmează a fi citite poate fi sublinierea sau colorarea.

- identificarea conținutului formal al cuvintelor și expresiilor. Dintre exercițiile ce urmăresc identificarea conturului formal al cuvintelor rețin două categorii. Prima cuprinde careurile de litere și urmărește descoperirea în interiorul lor, a unui număr mare cît mai marea de cuvinte; construcția careurilor și sarcinile de lucru vor urmări, mai întîi, citirea pe orizontală și verticală, apoi citirea unor cuvinte situate pe linii oblice, pentru ca, în cele din urmă, să fie schimbat și sensul lecturii. A doua categorie cuprinde exerciții de transcriere și citire a unor enunțuri fără distanță între cuvinte sau de citire a unor enunțuri în care cuvintele nu au conținut semantic. Ambele tipuri de activități se pot desfășura sub formă de competiție.

- mărirea preciziei și a ritmului lecturii. La acest nivel se situează exercițiile ce vizează citirea unor enunțuri pe grupuri de cuvinte și exercițiile de tipul lectura repetată.

3