tema numărului

49
3 Периодическое издание Таможенной службы PUBLICATIA PERIODICA A SERVICIULUI VAMAL IANUARIE FEBRUARIE ISSN 1857-2979 2010 ¹1(13) Tema numărul: Totalurile activităţii Serviciului Vamal în anul 2009 şi obiectivele pentru 2010 pag. 2-20

Upload: vuongphuc

Post on 01-Feb-2017

246 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Tema numărului

3П е р и о д и ч е с к о е и з д а н и е Т а м о ж е н н о й с л у ж б ы

P U BLICAT I A P ERIO DICA A SERV ICIU LU I VA M A LIANUARIEFEBRUARIE

ISS

N 1

85

7-

29

79

2010 ¹1(13)

Tema numărul:Totalurile activităţii

Serviciului Vamalîn anul 2009şi obiectivelepentru 2010

pag. 2-20

Page 2: Tema numărului

Cupr

ins/С

одер

жан

ие:

Ediţia periodică a Serviciului Vamal al Republicii Moldova - revista „VAMA”.Fondatorul revistei: Întreprinderea de stat „Moldvama Grup”, înregistrată la Camera înregistrării a RM;numărul de înregistrare – 1003600038290.Redactor: Tatiana SmeşnaiaReporteri: Olga Colari, Tatiana MihailovaColegiul de redacţie: Natalia Calenic, Mihai Răducan, Dorin Purice, Vladislav Şveţ, Ion MaguDesing: Nicolai VerbiţkiAdresa redacţiei: mun. Chişinău, str. Columna, 30, bir. 130Tel/fax redacţiei: (+373 22) 574-181

Indexul de abonare: 31952Tipar executat la tipografia „Elan Poligraf”

Комментарии:Реалистичный бюджетстр. 28-29

Вячеслав Негруцэ: Будьте корректны с государством, и государство будет корректно с каждым экономическим субъектомстр. 30-31

Правительство борется с ростом ценстр. 32-35

Отрасль:Либерализация рынка нефтепродуктов продолжаетсястр. 36-39

Colabore: Relansarea activităţii Comitetului Consultatival Serviciului Vamalpag. 40-41

Evenimente:Şedinţă a Comitetului Consultativ de pe lîngă Biroul vamal Bricenipag. 42

Materializarea frumoasei tradiţiipag. 43

Statistica vamalăpag. 44-45

Tema numărului:Tudor Baliţchi:Mai multe domenii importante ale activităţii vamale constituie un motiv serios de îngrijorarepag. 2-3

Măsuri de termen scurt în vederea redresării situaţiei în sistemul vamalpag. 4-7

Obiective strategice ale anului 2010pentru Serviciul Vamalpag. 8-12

Realizările sistemului vamal în anul 2009pag. 13-20

Reguli:Tariful vamal integrat al Republicii Moldova - instrument accesibil tuturor pag. 21-22

Principalii 50 importatori (anul 2009)pag. 24

Principalii 50 exportatori (anul 2009)pag. 25

Realizari:Podul care a unit, uneşte şi va uni destine şi năzuinţepag. 26-27

Page 3: Tema numărului

2

L

OBIECTIVE La 19 februarie 2010 în cadrul şe-dinţei lărgite a Colegiului Ministeru-lui Finanţelor, dedicate totalurilor ac-tivităţii Ministerului Finanţelor şi or-ganelor subordonate pe anul 2009, Directorul General al Serviciului Va-mal dl Tudor Baliţchi a menţionat că este importantă abordarea serioasă şi responsabilă a problemelor actuale ale sistemului vamal şi identificarea mă-surilor ce urmează a fi întreprinse în perioada imediat următoare pentru redresarea situaţiei. Din această per-spectivă dumnealui s-a referit în mod special la activităţile Serviciului Va-mal planificate pentru anul 2010, ex-punîndu-şi viziunea asupra direcţiilor prioritare de dezvoltare. Analizînd situaţia reală la mo-ment în sistemul vamal s-a constatat că mai multe domenii importante ale activităţii vamale constituie un motiv serios de îngrijorare. În primul rînd, aceste îngrijorări ţin de combaterea fraudelor vamale şi controlul corecti-tudinii perceperii drepturilor de im-port, în ultimii ani acestor domenii nefiindu-le acordată atenţia cuvenită, iar pentru redresarea situaţiei se im-pune luarea unor măsuri adecvate. Pornind de la conceptul subor-donării Serviciului Vamal Ministeru-lui Finanţelor, la 19 ianuarie curent au fost operate modificările cores-punzătoare în Hotărîrea Guvernului nr.4 din 2 ianuarie 2007 “Cu privire la aprobarea structurii, efectivului-li-mită şi a Regulamentului Serviciului Vamal”. Concomitent, întru eficienti-zarea administrării sistemului vamal, structura organizaţională a aparatu-

lui central a fost revizuită şi ajustată la obiectivele prioritare trasate de Gu-vern. Astfel, structură aparatului cen-tral al Serviciului Vamal a fost moder-nizată, fiind formate 2 Departamente: primul - de aplicare a legii şi al doilea - venituri şi tehnologii informaţionale, care prin noul statut obţinut vor con-stitui pilonii de bază meniţi să asigure stabilitatea întregului sistem vamal. Serviciul Vamal va continua să în-treprindă măsuri concrete pentru asi-gurarea perceperii drepturilor de im-port şi de export. Astfel, în vederea eficientizării controlului asupra corec-titudinii calculării şi achitării drep-turilor de import, vor fi luate măsuri orientate spre prevenirea şi contraca-rarea cazurilor de diminuare a valo-rii în vamă, de declarare neautentică a codului tarifar şi a ţării de origine a mărfurilor. Analiza efectuată denotă că la-cunele existente în actele normative, care reglementează procedura de vă-muire, favorizează existenţa fenome-nului corupţiei. În acest sens este ne-cesar de a revizui reglementările va-male, astfel încât să fie reduse posi-bilităţile şi tentativele de corupţie ale unor funcţionari vamali. O atenţie deosebită trebuie şi va fi acordată dezvoltării parteneriatului între Serviciul Vamal şi mediul de afa-ceri în scopul identificării unor soluţii la problemele majore care au impact asupra activităţii de comerţ. În acest context, eforturile Serviciului Vamal vor fi focalizate pe consolidarea capa-cităţilor de prevenire şi control a co-rupţiei în sistemul vamal.

Pentru a lupta eficient cu fenomenul corupţiei trebuie mobilizată întreagă societate şi Serviciul Vamal îşi propu-ne realizarea unor campanii publice de anvergură pentru mobilizarea mai masivă şi promovarea măsurilor pre-ventive întreprinse în combaterea fe-nomenului corupţiei. În contextul facilitării proceduri-lor de comerţ internaţional, conform standardelor, sistemul vamal trebu-ie să corespundă preocupărilor din ce în ce mai serioase legate de securitate prin controale mai stricte şi mai efi-ciente la frontieră. Adevărata provo-care este o mai bună securizare, însă fără crearea barierelor comerţului le-gal. În acest sens, este important de a dezvolta activitatea în domeniul ma-nagementului riscurilor şi audit post-vămuire, care devin prioritare în noua structură a sistemului vamal. Luînd în considerare rolul funda-mental al structurii de analiză şi gesti-onare a riscurilor în îmbunătăţirea re-zultatelor în domeniul colectării veni-turilor pentru bugetul de stat şi pre-venirea încălcărilor legislaţiei vama-le, Serviciul Vamal va acorda o atenţie deosebită dezvoltării capacităţilor in-stituţionale şi administrative în dome-niul vizat. Concomitent cu dezvoltarea acce-lerată a tehnologiilor informaţionale, Serviciul Vamal va continua şi proce-sul de perfecţionare a Sistemului In-formaţional Vamal Integrat. Astfel, urmează a fi implementate mai mul-te module noi ale ASYCUDA World, menite să îmbunătăţească procesul de administrare a regimurilor vamale cu

Mai multe domenii importante ale activităţii vamale constituieun motiv seriosde îngrijorare

Tudor Baliţchi:Tema numărului

Page 4: Tema numărului

3

Интервью номераOBIECTIVETema numărului

impact economic, a procedurilor de depozitare provizorie şi utilizare a ga-ranţiilor vamale. Serviciul Vamal va pune accent şi pe dezvoltarea activităţii de audit vamal, care constituie o precondiţie fundamentală pentru modernizarea sistemului şi optimizarea controlului vamal, care să contribuie la accelera-rea traficului de mărfuri, reducerea timpului vămuirii, asigurarea depis-tării cazurilor de declarare neauten-tică şi repararea prejudiciului cauzat statului.

În contextul alinierii la standar-dele europene, Serviciul Vamal va intensifica colaborarea cu Misiunea EUBAM în mai multe domenii, în special în prevenirea şi combaterea contrabandei, analiza riscurilor, com-baterea corupţiei, perfecţionarea pro-fesională a colaboratorilor vamali. În concluzia raportului Directo-rul General dl Tudor Baliţchi a men-ţionat rolul prioritar al Serviciului Va-mal în combaterea fraudelor vamale. Dumnealui a asigurat că din această perspectivă toate eforturile vor fi axa-

te pe înăsprirea controlului vamal, în special al agenţilor economici cu risc sporit. De asemenea, vor fi luate mă-suri concrete vizavi de comportamen-tul unor colaboratori vamali, care to-lerează comiterea fraudelor vamale şi destabilizează astfel întreg sistemul vamal. Informaţia privind totalurile acti-vităţii sistemului vamal în anul 2009 a fost subiectul unui raport aparte, pre-zentat în cadrul şedinţei de către şeful Biroului Vamal Chişinău.

Serviciul de presă

Page 5: Tema numărului

4

OBIECTIVEReoRganizaRe instituţionalăDe la începutul anului 2010 în ca-drul Serviciului Vamal au fost între-prinse un set de măsuri de termen scurt avînd impact direct asupra ca-drului instituţional şi managemen-tul personalului. Pornind de la conceptul subor-donării Serviciului Vamal Ministe-rului Finanţelor, a fost lansat şi rea-lizat procesul de reorganizare insti-tuţională a organelor vamale. Reor-ganizarea s-a realizat treptat în co-relare cu modificările produse în cadrul legislativ şi anume în Regu-lamentul Serviciului Vamal (apro-bat prin Hotărîrea Guvernului nr.4 din 2.01.2007 cu modificările ope-rate prin Hotărîrea Guvernului nr. 20 din 19.01. 2010). Reforma structurală a Serviciu-lui Vamal s-a materializat în princi-pal în reorganizarea instituţională a aparatului central în care au fost for-mate 2 Departamente: (1) de aplica-re a legii şi (2) venituri şi tehnologii informaţionale, care, prin noul sta-tut obţinut, constituie actualmente pilonii de bază meniţi să asigure sta-bilitatea întregului sistem vamal. Concomitent, efectivul-limită în ansamblu pentru sistemul vamal a fost redus constituind actualmen-te 1896 de unităţi. Linia directoare pe care Serviciul Vamal a aplicat-o cu consecvenţă în domeniul reorganizării a cuprins trei direcţii strategice, respectiv:

- Redirecţionarea resurselor spre activităţile cu caracter analitic cu efect direct asupra eficacităţii con-trolului vamal, precum: analiza ris-curilor; audit post-vămuire; planifi-carea strategică în vederea preveni-rii şi contracarării cazurilor de di-minuare a valorii în vamă şi altor in-fracţiuni transfrontaliere; - Managementul centralizat a ac-tivităţilor de combatere a fraudelor vamale în vederea creării cadrului organizatoric eficient, urmărindu-se asigurarea dezvoltării acestui do-meniu corespunzător cerinţelor ac-tuale şi de perspectivă;- Valorificarea raţională şi adec-vată a competenţelor colaboratori-lor vamali.

optimizaRea controlului vamal Priorităţile în aplicarea măsurilor de prevenire şi depistare a cazurilor de declarare neautentică a mărfurilor au fost realizate, în special, prin in-tensificarea controlului mijloacelor de transport, utilizînd scanere dis-ponibile cu sisteme de raze „X-ray” şi implementarea unor proceduri de vămuire speciale pentru anumite ca-tegorii de mărfuri. Astfel, Serviciul Vamal a dis-pus controlul nedistructiv al tutu-ror mijloacelor de transport care traversează frontiera vamală prin punctele de trecere utilizînd scane-rele mobile (Ordinul SV nr. 12-O din 15.01.2010 „Privind intensifi-

carea controlului vamal nedistruc-tiv, cu utilizarea scanerelor cu sis-teme de raze „X-ray” şi Ordinul SV nr. 28-O din 28.01.2010 „Cu privire la unele măsuri de control vamal la introducerea mărfurilor prin postu-rile vamale situate la frontiera mol-do-română, a unităţilor de trans-port auto care urmează a fi plasate în tranzit naţional şi care nu au fost supuse scanării cu raze X („Rapis-can”)”. Măsurile respective au contri-buit la eliminarea factorului uman, prevenirea cazurilor de contrabandă şi minimalizarea riscurilor de comi-tere a fraudelor vamale prin declara-rea neautentică a mărfurilor la capi-tolul cantităţii şi valorii. În vederea excluderii cazuri-lor de aplicare neuniformă a regle-mentărilor vamale în general şi a re-gulilor de determinare a valorii în vamă în mod special, au fost create două posturi specializate în vămui-rea anumitor categorii de mărfuri:- mărfurile de larg consum, de origine din Republica Popula-ră Chineză, Republica Turcia, sau Emiratele Arabe Unite, transporta-te în grupaj, sînt vămuite la Postu-lui Vamal Chişinău intern 3 (Varni-ţa) al Biroului vamal Chişinău (Or-dinul SV nr. 14-O din 18.01.2010 „Cu privire la modul de vămuire a unor categorii de mărfuri”); - tehnica de uz casnic este supu-să vămuirii la Postul vamal Chişi-nău intern 4 (Petricani) al Biroului

Măsuri de termen scurt în vederea redresării situaţiei în sistemul vamal

Tema numărului

Page 6: Tema numărului

5

Интервью номераOBIECTIVETema numărului

vamal Chişinău (Ordinul nr. 35-O din 29.01.2010 „Cu privire la modul de vămuire a unor categorii de măr-furi”) În cadrul posturilor vamale sus-menţionate au fost create echipe specializate de control, consolidate capacităţile subdiviziunilor de con-trol al valorii în vamă şi antifraudă, care, în realizarea controlului vamal, se conduc de normele metodologice special elaborate în acest sens. Măsurile în cauză, fiind între-prinse ca răspuns la multiple provo-cări, au avut drept scop corectarea imediată a efectelor negative asupra colectării drepturilor de import. Di-namica pozitivă a încasărilor înre-gistrată, ca urmare a înăspririi con-trolului vamal, a demonstrat efici-enţa deciziilor respective. E de menţionat că acest mod de abordare a problemelor se încadrea-ză şi în strategia pe termen mediu şi lung în domeniul controlului va-mal. În acest context, Serviciul Va-mal îşi propune optimizarea efortu-rilor în scopul eficientizării contro-lului vamal prin utilizarea pe larg a tehnologiilor informaţionale, a ana-lizei riscurilor, precum şi altor in-strumente şi tehnici de control va-mal care pînă în prezent nu au fost valorificate la nivel naţional.

simplificarea procedurilor vamale Este evident că măsurile de asigura-re a controlului vamal trebuie core-late cu cele de facilitare a comerţu-lui legal, pentru a maximiza pozitiv efectul lor. În acest context o adevă-rată provocare este o mai bună se-curizare, însă fără crearea barierelor comerţului legal. Din aceasta per-spectivă Serviciul Vamal a continu-at implementarea instrumentelor de simplificare a procedurilor vamale printre care: - versiunea nouă a Sistemului In-formaţional Vamal ASYCUDA Wor-ld care permite procesarea automati-zată a tuturor documentelor vamale; - Tariful Vamal Integrat al Repu-blicii Moldova (TARIM), care este în proces de testare;

- Sistemul informaţional „Fron-tieră”, care asigură schimbul de in-formaţii între autorităţile de con-trol ce participă la “ghişeul unic” în punctele de trecere auto a frontierei de stat; - Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS), testarea căruia s-a finisat în februarie, a.c. cu suportul Programului SUA „Provocările Mi-leniului”. Însă pentru implementa-rea acestuia sînt necesare investiţii majore, care încă nu au fost iden-tificate. O solicitare în acest sens a fost remisă în adresa Ambasadei SUA şi USAID. O atenţie deosebită se acordă dezvoltării parteneriatului între Ser-viciul Vamal şi mediul de afaceri în scopul identificării unor soluţii op-time pentru contracararea fraude-lor şi combaterea corupţiei. În acest domeniu, Serviciul Vamal îşi propu-ne realizarea unor campanii publice de anvergură spre o mobilizare mai puternică şi promovarea măsurilor preventive care sunt întreprinse în combaterea fenomenului corupţiei.

activitatea antifrauda A fost lansat procesul de testare a bazei de date „ANTIFRAUDA” concepută ca instrument de colec-tare, gestionare şi analiză automati-zată a informaţiilor operative vizînd fraudele vamale. Este în proces de creare baza de date ce cuprinde lista agenţilor eco-nomici de încredere care vor putea beneficia de unele simplificări la vă-muirea mărfurilor. Urmarea identificării mai mul-tor neajunsuri şi rezerve la capito-lul managementului riscurilor şi au-dit post-vămuire, s-a stabilit necesi-tatea revizuirii complexe a domeni-ilor vizate, astfel încît acestea să fie ajustate la standardele şi noile ce-rinţe. În acest context au fost con-solidate eforturile instituţionale ale subdiviziunilor responsabile, identi-ficate priorităţile şi măsurile necesa-re, care vor fi implementate cu asis-tenţa EUBAM. De menţionat că pentru dez-voltarea managementului riscurilor

în vamă se impune asigurarea unui mecanism continuu de schimb de informaţii şi date între Serviciul Va-mal şi alte autorităţi, în special orga-ne de drept. În acest context, mizăm pe suportul instituţiilor competente şi o conlucrare eficientă. Colaborarea în vederea depistă-rii şi contracarării traficului ilicit de mărfuri se realizează şi la nivel in-ternaţional, conform acordurilor bi-laterale semnate în acest scop pre-cum şi în cadrul organismelor regi-onale şi internaţionale specializate, precum Centrul pentru combatere a crimelor transfrontaliere SECI. Înregistrînd rezultate palpabile la capitolul colaborării vamale inter-naţionale, constatăm totuşi că aces-tea pot fi îmbunătăţite considera-bil prin instituirea funcţiei de ataşat vamal în cadrul Misiunii Republicii Moldova pe lîngă Comunităţile Eu-ropene, conform practicii altor sta-te. Importanţa instituirii funcţiei în cauză este motivată şi prin prisma intensificării procesului de integra-re europeană a Republicii Moldova, iar soluţionarea pozitivă a proble-mei abordate va da posibilitatea par-ticipării active a ţării noastre la mul-tiplele reuniuni în domeniul vamal, fiind o precondiţie indispensabilă pentru asigurarea armonizării siste-mului vamal naţional la standardele europene. În contextul alinierii la standar-dele europene, Serviciul Vamal va instensifica colaborarea cu Misiu-nea EUBAM în mai multe domenii în special în prevenirea şi combate-rea contrabandei, a corupţiei şi per-fecţionarea profesională. Conform practicilor aplicate în ţările Uniunii Europene, rolul siste-mului vamal se va concentra în vii-tor pe acţiuni ce asigură perceperea drepturilor de import, f luidizarea traficului legal de mărfuri şi con-tracărarea infracţiunilor transfron-taliere. Pentru a realiza cu succes cele expuse se impune consolidarea eforturilor instituţionale şi perfecţi-onarea profesională continuă a cola-boratorilor vamali.

Page 7: Tema numărului

6

OBIECTIVETema numărului

Aparatul central

Page 8: Tema numărului

7

OBIECTIVETema numărului

Serviciului Vamal

Page 9: Tema numărului

8

OBIECTIVE La 19 februarie a fost aprobat Pla-nul de activitate a Serviciului Vamal pentru anul 2010. Acest document a fost elaborat întru implementarea Pla-nului de Dezvoltare Instituţională a Serviciului Vamal pentru anii 2009-2011 şi are drept scop reunirea într-un singur cadru de planificare strategică a obiectivelor trasate în documente de politici guvernamentale: • Programul de activitate a Guver-nului “Integrarea Europeană: Liber-tate, Democraţie, Bunăstare” 2009-2013 • Programul de stabilizare şi relan-sare economică a Republicii Moldova pentru anii 2009-2011• Strategia de atragere a investiţii-lor şi promovarea exporturilor pentru anii 2006-2015 De asemenea, documentul trans-pune angajamentele asumate în cali-tate de membru al Organizaţiei Mon-diale a Vămilor (Standardele - Cadru privind Securitatea şi Facilitarea

Comerţului Mondial OMV (SAFE), precum şi în relaţiile cu Uniunea Eu-ropeană (Customs Blueprints) în acţi-uni concrete formulate în corelare cu competenţele funcţionale ale Servi-ciului Vamal. Planul anual de acţiuni cuprinde componenta de management strategic (se prezintă misiunea Serviciului Va-mal şi priorităţile anului); planul de acţiuni structurat pe 8 capitole cores-punzător priorităţilor identificate, ca urmare a evaluării progreselor înre-gistrate în 2009 şi are drept obiectiv creşterea eficacităţii în ceea ce priveş-te implementarea coerentă a politici-lor stabilite de Guvern.

priorităţile anului 20101. Îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă în raport cu: • Standardele - Cadru privind Secu-ritatea şi Facilitarea Comerţului Mon-dial OMV (SAFE) /lista de control

pentru autoevaluare SAFE/cheklist Self-Assessment Checklist WCO Framework of Standards to Secure and Facilitate Global Trade/• Customs Blueprints (lista de control/cheklist) • Studiul Băncii Mon-diale „Doing Business” (durata, costuri şi docu-mente necesare operaţiu-nilor de im/ex)• Nivelul de percepţie a corupţiei monitorizat de Transparency Internatio-nal 2. Ajustarea reglemen-tărilor vamale naţionale la

prevederile Convenţiei internaţionale privind simplificarea şi armonizarea procedurilor vamale (Convenţia Kyo-to)3. Implementarea recomandărilor EUBAM conform planului de acţiuni elaborat în acest sens.4. Alinierea capacităţilor instituţio-nale la standardele europene.

Domenii pRioRitaRe De deZvolatare i. implementarea instrumentelor de facilitare a comerţului Şi eficientiZarea controlului vamal

oBiective Generale pe teRmen meDiU:• Dezvoltarea şi implementarea unui mecanism de facilitare a comer-ţului întru minimalizarea formalităţi-lor, costurilor, nr. actelor şi timpului necesar pentru efectuarea proceduri-lor vamale şi altor formalităţi la fron-tieră de către comunitatea de afaceri, asigurînd concomitent creşterea se-curităţii lanţului (reţelei) de aprovizi-onare • Promovarea parteneriatului între vamă şi comunitatea de afaceri prin intermediul unor proceduri transpa-rente şi eficiente • Dezvoltarea şi implementarea procedurilor de control vamal eficien-te şi optime, care contribuie la faci-litarea fluxului de mărfuri, asigurînd, totodată, colectarea drepturilor de im-port-export şi protecţia cetăţenilor • Implementarea Noul Sistem

Tema numărului

Obiective strategiceale anului 2010pentru Serviciul Vamal

MISIUNEA SERVICIULUI VAMAL constă în implementarea

politicii vamale, în vederea asigurării securităţii economice a

statului, prin: - facilitarea comerţului,

- securizarea traficului internaţional de mărfuri şi mijloace de

transport, - asigurarea respectării reglementărilor vamale,

- perceperii drepturilor de import şi export,

- lupta împotriva fraudelor vamale,

- dezvoltarea unei administraţii profesioniste şi transparente,

care implementează standarde internaţionale în vederea

simplificării procedurilor de vămuire şi protejează societatea

aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală.

Page 10: Tema numărului

9

OBIECTIVEComputerizat de Tranzit /NCTS• Dezvoltarea sistemului de audit post-vămuire corespunzător standar-delor, care asigură eficacitatea contro-lului vamal

reZultate scontate:• Proceduri vamale ajustate şi con-forme Convenţiei Kyoto şi Standar-delor SAFE • Proceduri de control vamal efici-ente şi moderne • Sistemul de monitorizare în timp real a evenimentelor implementat • Principiul „ghişeului unic” la frontieră implementat şi perfecţionat • Noul Sistem Computerizat de Tranzit/NCTS implementat• Audit-postvămuire dezvoltat co-respunzător standardelor • Parteneriat între vamă şi comuni-tatea de afaceri dezvoltat

acţiuni principale planificate:o Implementarea procedurilor sim-plificate de vămuire - în acest scop ur-mează a fi elaborate şi aprobate acte-le normative necesare; testat şi imple-mentat modulul special în SI Asycu-daWorld o Implementarea Tarifului Vamal Integrat al RM /TARIM, conform HG nr. 501/14.08.2009o Implementarea procedurii de in-formare tarifară prealabilăo Elaborarea planului de implemen-tare a institutului AEO/Agenţi eco-nomici autorizaţio perfecţionarea şi consolidarea sis-temului de funcţionare a instituţiei de brokeri vamali,o Implementarea Convenţiei pri-vind admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990o Participarea la elaborarea proiec-tului de lege pentru modificarea unor acte legislative (Codul Vamal, Legea cu privire la tariful vamal etc.) în ve-derea aderării la Convenţia internaţi-onală privind simplificarea şi armoni-zarea procedurilor vamale (Convenţia Kyoto)o Finalizarea lucrărilor de imple-mentare a sistemului informaţional „Frontiera”, care asigură schimbul de informaţii în regim on-line între auto-rităţile ce participă la „ghişeul unic” şi sînt investite cu atribuţii de control al

mărfurilor şi mijloacelor de transport la frontieră o Implementarea Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) o Organizarea şedinţelor Comite-tului Consultativ al SV şi al BV, con-form Regulamentului de activitate a acestuia, aprobat prin Ordinul SV nr. 412-0/24.10.2007o Încheierea Memorandumurilor de Înţelegere (MOU) între SV şi comuni-tatea de afaceri, asociaţiile de investi-tori, exportatori conform Programu-lui de implementare a Memorandu-murilor de înţelegere, aprobat prin Ordinului SV 345-O/26.09.08.

ii. optimiZarea activită-ţii de manaGement al ris-curilor În vamă

oBiective Generale pe teRmen meDiU:• Implementarea tehnicilor cores-punzătoare pentru identificarea siste-matică a riscurilor, elaborarea şi reali-zarea acţiunilor de prevenire şi mini-malizare a riscurilor, aplicarea tehno-logiilor moderne de colectare şi pre-lucrare a informaţiei, precum şi eva-luarea eficienţei aplicării măsurilor de administrare a riscurilor în scopul elaborării propunerilor de facilitare şi modernizare a controlului vamal • Eficientizarea activităţilor de co-lectare, generalizare şi analiză a infor-maţiei utilizate la elaborarea şi reali-zarea măsurilor de prevenire sau mi-nimizare a riscurilor • Asigurarea procesului de conlu-crare şi schimb de informaţii cu auto-rităţile responsabile la nivel naţional şi cel internaţional

reZultate scontate:• Sistemul automatizat de selecti-vitate dezvoltat, bazat pe profiluri de risc la nivel naţional şi local • Controlul vamal selectiv efectuat în baza unui management eficient al riscurilor • Controlul valorii în vamă cu uti-lizarea modulului specializat pentru analiza riscurilor din AsycudaWorld.• Mecanismul de schimb de infor-maţii stabilit şi implementat• Activitatea eficientizată a secţiilor de analiză şi management al riscurilor în baza rezultatelor şi recomandărilor

elaborate în urma monitorizării efec-tuate• Acţiuni de prevenire a riscurilor sau de minimalizare a consecinţelor acestora identificate şi aplicate în ac-tivitatea organelor vamale

acţiuni principale planificate:o Consolidarea personalului res-ponsabil pentru activitatea analiticăo Instruirea colaboratorilor în do-meniul generării rapoartelor şi anali-zei dateloro Dezvoltarea metodologiei de re-vizuire şi actualizare a criteriilor de risco Actualizarea regulată a profiluri-lor de risc şi elaborarea criteriilor noi în baza rezultatelor controalelor şi ac-tivităţilor investigativeo Dezvoltarea cooperării şi schim-bului de informaţii cu autorităţile na-ţionale abilitate precum şi cu institu-ţiile internaţionale specializateo Consolidarea cooperării între subdiviziunile de analiză a riscurilor şi audit postvămuire MR şi audit post vămuireo Implementarea modulului „con-trolul valorii în vamă” în SI ASYCU-DAWorld

iii. deZvoltarea infras-tructurii vamale, uti-liZarea teHnoloGiilor moderne Şi Întărirea ca-pacităţilor instituţio-nale ale laBoratorului vamal

oBiective Generale pe teRmen meDiU:• Dezvoltarea, întreţinerea infras-tructurii vamale şi dotarea cu echipa-ment modern care susţine realizarea obiectivelor strategice ale SV precum şi contribuie la îmbunătăţirea rezulta-telor prin aplicarea tehnologiilor mo-derne• Dezvoltarea Sistemului Informa-ţional Integrat Vamal în conformita-te cu standardele internaţionale, în ve-derea perfecţionării procedurilor va-male, sporirii eficacităţii controlului vamal şi managementului riscurilor, schimbului de informaţii cu alte insti-tuţii şi utilizării eficiente a resurselor şi tehnologiilor moderne

Tema numărului

Page 11: Tema numărului

10

OBIECTIVETema numărului

• Implementarea mecanismului ce asigură servicii de laborator în sco-puri vamale prin determinarea natu-rii, clasificării tarifare, originii şi va-lorii mărfurilor în vederea implemen-tării instrumentelor tarifare şi netari-fare de reglementare a comerţului ex-terior, aplicării măsurilor de securita-te, protecţie a cetăţenilor şi a mediului înconjurător

reZultate scontate:• Dezvoltarea şi modernizarea in-frastructurii vamale• Dezvoltarea şi actualizarea conti-nuă a Sistemului Informaţional Inte-grat Vamal • Interoperabilitatea SI cu sistemele Uniunii Europene• Dezvoltarea Sistemului Informa-tic Integrat Vamal prin extinderea funcţionalităţilor existente şi imple-mentarea de noi funcţionalităţi• Achiziţionarea de echipament de calcul şi de comunicaţii • Achiziţionarea de echipament

specializat de detecţie pentru puncte-le de frontieră desemnate • Dezvoltarea capacităţilor institu-ţionale şi operaţionale ale laboratoru-lui vamal

acţiuni principale plani-ficate:o Dezvoltarea infrastructurii birou-rilor vamaleo Dezvoltarea şi modernizarea SI „ASYCUDA World” conform planu-lui de acţiuni cu UNCTAD prin ex-tinderea funcţionalităţilor existente şi implementarea de noi funcţionalităţio Dotarea Laboratorului vamal cu echipament de testare şi echipament auxiliar, materiale de consum, mate-riale didactice specializate, inclusiv în format electronic

iv. perfecţionarea im-plementării mecanismu-lui de cooperare a servi-ciului vamal cu alte au-

torităţi naţionale Şi in-ternaţionale În dome-niul comBaterii fraude-lor vamale Şi facilitării comerţului

oBiective Generale pe teRmen meDiU:• Dezvoltarea şi implementarea continuă a mecanismelor de coopera-re a SV cu organele de drept naţiona-le, autorităţile vamale străine, precum şi cu alte instituţii internaţionale spe-cializate întru prevenirea şi combate-rea fraudelor vamale, asigurarea pro-tecţiei societăţii şi facilitării comerţu-lui

reZultate scontate:• Intensificarea cooperării cu auto-rităţile naţionale implicate în contro-lul la frontieră şi în interior • Consolidarea cooperării cu comu-nitatea de afaceri pentru combaterea fraudelor şi facilitarea comerţului • Realizarea controalelor comu-

Page 12: Tema numărului

11

OBIECTIVEne pentru mărfuri şi documente, prin punerea în aplicare a unor instalaţii comune; • Practici armonizate de lucru la ni-vel transfrontalier implementate • Optimizarea termenilor de exa-minare a solicitărilor de asistenţă şi schimbului de informaţii în cadrul acordurilor internaţionale• Sistemul informaţional perfor-mant, care asigură schimbul de infor-maţie între organele vamale şi toate autorităţile relevante implementat

acţiuni principale planificate:o Continuarea cooperării cu EUBAM, conform domeniilor priori-tareo Schimbul de experienţă cu autori-tăţile vamale ale statelor-membre ale UE, în special privind practicile pro-cesului de pre-aderare la UEo Continuarea cooperării cu insti-tuţiile regionale: UNCTAD; UNE-CE; SECI; RILO ECE; OLAF; Con-siliul conducătorilor serviciilor vama-le ale statelor-membre ale CSIo Continuarea cooperării cu OMV, inclusiv în vederea implementării Standardelor SAFE

iv. aplicarea măsurilor la frontieră În vederea protecţiei oBiectelor de proprietate intelec-tuală

oBiective Generale pe teRmen meDiU:• Promovarea şi întărirea rolului SV în prevenirea şi combaterea traficului de mărfuri contrafăcute şi operelor-pirat în vederea protecţiei drepturilor asupra obiectelor de proprietate inte-lectuală, asigurarea securităţii econo-mice a ţării şi sănătăţii consumatori-lor prin implementarea eficientă a mă-surilor la frontieră asupra mărfurilor pasibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală

reZultate scontate:• Întărirea capacităţii organelor va-male de depistare şi prevenire a trafi-cului ilicit de mărfuri contrafăcute• Îmbunătăţirea cooperării cu titu-larii de drepturi. • Majorarea numărului de obiecte

de proprietate intelectuală protejate• Prevenirea traficului ilicit cu măr-furi contrafăcute şi opere-pirat

acţiuni principale planificate:o Efectuarea vizitei de evaluare (di-agnostic visit) de către experţii OMV o Instruirea în domeniu cu asis-tenţa OMV şi UE (programul TWI-NING)o Creşterea cooperării dintre vamă şi titularii drepturilor şi cu alte insti-tuţii implicate în domeniul drepturi-lor de proprietate intelectuală o Îmbunătăţirea metodologiei de control pentru aplicarea uniformă a legislaţiei vamale în domeniul dreptu-rilor de proprietate intelectuală o Elaborarea rapoartelor statistice şi asigurarea schimbului de informaţii la nivel bi- şi multilaterale

v. eficientiZarea siste-mului de manaGement al resurselor umane Şi per-fecţionarea profesiona-lă a colaBoratorilor va-mali

oBiective Generale pe teRmen meDiU:• Dezvoltarea unui sistem eficient de management al resurselor umane bazat pe legislaţia naţională şi stan-dardele internaţionale în domeniul personalului, capabil să susţină atin-gerea obiectivelor administraţiei va-male, precum şi valorificarea persona-lului ca resursa cea mai importantă a unei organizaţii • Dezvoltarea şi gestionarea unei strategii de instruire profesională a colaboratorilor Serviciului Vamal, conform standardelor internaţionale, prin activităţi de instruire planificate şi sistematice, susţinute de capacităţile instituţionale ale Centrului de instru-ire a colaboratorilor vamali, în vede-rea sporirii competenţei profesionale, aprofundării şi actualizării cunoştin-ţelor, asigurării integrităţii profesio-nale• Formarea unui efectiv consolidat capabil să realizeze la un nivel înalt şi profesionist angajamentele SV cu res-pectarea principiilor de imparţialitate, onestitate şi demnitate

reZultate scontate:• Sistem dezvoltat de MRU bazat pe cele mai bune experienţe în dome-niu• Personal calificat cu un nivel înalt de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini• Sistem eficient de motivare a per-sonalului• Mecanism de identificare a nece-sităţilor de instruire• Strategie de instruire elaborată şi implementată• Sistem de instruire la distanţă (E-learning) stabilit şi pus în aplicare• Echipă de formatori creată şi funcţională• Centru de instruire capabil să re-alizeze necesităţile de instruire a per-sonalului• Un personal capabil să se concen-treze asupra exercitării obligaţiunilor şi prestării serviciilor la un nivel pro-fesional înalt în conformitate cu stan-dardele etice acceptate

acţiuni principale planificate:o Revizuirea procesului de evaluare a colaboratorilor vamali şi ajustarea acestuia la noile cerinţe aprobate o Implementarea planului anual de instruireo Dotarea Centrului de Instruire cu materiale didactice necesare procesu-lui de instruireo Elaborarea ghidului privind Inte-gritatea în vamă şi implementarea co-dului de conduităo Dezvoltarea şi implementarea unei politici de eticăo Implementarea activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei

vii. consolidarea funcţi-ei de audit intern În ca-drul serviciului vamal

oBiective Generale pe teRmen meDiU:• Realizarea activităţilor de audit intern în vederea evaluării sistemelor de management financiar şi de control ale SV• Realizarea misiunilor de consilie-re menite să aducă plus-valoare şi îm-bunătăţirea administrării SV, gestiu-nea riscului şi a controlului intern• Efectuarea activităţilor de moni-torizare asupra progreselor înregistra-

Tema numărului

Page 13: Tema numărului

12

OBIECTIVETema numărului

te în implementarea recomandărilor formulate prin rapoartele de audit in-tern• Îmbunătăţirea metodologiei de audit intern• Planificarea activităţilor de audit intern pe termen mediu

reZultate scontate:• Recomandări acceptate şi imple-mentate• Rapoarte de audit• Rapoarte de progres cu privire la implementarea recomandărilor de au-dit• Carta de audit intern a SV• Planul strategic al activităţilor de audit intern pentru anii 2010-2012

acţiuni principale planificate:o Elaborarea şi aprobarea Cartei de audit intern o Elaborarea şi aprobarea Proce-durilor operaţionale ale procesului de audit interno Îmbunătăţirea procedurii de rea-lizare a misiunilor de audit intern (de sistem şi de conformitate)

viii. promovarea transpa-renţei În activitatea sv.

deZvoltarea procesului de comunicare internă Şi eXternă

oBiective Generale pe teRmen meDiU:• Dezvoltarea procesului de comu-nicare externă în vederea sporirii ni-velului de cunoştinţe a publicului des-pre reglementările vamale şi sensibili-zarea mai largă a populaţiei cu referire la rolul vămii şi promovarea imaginii coerente a SV• Asigurarea transparenţei proce-sului decizional şi accesul la informa-ţie de interes public • Dezvoltarea complexă a dialogu-lui cu societatea civilă, mediul de afa-ceri şi mass-media• Asigurarea fluxului de informaţii în interiorul SV • Dezvoltarea capacităţilor de co-municare şi utilizarea instrumentelor şi mijloacelor de comunicare a perso-nalului SV şi sporirea responsabilită-ţilor personale ale colaboratorilor va-mali pentru comunicarea internă şi externă

reZultate scontate:• Acţiuni pentru implementarea Concepţiei de comunicare planificate

şi realizate • Necesităţile informaţionale ale societăţii şi mass-media identificate • Procedura de asigurare a transpa-renţei procesului decizional respecta-tă • Sporirea încrederii în vamă şi conlucrarea cu grupuri-ţintă în vede-rea realizării obiectivelor strategice ale SV• Mecanismul eficient pentru asi-gurarea dialogului intern în cadrul SV creat şi funcţional• Mecanismul de comunicare mul-tilateral, eficient şi modern elaborat şi promovat

acţiuni principale planificate:o Elaborarea şi aprobarea Cartei de audit intern o Familiarizarea publicului cu ac-tivitatea sistemului vamal în vederea sporirii nivelului de cunoştinţe pri-vind activitatea vamală şi încrederea în vamăo Promovarea dialogului cu socie-tatea civilă şi asigurarea transparenţei în activitatea vamalăo Consolidarea dialogului cu mass-media

Page 14: Tema numărului

13

OBIECTIVETema numărului

e parcursul anului 2009 au fost iniţiate şi realizate un set de măsuri de caracter legislativ şi instituţional care au avut drept scop apropierea şi/sau atingerea obiectivelor generale şi spe-cifice stipulate în Planul de Dezvoltare Instituţională a Serviciului Vamal pen-tru anii 2009-2011 (PDI) avînd la bază Planul de acţiuni pentru anual 2009, structurat pe 6 direcţii de activitate prioritare: I. Implementarea instrumentelor de facilitare a comerţului şi eficientizarea controlului vamal.II. Optimizarea activităţii de mana-gement al riscurilor în vamă. III. Dezvoltarea infrastructurii vama-le, utilizarea tehnologiilor moderne şi consolidarea/sporirea capacităţilor in-stituţionale ale laboratorului vamal.IV. Perfecţionarea implementării me-canismului de cooperare a serviciului vamal cu alte autorităţi naţionale şi in-ternaţionale în domeniul combaterii fraudelor vamale şi facilitării comer-ţului.V. Aplicarea măsurilor la frontieră în vederea protecţiei proprietăţii intelec-tuale. VI. Eficientizarea sistemului de ma-nagement al resurselor umane şi per-fecţionare profesională a colaboratori-lor vamali. Adiţional la cele 6 domenii priori-tare susmenţionate, pe parcurusl anu-lui, resursele instituţionale ale siste-mului vamal au fost consolidate pen-tru asigurarea transprenţei în confor-mitate cu obiectivele stipulate în Con-cepţia de comunicare a SV şi Planul de implementare a acesteia .

tarim /tariful vamal inteGrat al rmÎn anul 2009 a fost lansat procesul de elaborare a TARIM - o bază de date cu un caracter consultativ, în care se indi-că măsurile tarifare şi netarifare, apli-cabile mărfurilor importate sau expor-tate pe/din teritoriul vamal al RM. În conformitate cu un Plan de ac-ţiuni pentru elaborarea TARIM, de către grupul de lucru compus din cola-boratorii SV, au fost revizuite 39 acte normative naţionale care reglementea-ză comerţul exterior, şi pe baza aces-tora s-au stabilit documentele nece-sare vămuirii mărfurilor în corespun-dere cu clasificarea tarifară a acestora conform Nomenclatorului mărfurilor. În conformitate cu HG susmenţi-onată începînd cu 1 ianuarie 2010 pri-ma versiune a TARIM a fost publicată pe pagina web oficială a SV.

GHiŞeul unic la punctele de tReceRe aUto a frontierei/”sinGle window”Adiţional la modificările operate în cadrul normativ în anul 2008, prin Legea RM a aderat la Convenţia in-ternaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontieră, încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982. Totodată, a fost emis Ordinul SV în vederea unei bune implemen-tări a Convenţiei internaţionale pri-vind armonizarea controalelor mărfu-rilor la frontieră, încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982, care a intrat în vigoare la 3 martie 2009. Punerea în aplicare a Convenţiei presupune redu-

cerea cerinţelor legate de îndeplinirea formalităţilor, a numărului şi a dura-tei controalelor, ceea ce implică mo-dernizarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei, precum şi a ce-lor amplasate în interiorul ţării. Ast-fel, implementarea convenţiei contri-buie la facilitarea comerţului şi trans-portului, în special prin reducerea costurilor aferente realizării tranzac-ţiilor economice externe, precum şi favorizarea climatului investiţional şi de afaceri. Începînd cu 5 ianuarie 2009 la posturile vamale de frontieră a fost implementat noul sistem informaţio-nal SI „FRONTIERA”, menit să asi-gure schimbul de informaţii în regim on-line între autorităţile ce participă la „ghişeul unic” şi sînt investite cu atri-buţii de control a mărfurilor şi mij-loacelor de transport la frontieră. Sis-temul a fost elaborat şi implementat prin intermediul IS „Vamtehinform” . Pe parcursul 2009 au fost efectua-te lucrări de conectare a următoarelor instituţii: - Serviciul Grăniceri- Agenţia Naţională Transport Auto/ANTA- Agenţia Sanitar-Veterinară şi pen-tru Siguranţa Produselor de Origine Animală - Inspectoratul General de Supra-veghere Fitosanitară şi Control Se-mincer- Banca de Economii.SI „FRONTIERA” este în proces continuu de perfecţionare, asigurat de IS „Vamtehinform”, iar definitiva-rea sistemului este preconizată pentru anul 2010.

Realizărilesistemului vamal

în anul 2009P

Page 15: Tema numărului

14

OBIECTIVETema numărului

implementarea ncts - noul sistem compUteRizat De tRanzit NCTS (New Computerized Transit System), este implementat în conformitate cu Programul de acţiuni privind imple-mentarea Planului Preliminar pe Ţară al Republicii Moldova (PPŢ) în cadrul Programului SUA „Provocările Mile-niului”, cu asistenţa Programului In-ternaţional de Asistenţă şi Instruire în Materie de Anchete Penale (ICITAP). După obţinerea statutului de ob-servator neformal în cadrul grupu-rilor de lucru a Comisiei Europene (CE) - Asociaţia Europeană a Liberu-lui Schimb (AELS) privind „Tranzi-tul comun” şi „Simplificarea formali-tăţilor în comerţul cu mărfuri”, repre-zentantul SV a participat, pentru pri-ma dată, la şedinţa ce s-a desfăşurat la sfîrşitul lunii iunie 2009 la Bruxelles. Aderarea RM la Convenţia privind re-gimul de tranzit comun şi Convenţia privind simplificarea formalităţilor în comerţul cu mărfuri, încheiate la In-terlaken la 20 mai 1987, şi conectarea la NCTS de nivel internaţional va fi posibilă cu condiţia că ţara va fi invita-tă în acest sens de către depozitar (Se-cretarul general al Consiliului Comu-nităţilor Europene), ca urmare a hotă-rîrii Comisiei mixte UE/AELS. În luna iunie 2009, urmarea ten-derului anunţat de ICITAP a fost se-lectată compania responsabilă de re-alizarea părţii tehnice a proiectului, procesul nemijlocit de implementare a NCTS fiind lansat la 30 iunie 2009. În cadrul vizitelor de lucru a experţi-lor companiei respective la Chişinău (iulie, septembrie 2009) şi delegaţi-ei SV la oficiul companiei din Atena, Republica Elenă (august 2009), cola-boratorii SV au fost informaţi despre procedura de utilizare a componentei de gestiune a operaţiunilor de tranzit din aplicaţia NCTS, în mod detaliat au fost examinate documentaţia şi date-le cu referinţă la cerinţele tehnice har-dware şi software necesare pentru in-stalarea, utilizarea şi funcţionarea nor-mală a NCTS etc. Ca urmare s-a con-statat necesitatea efectuării unei anali-ze tehnice suplimentare, cu implicarea specialiştilor UNCTAD pentru eluci-darea aspectelor tehnice de ajustare a

SI ASYCUDAWorld la sistemul infor-matic european de urmărire a tranzi-tului, astfel încît interconectarea siste-mului naţional cu cel comunitar să fie realizată cu succes. La 23 septembrie 2009 în cadrul şedinţei de lucru cu participarea SV, ICITAP şi companiei respective, pre-cum şi ulterior, prin scrisoarea din partea ICITAP, s-a confirmat că man-datul ICITAP se limitează la realiza-rea proiectului pilot pentru elemen-tul NCTS, după cum este stipulat în Acordul Programului pentru Agen-ţia Implementatoare, semnat între USAID şi ICITAP. Astfel la sfârşitul proiectului, SV i se va furniza un pro-dus NCTS testat. Produsul va fi testat la distanţă în mediul tehnic pus la dis-poziţie de către compania desemnată. În decembrie 2009 SV a fost anunţat despre posibilitatea prelungirii proiec-tului pînă în februarie 2010. Efectele implementării NCTS se vor concretiza prin creşterea eficien-ţei în urmărirea transporturilor care nu ajung la destinaţie şi identificarea în timp real a cuantumului obligaţiei vamale, a debitorului şi soldului rămas din garanţia depusă de titularul opera-ţiunii.

perfecţionarea procedurilor de control al valorii În vamă a mărfurilorÎntru optimizarea procedurilor de control vamal la capitolul corectitu-dinii valorii în vamă şi originii măr-furilor au fost întreprinse următoare-le măsuri: În luna octombrie 2009 a fost lan-sat procesul de implementare a mo-dului „Controlul valorii în vamă”, ca element al SI ASYCUDAWorld. Acest modul este implementat de comun cu experţii UNCTAD, activitatea fiind finanţată de către Programului Inter-naţional de Asistenţă şi Instruire în Materie de Anchete Penale (ICITAP) din cadrul Departamentului Justiţi-ei al SUA, în conformitate cu Progra-mul de acţiuni privind implementarea Planului Preliminar de Ţară al Repu-blicii Moldova în cadrul Programului SUA „Provocările Mileniului”. Pe par-cursul lunii noiemrbie 2009 au avut loc şedinţe de lucru experţilor UNC-TAD cu colaboratorii vamali din ca-

drul SV care au fost familiarizaţi re-feritor la procedura de utilizarea mo-dulului. În vederea definitivării pro-cedurii de implementare a modulului, experţii UNCTAD vor întreprinde o vizită de lucru în ianuarie 2010. Acest modul va fi utilizat ca baza de date naţională pentru pentru con-trolul corectitudinii evaluării mărfuri-lor în vederea combaterii fenomenului de subevaluare utilizînd tehnicile de management al riscurilor şi recoman-dările corespunzătoare ale OMV. implementarea sistemului carnetelor ata pentRU aDmiteRea temporară Pentru crearea cadrului legal şi cel in-stituţional necesar implementării sis-temului Carnetelor ATA conform Convenţiei privind admiterea tempo-rară, adoptată la Istambul la 26 iunie 1990 , au fost elaborate proiecte de acte normative cu privire la comple-tarea Carnetelor ATA; la 23-24 iunie 2009 în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie cu susţinerea Proiectului moldo-german de parteneriat în do-meniul businessului mic şi mijlociu a avut loc seminarul cu tematica respec-tivă, susţinut de expertul german, la care au participat 10 colaboratori aibi-rourilor vamale; la sfîrşitul lunii iunie au avut loc întruniri cu reprezentantul Consiliului Mondial pentru Carnetele ATA din Federaţia Mondială a Came-relor de Comerţ Internaţionale, în ca-drul cărora s-au discutat aspecte prac-tice de funcţionare a sistemului ATA la nivel naţional. Prin HG Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Mol-dova a fost desemnată în calitate de asociaţie emitentă şi asociaţie garantă a titlurilor de admitere temporară (car-netele ATA şi CPD). Principalii beneficiari ai acestor măsuri vor fi agenţii economici care participă la expoziţii, tîrguri şi alte evenimente cu caracter cultural, soci-al, sportiv, precum şi diverse categorii de persoane fizice (în particular jurna-lişti, medici, artişti, lectori etc).

ii. optimiZarea activităţii de manaGement al riscurilor În vamăProfiluri de risc şi criterii de selectivitate. În domeniul managementului ris-

Page 16: Tema numărului

15

OBIECTIVEcurilor au fost atinse o serie de rezul-tate care reflectă activităţile derulate la acest compartiment, conform princi-piilor stabilite în Concepţia sistemu-lui de administrare a riscurilor în SV . Actualizarea permanentă a pro-filurilor de risc şi elaborarea criterii-lor noi s-a realizat în baza rezultate-lor controalelor şi activităţilor investi-gative. Astfel de activităţi cu caracter analitic s-au materializat în sarcini de audit şi noi criterii de selectivitate. În urma a activităţii subdiviziunilor res-ponsabile la nivel central şi cel terio-torial din cadrul BV au fost elaborate 51 criterii de selectivitate locale şi 56 criterii naţionale, care au drept scop atenţionarea inspectorilor vamali în ceea ce priveşte verificarea codului mărfii, cu o atenţie maximă la agenţii economici de risc sporit, întru evita-rea pe viitor a tendinţei de subevalua-re a mărfurilor şi eschivare de la plata drepturilor de import.

Evoluţia numărului criteriilor de se-lectivitate create:

Datorită criteriilor de risc au fost revizuite parametrii selectivităţii în SI ASYCUDAWorld care asigură repar-tizarea declaraţiilor vamale pe unul dintre culoarele de control (verde, roşu sau galben) în dependenţa de ni-vel de risc.

Identificarea factorilor de risc şi minimizarea acestora se obţine prin analiza zilnică a declaraţiilor vamale din SI ASYCUDA World, analiza ra-poartelor zilnice şi trimestriale par-venite în urma activităţii secţiilor de specialitate, participarea colaboratori-lor sectorului analiza riscurilor la con-troalele fizice şi activitatea în cadrul echipelor mobile. Evoluţia numărului proceselor-verbale întocmite cu participarea ne-mijlocită sau de comun cu colaborato-rii subdiviziunilor de analiză a riscu-rilor

Efectele utilizării analizei riscuri-lor s-au materializat în creşterea canti-tăţilor mărfurilor reţinute, la birourile vamale, în confiscările de mărfuri ne-declarate, în reţinerea unor importan-te transporturi de mărfuri subevalua-te şi în depistarea unor semnificative cantităţi de mărfuri prohibite. Evoluţia veniturilor suplimentare încasate ca urmare a activităţii de ana-liză a riscurilor (inclusiv a criteriilor de selectivitate)

deZvoltarea cooperării Şi scHimBului de informaţii Pe parcursul anului 2009 s-au înre-gistrat colaborări şi schimb de infor-maţii cu autorităţile naţionale abilitate precum şi cu cele din străinătate. Este asigurată o conlucrare continuă cu re-prezentanţii EUBAM. În cadrul coo-perării cu misiunea EUBAM a fost se-lectată informaţia privind persoanele fizice şi unităţile de transport implica-te în traficul ilicit de ţigări.Se realizează schimbul de informaţii prealabile cu Ucraina, în baza Regula-mentului cu privire la utilizarea infor-maţiei prealabile privind mărfurile şi mijloacele de transport, deplasate pes-te frontiera de stat a Republicii Mol-dova şi Ucrainei, aprobat prin Ordi-nul nr.234-O din 10.06.2008.

iii. deZvoltarea infras-tructurii vamale, uti-liZarea teHnoloGiilor moderne Şi Întărirea ca-pacităţilor instituţio-nale ale laBoratorului vamal

deZvoltarea infrastructurii vamaleLa acest capitol, şi anume la atribuirea terenului sub construcţie a terminalu-lui BV Chişinău din cauza probleme-lor cu caracter juridic, licitaţia publică privind achiziţionarea serviciilor de proiectare a terminalului şi a infras-tructurii a fost anulată. Aceeaşi situaţie a fost cauza sto-pării lucrărilor de dezvoltare a liniilor de intrare-ieşire la PV Cahul-Oancea, BV Cahul şi nerealizării planului pri-vind reparaţia capitală a PV Palanca, BV Bender.

Tema numărului

Page 17: Tema numărului

16

OBIECTIVETema numărului

deZvoltarea si asYcuda world În noiembrie 2009 a fost lansată noua versiune a SI ASYCUDAWorld care asigură procesarea automatizată a tu-turor documentelor vamale. Versiunea actualizată a sistemului asigură imple-mentarea noilor proceduri simplifica-te de vămuire; automatizarea procesu-lui de schimb de informaţii cu servi-ciile de control conform principiului „ghişeului unic/single window”; im-plementarea (TARIM) şi optimizarea aplicării principiului de selectivitate la efectuarea controlului vamal. Sistemul Informaţional Integrat vamal a trecut la o platformă mai per-formantă, şi anume la utilizarea sem-năturii digitale în proces de declarare electronică, care satisface integral ce-rinţele normelor tehnice, elaborate de Centrul de Telecomunicaţii Speciale, în temeiul Legii nr.264 – din 15 iulie 2004 cu privire la documentul elec-tronic şi semnătura digitală.

iv. perfecţionarea im-plementării mecanismu-lui de cooperare a servi-ciului vamal cu alte au-torităţi naţionale Şi in-ternaţionale În dome-niul comBaterii fraude-lor vamale Şi facilitării comerţului Încheierea Acordurilor de colaborare cu autorităţile de stat implicate în con-trolul fluxurilor de mărfuri, în vederea realizării controalelor mixte, coordo-nate şi evitarea dublării activităţii Pe parcursul anului 2009 a con-tinuat procesul de promovare a unei politici ample şi consecvente la capi-tolul intensificării cooperării vamale internaţionale. În special, s-a impulsi-onat cooperarea cu autorităţile vama-le ale ţărilor vecine cu scopul intensi-ficării schimbului de informaţie în ve-derea prevenirii şi combaterii fraude-lor vamale. În vederea consolidării co-operării vamale internaţionale în anul 2009 de către SV au fost semnate:- Protocolul cu privire la modul de conlucrare cu Comitetul Vamal de Stat al Republicii Belarus la contrapu-nerea datelor statisticii vamale a co-merţului reciproc al Republicii Mol-dova şi Republicii Belarus, semnat la Gabala la 11 iunie 2009. Necesitatea

încheierii Protocolului reiese din im-portanţa perceperii corecte a taxelor vamale, impozitelor şi altor plăţi la introducerea şi scoaterea mărfurilor, precum şi respectării stricte a actelor normative ale statelor Părţi; - Protocolul cu Ministerul Finanţe-lor al Republicii Kazahstan cu privire la schimbul de informaţie asupra măr-furilor deplasate în comerţul reciproc între Republica Moldova şi Republica Kazahstan, semnat la Gabala la 11 iu-nie 2009. Încheierea Protocolului asi-gură: sporirea veridicităţii datelor sta-tisticii vamale; prevenirea şi depista-rea încălcărilor legislaţiei vamale; spo-rirea eficienţei controlului vamal al mărfurilor în comerţul reciproc;- Protocolul cu Serviciul Vamal Fe-deral (Federaţia Rusă) cu privire la organizarea schimbului de informa-ţie prealabilă privind mărfurile şi mij-loacele de transport, deplasate peste frontierele vamale ale Republicii Mol-dova şi Federaţiei Ruse, semnat la Ka-zani la 9 octombrie 2009. Schimbul de informaţie prealabilă conform Proto-colului este destinat asigurării secu-rităţii şi facilitării comerţului exteri-or, prin perfecţionarea controlului va-mal, pe de o parte, şi accelerarea pro-cedurilor de vămuire, pe de altă parte. La fel, în vederea evoluării cadru-lui legal de cooperare între Serviciul Vamal şi alte autorităţi naţionale au fost semnate:- Acordul de colaborare între Servi-ciul Vamal şi serviciul de Grăniceri al Republicii Moldova privind combate-rea traficului ilicit de droguri;- Acordul între Ministerul finanţe-lor al Republicii Moldova şi Serviciul Vamal al Republicii Moldova cu privi-re la colaborarea în domeniul schim-bului de informaţii. Organizarea şi participarea la şe-dinţe comune pentru îmbunătăţirea cooperării între diferite organe de stat care sunt implicate în controlul opera-ţiunilor de comerţ exterior Conducerea SV a participat pe parcursul anului la mai multe şedinţe şi reuniuni de nivel regional şi inter-naţional, printre care: Şedinţele Con-siliului conducătorilor serviciilor va-male ale statelor-membre ale CSI, din 11 iunie 2009 în oraşul Gabala, Re-publica Azerbaidjan şi din 9 octom-brie 2009 în oraşul Kazani, Republi-

ca Tatarstan; Sesiunea Consiliului de Cooperare Vamală, care s-a convocat în oraşul Bruxelles, Regatul Belgiei, la sediul Organizaţiei Mondiale a Vămi-lor; şedinţa Comitetul de Conducere pentru realizarea Proiectului de Faci-litare a Comerţului şi Transportului al Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – GUAM, din 29 octombrie 2009 în oraşul Tbilisi, Georgia. Consolidarea cooperării în cadrul iniţiativelor şi programelor regionale şi internaţionale în procesul prevenirii şi combaterii fraudelor transfrontalie-re şi facilitării comerţului Întru atingerea rezultatelor pro-puse, practici armonizate de lucru la nivel transfrontalier, colaborato-rii Serviciului Vamal, în trim. III a.c., au participat la seminarul cu tematica „Combaterea fraudelor TVA”, organi-zat de către Direcţia Generală Extin-derea Contracarării fraudelor TVA în UE a Comisiei Europene în colabora-re cu Europol şi CCCEC a RM şi au efectuat o vizită de lucru organizată în Lituania, în cadrul proiectului comun „Acordarea asistenţei tehnice colabo-ratorilor SV al RM în domeniul valorii în vamă a mărfurilor”. Procesul de colaborare prin in-termediul Centrului Regional pentru combaterea crimelor transfrontalie-re SECI are un caracter continuu şi stabil, fapt manifestat prin solicitări-le remise de organele de drept naţio-nale şi numărul solicitărilor parvenite în adresa Serviciului Vamal. În mar-tie curent a fost elaborat Planul regi-onal pentru Operaţiunea Shadow IV care ulterior, în mai, a fost aprobat de toate ţările membre SECI. De aseme-nea, în luna iunie curent reprezentan-ţii Serviciului Vamal au participat la activitatea grupului de lucru privind securitatea containerelor din cadrul SECI, care a avut loc în or. Rotter-dam, Olanda.

v. aplicarea măsurilor la frontieră În vederea protecţiei oBiectelor de proprietate intelec-tualăConsolidarea capacităţilor subdivizi-unii responsabile pentru recepţia şi procesarea solicitărilor titularilor de drepturi, cooperarea cu acestea şi cu

Page 18: Tema numărului

17

OBIECTIVEautorităţile naţionale şi internaţionale responsabile. În scopul prevenirii şi combate-rii traficului de mărfuri contrafăcute şi operelor-pirat în vederea protecţiei drepturilor asupra obiectelor de pro-prietate intelectuală, Serviciului Va-mal a întreprins un şir de măsuri. Registrul obiectelor de proprieta-te intelectuală protejate la frontieră în corespundere cu prevederile cap. XII din Codul Vamal este publicat pe pa-gina web a SV şi se actualizează regu-lat. La 01.12.2009 Registru SV conţi-ne 152 de obiecte de proprietate inte-lectuală din care 149 - mărci comerci-ale şi 3 desene/modele industriale.

2007 2008 2009Nr. total de obiecte de Proprietate Inte-lectuală înregistrate în Registru SV, căro-ra li se aplică măsuri protecţie la frontieră

140 170 172

Pe parcursul anului, SV a exami-nat 54 cereri de asistenţă depuse de ti-tularii drepturilor, dintre care 30 ce-reri şi respectiv 156 de obiecte ale proprietăţii intelectuale au fost accep-tate şi remise birourilor vamale pen-tru aplicarea măsurilor de protecţie la frontieră, conform procedurii stabili-te.

În SI ASYCUDA World a fost lansat procesul de creare a bazei de date automatizate referitor la mărcile protejate. În baza cererilor de intervenţie

ale titularilor acceptate, au fost sem-nalate 9 cazuri de reţineri ale mărfu-rilor susceptibile de a aduce atingere drepturilor de proprietate intelectua-lă. Din cele 9 cazuri în 2 cazuri marfa a fost returnată, în 2 cazuri a fost pusă în circulaţie liberă din cauza inacţiu-nii titularului, în 4 cazuri importato-rii au primit acordul titularului pentru import şi un caz este în proces de exa-minare în instanţa de judecată);

Nr. cazurilor de reţinere a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, respectiv:

9

• Produse farmaceutice • Produse chimice, vopsele • Băuturi şi sucuri din fructe• Pneuri• Produse abrazive

3

2

2

11

Protecţia obiectelor se realizează în colaborare cu titularii drepturilor în baza a 5 Memorandumuri de Înţelegere, semnate pînă în prezent cu companiile şi asociaţiile care activează în domeniile produselor de tutungerie şi auto.

Instruirea personalului în dome-niul DPI: - În perioada 7-8 aprilie 2009, 4 co-laboratori vamali au participat la se-minarul cu tematica „Respectarea

drepturilor de proprietate intelectua-lă” în cadrul AGEPI. Concomitent a fost organizată întrunirea cu expertul internaţional din cadrul OMV, unde au fost abordate aspecte practice de combatere a traficului cu mărfuri sus-ceptibile de a încălca un drept de pro-prietate intelectuală;- La 27.03.09 2 colaboratori vamali au participat la seminarul tematic or-ganizat de Agenţia „Ex-Lege” - Colaboratorul SV a participat în perioada 05 – 06 octombrie 2009, în or. Skopje (Macedonia), la Simpozi-onul interregional privind asigurarea protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală, organizat de către Orga-nizaţia Mondială a Proprietăţii Inte-lectuale (WIPO) în cooperare cu Ofi-ciul de Stat de Proprietate Industrială (SOIP) al Republicii Macedonia. - În cadrul Centrului de Instruire a colaboratorilor vamali au avut loc multiple seminare pentru angajaţii bi-rourilor vamale. - Pentru instruirea personalului în domeniu aplicării măsurilor de pro-tecţie a drepturilor de proprietate in-telectuală a fost solicitată asistenţa din partea OMV, care urma a fi acordată în forma unui curs de instruire pentru colaboratorii vamali, inclusiv cu par-ticiparea titularilor de drepturi. Asis-tenţa solicitată de la OMV este plani-ficată pentru ianuarie 2010. - Pe parcursul lunii octombrie a.c. au avut loc două întrevederi cu exper-ţii din ţările-membre ale UE privind lansarea proiectului TWINNING, care prevede acordarea asistenţei în domeniul protecţiei proprietăţii in-telectuale, implicit instruirea colabo-ratorilor vamali. Lansarea proiectu-lui este planificată pentru luna aprilie 2010.

vi. eficientiZarea siste-mului de manaGement al resurselor umane Şi per-fecţionarea profesiona-lă a colaBoratorilor va-maliEficientizarea sistemului de management al resurselor umane Eforturile SV în domeniul efici-entizării sistemului de management al resurselor umane sînt orientate la so-luţionarea problemelor de gestionare a efectivului (recrutarea, selectarea,

Tema numărului

Page 19: Tema numărului

18

OBIECTIVETema numărului

angajarea, promovarea etc.), reorgani-zarea structurală a organelor vamale şi dezvoltarea profesională continuă a colaboratorilor vamali şi promovarea eticii în exercitarea atribuţiilor func-ţionale la un nivel profesional înalt în conformitate cu standardele stabilite. În vederea formării unui corp pro-fesionist de colaboratori vamali, SV a continuat implementarea standarde-le noi de selectare şi angajare în cadrul SV în baza unui concurs obiectiv şi transparent. În conformitate cu prevederile art.34 al Legii cu privire la funcţia pu-blică şi statutul funcţionarului public , au fost elaborate, conform modelului stabilit, şi aprobate obiectivele indivi-duale ale colaboratorilor vamali, care vor servi drept baza pentru evaluarea performanţelor.

activitatea centrului De instRUiRe a colaBoratorilor vamali Perfecţionarea profesională, fiind par-te integrantă a procesului de dezvolta-re profesională a funcţionarilor publici, are un caracter continuu, asigurat prin activităţi de instruire planificate şi sis-tematice. În acest sens, au fost elabora-te două Programe de instruire pentru toate ciclurile de instruire: Plan opera-ţional, Formarea profesională continuă a colaboratorilor vamali 2009-2010, Programul privind formarea profesio-nală continuă a colaboratorilor vamali din cadrul posturilor vamale, aprobat de către Directorul General al SV la 7 octombrie 2009 şi Programa pentru in-struirea profesională a colaboratorilor stagiari. În vederea sporirii competenţelor profesionale, aprofundării şi actualiză-rii cunoştinţelor au fost realizate mai multe activităţi de perfecţionare profe-sională la care au participat 624 de co-laboratori vamali din cadrul aparatului central şi birourilor vamale. Tematica a vizat următoarele subiecte: gestiona-rea resurselor umane; activitatea ope-rativă de investigaţii de către efectivul SV; instruirea echipajelor pentru utili-zarea echipamentului mobil de control; control corectitudinii completării docu-mentelor vamale electronice şi analizei datelor gestionate; implementarea versi-unii noi a sistemului informaţional Asy-cuda World; sistemul şi principiile ana-

lizei riscurilor; normele tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiilor vamale în detaliu; relaţii cu publicul; securitatea tranzacţiilor; pro-ceduri simplificate de vămuire; forma-rea formatorilor; dezvoltarea capacităţi-lor manageriale; standardele internaţio-nale şi naţionale de tratare a conflictului de interese în serviciul public etc. Seminarele sînt organizate cu par-ticiparea experţilor din EUBAM şi din autorităţile naţionale, inclusiv Acade-mia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele RM, experţii OMV etc. Pentru asigurarea procesului de in-struire a colaboratorilor vamali, Cen-trul de instruire a fost dotat cu materi-ale didactice necesare - 309 manuale şi broşuri cu diferite tematici.

promovarea valorilor profesionale ale colaBoratorilor vamali În vederea promovării valorilor SV, a fost aprobat noul Cod de conduită eti-

că a colaboratorului vamal . Cu asis-tenţa Misiunii EUBAM au fost editate broşurile ce cuprind textul noului Cod, care au fost repartizate fiecărui colabo-rator vamal; a fost elaborat şi publicat un poster ce cuprinde misiunea, va-lorile profesionale ale colaboratorilor vamali, repartizat subdiviziunilor SV pentru afişare; iar în mass-media sînt difuzate informaţii privind rezultatele obţinute de SV (progrese, fraude va-male, evenimente, etc.).

prevenire Şi comBatere a corupţieiÎn domeniul combaterii fenomenului corupţiei a fost derulată o serie întrea-gă de activităţi, conform Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei na-ţionale de prevenire şi combatere a co-rupţiei pe anii 2007-2009 . A fost organizată o campanie de mediatizare a măsurilor de încurajare a participării publicului la semnalarea faptelor de corupţie prin afişarea Co-dului de conduita la birourile vamale, afişarea liniei telefonice, la care pot fi semnalate comportamentele inadecva-te ale colaboratorilor vamali; mediati-zarea cazurilor de corupţie identificate şi informarea măsurilor dispuse de SV pentru acest tip de cazuri; Rezultatele activităţii de securita-te internă pe linia prevenirii şi com-baterii corupţiei de la începutul anului 2009, s-au materializat după cum ur-mează:- Desfăşurarea unor controale te-matice, inopinate şi investigaţii.- În baza Regulamentului privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţiile publice în organele Serviciu-lui Vamal în perioada de referinţă au fost supuşi verificării aproximativ 770

Page 20: Tema numărului

19

OBIECTIVEcolaboratori, inclusiv persoanele la an-gajare.- Au fost efectuate 315 anchete de serviciu, dintre care doar 14 în baza informaţiilor parvenite prin „Telefo-nul de încredere”. - 4 materiale au fost expediate pen-tru examinare în conformitate cu pre-vederile art.274 CPP al Republicii Moldova (inclusiv în Procuratura An-ticorupţie şi Direcţia Fraude Vamale a Serviciului Vamal). - Au fost aplicate 126 sancţiuni dis-ciplinare, din acest număr 33 colabo-ratori au fost concediaţi din organele vamale pentru comportament corupţi-onal.

vi. promovarea transpa-renţei În activitatea sv. deZvoltarea procesului de comunicare internă Şi eXternă Pentru promovarea transparenţei în activitate, SV întreprinde măsuri care asigură accesul la informaţie a cetă-ţenilor, inclusiv prin intermediul pa-ginii web, a revistei de specialitate „VAMA”, broşuri, mass-media. În vederea asigurării implemen-tării Legii privind transparenţa în procesul decizional nr.239-XVI din 13.11.2008 Serviciul Vamal a realizat următoarele: - La 04 martie 2009 a fost emi-să Dispoziţia Serviciului Vamal nr. 63-d care transpune prevederile Le-gii nr.239-XVI la nivelul instituţiei (au fost desemnate persoanele respon-sabile, stabilit mecanismul de punere în aplicare a legii, termenii şi formatul documentelor);- În temeiul Dispoziţiei nr. 63-d a fost creat Registrul părţilor interesa-te, compus din membrii Comitetu-lui consultativ al Serviciului Vamal – Asociaţii care reprezintă interese-le agenţilor economici importatori, transportatori, brokeri vamali.- Pe pagina web oficială a Serviciu-lui Vamal www.customs.gov.md a fost creată rubrica specială „Transparenţa în procesul decizional”

venituri vamale Suma drepturilor de import-export în-casate în anul 2009 –7 695 059,9 mii lei

perfectarea actelor vamaleNr. Declaraţiilor Vamale perfectate pe perioada ianuarie - noiembrie 2009 - 223 360

Tema numărului

Page 21: Tema numărului

20

OBIECTIVETema numărului

evenimenteleanului 2009

lansarea noii versiuni a sistemului informaţional asYcuda world În noiembrie 2009 a fost lansată noua versiune a Sistemului Informaţional ASYCUDA World care asigură proce-sarea automatizată a tuturor documen-telor vamale. Versiunea actualizată a sistemului asigură implementarea no-ilor proceduri simplificate de vămuire; automatizarea procesului de schimb de informaţii cu serviciile de con-trol conform principiului „ghişeului unic/single window”; implementarea Tarifului Vamal Integrat al Republi-cii Moldova (TARIM) şi optimizarea aplicării principiului de selectivitate la efectuarea controlului vamal. De ase-menea, în cadrul SI ASYCUDA World a fost implementat modulul „controlul valorii în vamă” care va fi utilizat ca bază de date naţională pentru contro-lul corectitudinii evaluării mărfurilor în cadrul activităţilor de management al riscurilor.

convenţii internaţionale vamale La capitolul dezvoltării bazei juridice internaţionale în domeniul vamal a fost obţinut un progres important - în 2009 pentru Republica Moldova au intrat în vigoare două convenţii internaţionale:- Convenţia privind admiterea tem-porară de la Istanbul din 1990, în vi-goare de la 2 mai 2009 şi

- Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontieră din 1982, în vigoare din 3 martie 2009 Aderarea la aceste instrumente in-tenţionale de facilitare a comerţului va avea un impact benefic asupra coope-rării transfrontaliere în special în con-textul fluidizării traficului internaţio-nal de mărfuri şi mijloace de transport.

ecHipament performant de controlPe parcursul anului 2009 SV a fost do-tat cu 3 sisteme de scanare X-ray, do-nate în baza Acordului-cadru dintre RM şi Comisia Europeană privind asistenţa externă. Ceremonia de trans-mitere de către Comisia Europeană a două scanare mobile a avut loc la 6 no-iembrie 2009. Costul total al sisteme-lor de scanare, inclusiv seturi, sesiuni de instruire şi piese de schimb, este de 3 milioane euro. Sistemele de scanare au fost amplasate la posturile vamale Criva - Mamaliga, Cahul - Oancea şi Giurgiuleşti, fiind cele mai aglomerate puncte de trecere a frontierei cu un ni-vel de risc sporit, şi sunt utilizate pen-tru a detecta traficul ilicit de mărfuri prin scanarea camioanelor care traver-sează frontiera. În scopul asigurării condiţiilor op-time pentru efectuarea controlului va-mal nedistructiv cu utilizarea scanere-lor cu raze „X-Ray”, a fost aprobat Re-gulamentul care reglementează proce-dura de utilizare a scanerelor în cadrul controlului vamal al mărfurilor şi mij-loacelor de transport şi containerelor supuse operaţiunilor de vămuire .

sporirea eforturilor În contracararea traficului de droGuriÎn perioada 15 iunie - 16 iulie 2009 24 colaboratori vamali au participat la cur-sul de instruire cu tematica „Combate-rea traficului de droguri”, organizat de către Fondul Egiptean pentru cooperare tehnică cu CSI, desfăşurat la Cairo, Re-publica Arabă Egipt. Colaboratorii vamali au fost infor-maţi despre sistemul de luptă antidrog egiptean (poliţie, armată, vamă) precum şi cu activitatea organizaţiilor interna-ţionale antrenate în combaterea acestui flagel. În cadrul cursului a fost prezenta-tă o gamă largă de tehnică de ultimă oră (aparate de navigare GPS, sisteme audio-video de înregistrare, aparate de aprecie-re a tipului de drog etc.), menită să con-tribuie la desfăşurarea operaţiunilor an-tidrog cu un nivel de securitate înalt. Cu participarea ofiţerilor Centrului Chinologic al SV, creat în 2007 , cîinii anti-drog au fost antrenaţi în mai multe operaţiuni, în urma cărora, pe parcursul anului 2009 au fost depistate 8 tentative de trecere ilicită peste frontiera vamală a drogurilor. Cele mai mari reţineri pe parcursul anului 2009 realizate cu parti-ciparea ciînilor anti-drog – 396 plante de mac şi 2700 de pachete de ţigări.

muZeul serviciului vamal apreciat la nivel internaţionalMuzeul SV, fondat pe 28 noiembrie 2007, creat şi gestionat de către dl Petru Costin, locotenent-colonel al SV, a deve-nit cel de-al 21 Membru al Comunităţii Mondiale a Muzeelor Vamale, decizia în acest sens fiind aprobată la 11 septem-brie 2009. Pe parcursul a doi ani de ac-tivitate numeroasele colecţii de numis-matică, heraldică, armament, unelte de muncă ale vameşilor, steaguri, distincţii, documente şi acte din domeniul vamal, chipiuri din peste 50 de ţări, peste 300 de uniforme vamale şi militare, icoane şi multe alte piese de unicat au fost admi-rate de către vizitatorii muzeului printre care conducerea ţării şi delegaţiile auto-rităţilor vamale străine. Din momentul fondării Muzeului, în cartea de onoare au fost înserate peste 200 de inscripţii a peste 5000 de vizitatori.

Direcţia managementstrategic şi relaţii internaţionale

Page 22: Tema numărului

21

Tariful vamal integrat al Republicii Moldova - instrument accesibil tuturor

erviciul Vamal testează implementa-rea de la 1 ianuarie 2010 a unei reglemen-tări indicative menite de a îmbunătăţi considerabil derularea operaţiunilor va-male în sensul fluentizării acestora. Uti-lizarea prevederilor Tarifului vamal inte-grat al Republicii Moldova (TARIM) în procesul de vămuire va conduce practic la eliminarea cazurilor de aplicare arbi-trară şi abuzivă a prevederilor legale de către lucrătorii vamali şi brokeri şi este o pîrghie eficientă în iradicarea corupţiei din sistemul vamal. Pentru aplicarea uniformă a legisla-ţiei Republicii Moldova ce ţine de impor-tul şi exportul mărfurilor, Serviciul Va-mal a elaborat Tariful vamal integrat al Republicii Moldova (TARIM), care re-prezintă un cumul al tuturor reglemen-tărilor în vigoare privind comerţul ex-terior cu mărfuri conţinute în diferite acte normative, întegrate sub forma de coduri pentru fiecare poziţie tarifară din Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova aprobat prin Hotărîrea Guver-nului nr. 1525 din 29 decembrie 2007, stabilind pentru fiecare din categoriile mărfurilor din nomenclator lista acte-lor permisive, necesare pentru vămuirea mărfurilor. Unul dintre principalele efecte al in-troducerii TARIM-ului este faptul, că aceste reglementari vamale vor fi aplicate în mod uniform pe întreg teritoriul va-mal al Republicii Moldova, de către toţi lucrătorii vamali şi agenţii economici in-teresaţi. Acest instrument de lucru are un caracter indicativ menit să îmbună-tăţească derularea operaţiunilor vama-le, în sensul fluentizării acestora, al re-ducerii cheltuielilor legate de efectuarea formalităţilor vamale, a riscului efectu-ării incorecte a unor operaţiuni vama-le, a numărului de plîngeri şi contesta-ţii din partea agenţilor economici şi, mai

ales, a numărului de sesizări ale instanţe-lor de judecată. Prevederile TARIM-ului ne permit doar prin cunoaşterea codului mărfii determinarea tuturor reglemen-tărilor aplicabile unui anumit produs de import, export sau tranzit ce se referă la taxe vamale, preferinţe tarifare, prohibi-ţii şi restricţii, documente necesare efec-tuării formalităţilor vamale, referinţe la temeiul legal. Dl Tudor Baliţchi, Director general al Serviciului Vamal, consideră că TA-RIM-ul, fiind un instrument la dispo-ziţia agenţilor economici importatori şi exportatori, dar şi a lucrătorilor vamali, va contribui la facilitarea comerţului din zonă, dar şi la eradicarea corupţiei. Apli-carea în practica vămuirii a TARIM-ului va constitui o realizare deosebită a Mol-dovei privind aderarea la Uniunea Euro-peană, fiind un pas progresist pentru im-plementarea Tarifului vamal integrat co-munitar. Elaborarea TARIM-ului în formă de document a finalizat cu efortul de a-l face accesibil birourilor vamale şi broke-rilor, fiind încorporat în sistemul infor-maţional Asycuda WORLD, iar pentru

public începînd cu 1 ianuarie 2010, TA-RIM-ul este afişat şi pe site-ul Serviciului Vamal.

Notă: Tarif vamal integrat al UE/TARIC:

Începând cu 1 ianuarie 1988 a fost stabi-lit un nou Nomenclator Tarifar şi Statis-tic, precum şi Tarif vamal integrat (TA-

S

Reguli

Page 23: Tema numărului

22

Reguli

RIC) Regulamentul (CEE) nr.2658/87, din 23.07.1987 al Consiliului privind No-menclatorul Tarifar şi Statistic şi Tariful Vamal Comun. Tariful vamal al UE este emis anual de către Comisia în două versiuni com-plete şi reînnoite:• „Common customs tariff “, materia-lizat în formă de Regulament al Comisiei CE, fiind publicat în „Official journal of the European communities”, nu mai tăr-ziu de 31 octombrie a anului precedent, intrând în vigoare la 1 ianuarie a anului corespunzător.• Ediţia integrată „Integrated Tariff of the European communities, TARIC”, cuprinzând o informaţie amplă, inclu-zând versiunea completă a nomenclatu-rii combinate, cotele taxelor vamale şi al-tor plăţi, precum şi informaţia necesară pentru perceperea taxelor vamale. TARIC se utilizează de catre Comu-nitate şi de catre statele-membre pentru aplicarea măsurilor comunitare referi-toare la importuri şi, în cazul în care este necesar, la exporturi şi la comerţul între statele membre. TARIC este bazat pe Nomenclatura Combinată, şi include:• subdiviziuni comunitare suplimen-tare, denumite subpozţii TARIC, care sunt necesare pentru descrierea marfuri-

lor care fac obiectul măsurilor comunita-re specifice • numerele de cod suplimentare (10-14)

Fiecare subpoziţie NC are un cod nume-ric compus din 8 cifre:- primele 6 cifre reprezintă codurile numerice corespunzătoare poziţiilor şi subpoziţiilor din nomenclatura Sistemu-lui Armonizat;- cea de-a 7-a şi a 8-a cifră identifică subpoziţiile NC. În cazul în care o pozi-ţie sau o subpoziţie a Sistemului Armo-nizat nu este subdivizată în scopuri co-munitare, cifrele a 7-a şi a 8-a sunt 00.- Cea de-a 9-a cifră este rezervata uti-lizării de către statele membre, pentru subdiviziuni statistice naţionale care tre-buie inserate.- Subpoziţiile TARIC se identifică prin cea de-a 10-a şi cea de-a 11-a cifră care, împreună cu numerele de cod men-ţionate, formează numerele de cod TA-RIC. În absenţa subdiviziunilor comuni-tare, cifrele a 10-a şi a 11-a sunt 00.În mod excepţional, se poate utiliza un cod adiţional TARIC de patru (4) cifre pentru aplicarea de măsuri comunitare specifice, care nu sunt codificate sau care nu sunt codificate integral, la nivelul ci-frelor a 10-a şi a 11-a.

• ratele drepturilor de import şi alte taxe aplicabile;• orice alte informaţii necesare pentru punerea în aplicare sau gestionar a măsu-rilor comunitare ân cauză. Componentele Tarifului vamal inte-grat sunt grupe de informaţii, structura-te astfel:a) subdiviziuni ale Nomenclaturii combinate utilizate ca bază pentru cla-sificarea mărfurilor în Tariful vamal de import; b) taxele vamale şi alte drepturi de im-port; c) reduceri, exceptări sau scutiri de taxe vamale aplicabile importului de mărfuri; d) TARIC încorporează: facilităţi tari-fare, cotele, preferinţe, taxele anti-dum-ping, compensatoare şi de salvgardare, cerinţe specifice pentru produse agrico-le, restricţii şi interdicţii la import/ex-port coduri adiţionale, note de subsol şi alte abrevieri, necesare înţelegerii şi utili-zării informaţiilor cuprinse în Tariful va-mal integrat; e) alte date decât cele menţionate la lit. a)-d), necesare înţelegerii şi utilizării in-formaţiilor cuprinse în Tariful vamal in-tegrat; indicaţii privind temeiul legal al informaţiilor cuprinse în Tariful vamal integrat.

Page 24: Tema numărului

23

anunţă organizarea cursurilor de instruire primară a specialiştilor în domeniul vămuirii. Programul de studii cuprinde compartimente însuşirea cărora va permite audienţilor să obţină cunoştinţe teoretice şi să acumuleze competenţe practice necesare pentru exercitarea atribuţiilor specialiştilor în domeniul vămuirii. Durata cursurilor e de 5 săptămîni.

Cerinţe minime obligatorii pentru audienţii cursului:

- studii superioare sau medii de specialitate;

- cunoaşterea şi utilizarea calculatorului.

Solicitanţii vor prezenta următoarele documente:

- copia buletinului de identitate;

- copia diplomei de studii;

- cererea de înscriere la cursuri.

ÎNTREPRINDEREA DE STAT

„MOLDVAMA GRUP”

Licenţa Seria A MMII nr. 029564

Adresa: mun. Chişinău, str. Petricani, 21/3Tel/fax: 022 43 29 19, 022 31 23 41

Page 25: Tema numărului

24

Principalii50 importatori(anul 2009)

1. "MOLDOVAGAZ" SA

2. "LUKOIL-MOLDOVA" SRL

3. "DRA DRAEXLMAIER AUTOMOTIVE"SRL

4. "PETROM-MOLDOVA" SA

5. "TIREX-PETROL" SA

6. "AIR MOLDOVA" IS

7. "ACVILIN-GRUP" SRL

8. "TETIS INTERNATIONAL CO" SRL

9. MOLDTELECOM SA

10. IM "ORANGE MOLDOVA"SA

11. IM "DITA ESTFARM" SRL

12. 12ICS "BUSINESS MARKET" SRL

13. IM"VINAMEX" SRL

14. IM"SUDZUCKER-MOLDOVA" SA

15. "RIHPANGALFARMA" SRL

16. "LE BRIDGE CORPORATION LTD"(M.BRIT)

17. "METALICA-ZUEV"I.I.

18. "PLIMED-VG" SRL

19. IM"AGROPIESE TGR GRUP"SRL

20. SC" PARSTAR PETROL"SRL

21. ICS "ORBICO MA" SRL

22. "TRIGOR AVD" SRL

23. IM"ROMPETROL MOLDOVA" S.A

24. "F.A.FASHION"SRL

25. "TUTUN-CTC"SA

26. ICS"ASENA-TEXTIL" SRL

27. "VERO NADINA" SRL

28. "EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY" SA

29. "FARM EXPO" SRL

30. "RUMEON" SRL

31. "MOLDIS TRADING LTD" IM SRL

32. IM "INFINITY INC" SRL

33. SRL "ALINA ELECTRONIC"

34. "SUPRATEN"SA

35. "ACCENT ELECTRONIC" SA

36. IM "GLORINAL-GRUP"SRL

37. "FRANZELUŢA" SA

38. "BECOR" SRL

39. "PLASTIC MANUFACTURING"SRL

40. "AZMOL COMPANY" SRL

41. "COCA-COLA IMBUTELIERE" SRL

42. "ZORILE" SA

43. AGENŢIA REZERVE MATERIALE, APAU

44. "ICATEX-PRO" SRL

45. "AUTOPRIM SERVICE"SA

46. "ROMINA CABLAGGI"SRL

47. "RUMITOX" SRL

48. "FIDESCO" SRL

49. "DAAC SYSTEM INTEGRATOR"SRL

50. "METRO CASH & CARRY MOLDOVA"SRL

Reguli

Page 26: Tema numărului

25

Principalii50 exportatori

(anul 2009)1. IM”MOLD. METALLURGHICESKII ZAVOD”SA

2. „DRA DRAEXLMAIER AUTOMOTIVE”SRL

3. „FLOAREA SOARELUI” SA

4. „VAMCOMPLEX” SRL

5. „TIROTEX” IS

6. IM”SUDZUCKER-MOLDOVA” SA

7. „MOLDAVSKAIA GRAS”SA

8. „F.A.FASHION”SRL

9. „AIR MOLDOVA” IS

10. „MOLDABELA” SRL

11. ICS”ASENA-TEXTIL” SRL

12. „NATUR BRAVO” SA

13. „ELEVATORUL KELLEY GRAINS”SA

14. IM „INFINITY INC” SRL

15. „FARM EXPO” SRL

16. „ZORILE” SA

17. „SUVOROV-VIN” SRL

18. „IONEL” SA

19. „OROM-IMEXPO” SRL

20. „ICATEX-PRO” SRL

21. „INTERCENTRU-LUX” SRL FPC

22. „CSM UNIFORM” SRL

23. „OPTIM SISTEM GRUP” SRL

24. „TRICON”SA

25. „VEST-RESURS” SRL

26. „ROMINA CABLAGGI”SRL

27. „GLASS CONTAINER COMPANY” SA

28. „KOMFOSUZ”SRL

29. ICS „KNAUF-GIPS” SRL

30. „VINARIA BOSTAVAN”SRL IM

31. „DK-INTERTRADE” SRL

32. „PLASTIC MANUFACTURING”SRL

33. IM „ERMO-GRUP” SRL

34. „ODEMA”SRL

35. „ALFA-NISTRU” SA

36. „MARTHATEX” SRL ICS

37. I.M. „BALTEANCA” SA

38. „VESTRA” FC

39. „RUSAGRO-PRIM” SRL

40. „MAESTRO-NUT” SRL

41. „ORHEI-VIT”SA

42. „METALFEROS” SA

43. ICS „STAG TEXTILE INDUSTRY” SA

44. „ADD-PRODUCTION” SRL

45. „BENDERSKI KOMBINAT HLEBOPRODUKTOV”

46. „CRISTAL-AVANT” SRL

47. „MOLDAVSCHII STANDART” ICS SRL

48. IM”WHOLEMARK-M”SRL

49. „FABRICA DE STICLĂ” IS

50. „PROMETEU-T” SA

Reguli

Page 27: Tema numărului

26

REALIZARI a 15 februarie în oraşul Lipcani a fost deschis şi şi-a început activitatea un nou post vamal internaţional, care pentru identificare poartă denumirea de „Postul vamal Lipcani-Rădăuţi”. Postul, care este subdiviziune a Biroului Vamal Briceni, se află în partea de sud-vest la intrarea în Lipcani pe traseul internaţional Chişi-nău-Brest, cu adresa poştală „str.Libertă-ţii 31 A”. Noul post vamal dispune de condiţii excelente şi este dotat cu toate cele nece-sare pentru executarea în volum deplin la nivel calitativ superior a gamei de servicii vamale, cerute conform legislaţiei la efec-tuarea operaţiunilor de comerţ exterior. Pentru comoditatea agenţilor eco-nomici aici va activa o filială a „Băncii de Economii” cu casă de schimb valu-tar şi două companii de brokeri vamali. Nu mai puţin importantă este şi prezen-ţa unui teren adiacent de 1,6 ari, o parte din el util pentru parcarea automobilelor. Efectivul de colaboratorii ai biroului va-mal, care va munci aici, are la dispoziţie în blocul administrativ încăperi spaţioase (792 metri patraţi), utilaj şi tehnică mo-dernă de calcul, menite să faciliteze şi să urgenteze la maximum procesul de per-fectare a documentelor vamale şi de tra-versare a frontierei. La eveniment au participat premi-erul Moldovei Vlad Filat şi Vasile Bla-ga, ministrul Administraţiei şi Interne-lor din România. „Republica Moldova e o ţară europeană, cu cetăţeni europeni şi cetăţenii ţării mele merită să beneficieze de toate drepturile Uniunii Europene”, a spus Vlad Filat. Prim-ministrul a menţionat că, după 66 de ani, a devenit posibilă trecerea po-dului Lipcani-Rădăuţi de către cetăţenii Republicii Moldova. „Mă simt mîndru că sînt primul cetăţean al Republicii Moldo-va care a trecut Prutul, prin acest punct, după atîţea ani”, a declarat Vlad Filat. Vasile Blaga a menţionat că pentru el este o mare onoare să deschidă cel de-

L al 10-lea punct de trecere de pe frontie-ra moldo-română. „Graficul propus e respectat. Sper să ne revedem la 31 mar-tie anul curent, cînd va fi pus în aplica-re Acordul privind micul trafic la fronti-eră care va permite cetăţenilor Republicii Moldova, ce locuiesc pe o distanţă de ma-xim 50 de km de la frontieră, să intre în România fără oprelişti, fără vize, în bază de permise”, a spus oficialul român. Va-sile Blaga a menţionat că pentru el este o mare onoare să deschidă cel de-al 10-lea punct de trecere de pe frontiera moldo-română. Ambasadorul Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Repu-blica Moldova, a menţionat că este bucu-ros şi onorat să participe la acest eveni-ment. El a menţionat că darea în exploa-tare a podului Rădăuţi-Lipcani este la fel de importantă pentru oamenii simpli şi agenţii economici. În cadrul discuţiilor de pînă la de-mararea ceremoniei de dare în exploata-re a infrastructurii noii instituţii vamale cu efectivul de vameşi care-şi vor des-făşura aici activitatea, personalul filialei Băncii şi brokerii vamali dl director ge-neral al Serviciului Vamal Tudor Baliţchi,

şi dl Vasile Cemortan, şeful interimar al Biroului vamal Briceni, şi-au expus con-vingerea, că noul post vamal îşi va aduce contribuţia la facilitarea activităţii agen-ţilor economici, iar amplasarea lui va re-zolva mai multe probleme, care perfec-tează efectuarea tranzacţiilor economice pentru agenţii din teritoriu. Tuturor celor care vor activa la postul vamal Lipcani-Rădăuţi le-au fost aduse felicitări şi ceru-tă tăria de exprimare a voinţei de contri-buţie la prosperarea economiei ţării. Deschiderea punctului vamal Lip-cani - Rădăuţi Prut va permite circulaţia persoanelor şi a mărfurilor spre piaţa eu-ropeană de desfacere şi va favoriza dez-voltarea economică a raionului Briceni, dar mai are şi o importanţă cu totul de-osebită şi pentru contactele transfronta-liere cu românii din actuala regiune Cer-năuţi, fiind în măsură să contribuie la in-tensificarea schimburilor economice şi culturale cu aceştia. Oficialii prezenţi la ceremonia de deschidere, dar şi locuito-rii satelor din împrejurul Lipcanilor sînt de părere că inaugurarea punctului va-mal de trecere a frontierei în zona Rădă-uţi Prut - Lipcani constituie un adevărat test pentru relaţiile moldo-române şi ara

Podul care a unit, uneşte şi va uni destine şi năzuinţe

Realizari

26

Page 28: Tema numărului

27

REALIZARI

tă adevărata cotă a seriozităţii şi impli-cării concrete şi pozitive a administraţi-ilor din cele două capitale în soluţionarea problemelor reale ale locuitorilor din sta-tele noastre. Scurt istoric. Unele surse istori-ce arată că denumirea „Podul Lipcani-lor” este atestată încă pe la 1654. Pro-babil pentru că anume aici era trecerea peste Prut a unui mare drum comercial care venea dinspre Polonia prin Drepcă-uţi (Zălucea) şi, apoi o lua spre Dorohoi şi mai departe la sud spre vechiul Pont Euxin. Şi pe hărţile lui Dimitrie Cante-mir această denumire este păstrată. Is-toria nu ne comunică nimic apoi cîteva secole despre această arteră peste rîul Prut, conform altor surse Podul Răda-uţi Prut - Lipcani a fost construit în anul 1937. Cînd a început ce-l de-al doilea răz-boi mondial prima pierdere pe care a su-portat-o Lipcaniul a fost podul de peste Prut, aruncat în aer de către Armata Ro-şie în retragere. Nemţii îl restaurează şi tot ei îl aruncă în aer în 1944. În anul 2000 Comisia Europea-na, pornind de la existenţa Protocolului moldo-român din 1993, le-a alocat gu-vernelor de la Chişinau şi Bucureşti, prin programele TACIS şi PHARE, suma de 11 milioane de euro, dintre care 8 mili-oane i-au revenit Republicii Moldova şi 3 milioane României. În noiembrie 2005 a fost demara-tă investiţia „Refacerea podului Rădă-uţi Prut - Lipcani”, scopul căreia este de a redeschide vechile căi de comunicaţii, ceea ce va duce la întărirea relaţiilor eco-nomice şi va oferi localităţilor de pe am-bele maluri ale Prutului o altă perspec-tivă. Populaţia din acest teritoriu speră

că deschiderea podului pentru circulaţie şi a postului vamal se va răsfrînge pozi-tiv asupra dezvoltării urbei şi localităţi-lor din împrejurimi, vor putea fi atrase mijloace financiare suplimentare. În prezent podul este reparat la un înalt nivel etnic, are o lungime de 246 de metri, o lăţime de 10,8 metri, dintre care 7,8 metri sînt parte carosabilă în două benzi de trafic şi 1,5 metri sînt destinate celor două trotuare laterale, întrucît po-dul a fost prevăzut şi pentru trecerea pi-etonală. Podul este construit pentru cla-sa E de încărcătură şi poate să reziste la o greutate de 80 de tone. Rampa podu-lui are pe ambele maluri ale Prutului 10,5 metri. Anume la baza rampei podului a fost edificată infrastructura postului va-mal „Lipcani”, care a căpătat statutul de punct de trecere a frontierei cu califica-tivul „internaţional”. Partea moldove-nească a încheiat toate lucrările de in-frastructură legate de trecerea frontierei

şi organizarea controlului vamal, postul Lipcani devenind unul dintre cele mai moderne de pe frontiera cu România, fi-ind înzestrat cu mijloace electronice per-formante, conform exigenţelor europene în domeniu. În prezent, agenţii economici din te-ritoriu se confruntă cu o situaţie dificilă, întrucât cel mai apropiat punct vamal de trecere spre România, Costeşti-Stînca, se află la circa 120 de kilometri de oraşul Briceni. În această zonă de nord a repu-blicii noastre există mai multe puncte va-male de trecere spre Ucraina şi nici unul spre România. Precizăm că în prezent, pentru cei 684 de kilometri de frontieră cu Româ-nia, Republica Moldova are 7 puncte de trecere a frontierei comune (Giurgiu-leşti-Galaţi, Cahul-Oancea, Cantemir-Fălciu, Leuşeni-Albiţa, Ungheni-Nicoli-na, Sculeni-Sculeni, Costeşti-Stânca), iar pentru cei 1222 de kilometri de frontie-ră cu Ucraina - 17 puncte, dintre care 8 în partea sudică, 4 în partea estică (trans-nistreană, pentru 453 de kilometri) şi 5 în partea nordică a frontierei comune. Avem astfel o medie de 97 de kilometri şi 714 de metri între punctele de trecere a frontierei moldo-române şi o medie de 71 de kilometri şi 882 de metri între punc-tele de trecere a frontierei moldo-ucrai-nene În perioada interbelică, cînd Prutul nu constituia o frontieră, pe acest râu au existat 22 de poduri, (15 dintre care au fost distruse), ceea ce însemna o distanţă medie dintre punctele de trecere a fronti-erei de 31 de kilometri şi 90 de metri, de trei ori mai puţin decât în prezent. Odată cu deschiderea punctului de trecere a frontierei, distanţa medie din-tre punctele de trecere a frontierei mol-do-române se reduce substanţial şi con-stituie 85 de kilometri şi 500 de metri.

Serviciul de presă

Realizari

27

Page 29: Tema numărului

28

лавный финансовый документ стра-ны на 2010 год разрабатывался кабине-том министров в авральном режиме – если в обычных условиях проект зако-на о госбюджете в начале сентября уже поступал на рассмотрение парламент-ским комиссиям, то на этот раз в октя-бре кабмин только приступил к его разработке . Выступая перед депутатами с про-ектом госбюджета, премьер-министр Молдовы Владимир Филат признался, что в госбюджете на 2010 не отраже-ны все обязательства руководства стра-ны перед населением и не охвачены все социальные нужды граждан Молдовы. Глава правительства отметил, что до-кумент был разработан с учетом суще-ствующих реалий и конкретной ситу-ации, в которой находится страна. Проект принимался законодатель-ным органом (впрочем, как и боль-шинство документов осенне-зимней сессии) скоропалительно и шумно – депутаты от фракции ПКРМ отка-зались участвовать в голосовании. В итоге закон о государственном бюдже-те на 2010 год принят голосами 53 де-путатов.

ОснОвные пОлОженияСогласно документу, бюджет Молдовы на 2010 год предусматривает доходы в размере 15,19 млрд. леев, или на 15,9% больше, чем в 2009 г., а расходы – в раз-мере 19,32 млрд. леев (на 8,9% больше, чем в 2009 г.). Дефицит бюджета в ны-нешнем году составит 4,1 млрд. леев. Его предполагается покрыть за счет выпуска государственных ценных бу-маг (200 млн. леев), приватизации гос-имущества (350 млн. леев) и, преиму-щественно, за счет внешних займов (3,6 млрд. леев). Объем ВВП запланирован в объе-

ме 64,3 миллиарда леев - на 1,5% боль-ше, чем в 2009 году. При исчислении параметров госбюджета на 2010 год за основу взят обменный курс нацио-нальной валюты в 12,53 лея за 1 дол-лар США и уровень инфляции в 5%. В 2010 г. экспорт вырастет на 12% (до $1,4 млрд.) по сравнению с аналогич-ными показателями 2009 года, импорт – на 15% (до $3,65 млрд.), объем про-мышленного производства - на 3% (до 23,5 млрд. леев). Основным источником доходов бюджета должны стать налоговые по-ступления — 11,36 млрд. леев, из кото-рых примерно 33% (8,1 млрд. леев) - на-лог на добавленную стоимость (НДС), и 1,84 млрд. леев - акцизы. В 2010 году НДС на товары, произведенные в са-мой Молдове, должны аккумулировать 3,57 млрд. леев, 5,9 млрд. леев - сбор НДС с импортированных товаров. Самыми крупными статьями бюд-жетных расходов традиционно станут социальные выплаты (3,51 млрд. леев), здравоохранение (2,47 млрд. леев), об-разование (1,89 млрд. леев). На разви-тие инфраструктуры будет выделено 1,22 млрд. леев, на охрану обществен-ного порядка выделяется 1,03 млрд. леев и почти столько же предполага-

ется потратить на содержание госап-парата. Кстати, в документе отмечается, что одной из мер по сокращению расходов бюджета является оптимизация числа занятых в бюджетном секторе (на 5%) и снижение на 2% фонда оплаты боль-ничных листов в связи с временной не-трудоспособностью. Количество тру-довых ресурсов для центральных госу-дарственных органов ограничивается 91,6 тыс. сотрудниками, для местных властей – более 139,1 тыс. человек. Ли-мит расходов центральных органов го-сударственной власти запланирован в объеме 3,53 млрд. леев, местных орга-нов управления - на сумму 4 млрд. леев. В 2010 году местные бюджеты по-лучат трансферты из госбюджета на общую сумму в 4,16 млрд. леев, что со-ставляет две трети от общих расходов этих бюджетов. Государственный долг увеличится по сравнению с нынешним годом на 3,8 млрд. и достигнет 20,4 млрд. леев. Доля государственного долга по отно-шению к ВВП в конце 2010 года соста-вит 31,8%. На обслуживание внешне-го долга Молдовы в будущем году будет выделено более 4% расходов госбюд-жета (0,8 млрд. леев).

Г

Реалистичныйбюджет

Комментарии

Page 30: Tema numărului

29

Для финансирования инвестици-онных проектов и поддержки госбюд-жета 2010 г. предусмотрены внешние займы в объеме 3,64 млрд. леев ($308 млн.). Основными внешними донора-ми для поддержки бюджета Молдовы в 2010 году выступят Международный валютный фонд ($150 млн.), Всемир-ный банк ($88 млн.), ЕБРР – $11 млн., BEI – $16,6 млн., IFAD - $7 млн.

ОснОвные меры бюджетнО-налОгОвОй пОлитики на 2010 гОдБюджетно-налоговая политика на 2010 г. разработана с учетом сложной ситуации, в которой находится стра-на. В пояснительной записке к проек-ту государственного бюджета отмеча-ется, что «в 2009 году экономика стра-ны пережила глубокий кризис, создав экономические, финансовые и соци-альные дисбалансы, а контекст, в ко-тором проходила подготовка проек-та бюджета на 2010 г., был трудным и напряженным. Поэтому принятый до-кумент, ввиду отсутствия достаточно-го пространства для маневров, не смо-жет в полной мере служить эффектив-ным и действенным инструментом для достижения всех целей политики госу-правления». Согласно документу, в 2010 г. преду смотрено увеличение на 900 леев размера ежегодного личного освобож-дения - с 7200 леев до 8100 леев, а так-же увеличение на 120 леев размера еже-годного освобождения на иждивенцев – с 1680 до 1800 леев. Для физических и юридических лиц предусматривает-ся продление на 5 лет срока необложе-ния доходов в виде процентов, полу-ченных от банковских депозитов, кор-поративных ценных бумаг, а также по-лученных по личным взносам членами сберегательно-заемных ассоциаций. С целью обеспечения равенства между людьми, выплачивающими по-доходный налог с заработной платы и лицами, которые получают доход от игорного бизнеса, с начала года увели-чена ставка налога на доход, получен-ный от выигрыша в азартные игры с 10% до 18%. С начала года введена пониженная ставка НДС в размере 8% на сельхоз-продукцию вместо стандартной став-ки НДС в 20%. При этом ставка НДС на природный газ и сжиженный газ, импортируемый и поставляемый на территорию республики, увеличена с 5 до 6%.

Для стимулирования экономиче-ской активности и упрощения нало-гового администрирования от НДС освобождены услуги по государствен-ной регистрации юридических лиц и индивидуальных предпринимате-лей и по предоставлению информа-ции из государственного регистра. Ну-левая ставка НДС также предусмотрена на продажу билетов для путешествия международным морским транспор-том. С целью эффективного использо-вания бюджетных средств, расширен сегмент возврата НДС по капиталь-ным инвестициям (расходам), произ-веденным в оптовой и розничной тор-говли, а также возврат НДС на приоб-ретение сельскохозяйственных и лесо-хозяйственных тракторов. Также пред-усматривается унификация налоговой системы в части проектов инвестиро-вания и технической помощи с приме-нением только нулевой ставки НДС на поставки товаров, услуг для осущест-вления этих проектов. Более 16% фискальных доходов бюджета-2010 составят акцизные сбо-ры, при этом для некоторых категорий товаров ставки акцизов значительно увеличены. Так, ставки акциза на пиво увеличены на 25% - с 1,48 лея до 1,85 лея за литр; на сигареты с фильтром (в 4 раза - адвалорный компонент), на бен-зин и его производные, дизельное то-пливо (на 50%), духи и туалетную воду, ювелирные изделия (в 3 раза), на авто-мобили класса люкс (свыше 3000 куб. см.) - в 2 раза - с 1,75 евро за 1 куб. см до 3,5 евро за 1 куб. см., на изделия из хру-сталя (55%). Кроме этого, введен акциз на юве-лирные изделия, которые реализуются в торговых предприятиях и ломбардах и не располагают документацией, под-тверждающей уплату акциза. Преду-смотрена и индексация акцизов на ви-нодельческую продукцию, крепкие ал-когольные и слабоалкогольные напит-ки, электронные аппараты (увеличение на 3,1% фиксированного компонента акциза). Помимо этого, наряду с уплатой НДС и таможенных пошлин в качестве погашения процентных ставок по ли-зингу, вводится акциз на товары, заку-паемые в соответствии с международ-ным договором лизинга. В нынешнем году планируется ре-ализовать второй этап новой систе-мы налогообложения недвижимости, который охватит гаражи и земельные

участки садоводческих товариществ (в том числе, со зданиями, на них распо-ложенными), коммерческая и промыш-ленная недвижимость юридических лиц. В рамках проекта расчет налога на недвижимое имущество будет про-изводиться по его рыночной стоимо-сти, на уровне завершения строитель-ства этих объектов в 50% (вместо 80%). Также предусмотрен отказ от коэффи-циентов повышения ставки налога на жилую недвижимость, расположен-ную в муниципиях и городах (по ры-ночной стоимости). Другой блок мер относится к мест-ным сборам. В бюджете-2010 заложе-но увеличение в 2 раза максимальной ставки местного сбора на благоустрой-ство территории, а также увеличение на 50% максимальной ставки сбора для предприятий торговли и сферы услуг. Запланировано увеличение макси-мальной ставки сбора на благоустрой-ство населенных пунктов, расположен-ных в пограничной зоне и имеющих таможни (таможенные посты) для пе-ресечения таможенной границы - для автобусов, микроавтобусов, грузовых автомобилей, тракторов с прицепами с 10 леев до 40 леев, и его отмена для лег-ковых автомобилей, тракторов и дру-гих сельскохозяйственных машин, мо-тоциклов, скутеров. Планируется полная реализация принципов административной децен-трализации и местного налогового ад-министрирования через Службы по сбору местных налогов, с января 2011 года эти функции будут выполнять примэрии мун. Кишинева и Бэлць. Увеличены ставки дорожных сбо-ров для легковых автомобилей, зареги-стрированных в Молдове, пропорцио-нально распределению их воздействия на дорожную инфраструктуру; а также ставки сбора за использование охраня-емой зоны дорог за пределами населен-ных пунктов для размещения объектов обслуживания (в 2 раза). Среди мер налоговой политики на 2010 г. также значатся удвоение сбо-ра за выдачу лицензий на деятельность по проведению азартных игр; введе-ние минимальных цен на реализацию крепких спиртных напитков в оптовой и розничной торговле. В нынешнем году будут уточняться категории пред-приятий, которые не обязаны устанав-ливать POS-терминалы: не произво-дят оплату наличными или работают в сельской местности.

Ольга Коларь

Комментарии

Page 31: Tema numărului

30

астало время экономии: мы должны научиться покупать «многое» за неболь-шие деньги. Сегодня каждый бан должен быть эффективным!», - с таким призы-вом министр финансов Вячеслав Негру-цэ обратился к коллегам из правитель-ства, представителям бизнеса и СМИ, представляя в ходе заседания Клуба жур-налистов, пишущих на экономические темы, отчет Минфина за 2009 год и пла-ны на 2010 г. Вячеслав Негруцэ отметил, что 2009 год был полон экстремальных ситуаций и обстоятельств. В связи с несвоевремен-ным принятием мер со стороны быв-шего правительства, финансовый кри-зис имел в 2009 году «эффект домино» - как для экономики страны, так и для бюджетной сферы. Однако новым пра-вительством в срочном порядке были определены как краткосрочные цели, так и среднесрочные. «В прошлом году процесс развития и консолидации дол-госрочного планирования не увенчался большими успехами. А некоторые шаги и процедуры бюджетного процесса, по объективным и субъективным причи-нам, не были соблюдены, и такая ситу-ация в дальнейшем должна быть исклю-чена», - отметил министр финансов.

дефицитный 2009В 2009 году работа государственной фи-нансовой системы находилась под воз-действием двух факторов: с одной сто-роны, последствия кризиса вызвали рез-кое сокращение доходов бюджета, с дру-гой стороны, влияние оказали нереали-стичные прогнозы о бюджете на 2009 г. Первоначально запланированная сумма доходов в бюджете-2009 впоследствии оказалась на 20% меньше. Таким обра-зом, ожидания, включенные в план бюд-жета, были преувеличены. Доходы национального публичного бюджета в 2009 г. составили 23,2 млрд. леев, что на 2,3 млрд., или 9%, меньше, чем в 2008 г. При этом за 9 месяцев про-

шлого года было обеспечено менее 60% годового объема поступлений. По мне-нию министра финансов, увеличение бюджетных поступлений в последнем квартале 2009 г. связано с формировани-ем новой государственной политики, а также реализацией ряда мер по оживле-нию национальной экономики, демоно-полизации и дебюрократизации. Расходная часть национального пу-бличного бюджета составила 27,3 млрд. леев, увеличившись на 1,2 млрд. или на 4,6% по сравнению с 2008 г. Дефицит национального публичного бюджета в 2009 г. сложился в размере 4 млрд. леев. Доходы государственного бюджета в 2009 г. составили 13,6 млрд. леев, что на 15,1% (на 2,4 млрд. леев) меньше, чем в предыдущем 2008 г. При этом в январе-сентябре в госбюджет поступило 9,6 млрд. леев, а за последний квартал – 4 млрд. леев. План доходов перевыполнен только по бюджету фонда государствен-ного соцстрахования – на 2,2%, в то вре-мя как по госбюджету не выполнен на 0,2%, по бюджетам административно-территориальных единиц – на 2,1%, по фонду обязательного медстрахования – на 2,2%. Расходы госбюджета в 2009 г. вырос-ли по сравнению с 2008 г. на 4% и со-ставили 17,2 млрд. леев. При этом за по-следние три месяца прошлого года было профинансировано около 33% от об-щей суммы расходов. Преобладающая часть бюджетных средств – 42% - была направлена на социально-культурные программы, экономические расходы – на 10,4%, расходы на оборону, обеспечение правопорядка и национальной безопас-ности – 8,9%, на оказание госуслуг обще-го назначения – 5,6%, на обслуживание госдолга – 4,9%. Значительно по сравне-нию с 2008 г. изменилось соотношение в структуре госбюджета текущих и инве-стиционных расходов: текущие расходы выросли на 14,8% - до 85,7%, инвестици-онные, наоборот, сократились, на 31% -

до 14,3%. Дефицит госбюджета сформи-ровался в объеме 3,6 млрд. леев. С планом по доходам на 2009 г. справилось менее половины из 35 действующих административно-территориальных единиц, остальные план не выполнили. Однако, по словам министра, местные власти должны взять на себя ответственность за эффективное использование публичных финансов и ориентировать все расходы на достиже-ние социально-экономических задач. Вячеслав Негруцэ отметил, что бюджетно-налоговая политика на 2010 г. была разработана, исходя из существую-щей ситуации. С целью пополнения го-сказны и покрытия бюджетного дефи-цита, было принято решение об увели-чении налогооблагаемой базы на ряд то-варных позиций. При этом министр об-ратил внимание, что в эту категорию вошли, преимущественно, товары и услуги класс «люкс» - сигареты, дорогие автомобили и пр. Министр отметил, что первые меры правительства, принятые в конце про-шлого года сразу же стали ощутимы-ми. Так, в январе и феврале 2010 г. уве-личились по сравнению с тем же пери-одом прошлого года, ежедневные посту-пления в госбюджет. «Однако рост до-ходов не является настолько существен-ным, чтобы нам быть спокойными на бо-лее продолжительный период», - отме-тил глава Минфина. С целью обеспечения эффективной налоговой политики, Минфин плани-рует проводить дискуссии с партнера-ми из частного и государственного сек-тора, а также с бизнес-сообществом. Это необходимо для определения взвешен-ной и эффективной налоговой поли-тики страны на ближайшие несколько лет. Кроме этого, будут продолжены ме-роприятия по либерализации внешней торговли и внедрен ряд других мер по повышению бюджетных поступлений.

Н

Будьте корректныс государством, и государство будет корректно с каждым экономическим субъектом

Вячеслав Негруцэ: Комментарии

Page 32: Tema numărului

31

пОщады не будет!Одной из мер, которая будет способство-вать заданной цели, является отказ от на-логовых амнистий. Вячеслав Негруцэ предупредил, что новой налоговой ам-нистии в Молдове не будет, и должни-кам следует погасить свои задолженно-сти перед бюджетом. Он отметил, что долги по налогам перед национальным публичным бюд-жетом на 31 декабря 2009 г. составили 1,2 млрд. леев, увеличившись за год на 81,4 млн. леев (7,5%). Долги перед госбюд-жетом и бюджетами административно-территориальных единиц, администри-руемые Главной государственной нало-говой инспекцией, по итогам 2009 г. со-ставили 420,8 млн. леев, превысив пока-затели конца 2008 г. на 153,5 млн. леев. Глава Минфина подчеркнул, что, к сожалению, лишь в шести административно-территориальных единицах задолженности были сокра-щены (Сорокский район – на 2,3 млн. леев, Криулянский и Теленештский – по 0,4 млн. леев, Каушанский – на 0,3 млн. леев, Ниспоренский и Чимишлийский – по 0,1 млн. леев), а в остальных долги вы-росли существенно, в том числе, в 6 раз в Оргеевском районе, более чем в 3 раза – в Глодянском и более чем в 2 раза в Еди-нецком, Хынчештском, Дубоссарском, Кантемирском и Дрокиевском районах. Самые высокие задолженности на-коплены налоговыми инспекциями Ки-шинева (334,2 млн. леев), АТО Гагаузия (32 млн. леев), Оргеевским, Тараклий-ским и Бельцим районами (более 20 млн. леев). Сумма задолженности в остальных районах варьирует от 1,2 млн. леев (Бри-чанский р-н) до 14,8 млн. леев (Глодян-ский р-н). Как подчеркнул министр фи-нансов, суммы не маленькие, и над эти-ми проблемами никто эффективно до сих пор не работал, но ситуацию необ-ходимо кардинально менять. - Несмотря на сложную экономи-ческую ситуацию, государство не анну-лирует задолженности экономических субъектов госбюджету, и экономические субъекты должны это осознавать, - под-черкнул он. - Правительство установит механизм возврата долгов, одним из них является составление графика реэшело-нирования выплат для каждой компа-

нии в отдельности. Глава Минфина обратился к пред-принимателям с просьбой не накапли-вать долги перед бюджетом, особо под-черкнув, что правительство не повто-рит ошибок бывшего кабмина, амнисти-ровавшего долги почти на 4,5 млрд. леев ($352 млн.). - Эти деньги могли бы оказаться спасательным кругом для госбюджета в условиях кризиса, - сказал министр, ука-зав на то, что самые большие долги нако-пили компании в сфере строительства и виноделия, а среди населенных пунктов «лидерство» удерживает Кишинев, за ко-торым числится 320 млн. леев. – Все это было в прошлом! Сегодня настало время для того, чтобы изменить подход к биз-несу и к формированию отношений с государством. Последнее, в частности, должно усовершенствовать форму кон-троля за процессом сбора налогов и не-посредственной работы с налогопла-тельщиками. При этом, конечно, следу-ет избегать протекционизма в системе и создавать равные условия для всех нало-гоплательщиков. - Но сейчас мы просим: будьте кор-ректны с государством, и государство бу-дет корректно с каждым экономическим субъектом. Мы должны убедиться, что все предприниматели правильно пони-мают это заявление. Ведь в период кри-зиса теряют не только экономические субъекты, но и государство, которое не может обеспечить гарантированную со-циальную поддержку.

прОект «ЭкОнОмия»Еще одна мера по сохранению бюджет-ных денег: оптимизация затрат на всех уровнях. Множество бюджетных струк-тур начали сокращать зарплаты, соци-альные выплаты, штат сотрудников. Од-нако не следует забывать и о том, что можно сэкономить на других вещах. - Вариантов - множество, - счита-ет министр финансов. - Например, вну-тренним приказом я обязал сотрудни-ков Минфина экономить электричество, бензин, воду. А чтобы сократить затраты на обслуживание счетов по оплате тру-да сотрудников ведомства, мы поменяли банк, в котором обслуживаемся. И сегод-ня обслуживание зарплатного проекта нам не только ничего не стоит, но и каж-дый сотрудник получает 5% прибыли со средств, которые находятся на его счету. Все закупки в 2010 году необходимо осу-ществлять посредством публичных аук-ционов. И я бы призвал к такой эконо-мии не только бюджетные организации. В ходе дискуссий у министра финан-сов поинтересовались, будут ли эконо-мить на оплате труда в бюджетном сек-торе. На это глава минфина ответил, что

повышение зарплат, обещанное бывши-ми властями, не имело финансового по-крытия: в 2009 г. эта мера стоила 2 млрд. леев, а в бюджете предусматривалось только 600 млн. леев. И в ближайшее вре-мя будет рассекречен документ, доказыва-ющий, что бывшее руководство Молдовы осознавало нереальность бюджета 2009 г. Однако заработные платы в бюджетном секторе остались неизменными, за ис-ключением вакантных должностей. Министр финансов также отметил, что больше не допустит реализации проектов, в результате которых публич-ные средства расходовались нецелесо-образно. В качестве примера он привел закупку медицинского оборудования, около 20-30% которого не использует-ся – из-за того, что больницы не сдают-ся в эксплуатацию, а также из-за нехватки специалистов, готовых на нем работать. То же самое касается невостребованных населением газопроводов. Кроме этого, министр выразил уве-ренность, что поступления в бюджет возрастут еще больше, если удастся лик-видировать такой феномен, как выдача зарплат в конвертах. - Чтобы добиться изменения ситуа-ции, работники должны потребовать от работодателя выплачивать зарплаты че-рез бухгалтерию, - сказал министр. - Это огромный денежный пласт, который не облагается налогами. Устранение зар-плат в конвертах позволит увеличить поступления в местные бюджеты, уве-личить размер соцфонда и фонда обяза-тельного медстрахования.

перспективыГлава министерства финансов обратил внимание на положительные события, которые произошли в последнее время и непременно отразятся на реализации социально-экономических целей госу-дарства в ближайшей перспективе. Во-первых, это налаживание отношений с партнерами по развитию и, в частности, с МВФ, ВБ, ЕБРР и пр. - Первый транш кредита МВФ уже на-ходится в распоряжении Молдовы, - со-общил Негруцэ. – И несмотря на множе-ство дискуссий на эту тему, я хочу сно-ва обратить внимание на социальный компонент программы. Новая филосо-фия МВФ ориентируется не только на финансово-экономические компонен-ты, но и на социальные нужды. Еще одно событие, по словам ми-нистра, которое является важным сигна-лом для всех иностранных инвесторов и имеет огромное значение для молдав-ских экспортеров, - возобновление со-трудничества с рейтинговым агентством Moody’s.

Ольга Коларь

Комментарии

Page 33: Tema numărului

32

опросами ценообразования правительство во главе с премьер-министром Владимиром Филатом занялось еще в конце прошлого года. Заявления о мерах по демоно-полизации и либерализации рын-ков, которые напрямую влияют на ценообразование, не были деклара-тивными. Кабинет министров из-учил ряд отраслей с целью выяс-нения схем формирования цен (по ряду направлений уже иницииро-ваны реформы), а вопрос ценообра-зования премьер обещал взять под личный контроль. Сказано – сделано. Правда, с на-ступлением нового года ситуация несколько ухудшилась: увеличение цен на нефтепродукты, тарифов на коммунальные услуги, а также осла-бление курса молдавского лея по отношению к иностранной валюте, вызвали рост цен на большинство продуктов питания, а также ряд не-продовольственных товаров. В пра-вительстве уверены, что наряду с за-кономерным ростом цен наблюдает-ся и спекулятивное подорожание, в том числе, на социально значимые товары. В ходе специального заседания по вопросам ценообразования вы-яснилось, что многие продавцы по-зволяют себе продавать товары с на-ценкой в 100%. И это несмотря на то, что на целый ряд товарных по-зиций законодательством установ-лено ограничение торговой надбав-ки - 20%. Проверки Главной госу-дарственной налоговой инспекции подтвердили, что многие хозяйству-ющие субъекты игнорируют пред-писание закона об ограничении торговой надбавки в 20%. На заседа-нии руководство ЦБЭПК доложило,

что некоторые предприниматели создают искусственный дефицит на тот или иной товар - придерживают его на складах, чтобы затем продать дороже. Цены при этом устанавли-ваются самоуправно и неправомер-но. По итогам заседания Владимир Филат распорядился, чтобы отрас-левые структуры в срочном порядке разработали механизм противодей-ствия наметившейся тенденции ро-ста цен.

26 «счастливчикОв»Несколько недель спустя, министер-ство экономики представило два проекта поправок в действующее за-конодательство, которые позволили бы существующему механизму кон-троля за ценообразованием рабо-тать эффективно. По мнению авто-ров поправок, предлагаемые иници-ативы, с одной стороны, направле-ны на защиту прав потребителей в доступе к товарам первой необходи-мости, с другой стороны, предусма-тривают снижение давления на эко-номических субъектов. В первую очередь, проекты до-кументов уточняют формулировки товарных позиций, включенных в перечень социально значимых то-варов. В новой редакции перечень состоит не из 18, как ранее, пози-ций, а из 26. При этом, новые пози-ции, в основном, расширяют дей-ствующие. Как объяснили авторы поправок, некоторые товарные по-зиции, такие как «молочные про-дукты», «хлебобулочные изделия», «строительные материалы», вклю-чают весь спектр товаров. По сло-вам замминистра экономики Окта-виана Калмыка, неточные и неадек-ватные формулировки не позволяли

экономическим субъектам опреде-лить, какие именно позиции товар-ной группы попадают под положе-ния регулирующего документа. В новой редакции формули-ровка «молочные продукты, моло-ко, кефир, творог» расписана в не-скольких позициях: «молоко пасте-ризованное с содержанием жира до 2,5%»; «кисломолочные продук-ты с содержанием жира до 2,5%, в том числе с пищевыми добавками»; «творог свежий с содержанием жира до 10%»; «сметана с содержанием жира до 15% без добавок»; «масло сливочное с содержанием жира до 72,5%»; «молочные концентраты для детского питания». Проект документа предусматри-вает и несколько новых позиций. Из продовольственных товаров это свиное мясо, говядина, курятина и полуфабрикаты из них, вареные колбасы, сосиски, сардельки и «дру-гие изделия из свинины, говядины, курятины и субпродуктов». В категорию социально зна-чимых товаров также «присоеди-нились» цитрусовые, соки и овся-ные хлопья. Действие нормативно-го акта распространилось и на дет-скую одежду (до 44 размера, вклю-чительно), а также детские подгуз-ники. Раньше государство огра-ничило наценку лишь на детскую обувь. Надо сказать, что ряд товарных позиций предложено вывести из списка, например, «хозяйственное мыло» и «стиральные порошки». Ав-торы проекта документа объяснили, что на рынке бытовой химии дей-ствует высокая конкуренция, а на-ценка на эту товарную группу фор-мируется минимальная (например,

В

Правительствоборетсяс ростом цен

Комментарии

Page 34: Tema numărului

33

Comentarii

на стиральные порошки она состав-ляет в среднем 5%). Исключена из списка позиция «строительные ма-териалы», при этом сохранена от-дельная товарная позиция «цемент» - эксперты посчитали, что этот ма-териал в наибольшей степени вли-яет на формирование цен в строи-тельстве. Надо отметить, что на позиции перечня социально значимых това-ров, ограниченная торговая надбав-ка (20%) включает операционные и транспортные расходы, распростра-няется на местных производителей, а также действует вне зависимости от числа посредников. Октавиан Калмык уточнил, что все вошедшие в проект позиции и группы товаров сопровождаются товарными кодами, указанными в Товарной номенклатуре Молдовы с тем, чтобы и экономическим субъ-ектам, и контролирующим органам было предельно ясно, какие именно товары подпадают под регулирова-ние.

механизм прОтивОдействияВторой проект постановления ка-сается мониторинга коммерческих сделок и формирования стоимо-сти на товары на внутреннем рын-ке. Проследить цепочку ценообра-зования на основные товарные груп-пы грозилось еще предыдущее пра-вительство, однако разработанный в 2007 г. механизм не принес суще-ственных результатов. Новый вариант документа, по мнению его авторов, позволит более эффективно вести мониторинг не только сделок по импорту, но и про-цесса формирования цен на наибо-лее уязвимые товары. При этом при-менение новых правил обеспечит сокращение случаев уклонения от уплаты налогов и стабилизацию цен на внутреннем рынке. Заниматься мониторингом бу-дет специальная Комиссия, в состав которой войдут руководители Ми-нэкономики, Минфина, Главной го-сударственной налоговой инспек-ции, Таможенной службы, Центра по борьбе с экономическими пре-ступлениями и коррупцией, Наци-онального бюро статистики, Мин-сельхоза. Проект постановления сопро-вождается Списком импортируе-

мых товаров, уровень цен на кото-рые будет подвержен мониторингу, причем в него включены не только социально значимые позиции. Так, помимо цен на мясо, молочную про-дукцию, крупы и т.д., Комиссия бу-дет следить за колебаниями цен на сыр, картофель, лук, чеснок, огур-цы, виноград, яблоки, груши, айву, чай, рыбные консервы, черную икру и др. При мониторинге импортных сделок и стоимости на товары в тор-говой сети Комиссии будет руко-водствоваться индикативными це-нами, ею же утвержденными, прав-да, после проведения специальных расчетов, предусматривающих ана-лиз ситуации внутри страны и тен-денцию на мировых рынках. Таможенная служба будет осу-ществлять мониторинг сделок по импорту товаров, включенных в вы-шеупомянутый список. Предпола-гается, что в момент таможенного оформления ввозимых товаров, со-трудники таможни будут «иденти-фицировать подозрительные ком-мерческие сделки». В категорию «подозрительных» попадают пар-тии товаров, таможенная стоимость которых на 40% ниже уровня сред-них индикативных цен на внутрен-нем рынке, утвержденных Комис-сией, либо если объем импорта по одному экономическому субъекту превышает 35% от общего объема импорта данного продукта в преды-дущем году. Еженедельно таможня будет го-товить информацию об импор-те товаров, подверженных мони-торингу и передавать ее в ГГНИ и ЦБЭПК. Эти органы, используя по-лученные данные, «начнут действия по мониторингу и, по необходимо-сти, проверку этих сделок». На эти же структуры возложена задача по мониторингу процесса формирова-ния цены: от импорта до конечного потребителя, выявление схем и по-пыток уклонения отобранными эко-номическими субъектами от уплаты налогов, проверка правильности на-числения торговой надбавки на со-циально значимые товары. Авторы проектов уточнили, что предложенные инструменты кон-троля ценообразования в стране предложены до вступления в силу закона о внутренней торговле, где вопросам формирования и регули-

рования цен отводится целый раз-дел.

а цены все растут…В то время как власть предержащие решают вопросы регулирования цен, сами цены непрерывно и бес-пощадно растут. По данным Наци-онального бюро статистики, в янва-ре 2010 г. инфляция составила 2,3%. Продовольственные товары в янва-ре подорожали на 3,4%, непродо-вольственные - на 1,2%, а тарифы на услуги, оказываемые населению, увеличились на 2,5%. Среди продо-вольственных товаров больше все-го в январе подорожал виноград – на 27,4%, свежие овощи – на 19,7%, в том числе помидоры – на 28,4%, лук – на 26,4%, капуста – на 20,8%. Кар-тофель подорожал на 15,5%, сахар – на 6,8%, свежие фрукты – на 7,9%, в том числе, цены на яблоки и груши повысились в среднем на 13,9%. Мо-лочные товары подорожали на 3%, в том числе, овечья брынза – на 3,8%, масло – на 4,7%. В то же время, сни-зились цены на диетические яйца – на 3,1%, мясо птицы – на 0,7%, сви-нину – на 0,3%. Среди непродовольственных товаров больше всего в январе по-дорожало топливо – на 4,5 %, в том числе, сжиженный газ в баллонах – на 7,9%, бензин – на 6,8%. Меди-каменты подорожали на 2,8%, юве-лирные изделия - на 2,7%. Среди услуг, оказываемых населению, наи-больший рост в январе 2010 г. отме-чен на жилищные коммунальные услуги – на 5,3%. В частности, та-рифы на электроэнергию увеличи-лись на 8,9%, нa газ – на 4,3%, цен-трализованное отопление – на 4%. Услуги туризма и отдыха подорожа-ли на 5,3%, международные желез-нодорожные пассажирские перевоз-ки и оплата жилья – на 3,4%, плата за содержание и воспитание детей в детсадах увеличилась на 3,3%, услу-ги общественного питания подоро-жали на 2,7%. Напомним, в 2009 г. инфляция в стране составила 0,4%, в 2008 г. – 7,3%, а на 2010 г. правительство про-гнозирует инфляцию на уровне 5%. Удастся ли правительству удер-жать рост цен на заявленном уровне – вопрос спорный, и экономические аналитики разделились во мнени-ях по этому вопросу. Одни заявля-ют, что это возможно, приписывая

Комментарии

Page 35: Tema numărului

34

Комментарии

важную роль в антиинфляционных процессах Национальному банку Молдовы. Другие, ссылаясь на фи-нансовый кризис в мире, а также ряд факторов, такие как снижение объ-емов денежных переводов молдав-скими гастарбайтерами, нестабиль-ность национальной валюты и по-стоянный рост цен на энергоресур-сы, утверждают, что инфляция пре-высит заявленную планку в несколь-ко раз.

инфляция и урОвень жизни населенияОдновременно с вышеупомянуты-ми инициативами правительства по ценовому регулированию, свое ви-дение проблемы представил Центр стратегических исследований и ре-форм, который в рамках проекта ПРООН «Укрепление националь-ной статистической системы Мол-довы» изучил влияние цен на благо-состояние населения через призму статистических показателей. Авторы доклада - экономисты Елена Горелова и Анатолий Рожко - изучили эволюцию потребитель-ских цен, доходов и расходов не-скольких групп насе-лен и я ,

и с -следовали динами-

ку индивидуальных индексов по-требительских цен (к слову, как при-знались представители Минэконо-мики, это новый термин для мол-давской экономики), сформулирова-ли предложения по совершенство-ванию статистики, а также озвучи-ли ряд мер по предупреждению це-новых потребительских шоков.

Говоря об инфляционных про-цессах последних лет в Молдове, ав-торы исследования пришли к вы-воду, что дефляционная ситуация

2009 г. - это не столько результат антиинфляционной политики, сколько последствие углубляю-щегося экономического кризиса и сокращения внутреннего по-требительского спроса. При этом цены на продовольствен-ные товары снижались бы-стрее, чем на непродоволь-ственные, а цены на услуги продолжали расти, прояв-ляя свою «независимость» от экономического кризиса и платежеспособности на-селения. По данным экспер-тов, цены на продоволь-ственные товары за 2007-2008 гг. увеличились практически на 30%. В наибольшей степени

подорожали основные про-дукты питания, которые составляют значительную часть потребитель-ских расходов наименее обеспечен-ного населения. Так, хлеб и хлебо-продукты подорожали на 36%, мясо и мясопродукты – на 48%, молоко и молочные продукты – на 35%, яйца – на 75%, растительное масло – на 79%, свежие фрукты – на 77%. Кро-ме того, социально негативным мо-ментом явилось существенное уве-

личение цен на медикаменты (на 34%), топливо (на 35%), жилищно-коммунальные услуги (на 50%), об-разовательные услуги (на 15,2%) и пассажирский транспорт (на 30%). Авторы исследования в очеред-ной раз обратили внимание на одну из самых «больных» точек - соци-альное неравенство и ограниче-ние доступа к различным товарам и услугам в зависимости от уров-ня дохода и типа домохозяйств. По-скольку влияние цен не доходы на-селения в различных группах насе-лениях являются неодинаковыми, экономисты предлагают рассчиты-вать рост цен в нескольких подгруп-пах (квинтильные группы) и опери-ровать, при этом, термином «инди-видуальный ИПЦ» (индекс потреби-тельских цен). По словам Анатолия Рожко, наибольшую инфляционную на-грузку ощущают наименее обеспе-ченные домохозяйства - инфляция «съедает» более значительную часть их дохода, чем у обеспеченных сло-ев населения. При этом, несмотря на стереотип, что « в деревне все де-шевле, а в городе трудно жить», в го-родах цены на значительное коли-чество видов продуктов питания ниже, чем в сельской местности. Это обусловлено тем, что большие города располагают широкой сетью предприятий розничной торговли, в которых цены на продукты пита-

С 1 февраля 2010 г. минимальная заработ-

ная плата в реальном секторе экономики

повышена до 1100 леев. Согласно постанов-

лению правительства, размер минималь-

ной гарантированной заработной платы на

предприятиях, в организациях, учрежде-

ниях с финансовой автономией, независи-

мо от вида собственности и формы юриди-

ческой организации будет равен 6,51 лея в

час, или 1100 леям в месяц при полной про-

грамме работы в месяц в среднем 169 часов.

Повышение заработной платы экономиче-

ским агентам разрешили в течение двух ме-

сяцев – до 1 мая 2010 года.

Page 36: Tema numărului

35

Комментарии

ния примерно одного качества раз-нятся весьма существенно. Это дает жителям больших городов возмож-ность выбора. Для жителей сел та-кие возможности ограничены. Авторы исследования отмеча-ют, что для предупреждения це-новых потребительских шоков, для нивелирования отрицательно-го влияния роста цен на социаль-но уязвимые слои населения, в раз-ных странах существуют опреде-ленные регуляторы. И условно выде-ляют три группы публичных поли-тик, которые направлены на регули-рование воздействия потребитель-ских цен на благосостояние населе-ния: антиинфляционная политика, социальная политика сглаживания отрицательных ценовых эффектов, ценовая и тарифная политика. В исследовании отмечается, что в малой открытой экономике Мол-довы, отличающейся высокой зави-симостью от внешнеэкономических связей и большими объемами им-порта и экспорта по отношению к национальному производству, вли-яние обменного курса на стабиль-ность цен очень существенно. Не-возможно рассчитывать на эффек-тивность мер антиинфляционной

политики, если обменный курс на-циональной валюты подвержен рез-ким колебаниям или имеет выражен-ную тенденцию к обесценению. А высокая и постоянно растущая доля импорта в ВВП (81% в 2008 г.), а так-же существенное превышение объе-мов импорта над объемами экспорта (в 3,1 раза в 2008 г.) несут перманент-ную угрозу роста внутренних по-требительских цен в случае деваль-вации национальной валюты и «не-проведения» стабильной политики обменного курса. Резкая девальвация молдавского лея или действие тен-денции девальвации содержат высо-кие риски ценового скачка или по-степенного повышения уровня цен, в том числе на потребительские това-ры и услуги. Поэтому, согласно реко-мендациям, антиинфляционная по-литика, проводимая Национальным банком Молдовы, должна постоянно поддерживаться политикой стабиль-ности валютного курса, которая мо-жет служить весомым антиинфляци-онным «якорем». В части социальной политики доходов, авторы доклада рекоменду-ют ориентироваться на меры, при-водящие к опережающему повы-шению доходов наименее обеспе-

ченных граждан и семей. Эконо-мисты рекомендуют пересмотреть законодательно-нормативную базу, регламентирующую установление и пересмотр минимального размера оплаты труда по стране и использо-вать показатели прожиточного ми-нимума в качестве инструментов по-литики защиты доходов населения от роста потребительских цен. При этом, предполагаемый рост цен дол-жен быть заложен в расчет форми-рования социальной поддержки как минимум на трехлетний период. А воздействие ценовой/тариф-ной политики на благосостояние населения должно осуществлять-ся посредством: регулирования на-логообложения предприниматель-ской деятельности и потребитель-ских цен/тарифов на ограничен-ный круг товаров и услуг в некото-рых секторах. В то же время политика и меха-низмы государственного регулиро-вания потребительских цен и тари-фов нуждаются в совершенствова-нии. Например, функцией регули-рования и контроля цен, прописан-ной в законе о защите конкуренции, наделено правительство. И в то же время, существует ряд автономных ведомств, не входящие в структуру правительства, которые выполняют аналогичные регламентирующие функции. (ANRE, например, регу-лируя цены на энергоресурсы).- Для снятия существующих про-тиворечий и несоответствий, каса-ющихся ценовой и тарифной по-литики государства, целесообразно разработать и принять проект зако-на «О государственной политике в области цен и тарифов». Это позво-лит обеспечить единство государ-ственной ценовой политики и упо-рядочить механизмы ее внедрения, - считают экономические эксперты. На вопрос журналистов, какие из перечисленных мер следует вне-дрять в приоритетном порядке, экс-перты разводят руками: в стране сложилась крайне неблагоприятная экономическая ситуация, и какие бы меры ни были приняты, ощутимого и мгновенного результата не будет. При этом, экономисты призывают правительство не забывать о своих социальных обязанностях и найти возможность реализовать эти цели.

Ольга Коларь

Page 37: Tema numărului

36

Рынок нефтепродуктов Молдо-вы уже давно действует по четко ре-гламентированным правилам, име-ет вполне устоявшуюся структуру и даже «запас» роста, хоть и неболь-шой, - считают эксперты. По их мнению, ежегодно рынок увеличи-вается на 2-7%. По данным за 2008 г. (информацию за 2009 г. НАРЭ нам не предоставило), объем рынка вы-рос за год на 4,7%, хотя в денежном выражении рост составил 46% - в долларах и на 23,2% - в леях. Лидерами на протяжении по-следних лет являются компании Petrom Moldova, Lukoil Moldova и Tirex Petrol, на долю которых по итогам прошлого года пришлось более 66% импорта бензина и 68% импорта дизельного топлива.

ЭВОЛЮЦИЯ ИМПОРТА НЕФТЕ-ПРОДУКТОВ В 2001-2008 гг. (данные за 2009 г. отсутствуют)

Вместе с, казалось бы, распреде-лившимися в целом «ролями» на рын-ке нефтепродуктов, эта отрасль нахо-дится в состоянии высокой конкурен-ции, и перегруппировка сил – как раз в самом разгаре. О жесткой конкурен-ции свидетельствует эволюция рас-пределения рынка между его участ-никами. Кроме этого, происходит укрупнение «игроков» - мелкие опе-раторы не в состоянии конкурировать с крупными, теряют рентабельность, закрывают свои АЗС. Зато наращива-ют обороты крупные и средние ком-пании, с высокими оборотами и дол-госрочным планированием, которые располагают большим числом корпо-ративных клиентов (с заключенными контрактами о длительном сотрудни-честве), а также наряду с импортом и оптово-розничной продажей нефте-продуктов, предоставляют сопутству-ющие услуги (станции техобслужива-ния автомобилей, автомойки, магази-ны и т.д.).

По данным Национального агентства в области регулирования в энергетике (НАРЭ), в прошлом году правом на импорт и оптовую продажу бензина и дизельного то-плива обладали 24 компании, на импорт сжиженного газа - 9 опера-торов. Фактически импортирова-ли бензин 18 предприятий, дизто-пливо – 20, а три - не воспользова-лись своим правом на импорт. Еще 78 компаний занимались только розничной продажей бензина и ди-зельного топлива, 54 - розничной торговлей сжиженным газом. В общей сложности в 2009 г. розничная продажа бензина и ди-зельного топлива осуществлялась 93 компаниями через 540 автоза-правочных станций, расположен-ных на всей территории Молдовы. Сжиженный газ в розницу в 2009 году в общей сложности продавали 54 оператора – посредством 303 ав-тозаправочных станций.

Либерализациярынка нефтепродуктов продолжается

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Бензин Тыс. тонн 131 167,7 202,5 212,3 214,2 195,1 213,6 215,2Млн.$ 34,8 38,1 52,5 81,1 111,8 122,6 146,3 186,8Млн. леев 446,9 519,2 727,2 994,4 1429,4 1599,1 1793,5 1930

Дизтопливо Тыс. тонн 221 249,1 284,8 298,6 312,3 307,7 332,8 350Млн.$ 52,4 50,8 66,3 100,6 162,6 187,1 217,3 344,8Млн. леев 671,5 691,4 919,6 1232,9 2059,5 2439,1 2697,6 3570,4

Сжиженный газ Тыс. тонн 46,3 47,9 56,2 52,6 53,5 50,2 50,5 60,1Млн.$ 11,6 10,2 14,8 19,1 25,8 29,2 30,7 46,5Млн. леев 148,8 137,9 204,6 235,7 329,4 381 373,2 495,7

Всего Тыс. тонн 398,3 464,7 542,5 564,4 580 553 596,9 625,3Млн.$ 98,8 99,1 133,6 200,8 300,2 338,9 394,3 578,1Млн. леев 1267,2 1348,5 1851,4 2463 3818,2 4419,2 4864,3 5996,1

BRANCHОтрасль

Page 38: Tema numărului

37

BRANCHBRANCH бензинПо данным НАРЭ, в 2009 году им-портеры нефтепродуктов завезли в Молдову около 220,8 тыс. тонн бен-зина, что на 2,4% больше по сравне-нию с предыдущим годом. Наиболь-ший объем импорта осуществили компании Petrom Moldova – 29,1% и Lukoil Moldova с долей на рынке 29,1% и 26%, соответственно. Ком-пания Tirex Petrol обеспечила 10,5% всего импорта бензина. Статистика демонстрирует, что в прошлом году традиционные ли-деры по импорту бензина несколь-ко «сдали» позиции, уступив око-ло 10% рынка другим компаниям. Так, общая доля импорта компа-ний Petrom Moldova, Lukoil Moldova и Tirex Petrol сократилась с 75,3% в 2008 г. до 65,9% - в 2009 г. Также со-кратилась доля импорта компании Rompetrol Moldova – с 12,5% в 2008 г. до 10,5% в 2009 г. При этом высо-кую активность в прошлом году про-демонстрировала компания Bemol Trading, которая по итогам второго года деятельности увеличила долю на рынке до 8% в 2009 г.(в 2008 г. ком-пания обеспечила только 2% импор-та бензина).

крупнейШие импОртеры бензина в мОлдОве

Источник: Национальное агентство по регулированию в энергетике

Основной объем импорта бензина осуществлялся из Румынии – 68%, еще 8,33% бензина завезено из Гре-ции, 8% - Беларуси, 5,6% - из Болга-рии. Более 36% импортированного бензина в Молдове реализуется оптом: в прошлом году этот показатель вырос на 34,8% и составил 80,7 тыс. тонн. Средняя оптовая цена на него на вну-треннем рынке составила 9054 леев за тонну (без учета НДС), снизившись на 17,5% по сравнению с 2008 годом.

В розничных сетях реализовано 195,8 тыс. тонн бензина, или на 0,6% меньше, чем в 2008 г. Средняя роз-ничная цена (в т.ч. НДС), по которым бензин продавался на АЗС страны, составила 10,15 леев за литр. Несмо-тря на то, что цены на бензин в про-шлом году менялись 5 раз (8,97–8,78–

9,58–10,18–11,08–11,88 леев за литр), по сравнению с 2008 г. они оказа-лись ниже на 19,6%.

дизельнОе тОпливООбъем импорта дизельного топлива в 2009 году составил 309, 2 тыс. тонн, что на 11,7% меньше, чем в преды-дущем году. НАРЭ объясняет сни-жение импорта и потребления диз-топлива, с одной стороны, умень-шением спроса на данный вид то-плива, в частности, в транспортной сфере, как следствие финансово-экономического кризиса, а с другой

стороны - безвозмездной помощью в виде дизельного топлива, оказан-ной нашей стране Российской Феде-рацией. В прошлом году лидирующие позиции удерживала компания Lukoil Moldova, на долю которой пришлось 36,3% всего импорта дизтоплива. Не-смотря на то, что доля этой компании на рынке несколько снизилась по сравнению с 2008 г., она лидирует с большим отрывом. Компании Tirex Petrol и Petrom Moldova заняли, соот-ветственно, 17,4% и 14,6% от общего объема импорта дизтоплива. Эволю-ция импорта свидетельствует о высо-кой конкуренции в этом сегменте: в нынешнем году Petrom Moldova усту-пила Tirex Petrol второе место в спи-ске крупнейших импортеров дизто-плива, существенно повысили свои позиции Bemol Trading (с 3,1% в 2008 г. до 6,7% в 2009 г.) и Moldis Trading (с 3,2% в 2008 г. до 6,2% в 2009 г.). Кроме этого, в прошлом году в Молдове было произведено 4,8 тыс. тонн дизтоплива, что равноценно 1,5% рынка. Единственный произво-дитель дизельного топлива в Молдо-ве - Комратский нефтеперерабаты-вающий завод Az Petrol Moldova, ко-торый перерабатывает нефть, добы-ваемую из скважин вблизи села Вэ-лень Кагульского района.

Компания Доля на рынке в 2008 г. (%) Доля на рынке в 2009 г.(%)

Petrom Moldova 31 29,1Lukoil Moldova 31,7 26,3Tirex Petrol 12,6 10,5Rompetrol Moldova 5 8Bemol Trading 2 8Parstar Petrol 3,9 5Vero-Nadina 2,2 5Другие операторы 7,4 8

Отрасль

Page 39: Tema numărului

38

BRANCHBRANCHкрупнейШие импОртеры дизельнОгО тОпливав мОлдОве

Источник: Национальное агентство по регулированию в энергетике

Импорт дизтоплива осущест-влялся, в основном, из Румынии – 39,1%, Беларуси – 32,7%, Украины –

20,7% и Греции - 6,7%. Более 58,4% импортированного дизтоплива в Молдове реализовано оптом: в про-шлом году этот показатель снизился на 9,6% и составил 180,5 тыс. тонн. Средняя оптовая цена дизтопли-ва на внутреннем рынке составила 7671 леев за тонну (без учета НДС), снизившись на 32,7% по сравнению с 2008 годом. На АЗС Молдовы реализовано 183,5 тыс. тонн дизтоплива, или на 14,3% меньше, чем в 2008 г. Средняя розничная цена (в т.ч. НДС) по срав-нению с 2008 г. снизилась на 28% и составила 9,5 леев за литр. В про-шлом году зафиксирована следую-щая динамика цен на дизтопливо – 10,27-9,57-9,58-10,18-10,57 леев за литр.

сжиженный газВ 2009 г. Молдова импортирова-ла 60,5 тыс. тонн сжиженного газа,

что на 0,7% больше, чем в 2008 г. Наибольший объем импорта (бо-лее 50%) осуществили компания

Dominic с долей рынка 26,7% и Lukoil-Moldova - 23,8%.

крупнейШие импОртеры сжиженнОгО газав мОлдОве

Источник: Национальное агентство по регулированию в энергетике

Импорт сжиженного газа осу-ществлялся в 2009 г. из России – 56,5%, Украины - 33,1%, из Румы-нии и Казахстана - по 5%. Более 53% импортированного топлива реали-зовано оптом: в прошлом году этот показатель незначительно повысил-ся – на 0,8% и составил 32,3 тыс. тонн. Средняя оптовая цена на вну-треннем рынке составила 6419 леев за тонну (без учета НДС), снизив-шись на 31,1% по сравнению с 2008 г. В розницу продано 53,1 тыс. тонн сжиженного газа, что на 2,7% боль-ше по сравнению с 2008 г. Средняя розничная цена (в т.ч. НДС) по срав-нению с 2008 г. снизилась на 27,5% и составила 4,91 леев за литр.

ценООбразОваниена рынке

Формирование цен на нефтепродук-ты, реализуемые молдавскими АЗС, - тема всегда актуальная. Каждое повы-шение стоимости на эту категорию товара для конечного потребителя выливается серьезным шоком - бен-зин и дизтопливо являются одним из компонентов ценообразования прак-тически всех отраслей экономики. Как формируются цены на бензин и дизтопливо? Специалисты НАРЭ отмечают, что факторов ценообразования не-сколько. Основным компонентом в структуре розничных цен на нефте-продукты является закупочная цена. В течение 2009 г., ее доля в цене на бензин варьировала от 38,5 до 53,9%, на дизтопливо - от 43,1 до 61,2%. Стоимость ГСМ в Молдове на-прямую зависит от мировых котиро-вок на нефть и цен Platt̀ s на нефте-продукты. В 2009 г. на мировом рын-ке стоимость нефти марки Brent в среднем составляла $62,3 за баррель, что на 35,1% меньше, чем в 2008 году ($92,3), а в течение года ее цена вы-росла на 39,6% - с $45,3 до $75 за бар-рель. Такой рост котировок на нефть не мог не отразиться на цене Platt’s на нефтепродукты. Средняя ежемесяч-ная стоимость бензина увеличилась с $403 до $692 за тонну. В среднем, в 2009 году стоимость бензина по ин-формации Platt’s составила $581,3 за тонну, или на 31% меньше, чем в среднем за 2008 г. Котировки Platt’s на дизтопливо составляли, в среднем за 2009 год, $530,6 за тонну – на 44,4% меньше, чем в 2008 г. В 2009 г. молдавские нефтеим-портеры покупали бензин в среднем по цене $625 за тонну (28,7% дешевле, чем в 2008 г.), дизтопливо – по $577,8 за тонну (на 41,3% дешевле), сжижен-ный газ $475,8 за тонну (или на 38,5% дешевле, чем в предыдущем году). За последние несколько месяцев цена на нефть балансирует в промежутке $70-80 за баррель. И, по прогнозам Международного энергетического агентства (МЭА), в ближайшее вре-мя резкого роста цена на нефть и, со-ответственно, на нефтепродукты, не предвидится. Однако наряду с внешними фак-торами, рост цен зависит и от вну-тренних факторов. Так, значитель-ную долю в ценообразовании зани-мают бюджетные выплаты импор-теров (акцизы, НДС и др.), которые в стоимости бензина составляют 27,7-

Отрасль

Компания Доля на рынке в 2008 г. (%)

Доля на рынке в 2009 г.

(%)

Petrom Moldova 31 29,1

Lukoil Moldova 31,7 26,3

Tirex Petrol 12,6 10,5

Rompetrol Moldova 5 8

Bemol Trading 2 8

Parstar Petrol 3,9 5

Vero-Nadina 2,2 5

Другие операторы 7,4 8

Компания Доля на рынке в 2008 г. (%) Доля на рынке в 2009 г.

(%)

Dominic 22,6 26,7

Lukoil Moldova 23,9 23,8

Tirex Petrol 11 11,2

Moldintergaz 9,6 9,4

Kontsaoil 8,5 8,4

Duvasen 7,7 7,9

Printems 7,6 7

Другие операторы 9,1 5,6

Page 40: Tema numărului

39

BRANCH32,7%, на дизтопливо - 23,3-24%.Рост акцизов на нефтепродукты предусмотрен бюджетно-налоговой политикой на 2010 г. (впрочем, как и в 2009 г.). В прошлом году акцизы на бензин в Молдове составляли 1,8 тыс. леев за тонну, на дизтопливо - 750 леев за тонну. С 1 января 2010 г. они выросли на 50% до, соответственно, 2,7 тыс. леев и 1,125 тыс. леев. Уве-личение акцизов на бензин и дизто-пливо позволяет получить дополни-тельные финансовые средства в бюд-жет, которые будут использованы для поддержки аграрного сектора путем предоставления компенсаций на то-пливо сельхозпроизводителям. Еще один компонент формиро-вания внутренних цена на нефтепро-дукты - расходы компаний (транс-портные, коммерческие, общие и административные), доля которых в цене на бензин составляет от 21,8 до16,1 %, а на дизтопливо – от 20,8 до 18,5%. Надо отметить, что цены на вну-треннем рынке нефтепродуктов не регулируются государством, они определяются непосредственно не-фтяными компаниями в соответ-ствии с методологией расчета и при-менения цен на нефтепродукты, раз-работанной и утвержденной Сове-том директоров НАРЭ. Данный до-кумент ограничивает средний го-довой доход компаний в пределах 10%. По данным НАРЭ, среднегодо-вая рентабельность компаний, зани-мающихся импортом и продажей не-фтепродуктов, составила в 2009 году 4-6%.

регулятОрыНе последнюю роль в формирова-нии рынка нефтепродуктов игра-ет государство, которое нет-нет, да наносит точечные удары, предлагая различные меры для «совершенство-вания» отрасли.

Так, еще в прошлом году прави-тельство инициировало ряд встреч с нефтеимпортерами, с которыми об-суждалась ситуация на рынке, меры по регламентированию рынка и про-блемы, с которыми сталкиваются как импортеры, так и потребители. Еще тогда премьер-министр Владимир Филат объявил о грядущих «неболь-ших» изменениях на рынке, потре-бовав соответствующие органы из-учить деятельность импортеров на предмет соблюдения законодатель-ства о конкуренции. В конце января 2010 г. Минфин выступил с инициативой изменить порядок розничной торговли нефте-продуктами, главное из которых - изъятие из оборота талонов на ГСМ и запрет на их дальнейшее использо-вание. Минфин предлагает исполь-зовать в качестве оплаты исключи-тельно финансовые инструменты - наличные деньги, банковские пере-воды, банковские или корпоратив-ные карточки. Документы предполагают также обязательное обеспечение соответ-ствия стоимости, указанной на пан-но АЗС, реальной отпускной цене нефтепродуктов, установленной в контрольно-кассовом аппарате с фи-скальной памятью. По мнению министра финансов Вячеслава Негруцэ, большая часть операторов рынка торгуют ГСМ на основе талонов, доля которых со-ставляет около 70% от общего объ-ема продаж. Это негативно сказыва-ется на экономике и порождает нело-яльную конкуренцию, поскольку та-лоны не могут быть зарегистриро-ваны в качестве ценных бумаг, а их фальсификаторов, следовательно, невозможно наказать. Помимо этого, компания-эмитент не может просле-дить путь этого платежного инстру-мента. Министерство считает талоны «пережитком советского прошло-го». А потери бюджета от продажи ГСМ посредством талонов приводит к ежегодному недобору в бюджет от уплаты НДС в размере 270 млн. леев. Предложения Минфина вызвали бурные дискуссии. А мнения импор-теров нефтепродуктов разделились. Председатель Союза импортеров не-фтепродуктов Валентин Бодиштя-ну заявил, что предлагаемые минфи-ном корпоративные расчетные кар-точки в качестве платежного сред-

ства вместо существующих талонов представляют собой подобие «пира-миды Мавроди». По его словам, си-стема талонов выгодна, прежде все-го, крупным потребителям, а не им-портерам. Талоны покупались зара-нее, ими можно пользоваться в лю-бое время, а карточки предусматри-вают постоянное пополнение счета, что особенно неудобно для сельхоз-предприятий. Представители других компаний-импортеров ГСМ счита-ют, что корпоративные расчетные карточки, наоборот, выгоднее, по-скольку предоставляют клиентам скидки. Правда, для того, чтобы за-пустить проект замены талонов кар-точками с магнитными лентами, не-обходимо специальное оборудова-ние и программное обеспечение, приобретение которого, разумеет-ся, равномерно распределится между продавцами и потребителями нефте-продуктов. Вопрос еще не решен, а дискус-сии продолжаются. Между тем, на-ряду с решением проблемы исполь-зования талонов, правительство за-нялось и проблемой хранения не-фтепродуктов и схемой размещения АЗС. Принято решение, что разме-щение новых станций отдано на от-куп местным органам власти, а схе-мы их расположения, действовав-шие в 2002-2006 гг., больше не явля-ются действительными. Противни-ки этих поправок считают, что дан-ная мера позволит местным органам власти беспорядочно предоставлять места для постройки АЗС. При том, что экологи бьют тревогу: в Молдо-ве количество АЗС значительно пре-вышает европейские нормы. Рассто-яние между заправочными станция-ми в среднем 3 км, тогда как в других странах этот показатель примерно в 7-10 раз больше. Еще одна поправка в законо-дательство о рынке нефтепродук-тов предусматривает разделение ли-цензирования на импорт и оптовую продажу ГСМ. В настоящее время импортерам предоставляется право оптовой торговли в рамках одной ли-цензии (стоимостью 200 тыс. леев). Это позволит значительно попол-нить госбюджет, а также будет спо-собствовать либерализации рынка, считаю эксперты.

Ольга Коларь

BRANCH Отрасль

Page 41: Tema numărului

40

a începutul lui martie curent, membrii Comitetului Consultativ al Serviciului Va-mal s-au întrunit într-o nouă şedinţă, care a fost prezidată de dl Tudor Baliţchi, Direc-tor general al Serviciului Vamal. Şedinţa s-a desfăşurat cu participa-rea preşedinţilor Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Auto din Moldova, dl Vladimir Florea; Asociaţiei Expeditorilor şi Brokerilor Vamali din Republica Moldo-va, dl Serghei Taran; Asociaţiei Brokerilor Vamali din Republica Moldova, dl Valerian Batcu; Asociaţiei patronale a Brokerilor Va-mali, dl Alexandru Melnic şi dl Vasile Ni-colai; reprezentanţii Asociaţiei Importato-rilor de Automobile Autorizaţi; Camerei de Comerţ şi Industrie; Clubului Republican al Oamenilor de Afaceri Timpul. În cuvîntul de deschidere a şedinţei dl Tudor Baliţchi, Director general al Servi-ciului Vamal, s-a referit la importanţa pro-movării dialogului vama-business, asigu-rînd membrii Comitetului de disponibilita-tea pentru conlucrare şi parteneriat. Salut-înd relansarea activităţii Comitetului con-sultativ, Directorul general i-a invitat pe toţi membrii Comitetului la o discuţie con-structivă privind problemele actuale ce ţin de competenţa organelor vamale. Directorul general i-a informat pe cei prezenţi despre schimbările care s-au pro-dus în Serviciul Vamal de la începutul anu-lui 2010 şi care au avut un impact asupra activităţii agenţilor economici, în special brokerilor vamali şi transportatorilor. Dl Tudor Baliţchi a specificat în acest context că începutul anului pentru sistemul vamal a fost marcat de o reorganizare instituţio-nală, care s-a materializat în restructura-rea treptată a aparatului central şi alte mă-suri cu impact direct asupra managementul personalului. Astfel, în aparatul central al Serviciului Vamal au fost formate două de-partamente: (1) de aplicare a legii şi (2) veni-turi şi tehnologii informaţionale, care, prin noul statut obţinut, constituie actualmente pilonii de bază meniţi să asigure stabilita-tea întregului sistem vamal. Concomitent,

L efectivul-limită în întreg sistemul vamal a fost redus pînă la 1896 de unităţi. Principiile de bază de care s-a con-dus Serviciul Vamal şi pe care le-a aplicat cu consecvenţă în domeniul reorganizării a cuprins trei direcţii strategice, respectiv: Redirecţionarea resurselor spre activi-tăţile cu caracter analitic cu efect direct asu-pra eficacităţii controlului vamal, precum: analiza riscurilor; audit post-vămuire; pla-nificarea strategică în vederea prevenirii şi contracarării cazurilor de diminuare a va-lorii în vamă şi altor infracţiuni transfron-taliere; Managementul centralizat al activită-ţilor de combatere a fraudelor vamale în vederea creării cadrului organizatoric efi-cient, urmărindu-se asigurarea dezvoltării acestui domeniu corespunzător cerinţelor actuale şi de perspectivă; Valorificarea raţională şi adecvată a competenţelor colaboratorilor vamali. Cu referire la priorităţile în aplicarea măsurilor de prevenire şi depistare a cazu-rilor de declarare neautentică a mărfurilor, Directorul general a precizat că acestea au fost realizate în special prin intensificarea controlului mijloacelor de transport, utili-zînd scanere disponibile cu sisteme de raze „X-ray” şi implementarea unor proceduri de vămuire speciale pentru anumite cate-

gorii de mărfuri. Măsurile respective au contribuit la eliminarea factorului uman, prevenirea cazurilor de contrabandă şi mi-nimalizarea riscurilor de comitere a fraude-lor vamale de declarare neautentică a măr-furilor la capitolul cantităţii şi valorii. În vederea excluderii cazurilor de apli-care neuniformă a reglementărilor vama-le în general şi a regulilor de determinare a valorii în vamă în mod special, au fost create două posturi specializate în vămui-rea anumitor categorii de mărfuri, în cadrul cărora au fost formate echipe specializate de control, consolidate capacităţile subdi-viziunilor de control al valorii în vamă şi antifraudă. Dl Tudor Baliţchi a precizat că măsurile în cauză au fost întreprinse ca răs-puns la multiple provocări şi au avut drept scop corectarea imediată a efectelor negati-ve asupra colectării drepturilor de import. Dinamica pozitivă a încasărilor înregistra-tă ca urmare a înăspririi controlului vamal a demonstrat eficienţa deciziilor respective. În acest context, s-a menţionat că Serviciul Vamal îşi propune optimizarea eforturilor în scopul eficientizării controlului vamal prin utilizarea pe larg a tehnologiilor infor-maţionale, a analizei riscurilor, precum şi altor instrumente şi tehnici de control va-mal care, pînă în prezent, nu au fost valori-ficate la nivel naţional.

Relansarea activităţii Comitetului Consultatival Serviciului Vamal

Colaborare

40

Page 42: Tema numărului

41

În continuarea şedinţei, cuvîntul a fost oferit dlui Dorin Purice, Şef al Direcţiei analiza riscurilor şi audit post-vămuire pen-tru a prezenta conceptul şi principiile selec-tării agenţilor economici de încredere. Pro-blema abordată a trezit un mare interes din partea membrilor Comitetului şi în vederea asigurării transparenţei procesului decizi-onal, s-a convenit că proiectul regulamen-tului elaborat în acest sens, va fi prezentat membrilor Comitetului spre examinare. Conform agendei şedinţei, cuvîntul a fost oferit dlui Vladimir Florea, Preşedin-tele AITA, care a abordat două subiecte de importanţă majoră pentru transportatorii şi anume: efectuarea controlului vamal al mij-loacelor de transport care circulă sub aco-perirea Carnetelor TIR şi implementarea în Republica Moldova a prevederilor anexei nr. 8 din Convenţia internaţională privind armonizarea controlului mărfurilor la fron-tiere, încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982, în special cu referire la facilitarea pro-cedurilor de trecere a frontierelor în cadrul transporturilor rutiere internaţionale. În discursul său, dl Vladimir Florea a precizat că ambele probleme au fost puse în discuţie şi la şedinţele anterioare, însă, pînă în prezent, nu au fost soluţionate de-finitiv. Prevederile Convenţiei TIR, au fost abordate de preşedintele AITA prin prisma art. 5 din Convenţia, care prevede dreptul organelor vamale de a efectua în mod ex-cepţional şi, în special, în cazul unor sus-piciuni, controlul mărfurilor transportate sub regim TIR precum şi art. 46 prin care nu se admite perceperea unor plăţi adiţio-nale pentru proceduri vamale. În cadrul discuţiilor pe acest subiect, dl Tudor Baliţchi a specificat că intensifica-rea controlului mijloacelor de transport la punctele de trecere a frontierei este o mă-sura temporară, iar recentele cazuri de de-pistare a fraudelor transfrontaliere comise cu implicarea procedurii TIR justifică astfel de decizii. Cu referire la Anexa 8 din Conven-ţia din Geneva 1982, dl Vladimir Florea a menţionat că implementarea acesteia în Republica Moldova va contribui la adopta-rea procedurilor de eliberare a vizelor con-ducătorilor de vehicule profesionişti şi im-plementarea Certificatului de cântărire. În acest scop AITA a elaborat proiectul Hotă-rîrii de Guvern, pe care-l prezintă spre exa-minare şi aprobare. De asemenea, Preşedintele AITA, a ţinut să informeze membrii Comitetului despre un nou tip de autorizaţie de tranzit care începînd cu data de 1 februarie 2010, poate fi utilizată în următoarele state: Al-bania, Armenia, Georgia, Moldova, Româ-

nia, Serbia şi Turcia. Autorizaţiile respecti-ve sunt tipărite de Organizaţia de Coope-rare a Ţărilor din Regiunea Economică a Mării Negre (BSEC) în parteneriat cu Uni-unea Internaţională a Transportului Rutier (IRU) şi Uniunea Asociaţiilor de Transport Rutier din Regiunea BSEC (BSEC-URTA) şi au fost deja primite de către Agenţia Na-ţională Transport Auto. Adiţional la subiectele din agendă membrii Comitetului au abordat mai mul-te probleme, convenind asupra examinării detaliate a acestora în cadrul următoarelor şedinţe, printre care: Continuarea practicii existente de semnare a Memorandumurilor de înţelege-re între Serviciul Vamal şi asociaţiile de im-portatori, exportatori, producători ai diferi-tor categorii de bunuri în vederea asigurării transparenţei procedurilor vamale specifi-ce anumitor produse. În acest context, s-a propus de a revizui textul memorandumu-lui-model în vederea expunerii într-un mod detaliat şi explicit obligaţiile părţilor, impli-cit criteriile şi condiţiile necesare pentru a beneficia de anumite facilităţi vamale; Crearea unor grupuri de lucru forma-te din reprezentanţii Serviciului Vamal şi ai agenţilor economici pe anumite segmente de produse care vor analiza situaţia din ra-mura respectivă şi vor elabora propuneri în vederea promovării conformării voluntare la respectarea reglementărilor vamale în ca-drul diferitor segmente ale pieţei. De ase-menea, grupuri de lucru comune vor exa-mina procesul de determinare şi control al valorii în vamă a diferitor categorii de măr-furi, contribuind astfel la crearea unui me-diu concurenţial adecvat. Reprezentanţii businessului au anunţat disponibilitatea de a delega reprezentanţii săi în grupurile de lucru precum şi de a prezenta informaţiile vizînd preţurile producătorilor şi exporta-torilor, asigurînd accesul la sursele de infor-maţii relevante;

Soluţionarea problemei utilizării No-telor explicative la Sistemul armonizat de codificare şi descriere a mărfurilor (HS), aprobat de Organizaţia Mondială a Vămi-lor, care pînă în prezent nu au fost traduse oficial; Revizuirea pachetului de propuneri privind modificarea legislaţiei vamale în vi-goare la capitolul responsabilităţii brokeri-lor vamali, transportatorilor şi alte propu-neri înaintate de către membrii Comitetului în vederea evaluării oportunităţii acestora prin prisma obiectivelor strategice în do-meniul politicii vamale. Lista propunerilor revizuite urmează a fi prezentată Serviciu-lui Vamal de către Asociaţiile pînă la urmă-toare şedinţa; Examinarea în cadrul următoarelor şedinţe poziţia comunităţii de afaceri vi-zavi de organizarea activităţii Serviciului Vamal; Lărgirea componenţei Comitetului Consultativ şi lansarea invitaţiei de a parti-cipa la şedinţele ulterioare către Ministerul Economiei, CCCEC şi altor autorităţi. Dl Tudor Baliţchi, Director general al Serviciului Vama, în încheierea şedinţei s-a referit la faptul că în conformitate cu deci-zia Organizaţiei Mondiale a Vămilor anul 2010 se desfăşoară sub genericul „Partene-riatul între vamă şi comunitatea de afaceri”. În acest context s-a propus organizarea pe parcursul întregului an a mai multor eveni-mente şi măsuri pentru promovarea dialo-gului vama – business.

Colaborare

41

Page 43: Tema numărului

42

a 28 ianuarie 2010 a avut loc şedin-ţa ordinară a Comitetului Consultativ de pe lîngă Biroul vamal Briceni, care a luat în dezbatere aspectele realizărilor preve-derilor planului de acţiuni şi schimb de informaţii între organul vamal teritorial, alte organe de drept şi autorităţile admi-nistraţiei publice. În scopul organizării şi coordonării activităţii de prevenire şi contracarare a contrabandei, a traficului ilicit de mărfuri şi altor infracţiuni au fost aprobate şi semnate noile sarcini ce ur-mează a fi îndeplenite pe parcursul anu-lui 2010. La deschiderea şedinţei şeful-ad-junct al Biroului vamal Briceni Leonid Banaru a relatat despre activitatea comu-nă cu organele de drept şi autorităţile pu-blice locale, Inspectoratele fiscale raio-nale şi Consiliile Raionale din raza de ac-tivitate a biroului, menţionînd că în anul 2009 au fost organizate şi susţinute 5 şe-dinţe ale Comitetului Consultativ cu te-matica facilitării exportului mărfurilor de către agenţii economici din Republica Moldova în viziunea legislaţiei vamale şi fiscale, obiectivele de bază ale Comitetu-

lui Consultativ şi necesitatea dialogului organului vamal cu organele de drept şi autorităţile administrării publice. Octavian Ivanov, şeful sectorului analiza riscului, a comunicat despre orga-nizarea şi coordonarea activităţii de pre-venire şi contracarare a contrabandei, a traficului ilicit de mărfuri şi altor infracţi-uni şi a menţionat conlucrarea cu Inspec-toratele Fiscale din raioanele de activitate a biroului vamal. S-a menţionat avansa-rea conlucrării şi schimbului de informa-ţii cu Comisariatele de Poliţie din raza de activitate a biroului, Direcţia Teritorială Edineţ a Serviciului Informaţie şi Securi-tate, Direcţia Generală Teritorială Bălţi a CCCEC şi Secţia regională „NORD” a Direcţiei Prevenire şi combatere a Delic-telor Cibernetice, Informatice şi Trans-naţionale a MAI al RM. Ca pildă audi-enţei i-a fost prezentată operaţiunea co-mună cu Secţia regională „NORD” a Di-recţiei Prevenire şi combatere a Delicte-lor Cibernetice, Informatice şi Transnaţi-onale întru depistarea locurilor de depo-zitare a zahărului de origine ucraineană, operaţiunea comună cu Direcţia Teritori-

ală Edineţ a Serviciului Informaţie şi Se-curitate întru contracararea traficului ili-cit de droguri şi precursori întru identifi-carea indicatorilor de risc. Comisarul Comisariatului de poliţie în transport Ocniţa Evsevie Cojuhari a menţionat că la etapa actuală conlucra-rea a luat amploare, însă au apărut noi circumstanţe ce indică asupra intensifi-cării activităţii, mai ales în domeniul tra-ficului feroviar de pasageri unde a fost atestat importul bancnotelor naţionale falsificate. În cadrul şedinţei au fost abordate şi alte probleme de conlucrare şi de delimi-tare a funcţiilor în zona de control vamal, la care au fost găsite soluţiile de rigoare, schiţate măsurile concrete care necesită a fi efectuate pe viitor şi identificate per-soanele responsabile de schimbul de in-formaţii operative şi organizarea operaţi-unilor comune.

Notă: Comitetul Consultativ pe lîngă Serviciul Vamal a fost creat în baza Ordinului Serviciu-lui Vamal nr. 412-0 din 24 octombrie 2007, prin care s-a aprobat Regulamentul şi compo-nenţa acestuia.

Comitetul Consultativ a fost conceput ca un mecanism de consolidare a transpa-renţei în activitatea organelor vamale şi, în acest sens, este menit să contribuie la sporirea nivelului de cunoştinţă în rîndu-rile societăţii civile referitor la politicile promovate de Serviciului Vamal, precum şi finformarea oamenilor de afaceri refe-ritor la schimbările preconizate în legis-laţia vamală. Conform Regulamentului, Comitetul Consultativ este un organism consultativ şi toate deciziile acestuia se aprobă în baza unei înţelegeri reciproce.

Biroul vamal Briceni

Şedinţă a Comitetului Consultativ de pe lîngă Biroul vamal BriceniL

Evenimente

Page 44: Tema numărului

43

u ocazia sărbătorii „Mărţişor” Serviciul Vamal a organizat în teritoriu pentru oaspeţii sosiţi în Republica Moldova o acţiune cu caracter cognitiv. Tuturor persoanelor care au traversat frontiera vamală în ajunul primei zile de primăvară le-a fost înmînat cîte un mărţişor. Inspectorii vamali, aflaţi în tură, au informat oaspeţii străini despre semnificaţia mărţişorului în Republica Moldova şi au transmis simbolul bucuriei sosirii primăverii. „Dat fiind faptul că vameşii sînt primele persoane pe care le întîlneşte

călătorul străin la hotar, iar prima impresie contează, prin această acţiune încercăm să transmitem mesajul că „Domnilor, aţi păşit pe meleagul populat de oameni cu inimă mare, tradiţii frumoase şi verticalitate.” Iar acel popor, care-ţi dăruieşte MĂRŢIŞORUL, simbolul purităţii exprimat prin albul imaculat al firului şi roşul purpuriu al jertfirii de sine, nu poate fi decît un prieten, cu gînduri curate şi inima deschisă - a fost ideea acţiunii. Pentru toţi călătorii acest micuţ simbol al primăverii, dragostei şi

marilor împliniri, prins în piept la frontiera vamală este primul mărţişor din acest an. Majoritatea persoanelor au rămas plăcut surprinse de gest şi au menţionat că pentru ei a fost foarte plăcut să fie astfel întimpinaţi la vamă şi după părerea lor este o acţiune de stimă reciprocă. Materializarea frumosului obicei de a dărui mărţişoare a urmărit scopul creării atmosferei de sărbătoare chiar în momentul trecerii frontierei, la intrare în ţară, accentuînd adevărului dictonului „FRUMUSEŢEA VA SALVA OMENIREA”.

Serviciul de presă

Materializarea frumoasei tradiţii

С

Evenimente

Page 45: Tema numărului

44

STATISTICS e parcursul anului 2009 au fost per-cepute drepturi de import-export (inclusiv taxele pentru folosirea drumurilor şi taxele pentru importul gazului) la buget în sumă de 7715.0 mln lei, cifra de control rectifica-tă fiind realizată în proporţie de 105.9%, cu o depăşire a cifrei de control în marime de 432,6 mln lei. În raport cu anul 2008, încasările au

format 79,4%, astfel constatîndu-se o di-minuare a încasării plăţilor vamale în sumă de 2 000,8 mln lei. În anul 2009 importurile s-au diminu-at cu circa 27,7 la sută comparativ cu anul 2008. Astfel, dacă în anul 2008 au fost în-registrate importuri în valoare statistică de 44616,6 mln lei, în anul 2009 s-au înregis-

trat importuri în valoare de 32252,5 mln lei, ceea ce reprezintă o diminuare a impor-turilor de mărfuri cu 12364,1 mln lei. Exportul de mărfuri pe parcursul anului 2009 au constituit 8700,6 mln lei. În anul 2008 au fost exportate mărfuri în valoare de 10197,6 mln lei, astfel înregis-trînd o reducere a activităţii economice ex-terne la acest capitol, cu circa 14,7 la sută.

P

Statistica vamală

Statistica

Page 46: Tema numărului

45

STATISTICS e parcursul lunilor ianuarie-februa-rie ale anului 2010 au fost percepute drepturi de import-export (inclusiv ta-xele pentru folosirea drumurilor şi taxe-le pentru importul gazului) la buget în sumă de 1051,4 mln. lei, cifra de control fiind realizată în proporţie de 100,1%, cu o depăşire a cifrei de control de 1,1 mln lei. În raport cu perioada similară a anul 2009, încasările au format 117,5%,

astfel constatîndu-se o creştere a încasă-rii plăţilor vamale în sumă de 156,9 mln lei. În perioada de analiză a anului 2010 importurile au crescut cu circa 4,5 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2009. Astfel, în ianuarie-februarie 2010 au fost înregistrate importuri în valoare statistică de 4727,0 mln lei, iar în perioa-da similară a anului 2009 s-au înregistrat

importuri în valoare de 4521,3 mln lei, ceea ce reprezintă o creştere a importu-rilor de mărfuri cu 205,7 mln lei. Exportul de mărfuri pe parcur-sul perioadei de raportare au constituit 1615,2 mln lei. În lunile ianuarie-februa-rie ale anului precedent au fost exporta-te mărfuri în valoare de 1086,3 mln lei, astfel înregistrîndu-se o creştere a acti-vităţii economice externe la acest capitol cu circa 48,7 la sută.

P

STATISTICS Statistica

Page 47: Tema numărului

46

Statistica

Page 48: Tema numărului

Dacă doriţi să comunicaţi despre un act de corupţie sau abuz de serviciu prin intermediul liniei telefonice de încredere a Serviciului Vamal al Republicii Moldova puteţi apela la numerele de telefon:

Если вы хотите сообщить о фактах коррупции или злоупотре-блениях служебным положением посредством телефона дове-рия Таможенной службы Республики Молдова можете позво-нить по телефонам:

Telefonul de încredereal Serviciului Vamal al Republicii Moldova

Телефон доверия Таможенной службы Республики Молдова

(373 22) 27 92 10(373 22) 27 92 13

(373 22) 27 92 10(373 22) 27 92 13

Page 49: Tema numărului