tema de proiect - clasa-10-b. · pdf fileprecizează parametrii de stare şi parametrii de...

INSTALATIA DE APRINDERE PRIN SCANTEIE

1 Autor: 2011

GRUPUL ŞCOLAR „NICOLAE BĂLCESCU”

OLTENIŢA

Clasa a XI-a A

Calificarea: Mecanic auto

TEMA DE PROIECT pentru

Examenul de certificare a competenţelor profesionale nivelul 2

anul şcolar 2010-2011

INTRETINEREA SI REPARAREA INSTALATIEI

DE APRINDERE PRIN SCANTEIE

Autorul lucrării:

Îndrumător de proiect,

2011


2 Autor: 2011

CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE

Examenul de certificare a competentelor profesionale

Anul de completare-nivelul II de calificare

Clasa a XI –a A

Mecanic auto

1. Tema proiectului. 2. Memoriul justificativ. 3. Principii de functionare. 4. Tipuri constructive. 5. Documentatia tehnica.

Desenele de ansamblu. Partile componente.Descriere. Schemele tehnologice.

6. Constructia instalatiei de aprindere prin scanteie. 7. Functionarea instalatiei de aprindere prin scanteie. 8. Exploatarea instalatiei de aprindere prin scanteie. 9. Intretinerea instalatiei de aprindere prin scanteie. 10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate. 11. Normele de tehnica securitatii muncii. 12. Bibliografia. 13. Cuprinsul.


3 Autor: 2011

MEMORIUL EXPLICATIV

Proiectul cu tema „Intretinerea si repararea instalatiei de aprindere prin scanteie”evidentiaza principiul de functionare a instalatiei de aprindere. Lucrarea prezinta aspectele principale ale functionarii instalatiei de aprindere prin scanteie si evidentiaza ca-racteristici functionale si modalitati de intretinere si re-parare a instalatiei.

Realizarea proiectului „Intretinerea si repararea instalatiei de aprindere prin scanteie” atinge o serie de competente tehnice generale dar si competente specifice. Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt:

1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei 2. Lucrul in echipa 3. Utilizarea si interpretarea documentatiei tehnologi-

ce. Exploatează baze de date. Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini. Comunică prin Internet. Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea

obiectivelor. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sar-

cinilor. Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu Interpretează desene speciale Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea

practică


4 Autor: 2011

EXAMENUL DE CERTIFICARE

A COMPETENTELOR PROFESIONALE

Clasa a XI-A

NR. CRT.

TITLUL UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ COMPETENŢE

1. Comunicare şi nu-meraţie

1. Formulează opinii personale pe o temă dată 2. Realizează o scurtă prezentare utilizând imagini ilustrative 3. Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialita-

te 4. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o

sarcină dată

2. Utilizarea calculato-rului şi prelucrarea

informaţiei

1. Exploatează baze de date 2. Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini 3. Comunică prin Internet

3. Comunicare în limba modernă

1. Receptează mesaje orale 2. Receptează mesaje scrise 3. Exprimă mesaje orale 4. Exprimă mesaje scrise 5. Participă la conversaţii

4. Asigurarea calităţii 1. Aplică normele de calitate în domeniul de activitate 2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii.

5. Dezvoltare personală

în scopul obţinerii performanţei

1. Analizează caracteristicile personale şi factorii implicaţi în dezvoltarea carierei

2. Exprimă opţiuni privind traseul personal de educaţie şi for-mare profesională

6. Igiena şi securitatea muncii

1. Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi să-nătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendii-lor

2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă

7. Lucrul în echipă

1. Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor

2. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă 3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcini-

lor

8. Documentaţia tehni-că

1. Execută desene de ansamblu 2. Citeşte desene de execuţie 3. Interpretează planuri de operaţii

9. Sisteme de mentenanţă

1. Specifica lucrările curente de întreţinere ale motorului 2. Efectuează operaţii pregătitoare in vederea reviziilor 3. Efectuează lucrări de revizie tehnica

10. Utilizarea fluidelor în motoare

1. Stabileşte tipul de combustibil în funcţie de tipul motorului 2. Selectează uleiurile de motor în funcţie de condiţiile de ex-

ploatare 3. Stabileşte fluidele de răcire 4. Respectă normele de prevenire şi de stingere a incendiilor,


5 Autor: 2011

NR. CRT.

TITLUL UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ COMPETENŢE

de protecţia muncii şi a mediului la manipularea fluidelor de lucru

11. Determinarea şi mă-surarea uzurilor

1. Interpretează diagrama de uzură si caracterizează fenomenul 2. Identifică tipurile de uzuri şi factorii determinanţi 3. Efectuează măsurători pentru determinarea gradului de uzu-

ră

12.

Asamblarea elemen-telor mecanice ale

mijloacelor de transport

1. Identifică elementele de asamblare din construcţia mijlocu-lui de transport.

2. Analizează structura asamblărilor din construcţia mijlocului de transport

3. Asamblează elementele structurale ale mijlocului de trans-port.

13.

Exploatarea instala-ţiilor electrice ale

mijlocului de trans-port

1. Identifică componentele instalaţiilor electrice de pe mijlocul de transport.

2. Defineşte rolul funcţional al componentelor electrice şi elec-tronice în cadrul instalaţiei.

3. Compară variantele constructive ale componentelor şi insta-laţiilor electrice ale mijlocului de transport.

4. Aplică prescripţiile privind exploatarea instalaţiilor electrice de pe mijlocul de transport.

14. Conducerea auto-mobilului

1. Manevrează automobilul în timpul serviciului. 2. Precizează regulile de circulaţie pe drumurile publice con-

form legislaţiei în vigoare. 3. Aplică regulile de circulaţie în practica conducerii autove-

hiculelor. 4. Aplică regulile de prim ajutor în cazul accidentelor rutiere.

15. Construcţia şi func-

ţionarea automobilu-lui

1. Precizează rolul echipamentelor automobilului. 2. Descrie construcţia echipamentelor automobilului. 3. Descrie funcţionarea echipamentelor automobilului. 4. Compară variantele constructive ale componentelor auto-

mobilului.

16. Întreţinerea şi repa-rarea automobilului

1. Alege mijloacele necesare executării operaţiilor de întreţine-re şi reparare a automobilelor.

2. Execută operaţii de întreţinere a automobilelor. 3. Execută operaţii de reparare a automobilelor

17. Diagnosticarea func-ţionării automobilu-

lui

1. Specifică defectele posibile ale componentelor automobilu-lui şi cauzele apariţiei acestora

2. Precizează parametrii de stare şi parametrii de diagnosticare pentru fiecare componentă auto.

3. Alege metode şi mijloace folosite la diagnosticarea compo-nentelor auto.

4. Utilizează tehnici şi tehnologii de control, verificare şi mă-surare pentru stabilirea diagnosticului.


6 Autor: 2011

INTRETINEREA SI REPARAREA

INSTALATIEI DE APRINDERE

PRIN SCANTEIE 1. INSTALAŢIA DE APRINDERE

1.1 DESTINAŢIA ŞI PĂRŢILE COMPONENTE Instalaţia de aprindere are rolul de a produce scânteia electrică, prin

obţinerea unei tensiuni înalte între electrozii bujiei, capabilă să aprindă amestecul carburant mat din benzină şi aer. Instalaţiile de aprindere pot fi:

- instalaţie de aprindere cu magnetou, care nu se mai foloseşte la au-tomobile, fiind utilizată mai mult la motorete, motociclete şi la unele automobile de curse.

Este formată din magnetou (ca sursă de curent de joasă şi înaltă tensiu-ne) şi fişe distribuie curentul de înaltă tensiune la bujii:

instalaţii de aprindere cu baterie de acumulatoare; instalaţii de aprindere electronice; instalaţii de aprindere electrostatice. La motoarele de automobile se utilizează instalaţia de aprindere cu

baterie de acumulatoare (fig. 1.1), formată din: bateria de acumulatoare 1, ca sursă de curent, indicatorul de curent 2, contactul cu cheia 3, bobi-na de inducţie 4, cu înfăşurarea primara 1 şi înfăşurarea secundară 1, conductorul de joasă tensiune 5 (care face legătura între elementele cir-cuitului primar), ruptorul-distribuitor 6 care cuprinde: contactele 14 (mobil a şi fix b), bucşa cu came 7, condensatorul 8 şi distribuitorul 10. rotorul 11, alimentat de fişa centrală (conductor de înaltă tensiune) 9. fi-şele bujiilor 12 şi bujiile 13.


7 Autor: 2011

Fig.1.1

2. CONSTRUCŢIA ELEMENTELOR COMPO-NENTE ALE INSTALAŢIEI DE APRINDERE

Bateria de acumulatoare 1 este sursa care furnizează curent continuu de pornire a motorului, cât şi pentru alimentarea instalaţiei de aprindere şi a celorlalţi consumatori.

Instalaţiile electrice ale automobilelor utilizează baterii de acumu-latoare acide cu plăci de plumb de 12 V, având borna minus legată la masă (partea metalică a automobilului) şi borna plus în circuitul electric.

Indicatorul de curent 2, la instalaţiile vechi, este un ampermetru le-gat în serie în circuit; la instalaţiile moderne, se utilizează voltmetrul, da-torită unei mai bune fidelităţi a indicării stării bateriei şi a încărcării ei de către generator, în timpul funcţionării motorului. Voltmetrul se leagă în paralel cu circuitul electric.

Unele instalaţii folosesc, în locul ampermetrului sau voltmetrului, un bec de control (colorat în roşu sau verde), care la conectarea contactu-lui cu cheie, se aprinde şi indică existenţa curentului pe circuit; aceste in-stalaţii au şi un releu de legătură cu generatorul de curent (alternatorul) care stinge becul după pornirea motorului, indicând prin aceasta că ge-neratorul încarcă bateria de acumulatoare.


8 Autor: 2011

Contactul cu cheie 3 are rol de a alimenta circuitul de aprindere şi de pornire (prin demaror), precum şi alţi consumatori ai echipamentului electric. Este sub forma unui dispozitiv, prevăzut cu borne, care se ali-mentează de la bateria de acumulatoare, numai în momentul răsucirii cheii de contact, în prima poziţie; în poziţia a doua, alimentează demaro-rul pentru pornire, după care, cheia liberă revine automat în prima pozi-ţie.

Bobina de inducţie (fig. 2.1) funcţionează pe principiul unui auto-transformator, având rolul de a transforma curentul de joasă tensiune, primit de la bateria de acumulatoare, în curent de înaltă tensiune, capabil să străpungă spaţiul dintre electrozii bujiei pentru a obţine scânteia elec-trică.

Fig.2.1

Se compune din: suportul 5, miezul magnetic 7, înfăşurarea prima-ră 2, formată din 200-300 spire din sârmă de cupru emailat cu diametrul de 0,7-1 mm, aşezate în mai multe straturi alternând cu hârtie izolatoare, peste înfăşurarea secundară 3, formată din 15 000-20 000 spire de sârmă de cupru emailat cu diametrul de 0,07-0,1 mm, bobinată pe miez în mai multe straturi izolate între ele cu hârtie de transformator. Se bobinează înfăşurarea primară peste cea secundară pentru ca răcirea să fie mai bună, având în vedere valoarea curentului care trece prin înfăşu-rarea primară de 3-4 A, faţă de 0,001 A în cea secundară. Capetele înfăşu-


9 Autor: 2011

rării primare se leagă la bornele 4, fiind puse în legătură cu sursa de cu-rent (prin contactul cu cheie) şi contactele ruptorului. înfăşurarea secun-dară are un capăt legat la înlăturarea primară şi altul la borna 5.

De menţionat că bornele 4 ale înfăşurării primare sunt notate cu (+), la intrarea curentului în bobină, şi cu (-) la ieşirea din bobină; aceasta pentru a se corela sensul curentului cu cel al spirelor înfăşurării.

Bobina este închisă în carcasa de ebonită 6 (corpul şi capacul carcasei fiind asamblate prin şuruburi), iar în interior se găseşte ulei de trans-formator 7 pentru răcirea înfăşurărilor.

Unele bobine au carcasa metalică capsulată, având miezul sprijinit pe steatit (material plastic), iar izolaţia bobinajului faţă de carcasă se face cu material bituminos.

Pentru preîntâmpinarea supraîncălzirii înfăşurării primare la turaţii mici ale motorului, la unele bobine de inducţie, se montează în serie un variator (o rezistenţă de circa 1,25 Q a cărei valoare creşte prin încălzire până la 3,5 Q) în interiorul sau exteriorul bobinei de inducţie, care se scurtcircuitează la pornirea prin releul contactului de pornire.

Funcţionarea bobinei de inducţie: când contactul cu cheie este conec-tai, curentul de la baterie trece prin înfăşurarea primară şi se închide cir-cuitul primar prin contactele ruptorului la masă. Curentul din înfăşura-rea primară atinge o valoare cu atât mai mare cu cât intervalul de timp dintre două deschideri succesive ale contactelor ruptorului este mai ma-re.

Când se deschid contactele ruptorului. curentul în circuitul primar scade la zero, iar în înfăşurarea secundară se induce un curent de înaltă tensiune de 15 000-25 000 V, capabilă să dea scânteie electrică între elec-trozii bujiei şi să aprindă amestecul carburant.

Dar liniile de forţă ale câmpului magnetic vor intersecta şi înfăşura-rea primară, dând naştere la un curent de autoinducţie de circa 100 V, care reduce viteza de creştere a curentului din înfăşurarea primară la în-chiderea contactelor ruptorului (având sens invers), iar la deschidere,


10 Autor: 2011

frânează viteza de scădere, având acelaşi sens. Acesta provoacă şi un arc electric între contactele ruptorului. oxidându-le şi uzându-le rapid.

Anihilarea fenomenului se realizează cu ajutorul unui condensator de 0,25-0,27 µF, care înmagazinează curentul de autoinducţie la întreru-perea contactelor şi-1 redă în circuitul primar la refacerea lor, pentru a amplifica inducţia.

Ruptorul-distribuitor (fig. 2.2) este un ansamblu format din ruptor şi distribuitor cu roluri distincte: ruptorul întrerupe şi contactează circuitul primar al instalaţiei de aprindere, iar distribuitorul repartizează curentul de înaltă tensiune la bujiile montate la cilindri, în ordinea de aprindere prestabilită.

Fig.2.2

Construcţia şi funcţionarea ruptor-distribuitorului (delco): pe corpul 1 este montată borna izolată 13 de alimentare cu curent de la bobina de inducţie (primit de la bateria de acumulatoare), iar contactele ruptorului 3 (mobil a şi fix b) sunt sub forma unor pastile din wolfram pe suporturi montate pe platoul fix 2. Aceste contacte sunt deschise periodic de către


11 Autor: 2011

bucşa cu came 4, al căror număr corespunde numărului de cilindri, iar în paralel cu contactele, este montat condensatorul 5.

Contactul mobil este apăsat pe contactul fix de către o lamelă elastică în perioadele închiderii. De unghiul de închidere a contactelor (unghi Dwell) depinde creşterea valorii curentului în circuitul primar al bobinei de inducţie. La motoarele cu turaţie mare, acest unghi de închidere a contactelor fiind redus, se foloseşte sistemul cu ruptoare duble, pentru a mări timpul de închidere.

Sincronizarea turaţiei bucşei cu came şi a rotor-distribuitorului se fa-ce prin montarea lor pe acelaşi arbore al ruptor-distribuitorului care primeşte mişcarea de la pinionul de antrenare, angrenat cu roata dinţată elicoidală de pe arborele cu came; turaţia este pe jumătate faţă de cea a arborelui cotit la motoarele în patru timpi şi egală la motoarele în doi timpi.

In momentul întreruperii contactelor 3 în bobina de inducţie se indu-ce curent de înaltă tensiune, care, printr-o fişă centrală (conductor), ali-mentează capacul distribuitorului de ebonită 8; prin plotul central (din bronz sau alamă), curentul este transmis la peria de cărbune 10 (cu arcul său), la rotorul 9 (din ebonită cu lamelă de alamă), care-1 distribuie prin bornele laterale şi fişe la bujii. Capacul se fixează pe corpul ruptorului cu clemele 12.

Condensatorul (fig. 2.3) este format din două armături metalice (folii de staniu), izolate între ele cu hârtie de condensator, înfăşurate în formă de sul; o armătură se leagă la carcasa metalică a condensatorului, care se pune la masă, iar cealaltă armătură este lipită la un fir conductor care se racordează la contactul mobil. Capacitatea lui este de 0,25-0,27 µF şi ani-hilează efectul autoinducţiei de la bobina de inducţie, protejând contacte-le împotriva oxidării şi uzării lor, când se deschid şi pot conduce la for-marea de arc electric.

Fig.2.3


12 Autor: 2011

Distanţa dintre contacte, în momentul închiderii de către camă, este bine determinată 0,4-0,6 mm, se măsoară cu lamele de interstiţii şi se reglează prin poziţionarea contactului fix, cu ajutorul unui şurub montat în orifi-ciul oval al suportului acestuia.

Camele bucşei deschid contactul mobil prin pintenul izolat fixat pe el.

Intre lamela rotorului şi ploţii laterali există o distanţă de 0,2-0,5 mm, astfel încât curentul de înaltă tensiune este distribuit sub forma unui arc electric.

Deschiderea contactelor se face prin modificarea continuă a avan-sului, pentru buna funcţionare a motorului. Pentru aceasta, ruptor-distribuitorul se fixează pe motor într-o poziţie care să asigure un avans iniţial, în funcţie de cifra octanică a benzinei (corector octanic), şi se re-glează manual.

Mai este prevăzut cu un dispozitiv de avans centrifugal, care asigură avansul la aprindere, în funcţie de turaţia motorului, şi un dispozitiv de avans vacuumatic prin depresiune (corectarea avansului se face în func-ţie de sarcina motorului).

Regulatorul de avans centrifugal 6 (v. fig. 2.2) este format din două greutăţi articulate pe o flanşă cu două ştifturi, pe arborele ruptorului, care sunt solidarizate cu flanşa bucşei cu came prin două arcuri tarate. La o anumită turaţie, contragreutăţile se depărtează şi rotesc bucşa cu came, în sensul de rotaţie, asigurând un avans la deschiderea contactelor cu atât mai mare cu cât turaţia motorului este mai mare (avans 2-15° RAC).

Variaţia avansului este proporţională cu mărimea greutăţilor şi cu forţa arcurilor, ştifturile deplasându-se în orificiile alungite ale flanşei bucşei cu came.

Regulatorul de avans vacuumatic (prin depresiune) 7 (v. fig. 2.2) este format dintr-o capsulă cu o membrană în interior, articulată cu platoul ruptorului. Capsula este în legătură cu galeria de admisie (sub clapeta de acceleraţie a carburatorului) printr-o conductă. El intră în acţiune, în funcţie de sarcina motorului (sub turaţia minimă de funcţionale a regu-latorului centrifugal). Când clapeta este închisă, depresiunea este mare şi regulatorul vacuumatic asigură avans maxim, rotind platoul în sens invers. La des-


13 Autor: 2011

chiderea clapetei, depresiunea este redusă şi regulatorul vacuumatic nu lucrează.

De asemenea, regulatorul de avans vacuumatic asigură şi curăţirea con-tactelor în timpul funcţionării. La deschiderea parţială a clapetei, funcţi-onează în poziţie intermediară.

Funcţionarea regulatorului avansului vacuumatic este în limitele depre-siunii de 0,2-0,45 bar, asigurând un avans de 2-12° RAC.

In prezent se folosesc regulatoare prin depresiune universale.

Bujia (fig. 2.4) are rolul de a produce scânteia electrică pentru a aprinde amestecul carburant. Este formată din: electrodul central 1 mon-tat în izolatorul ceramic 4, electrodul lateral 2, corpul metalic 3, garnitu-rile de etanşare 5, corpul electrodului central 6, piuliţa 7 (pentru fixarea terminaţiei fişei). Etanşarea bujiei cu locaşul din chiulasă este asigurată de o garnitură metalo-plastică.

Fig.2.4

Bujia poate fi demontabilă şi nedemontabilă (utilizată la marea ma-joritate a automobilelor). Caracteristicile importante ale bujiei sunt di-mensiunea filetului şi valoarea termică.


14 Autor: 2011

Valoarea termică a bujiei este timpul în secunde, până ajunge la

temperatura de autocurăţire a electrozilor (600...800°C). Scara valorii termice este cuprinsă între 145 şi 260.

Din acest punct de vedere, bujiile pot fi reci (cele cu valoare termi-că mai mare) şi calde (cu valoarea termică mai mică). Bujia caldă are izo-latorul electrodului central ieşit în afara corpului.

Filetul bujiei poate fi M14, M18, M22, iar lungimea lui depinde de plasa-rea ei în locaşul din chiulasă (prea scurt provoacă calamină, prea lung va fi lovit de piston).

Intre electrozi există o distanţă reglabilă (prin deplasarea electrodului lateral) de 0,5-0,7 mm.

Funcţionarea bujiei constă în trecerea curentului de înaltă tensiune de la distribuitor prin fişă la electrodul central şi închiderea circuitului la electrodul lateral (de masă); întrucât curentul trebuie să străpungă spaţi-ul dintre electrozi, circuitul se închide sub forma unui arc electric, deci o scânteie care aprinde amestecul carburant.

Bujiile româneşti, fabricate la Sinterom Cluj-Napoca, sunt simbolizate ţinând mcont de caracteristicile lor: N (pentru filet normal), L (pentru fi-let lung), P (pentru bujii cu izolatorul cu cioc proeminent - bujii termoelastice). Filetele cele mai uzuale sunt M14 x 1,25 mm şi Ml8 x 1,5 mm.

La autoturismul Logan se recomandă bujiile RFN57LY.


15 Autor: 2011

Pentru Dacia 1310, se utilizează bujii 14/V18 sau 14AP18, corespunză-toare vechii simbolizări de M14-225 şi respectiv M14-225P (pentru porni-rea mai uşoară a motorului pe timp rece).

La Oltcit se folosesc bujii cu filet lung, astfel: 14LP24, 14CLP24 sau ACLPU pentru OLTCIT Club şi 14CLP27 pentru OLTCIT Special.

Alegerea bujiilor se face după principiul: bujii reci pentru motoare cu raport de compresie şi turaţie mare, precum şi în localităţi aglomerate, evitându-se preaprinderile; la motoarele lente şi cu raport de compresie scăzut se recomandă bujii calde, pentru a se împiedica depunerile de ulei şi calamină pe electrozi şi deci poluarea; tot bujii calde se vor folosi şi pentru motoarele uzate.

Conductoarele de joasă tensiune (din cupru multifilar cu izolaţie din material plastic) fac legătura între elementele circuitului primar. Cele care pleacă de la bateria de acumulatoare au secţiune mare pentru transmiterea curentului de înaltă valoare la demaror, capabil să asigure pornirea. Capetele lor au terminaţii de prindere pentru şuruburi sau pa-puci.

Celelalte circuite au secţiuni cuprinse între 0,5 şi 4 m,m2 utilizarea lor ţinând seama de încărcarea circuitului (puterea consumatorilor, în W).

Conductoarele de înaltă tensiune (fişele) fac legătura între bobina de in-ducţie şi borna centrală a capacului distribuitorului (fişa centrală), pre-cum şi dintre distribuitor (bornele laterale ale capacului) şi bujii. Ele au secţiunea mai mare, sunt tot din cupru liţat, dar izolaţia din material plastic mai groasă. Capetele lor au piese de terminaţie pentru fixare şi manşoane de cauciuc protectoare. Montarea lor la bujii se face în ordi-nea de funcţionare a motorului (1 -3-4—2 la Dacia 1310).

Funcţionarea instalaţiei de aprindere: la închiderea contactului cu cheia, curentul electric de la bateria de acumulatoare trece prin indicato-rul de curent şi înfăşurarea primară a bobinei de inducţie la contactul mobil şi contactul fix al ruptorului, deschizându-se circuitul primar la masă. Prin rotirea arborelui ruptorului, se deschid contactele şi, deci, se întrerupe curentul primar, iar în bobina de inducţie se induce un curent de înaltă tensiune de 15 000-25 000 V, care, prin fişa centrală, este trimis la distribuitor, unde rotorul îl repartizează prin ploţii laterali la fişe şi apoi la bujii în ordinea de funcţionare a motorului; condensatorul înma-gazinează curentul de autoinducţie, pe care-1 va reda la refacerea con-


16 Autor: 2011

tactelor ruptorului pentru ca inducţia din înfăşurarea secundară să fie mai puternică la următoarea deschidere.

3.INSTALATII ELECTRONICE DE APRINDERE

Preîntâmpinarea fenomenului se realizează cu instalaţii electronice de aprindere. Acestea pot fi, după modul de întrerupere a curentului care comandă aprinderea, cu tranzistoare, având ruptoare mecanice sau cu impulsuri (ruptor electromagnetic sau fotoelectric),

La motoarele moderne de turaţie mare, sistemul clasic de aprindere nu este satisfăcător deoarece timpul de închidere a contactelor este foar-te mic şi curentul primar nu atinge valori care să asigure un flux magne-tic mare pentru ca în înfăşurarea secundară să se poată obţine o tensiune înaltă, capabilă să producă o scânteie puternică între electrozii bujiei.

Avantajele instalaţiilor de aprindere electronice sunt multiple: se în-trerupe brusc circuitul primar din bobina de inducţie, ceea ce duce la o valoare mare a tensiunii în secundar, ce nu mai depinde de turaţia moto-rului; îmbunătăţeşte pornirea motorului, mai ales pe timp rece, datorită tensiunii înalte din secundar; se atenuează uzura contactelor, datorită curentului de valoare foarte mică din circuitul primar (0,25-0,5 A faţă de 3,5-4 A la aprinderea clasică) şi deci nu mai necesită reglări repetate; micşorează consumul de combustibil, iar motorul funcţionează mai bine, datorită arderilor complete ale amestecului carburant.

O astfel de instalaţie de aprindere electronică este montată pe auto-turismele OLTCIT Special de tip integrală (AEI) cu calculator electronic pentru declanşarea curentului în bobina de inducţie.


17 Autor: 2011

Fig.3.1

Componentele instalaţiei sunt prezentate în figura 3.1. Faţă de insta-laţiile obişnuite, cuprinde: captorii de ruralii 9 şi 10, care detectează trece-rea plotului metalic 8, de pe volantul 7, care transmite la fiecare rotaţie a arborelui cotit un impuls de declanşare la calculator; captorul 9 este calat cu avansul a = 10° RAC înainte de PME, iar între cele două captoare exis-tă un decalaj de (3 = 35° RAC; captorul de depresiune 6, care transmite in-formaţia despre valorile depresiunii în tubulatura de admisie pentru rea-lizarea unei corecţii de avans de 10° (priza captorului este legată printr-un tub sub ciapeta de acceleraţie a carburatorului); calculatorul 3 conţine un microprocesor, care pe baza informaţiilor primite, calculează momen-tul optim de producere a scânteii în funcţie de turaţia şi sarcina motoru-lui; aceasta este posibil prin intermediu bobinei de inducţie 4, care este alimentată de către calculator.

Funcţionare. La pornire, antrenarea arborelui cotit de către demaror cu turaţie redusă (circa 40 rot/min), plotul metalic trecând pe sub capto-rul 9, menţine un avans constant de 10°, până la turaţia de 1 000 rot/min. Peste această turaţie, curba de avans se modifică datorită cap-torului 10, care informând calculatorul, determină momentul optim de declanşare a scânteii în raport cu punctele de avans maxim (45° RAC). Scânteia se produce în intervalul de timp în care plotul 8 parcurge spaţiui dintre cele două captoare de turaţie. La oprirea motorului, dacă plotul nu trece în timp de 0,5-2 s pe sub cele două captoare, dispozitivul


18 Autor: 2011

de temporizare întrerupe automat alimentarea bobinei de inducţie, pro-tejând-o astfel de menţinerea ei prelungită sub tensiune.

Este interzisă deconectarea bateriei de acumulatoare, în timpul func-ţionării motorului, pentru a nu se distruge calculatorul.

Diversele autoturisme moderne sunt dotate cu alte tipuri de instalaţii de aprindere electronice, cu o mare diversitate de calculatoare care asi-gură cu precizie momentul optim de declanşare a scânteii la bujii.

Instalaţia de aprindere electronică EST asigură motorului o bună funcţi-onare, cu arderea completă a combustibilului, datorită momentului op-tim de declanşare a scânteii fapt ce conduce la reducerea poluării.

Calculatorul ECM controlează aprinderea amestecului carburant ba-zat pe informaţiile primite de la senzorii de: turaţie, poziţia arborelui co-tit, temperatura motorului, presiunea atmosferică şi sarcina motorului.

Funcţionare: ruptorul electromagnetic I, rotindu-se o dată cu axul distribuitorului, produce impulsuri electromagnetice (la suprapunerea polilor magnetului b. cu cei ai maselor polare ale bobinei induse care este fixă. transmiţându-le la modulul de control al aprinderii 2.

Antrenarea se face de către arborele cu came de pe chiulasă. Acesta fiind conectat la calculatorul ECM 3, controlează avansul la aprinderea prin borna b pentru semnalul de referinţă înaltă în funcţie de informaţii-le senzorilor de turaţie şi poziţia arborelui cotit. Borna semnalului de re-ferinţă joasă d, este conectată la masa distribuitorului; borna c de by-pass, asigură comutarea controlului avansului de la modulul 2 Ia ECM, la turaţia motorului de cca 400 rot/min. Borna a de la ECM declanşează funcţionarea modului şi prin bobina de inducţie 6 curentul de joasă ten-siune este transformat în curent de înaltă tensiune de 28 000 V, care prin distribuitorul 7, alimentează bujiile 8, producând scânteia electrică pen-tru aprinderea amestecului carburant în ordinea de funcţionare a moto-rului.

Funcţionare: Bateria de acumulatoare alimentează cu energie elec-trică bobina de inducţie 4 şi calculatorul ECM 3.

Curentul de la baterie (12 V) trece prin înfăşurarea primară dublă a bobinii de inducţie A şi B, a căror terminale sunt conectate la calculator. Prin inducţia electromagnetică ia naştere în cele două înfăşurări secun-dare ale bobine C şi D. un curent de înaltă tensiune (28-30 KV) care ali-


19 Autor: 2011

mentează bujiile direct de la capacul distribuitor al bobinei. De remarcat că bobina C alimentează prin fişele 5 bujiile cilindrilor I şi IV simultan, (la cilindrul I pe timpul de compresie).

Bobina secundară D alimentează, de asemenea, simultan bujiile cilindri-lor II şi III :in fişele 5, în aceeaşi timpi de funcţionarea ai motorului. în felul acesta se respectă ordinea de funcţionare a motorului 1-3-4-2. In-ducţia electromagnetică de joasă la înaltă tensiunea se produce la co-manda calculatorului 4, în funcţie de terminalul captorului de poziţie a arborelui cotit 7. Acesta se montează pe carterul ambreiajului şi are rolul de a repera poziţia celor doi dinţi lipsă de pe coroana dinţată a volantu-lui, ceea ce indică poziţia de referinţă a arborelui cotit pentru cilindrii I şi IV la PMI. Din acest moment începe comanda calculatorului , în func-ţie de parametri; timpul de injecţie a benzinei, r mentul injecţiei şi avan-sul la aprindere.

Avantajul acestei instalaţii de aprindere constă în faptul că are o con-strucţie simplă, se elimină o serie de subansamble (ruptor-distribuitor şi bobină separate), incât bobina de inducţie încorporează şi distribuitorul într-un ansamblu compact cu distribuţie staţionară fără elemente în mişcare.

Fişele de legătură dintre capacul distribuitorului şi bujii sunt de con-strucţie specială, având miezul confecţionat din fibră de sticlă impreg-nată cu cărbune, iar mantaua de protecţie din mase plastice cu conţinut de silicon. Astfel se asigură o antiparazitare electrică bună.

O altă variantă de aprindere electronică modernă este instalaţia cu bo-bină de iducţie individuală pentru fiecare bujie. Fiecare bobină de inducţie compactă este conectată la ECM (calculator), cu terminalul circuitului secundar montat direct la bujie. In felul acesta se elimină fişa de legătu-ră dintre bobină şi bujie. Circuitul primar al fiecărei bobine, fiind co-mandat de către ECM, asigură întreruperea lui periodic, iar inducţia în circuitul secundar asigură tensiunea înaltă de 28-30 KV de calitate, iar bujia produce o scânteie puternică pentru aprinderea şi arderea comple-tă a amestecului carburant.

Varianta asemănătoare, dar cu o bobină comună pentru câte doi ci-lindri ai notorului se utilizează Ia autoturismele KIA. De remarcat că aceste tipuri de aprindere electrică pot folosi bujii cu 2-3 electrozi late-rali pentru ca scânteia să fie cit mai puternică.


20 Autor: 2011

4. ÎNTREŢINEREA. DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ŞI REPARAREA IN-

STALAŢIEI DE APRINDERE 4.1. ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIEI DE APRINDERE

Defecţiunile motoarelor cu aprindere prin scânteie se datoresc, în proporţie de rirca 15%, instalaţiei de aprindere, ceea ce impune o mare atenţie operaţiilor de întreţinere.

Ruptor-distribuitorul necesită o serie de operaţii de întreţinere care se prezintă în continuare.

Fig.4.1

Verificarea şi reglarea ruptorului (fig. 4.1) se execută periodic:

- se controlează starea contactelor, care, dacă prezintă oxidari sau uzuri, se curăţă cu hârtie abrazivă de granulaţie fină sau cu piatră abra-zivă foarte fină, redându-le formele iniţiale;

-se verifică starea pintenului izolat şi a conductorului de alimentare a contactului mobil;

-se reglează distanţa dintre contacte la 0,40-0,60 mm (0,42 mm la Dacia 1310) prin deplasarea suportului contactului fix (cama deschizând con-tactul mobil în poziţie maximă), cu ajutorul unui şurub de reglaj, mon-tat în orificiul oval al suportului, după care se fixează cu şurubul de blocare. Măsurarea se face cu lamele de interstiţii. Se verifică deschide-rea conductelor succesiv pentru toate camele, pentru că uzura lor este neuniformă şi la nevoie se corectează. Nerespectarea reglajului duce la înrăutăţirea funcţionării motorului, ca urmare a modificării avansului la aprindere;


21 Autor: 2011

se verifică jocul arborelui de la ruptor, în bucşele lagăre din corpul ruptoru- distribuitorului; jocul radial peste 0,2 mm duce la înrăutăţirea funcţionării motorului;

se verifică jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului (joc admis 0,1 mm);

se controlează starea bucşei izolatoare din corpul ruptorului şi a bornei de alimentare de la bobina de inducţie;

se verifică funcţionarea condensatorului fie cu tester electronic, fie prin încărcarea-descărcarea cu un curent de 220 V (scânteia trebuie să fie puternică, de culoare albastră).

Verificarea distribuitorului constă în analiza stării izolaţiei capacului, a ploturilor, a periei şi arcului, a clemelor de fixare.

De asemenea, se controlează starea de izolaţie a rotorului, oxidarea lamelei rotorului şi distanţa ei faţă de ploturile laterale.

Controlul funcţionării regulatorului de avans centrifugal se face cu ajuto-rul lămpii stroboscopice, la turaţia de 1 000 rot/min şi la cea corespunză-toare puterii economice (4 000 rot/min pentru Dacia 1300); verificarea funcţionării regulatorului de avans centrifugal se face ţinând cont de re-perul pentru PMI al pistonului de pe capacul distribuţiei (volantul mo-torului) şi de un reper ajutător, bine definit pentru fiecare tip de motor. Iniţial, reperul ajutător trebuie să se deplaseze spre cel fix, iar în final să se suprapună.

Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stand special, pornind de la turaţia de ralanti, când clapeta de acceleraţie este închisă şi pe mă-sură ce se deschide se urmăreşte valoarea avansului.

In general, avansul vacuumatic este de 2,5-15° RAC pentru o variaţie a depresiunii de 0,35-0,7 bar; dacă membrana este fisurată, dispozitivul de avans vacuumatic nu funcţionează.

Verificarea punerii la punct a aprinderii, care să asigure respectarea avansulm de deschiderea contactelor ruptorului şi deci a scânteii la bu-jii, se face astfel:

- se roteşte arborele cotit până se aduce pistonul (pe compresie) la punct corespunzător avansului indicat (marcat prin reper pe fulie sau pe volant, poziţiona faţă de un reper fix de pe carcasă) şi se scoate capacul distribuitorului;


22 Autor: 2011

- se roteşte corpul ruptorului, până ce cama corespunzătoare plotului nr. 1 de la capacul distribuitorului deschide contactele; aceasta se de-termină fie cu lampa de control (fig. 4.2) montată între contactul mobil şi masă şi care se aprinde în acest moment (la deschiderea contactelor), fie cu lampa stroboscopică prin reperele de punere la punct.

Fig.4.2

Avansul se măreşte prin rotirea corpului ruptorului în sens invers sensului de rotaţie, şi se micşorează rotindu-1 în acelaşi sens (avansul la aprindere la Dacia 1310 este de 0-2°, la ARO-240 de 8°, la OLTC1T Club de 10°; la Logan la turaţia de ralanti (752 rot/min) este de 4-8°;

- se blochează corpul ruptorului cu şurubul corespunzător şi se montează capacul distribuitorului, iar fişele se racordează la bujii în or-dinea de funcţionare a motorului .

Ordinea de funcţionare a motorului este de: 1-3-4-2 la Dacia 1310 şi Logan; 1_4_3_2 la OLTC1T Club; 1-2-4-3 la ARO.

- pe automobil, se verifică avansul la aprindere în priză directă pe drum orizontal la viteza de 20-25 km/h pentru autocamioane şi 30-10 km/h pentru autoturisme; se apasă brusc pe acceleraţie până la 50-60 km/h şi dacă motorul dă detonaţii slabe, se măreşte avansul, iar la detonaţii pu-ternice se micşorează.

Bobina de inducţie necesită operaţii de întreţinere simple; verificarea fixării papucilor de legătură de conductoarele de joasă tensiune, a piesei terminale şi a manşonului de cauciuc pentru fişa centrală, stării de fixare a bobinei pe motor (departe de surse de căldură), funcţionării ei cu teste-rul electronic sau prin proba scânteii, folosind întreruperea contactelor ruptoruiui manual (scânteia să aibă culoare albastră şi o lungime de 8-10 mm).


23 Autor: 2011

Bujia necesită operaţii de curăţire, reglare şi verificare a funcţionării. Curăţirea de calamină se face fie cu o perie de sârmă fină, fie prin sablare cu nisip sub presiune de aer comprimat, într-un dispozitiv special.

Reglarea distanţei dintre electrozi se face după controlul stării lor şi a izolatorului de porţelan, a filetelor şi garniturii de etanşare cu locaşul din chiulasă.

Se realizează reglarea prin deplasarea electrodului lateral faţă de electrodul central, măsurând distanţa cu lamele de interstiţii sau calibru rotund (0,5-0,7 mm).

Incercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer com-primat la 5-7 bar şi cu bobină de inducţie proprie, urmărind intensitatea şi culoarea scânteii (să fie albastră şi continuă); dacă prezintă întreruperi sau scurgeri între izolaţie şi corp, bujia nu este corespunzătoare. Se poate face încercarea bujiilor direct pe motor, cu osciloscopul testerului elec-tronic.

Pe testerul electronic se pot face verificări dinamice ale componente-lor instalaţie de aprindere. Rezultatele sunt afişate pe ecranul oscilosco-pului cu care este dotat testerul, sub forma unor curbe, în funcţie de pa-rametrii ceruţi componentelor. Verificarea se face cu motorul încălzit, la ralanti şi la diverse turaţii, indicate de documentaţia testerului. Curbele obţinute trebuie să se încadreze în limitele prescrise, citindu-se direct pe ecran valorile lor admisibile.

Conductoarele trebuie să nu aibă întreruperi, dezizolări sau îmbă-trâniri ale izolaţiei, iar piesele terminale de legătură se dezoxidează şi se fixează bine pe elementele instalaţiei de aprindere, pentru a evita căderile de tensiune.

Bornele bateriei şi conductoarele respective se dezoxidează şi se ung cu un strat subţire de unsoare consistentă, protectoare.

Conductoarele de înaltă tensiune (fişele) trebuie să nu aibă crăpă-turi, rupturi sau îmbătrâniri ale izolaţiei, iar piesele terminale de ra-cordare să nu aibe oxidări sau porţiuni arse, manşoanele de protecţie fiind în stare bună.

- Buna funcţionare este asigurată de o tensiune corectă debitată de bateria de acumulatoare (12-14 V).


24 Autor: 2011

- Când se spală motorul cu apă sau detergenţi, se vor acoperi păr-ţile componente ale instalaţiei electrice cu folii de material plastic, iar înainte de pornirea motorului se suflă apa depusă, cu aer comprimat; contrar,pornirea este greoaie,iar contactele ruptorului se oxidează şi capacul distribuitorului se poate fisura.

- Nu se lasă circuitul primar conectat prin cheia de contact, deoa-rece se poate arde bobina de inducţie.

- Când se face reglarea ruptorului, se pun 2-3 picături de ulei de motor pe garnitura de pâslă pentru ungerea arborelui.

- Nu se vor folosi bujii de altă valoare termică decât cea indicată sau echivalentă; de asemenea, nu se admit fisuri ale porţelanului sau deteriorări ale corpului.

La verificare, electrozii trebuie să aibă profilul corespunzător, iar culoarea roşie-cărămizie, ceea ce indică buna funcţionare a motorului.

Este interzisă curăţirea bujiilor prin încălzire cu flacără.

Nu se vor folosi reducţii la bujii.

După 15 000-20 000 km. bujiile se înlocuiesc, pentru evitarea por-nirii greoaie a motorului şi consumului exagerat de combustibil.

- Când se circulă cu automobilul pe şantiere sau pe drumuri în condiţii de praf, se recomandă curăţirea componentelor instalaţiei şi conductoarelor cât mai des, pentru că depunerile de ulei şi praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitări ale instalaţiei de aprindere.

Instalaţiile de aprindere electronice necesită o serie de operaţii specifice, în plus faţă de componentele comune, şi anume:

- controlul captoarelor de turaţie, prin debranşarea conductoarelor (borna a) de legătură cu calculatorul şi montarea unui voltmetru (între borna (+) şi masă). După pornirea motorului şi menţinerea la o turaţie de 1000 roţ/min, tensiunea trebuie să fie 0,5-2 V când platoul de pe vo-lant nu este sub captor şi 5-7 V când platoul este sub captor;

- controlul captorului de depresiune, cu voltmetrul montat între bor-nele b şi c cu motorul la ralanti, la accelerarea parţială a motorului, acul voltmetrului trebuie să devieze la o valoare de depresiune de circa 0,2 bar;

- funcţionalitatea calculatorului este controlată cu aparataj special şi necesită operaţii deosebite;


25 Autor: 2011

- verificarea blocului de comandă, ca şi generatorul de semnal se fa-ce, de asemenea, pe testere speciale. Se pot face pe autoturism: verificarea conexiunilor, funcţionalitatea ge-neratorului de semnal şi a blocului de comandă prin efectele finale (scântei la bujii) întreruperea conductoarelor de legătură.

La generatorul de semnal se poate verifica şi inelul magnetic faţă de reperul lui, prin rotirea manuală a arborelui cotit, urmărind scânteia la bujie; dacă aceasta nu este corespunzătoare pot fi semnalate defecte ca: nealimentarea bornei cu energie electrică; conexiunea la masa auto-mobilului întreruptă, circuitul integral defect. Dacă sunt întreruperi pe circuit, acestea se refac; dacă deviaţia reperelor inelului magnetic sunt peste cele indicate, se înlocuieşte inelul (defect sau desprins).

La conectarea conductoarelor, nu se vor face inversări Ia bornele respective, scurtcircuitări între conductoare, bruscarea blocului de co-mandă, evitarea îmbâcsirii inelului magnetic cu particule metalice.

Constatarea defecţiunii se face prin funcţionarea claxonului cu farurile aprinse (dacă e normală ca intensitate, alimentarea cu energie electrică este bună); sau cu lampa de control la fiecare element în parte.

Remedierea constă în refacerea conductoarelor întrerupte sau scurtcircu-itate, dezoxidarea bornelor de legătură şi a contactelor ruptorului, regla-rea contactelor ruptorului, înlocuirea elementelor defecte (condensator, conducte).

4.2.DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE INSTALAŢIEI DE APRINDERE

Marea majoritate a defecţiunilor instalaţiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului, la oprirea sau funcţionarea neregulată. Acestea sunt de natura întreruperi-lor sau scurtcircuitelor de curent, dar uneori a dereglărilor.

Motorul nu porneşte, datorită următoarelor cauze: - desfacerea, slăbirea sau ruperea conductoarelor electrice, precum şi

scurtcircuitarea lor la masă; - înfăşurarea primară a bobinei de inducţie arsă; - scurtcircuite la înfăşurarea secundară a bobinei de inducţie; -contactele ruptorului oxidate, arse sau dereglate;


26 Autor: 2011

- condensator străpuns. Verificarea se face cu lampa de control, prin conectarea unui pol la

masă, iar celălalt, succesiv la elementele de verificat, după conectarea contactului cu cheie: la apariţia defecţiunii, lampa se stinge.

Alte cauze: - schimbarea între ele a fişelor bujiilor; - punerea la punct a aprinderii greşită sau dereglată; - defecţiuni ale distribuitorului (capac fisurat, ploţi carbonizaţi, perie

uzată sau arcul ei dereglat, rotor spart sau lamelă carbonizată); - bujii defecte (ancrasate, electrozi topiţi sau dereglaţi, fisurarea izola-

torului). Remedierea constă în depistarea şi înlăturarea cauzelor prin: reface-

rea întreruperilor conductoarelor şi izolarea lor, îndepărtarea scurtcircu-itelor, înlocuirea elementelor defecte, nereparabile (bobina de inducţie, capac şi rotor distribuitor, bujii); capacul distribuitorului fisurat parţial poate fi remediat şi prin limitarea fisurării prin două găuri.

De asemenea, se înlătură defecţiunile provenite din dereglare la con-tactele ruptorului - care se dezoxidează sau se înlocuiesc când sunt arse; electrozii bujiilor - care se dezancrasează sau se înlocuiesc la nevoie; fi-şele de bujii - montarea corectă a celor inversate; avansul la aprindere - punerea la punct conform indicaţiilor. Motorul se opreşte din motivele:

- Defecţiuni în circuitul primar: slăbirea conductoarelor sau pieselor terminale de legătură a elementelor componente (baterie, contact de cheie, indicator de curent, bobină de inducţie, ruptor), scurtcircuitări la masă, contacte oxidate sau dereglate la ruptor, arc slăbit al contactului mobil; fisurarea bucşei izolatoare de la borna de intrare a curentului în ruptor, condensator străpuns, rezistenţă adiţională întreruptă, bobină de inducţie cu înfăşurarea primară străpunsă.

Dereglări ale contactelor ruptorului pot fi cauzate şi de uzura neuni-formă a camelor, a platoului contactelor, a bucşei sau a arborelui rupto-rului.

Remedierea se face prin înlocuirea pieselor defecte.

- Defecţiuni în circuitul de înaltă tensiune: scurtcircuitarea înfăşurării secundare a bobinei de inducţie, conductoare (fişe) întrerupte sau dezizolate, distanţa prea mare între lamelele rotorului şi ploţii capacului distribuitorului, capac fisurai sau spart, peria şi arcul ei defecte, bujii ne-


27 Autor: 2011

corespunzătoare (ancrasate, cu electrozi topiţi sau la distanţă necores-punzătoare), elemente de deparazitare defecte.

Controlul se poate face succesiv la elementele componente cu ajuto-rul lămpii de neon de 12 V, pentru că intensitatea curentului din circui-tul secundar este redusă (0,001-0,002 A); lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare, în timp ce ruptorul este acţionat în mod repetat, manual.

Se mai poate efectua controlul şi prin desfacerea manşoanelor şi veri-ficarea fixării fişelor şi a bujiilor.

De asemenea, se controlează intensitatea şi culoarea scânteii, scoţând pe rând fiecare fişă de la bujie şi apropiind-o de masa motorului; lungi-mea scânteii trebuie să fie de 8-12 mm, iar culoarea albastru-violet. Dacă este bună scânteia, pot fi defecte bujiile.

De altfel, controlul elementelor de înaltă tensiune (în afara bujiilor)

poate fi făcut şi prin fişa centrală deconectată de la capacul distribuitoru-lui şi verificată la masa motorului: Ia scânteie corespunzătoare pot fi bu-jiile defecte.

Remedierea constă în refacerea sau înlocuirea conductoarelor de înaltă tensiune şi a pieselor terminale de fixare la elementele instalaţiei, înlocuirea rotorului distribuitor sau chiar a capacului, uneori numai a periei şi arcului; bobina de inducţie defectă se înlocuieşte, iar bujiile se pot curăţa de calainină şi se poate regla distanţa dintre electrozi la va-loarea corespunzătoare tipului de motor (bujia care a funcţionat corect are electrozii curaţi, de culoare roşie-cărămizie). Bujiile cu electrozii to-piţi sau izolatorul fisurat se înlocuiesc.


28 Autor: 2011

Motorul funcţionează neregulat (întrerupe), datorită cauzelor:

- Defectarea ruptor-distribuitorului prin distanţa necorespunzătoare între contacte, oxidarea lor, desfacerea legăturilor la borna ruptorului sau a condensatorului.

Remedierea constă în refacerea distanţei între contacte, după dezoxi-darea lor; refacerea legăturilor de la bornă.

- Defectarea bujiilor ce se poale constata prin verificarea stării de în-călzire a izolatorului (după oprirea motorului); dacă este rece, bujia nu a lucrat. Verificarea se poate face şi cu motorul la ralanti, scurtcircuitând pe rând bujiile cu o şurubelniţă; la bujii defecte, motorul nu-şi modifică mersul.

Remedierea se tace prin înlocuirea bujiei defecte.

Motorul întrerupe sau nu funcţionează la turaţie mare datorită:

- scurtcircuitării înfăşurării secundare a bobinei de inducţie; - distanţei prea mari a contactelor ruptorului; - arcul lamelar al contactului mobil, prea slab; - scurtcircuitării între doi ploţi laterali de la capacul distribuitorului

(capacul fisurat); - slăbirii unor borne de legătură; - uzurii neuniforme a camelor de la bucşa cu came sau deformării

arborelui ruptorului ceea ce duce la deschiderea neuniformă a contacte-lor. Remedierea se realizează prin reglarea contactelor, strângerea bornelor sau înlocuirea pieselor defecte - bobină de inducţie, contacte ruptor, ca-pac distribuitor, bucşă cu came sau ax ruptor-distribuitor.

Motorul nu dezvoltă puterea nominală provocată de:

- avans prea mare sau prea mic la aprindere; - funcţionarea necorespunzătoare a regulatoarelor de avans. Remedi-

erea constă în punerea la punct a aprinderii şi înlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic. Motorul evacuează gaze abundente şi formează calamină datorită:

- avansului iniţial prea mic, ceea ce face ca arderea să fie incompletă: - bujii reglate necorespunzătoare sau deteriorate.


29 Autor: 2011

Remedierea se face prin reglarea avansului şi a electrozilor bujiei în cau-ză, iar cea defectă se înlocuieşte.

Motorul consumă excesiv benzină din cauzele:

- avans prea mic al aprinderii; - distanţă necorespunzătoare între contactele ruptorului; - bobina de inducţie defectă; - condensator străpuns; - distanţă necorespunzătoare între electrozii bujiilor.

Remedierea este realizată prin reglarea corectă a avansului iniţial la aprindere, a contactelor ruptorului (după dezoxidare), a electrozilor bu-jiilor sau la nevoie înlocuirea bobinei de inducţie, condensatorului con-tactelor uzate excesiv sau a bujiilor.

Defecţiunile în exploatare ale instalaţie de aprindere electronice sunt le-gate de pornirea sau funcţionarea cu întreruperi a motorului.

Cauzele pornirii greoaie sunt legate de defectarea captorului nr. 1 de depresiune a generatorului de semnal sau calculatorului.

Disfuncţionalităţile care generează un demaraj slab, sau funcţionarea cu întreruperi a motorului, precum şi nerealizarea dinamicii în diversele viteze sunt legate de captorul de turaţie nr. 2, de generatorul de semnal sau chiar de calculator.

In toate aceste cazuri, se înlocuiesc componentele respective, care nu

se pot repara decât în ateliere electronice speciale.


30 Autor: 2011

Se procedează la verificarea şi stabilirea operaţiilor de reparare, ast-fel:

Verificarea bobinei de inducţie, pe stand special sau pe tester electronic, pentru a constata dacă înfăşurarea primară este întreruptă sau cea se-cundară scurtcircuitată. încercarea se face cu un curent de 1-1,5 A, iar scânteia produsă trebuie să aibă o lungime de 8-10 mm.

Defectele provin, în general, din supraîncălzirea înfăşurărilor, îndeo-sebi cea primară, la conectarea contactului cu cheia, fără ca motorul să fie în funcţiune; se degradează izolaţia şi se produc scurtcircuite. Bobi-nele cu astfel de defecte se înlocuiesc.

La cele demontabile, dacă uleiul s-a scurs se completează cu ulei de transformator.

Verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon, care la o ilumi-nare puternică indică străpungerea lui.

Dacă nu licăreşte lampa, există întreruperi interioare.

Verificarea se poate face şi cu o lampă de control obişnuită, la un cu-rent alternativ de 220 V.

Se poate măsura capacitatea, cu un aparat special - capacimetru. Condensatorul defect se înlocuieşte.

Repararea ruptorului se face după controlul amănunţit al stării contac-telor, al bucşei cu came şi al arborelui.

- Contactele trebuie să calce concentric (abateri 0,25 mm), pe toată suprafaţa.

Izolaţia lor se verifică cu o lampă de control la 220 V, pentru a nu exista scurtcircuite.

Se controlează starea pintenului cu un şablon; dacă e uzat, se înlocu-ieşte. Bucşa izolată a contactului mobil uzată se înlocuieşte cu alta, care nu trebuie să fie higroscopică.

Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0,5 mm se înlocuiesc cu altele din wolfram sau platină cu iridiu. Ele se uzează rapid dacă con-densatorul este defect sau de capacitate necorespunzătoare.


31 Autor: 2011

De asemenea, la contactul mobil, se controlează forţa arcului cu di-namometrul; forţa de apăsare trebuie să fie de 300-400 N, dacă nu cores-punde se înlocuieşte.

- Bucşa izolantă a bornei, dacă este fisurată, se înlocuieşte. - Se verifică starea de uzură a camelor, care se admite de 0,1 mm, iar

bătaia radială, maxim 2°. Bucşa cu came uzată se înlocuieşte. - Se controloeză arborele ruptorului; joc în bucşe admis 0,01-0,05 mm. Bucşele sunt din bronz grafitat şi se înlocuiesc dacă sunt uzate.

Arborele încovoiat se îndreaptă la presă, verificând să nu aibă bătaie peste 0,05 mm.

Arborele uzat se repară prin cromare şi rectificare la cotă iniţială du-pă alezajul bucşelor sau se şlefuieşte la treaptă de reparaţie, iar bucşele se înlocuiesc cu altele de treaptă corespunzătoare.

Sistemul de antrenare a arborelui uzat (pană sau pinion) se înlocuieşte.

Verificarea şi repararea distribuitorului. Condiţiile de lucru de înaltă tensiune ale distribuitorului impun integritatea pieselor izolatoare (fără fisuri, străpungeri, arsuri).

Rotorul trebuie să fie în bună stare, lamela să aibă lungimea corespunză-toare, iar arcul periei să aibă elasticitatea necesară; în caz contrar se înlo-cuiesc.

Distanţa între ploţi şi lamela rotorului trebuie să fie de 0,2-0,5 mm.


32 Autor: 2011

Dacă ploţii (bornele) sunt uzaţi se înlocuieşte capacul, iar dacă lamela este arsă, se înlocuieşte rotorul. Se face apoi verificarea străpungerii dis-tribuitorului la 20-25 kV.

După repararea elementelor instalaţiei, se montează pe motor şi se face probă de tester electronic sau pe stand de probe, pentru verificare şi re-glare finală.

Orice element necorespunzător se înlocuieşte.


33 Autor: 2011

BIBLIOGRAFIE

1. AUTOMOBILE- CUNOASTERE, INTRETINERE SI REPARARE

Gh.Fratila,M.Fratila,St. Samoila Editura Didactica si pedagogica 2005

2. Cataloage tehnice.Prospecte. Internet


34 Autor: 2011

CUPRINSUL Tema de proiect 1

Continutul proiectului de certificare a competentelor profesionale 2

Memoriul explicativ 3

Examenul de certificare-Unitati de competente 4

INTRETINEREA SI REPARAREA INSTALATIEI DE APRINDERE 6

1.Instalatia de aprindere prin scanteie 6

1.1.Destinatia si partile componente 6

2.Constructia elementelor componente ale instalatiei 7

3.Instalatii electronice de aprindere 15

4.Intretinerea.Defecte in exploatare si repararea instalatiei de

aprindere 19

4.1.Intretinerea instalatiei de aprindere 19

4.2.Defecte in exploatare ale instalatiei de aprindere 25

Bibliografia 33

Cuprinsul 34

tema de proiect - clasa-10-b. · pdf fileprecizează parametrii de stare şi parametrii de...

Documents