3. ANALIZA SITUAȚIEI PATRIMONIALE ŞI EFICIENŢEI UTILIZĂRII ACTIVELOR

I. Însemnătatea, obiectivele şi sursele informaţionale ale analizei situaţiei patrimoniale.Analiza situației financiare la nivel microeconomic are ca obiect studierea modului de realizare a autofinanțării în condițiile

autonomiei decizionale, asigurarea integrității patrimoniului întreprinderii, a unui raport optim între mijloacele economice ale acestuia, a realizării normale a relațiilor financiare cu alte unități. În toate aceste se reflectă interdependența dintre rezultatele economice și cele financiare. Pentru desfăşurarea activităţii economico-financiare, întreprinderea îşi formează patrimoniul, care reprezintă totalitatea resurselor economice controlate de agentul economic. În Situațiile financiare pentru reflectarea acestui patrimoniu aflat la dispoziţia întreprinderii, se aplică noţiunea de „active”.Analiza situaţiei patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de întreprindere, indiferent de sursele de finanţare a acestora.Necesitatea analizei situaţiei patrimoniale rezultă din importanţi informaţiei obţinute în urma analizei pentru elaborarea deciziilor de diferit gen din partea utilizatorilor numeroşi ai Situațiilor financiare, și anume:acționarii, interesați să cunoască valoarea patrimoniului; creditorii, care privesc patrimoniul ca o garanțien pentru creditele acordate;potențialii investitori și creditori, ș.a.În calitate de sursă principală de analiză a situaţiei patrimoniale serveşte Bilanţul, în particular, informaţiile situate în activul acestuia.

II. Analiza patrimoniului la valoarea reală şi netă. Calculul patrimoniului net.În vederea aprecierii situaţiei patrimoniale se studiază mărimea şi evoluţia resurselor economice, reflectate în activul Bilanţului. La această etapă iniţială de analiză pot fi calculate atât abaterile absolute, cât şi indicii relativi, adică ritmul sau sporul creşterii activelor disponibile față de perioada precedentă.Aprecierea informaţiei obţinute în urma calculelor se efectuează pornind de la următoarele considerente. În mod normal, în urma desfăşurării reuşite a activităţii cconomico-financiare creşte mărimea activelor, controlate de întreprindere. Acest fapt reflectă lărgirea activităţii de întreprinzător şi majorarea potenţialului economico-financiar. Creşterea activelor disponibile poate fi obţinută pe diferite căi: efectuarea aporturilor suplimentare în capitalul statutar din partea proprietarilor, procurarea şi crearea activelor pe seama profitului obţinut, împrumutarea patrimoniului (procurarea şi crearea activelor din contul creditelor şi împrumuturilor, arenda activelor etc). Majorarea valorii totale a activelor controlate de întreprindere poate surveni, de asemenea, ca rezultat al proceselor inflaţioniste existente în economia naţională, sau al reevaluării activelor. Predominarea anumitor canale de majorare a patrimoniului reflectă strategia de dezvoltare acceptată de proprietarii şi conducerea întreprinderii.Diminuarea patrimoniului disponibil semnalează existenţa tendinţelor negative în activitatea întreprinderii: restrângerea activităţii din lipsa comenzilor şi din alte motive, acumularea pierderilor, rambursarea surselor împrumutate atrase peste limita de siguranţă etc. În aceste condiţii, ieşirea activelor disponibile de sub controlul întreprinderii poate îmbrăca diferite forme: vânzarea activelor care nu se folosesc în activitatea de întreprinzător, transferarea activelor pentru stingerea datoriilor, repartizarea între proprietarii întreprinderii şi altele. Reducerea potenţialului economico-financiar al întreprinderii semnifică incapacitatea de a continua activitatea de întreprinzător la acelaşi nivel.Pentru aprecierea situaţiei patrimoniale este raţională, de asemenea, examinarea evoluţiei activelor disponibile în concordanţă cu dinamica volumului activităţii întreprinderii. În acest scop se foloseşte aşa o metodă de examinare a informaţiei din Situațiile financiare ca analiza pe orizontala. Această metodă presupune compararea indicatorilor relativi de modificăre a activelor şi volumului activităţii agentului economic. Este de menţionat că pentru evaluarea volumului activităţii întreprinderii pot fi aplicate venituri din vânzări şi/sau venituri totale (din toate tipurile de activităţi).Compararea evoluţiei activelor disponibile în concordanţă cu dinamica veniturilor permite aprecierea eficienţei folosirii patrimoniului existent. Se apreciază pozitiv situaţia în care ritmul creşterii veniturilor depăşeşte indicatorul similar al modificării activelor. Tabelul 1 Analiza mărimii şi evoluţiei patrimoniului Nr. crt. Indicatori

La finele anului, lei Ritmul creşterii, %precedent de gestiune

1 2 3 4 51. Valoarea totală a activelor2. Venituri din vânzări3. Venituri totale

Pentru studierea structurii patrimoniului întreprinderii pe larg se foloseşte o astfel de metodă de examinare a informaţiei din Situațiile financiare ca analiza pe verticală. Această metodă cuprinde calcularea ponderii (cotei) fiecărui element component în totalul activelor. În acest caz, în calitate de criteriu de grupare a activelor serveşte de obicei natura, adică conţinutul economic al componentelor patrimoniului reflectate pe posturile din activ al Bilanţului (conform Situațiilor Financiare).

Analiza structurii patrimoniului întreprinderii

Elemente patrimoniale Cod rd. din bilanţ

La finele anului precedent

La finele anului de gestiune Abateri, (±)

suma, lei ponderea % suma,

lei ponderea % suma, lei p.p.

A B 1 2 3 4 5=3-1 6=4-21.Active pe termen lung1.1 Active nemateriale 0301.2 Active materiale pe termen lung 090

1.3 Active financiare pe termen lung 160

A B 1 2 3 4 5=3-1 6=4-21.4 Alte active pe termen lung 170Total active pe termen lung 1802.Active curente2.1 Stocuri de mărfuri şi materiale 250

2.2 Creanţe pe termen scurt 3502.3 Investiţii pe termen scurt 3902.4 Mijloace băneşti 4402.5 Alte active curente 450Total active curente 460Total active-patrimoniu la valoarea reală 470 100 100

Patrimoniul întreprinderii poate fi analizat şi la valoarea netă a acestuia. În acest caz se foloseşte noţiunea patrimoniului net (activelor nete). În practica economică internaţională se aplică două variante de definire şi, respectiv, de calculare a patrimoniului net.Prima abordare defineşte patrimoniul net ca valoare a activelor, diminuată cu mărimea datoriilor (pe termen lung şi curente). În conformitate cu această modalitate, valoarea patrimoniului net se calculează în felul următor:Patrimoniul net = Total active — Datorii pe termen lung - Datorii curenteDin formulă se observă că rezultatul calculului efectuat în baza datelor Bilanţului va fi egal cu valoarea capitalului propriu.A doua abordare determină patrimoniul net ca valoare a activelor, diminuată cu mărimea datoriilor curente. Formula de calcul în acest caz este următoarea:Patrimoniul net = Total active - Datorii curenteRezultatul obţinut în urma aplicării acestei formule conform datelor Bilanţului va coincide cu valoarea capitalului permanent (suma capitalului propriu şi datoriilor pe termen lung).În practica autohtonă se aplică prima din cele două modalităţi existente de definire şi calculare a patrimoniului net. În aceste condiţii conţinutul economic al indicatorului în cauză poate fi expus astfel: patrimoniul net reflectă mărimea activelor controlate de întreprindere care sunt formate numai pe seama surselor proprii de finanţare şi nu sunt împovărate de datorii.În mod normal mărimea patrimoniului net creşte în dinamică în urma desfăşurării activităţii economico-financiare eficiente. Tendinţa de scădere a activelor nete semnalează existenţa aspectelor dificile în dezvoltarea întreprinderii. Situaţia financiară în acest caz se caracterizează ca instabilă.Apariţia valorii negative a patrimoniului net confirmă o stare de criză, când întreprinderea nu dispune de active formate pe seama surselor proprii şi activitatea pe deplin se finanţează datorită surselor împrumutate. Deci, se constată dependenţa financiară absolută a întreprinderii de creditorii acesteia.Pentru a depista cauze de scădere (ca şi de creştere) a patrimoniului net, se efectuează analiza factorială cu aplicarea metodei balanţiere. Exemplul : Vom efectua calculul patrimoniului net şi vom studia influenţa factorilor asupra modificării acestui indicator în baza datelor Raportului financiar. Calculul şi analiza factorială a patrimoniului net, mii lei

Indicatori La începutul anului La sfârşitul anului Abaterea, ± Influenţa asuprapatrimoniuluinet

1 2 3 4 51. Total active

2. Datorii pe termen lung3. Datorii (curente) pe termen scurt4. Patrimoniul net (rd.1-rd.2-rd.3) XDelta Pnet TA(sus) = TA1-TA0 Delta Pnet DTL(sus)=-(DTL1-DTL0) delta Pnet DTS(sus)=-(DTS1-DTS0)Pentru o analiză mai detaliată a patrimoniul net se efectuează analiza sub aspect structural după următorul tabel analitic (în baza datelor Raportului financiar).

Tabelul 6 Calculul şi analiza structurii patrimoniului net”AV-Macocom” SRL

ACTIV

Suma, mii lei

PASIV

Suma, mii lei Patrimoniu net

La finele anului precedent

La finele anului de gestiune

La finele anului precedent

La finele anului de gestiune

la finele anului precedent

la finele anului de gestiune

suma, mii lei

ponderea, %

suma, mii lei

ponderea, %

A 1 2 B 3 4 5=1-3 6 7=2-4 8ATL 1.DTLAC 2.DTS (DC)TA 3.TP 100,0 100,0La calculul structurii Pnet se analizeaza valoarea activelor imobilizate nete (cinform sit fin APTL nete) si valoarea ACNete. In cadrul acestei etape se aplica regula fundamentala a echilibrului financ care include:active imobilizate treb sa fie finantate de sursele permanente (capit permanent) Cperm=CP+DTL

III. Calculul activelor circulante nete şi analiza factorială a acestora.Desfăşurarea normala a activităţii unei întreprinderi depinde şi de gradul în care sursele financiare proprii ale acesteia acoperă activele circulante. Valoarea surselor financiare proprii necesară pentru acoperirea unei părţi din activele circulante formează fondul de rulment net, care în literatura de specialitate și-n activitatea practică este cunoscut, de asemenea, sub astfel de denumiri: active circulante nete, capital circulant net, mijloace circulante proprii, capital circulant propriu etc.

Activele circulante nete reprezintă partea din capitalul permanent destinată şi utilizată pentru finanţarea activităţii curente de exploatare. Activele circulante nete pot fi calculat în baza datelor bilanţului prin două metode: 1. ACN = Active circulante – Datorii curente; 2. ACN = Capital permanent – Active imobilizate.

Calculul activelor circulante neteIndicatorul sf an prec sf an gest Abaterea absolută (+,-)A 1 2 3=2 – 1I. Prima metodă de calcul1. Active curente (Active cirulante)(AC)2. Datorii pe termen scurt (Datorii curente) (DTS)3. Activele circulante nete (AC-DTS)II. A doua metodă de calcul4.Capitalul propriu (CP)5.Datorii pe termen lung (DTL)6. Capitalul permanent (CM=Cp+DTL)7. Active pe termen lung (ATL) (Active imobilizate)8. Activele circulante nete (CM-ATL)

De regulă, în urma desfăşurării activităţii economice eficiente, întreprinderea reuşeşte să majoreze mărimea reală a activelor circulante nete. Scăderea bruscă a mărimii acestui indicator sau apariţia valorii negative reflectă situaţia financiară nestabilă a întreprinderii în vederea capacităţii de plată într-o perioadă scurtă de timp. În aceste condiţii apare necesitatea efectuării următoarei etape a analizei activelor circulante nete.Analiza factorială constă în determinarea cauzelor principale ce au provocat modificări esenţiale în mărimea reală a activelor circulante nete. Pentru atingerea acestui obiectiv este facil să fie utilizată cea de-a doua variantă de calcul:ACN = Capital permanent – Active imobilizate (Active pe termen lung)Fiecare parte componentă din această formulă reprezintă factorul de gradul I ce influenţează activele circulante nete. Având în vedere legătura aditivă dintre factorii influenţi şi indicatorul rezultativ, în calitate de cea mai convenabila metodă pentru analiza factorială în această situaţie se aplică metoda balanţieră.Tabelul 8 - Calculul influenţei factorilor de gradul I asupra modificării activelor circulante nete

Nr. crt. Denumirea factorului

La finele anului precedent

La finele anului degestiune

Abaterea,±

Influenţa factorului

1 2 3 4 5 61. Modificarea capitalului propriu2. Modificarea datoriilor pe termen lung3. Modificarea activelor pe termen lung

Activele circulante nete

IV Analiza eficienţei utilizării activelor prin metoda ratelor.Pentru a-şi desfăşura normal activitatea de întreprinzător, întreprinderea trebuie să dispună de mijloace băneşti necesare procurării resurselor, organizării procesului de producţie şi comercializării produselor fabricate. De regulă, în urma comercializării produselor finite, întreprinderea trebuie să obţină o sumă mai mare de mijloace băneşti decât cea iniţial investită la începutul ciclului operaţional cu mărimea profitului realizat din afaceri (vezi figura 6.1).Reţinerea mijloacelor la orice fază de circulaţie a activelor duce la încetinirea rotaţiei acestora, la atragerea suplimentară a mijloacelor în circuit, şi, ca rezultat, la agravarea considerabilă a situaţiei financiare a întreprinderii.Reducerea duratei ciclului de producţie şi a fazelor de circulaţie a activelor contribuie la accelerarea rotaţiei activelor, efectul căreia se exprimă prin majorarea volumului producerii şi vânzărilor fără atragerea suplimentară a resurselor financiare. Pe lângă aceasta, pe seama accelerării rotaţiei activelor, se majorează şi profitul, deoarece, în mod normal, capitalul trebuie să revină în forma sa iniţială bănească cu o anumită creştere. Dacă în urma activităţii de întreprinzător întreprinderea înregistrează pierderi, atunci accelerarea rotaţiei activelor cauzează înrăutăţirea (agravarea) rezultatelor financiare şi consumarea capitalului. De aici, rezultă că întreprinderea trebuie, pe de o parte, să utilizeze eficient activele sale, majorând suma profitului obţinut, în medie la un leu activ, iar, pe de altă parte, - să le folosească mai intensiv, accelerând rotaţia acestora în toate fazele de circulaţie a activelor.

Ratele de rotaţie a activelor măsoară viteza de transformare a activelor întreprinderii în lichidităţi. Viteza de rotaţie a activelor în diferite ramuri şi întreprinderi este diversă: în unele sectoare ale economiei, activele se rotesc mai repede, în altele - mai încet.În teoria şi practica economică sunt utilizate trei modalităţi de apreciere a ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor prin determinarea: numărului de rotaţii; ratei înzestrării veniturilor din vânzări cu active; duratei de rotaţie.Numărul de rotaţii ale activelor (recuperabilitatea activelor) se determină astfel:

Mărimea inversă a numărului de rotaţii se numeşte rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active:

Această rată caracterizează de câte active are nevoie întreprinderea pentru generarea veniturilor din vînzări în valoare de un leu.Viteza de rotatie a activelor poate di determinata ca raportul dintre nr de zile calendaristice in perioada analizata (360 zile) si nr de rot a activelor.Durata de rotaţie arată în câte zile are loc o rotaţie a activelor, adică perioada de timp (numărul de zile) în care veniturile din vânzări reînnoiesc activele întreprinderii.Analiza indicatorilor generalizatori de rotaţie a activelor poate fi efectuată prin compararea ratelor de rotaţie a activelor în anul de gestiune cu cele din perioadele precedente şi/sau prevăzute în Planul de afaceri. În mod normal, numărul de rotaţii trebuie să crească, iar durata de rotaţie să se micşoreze.O altă grupă de indicatori ai vitezei de transformare a activelor o reprezintă ratele de rotaţie a părţilor componente ale activelor totale. La determinarea acestor rate, suma activelor totale se substituie cu valoarea părţilor componente ale acestora: mijloacelor fixe, activelor curente (stocurilor de mărfuri şi materiale, creanţelor pe termen scurt etc). De exemplu, pentru aprecierea rotaţiei mijloacelor fixe se determină:

Cunoscut şi sub denumirea de coeficientul exploatării mijloacelor fixe sau randamentul mijloacelor fixe, acest indicator caracterizează eficienţa utilizării mijloacelor fixe din punctul de vedere al capacităţii întreprinderii de a genera venituri din vânzări, folosind mijloacele sale fixe disponibile. Un fenomen pozitiv îl constituie sporirea randamentului mijloacelor fixe în dinamică. În literatura de specialitate, se recomandă ca nivelul acestei rate pentru întreprinderile industriale să fie mai mare de 7,5 ori1. Totodată, creşterea lui poate fi însoţită şi de utilizarea utilajului învechit.Pentru aprecierea utilizării eficiente a activelor curente este calculat următorul indicator:

Indiscutabil este faptul că indicatorul sus-menţionat trebuie să depăşească numărul de rotaţii ale mijloacelor fixe.Analiza ratelor de rotaţie a părţilor componente ale activelor totale, ca şi a ratelor generalizatoare, poate fi efectuată în dinamică şi/sau în comparaţie cu datele prevăzute în PlanulTabel 10- Calcull si analiza ratelor de eficienta a activelorIndicatori An prec An de gestiune Abaterea absoluta1. venit din vinz2. valoarea medie a activelor prec=2011+2012/23. valoarea medie a mijl fixe4. valoarea medie a AC5. nr de rot a activelor (rd 1:rd2)6. rata inzestrarii VV cu active (rd2 : rd1)7. durata de rot a activelor (360 : rd5)8. nr de rot a MF (rd1 : rd 3)9. nr de rot a AC (rd 1 : rd4)10. durata de rot a AC (360: rd 9)11. ponderea AC in total activ (rd 4 : rd 2 *100%)

V Analiza factorială a duratei de rotaţie a activelor.Rotaţia activelor totale depinde, pe de o parte, de viteza de rotaţie a activelor pe termen lung şi activelor curente, iar pe de altă parte - de compoziţia organică a activelor (capitalului): cu cât este mai mare cota activelor curente în totalul activelor (P%AC), cu atât este mai mare numărul de rotaţii şi mai scurtă durata de rotaţie a activelor totale, adică:

Din ultima formulă, rezultă că schimbarea duratei de rotaţie a activelor totale poate fi cauzată de influenţa modificării a doi factori:- ponderea activelor curente în totalul activelor (P%AC); - duratei de rotaţie a activelor curente.(VAC)Durata de rotaţie a activelor curente are o influenţă directă asupra modificării vitezei de rotaţie a activelor totale: o dată cu micşorarea perioadei de rotaţie a activelor curente se va micşora şi durata de rotaţie a activelor totale, şi invers, iar cota activelor curente în totalul activelor are o influenţă opusă: creşterea cotei activelor curente în totalul activelor duce la reducerea perioadei de rotaţie a activelor totale, şi invers.Relatia dependentei factoriale se exprima: VTA= VAC/P%ACDeoarece este un model multiplicativ, calculul influentei factorilor se efectueaza dupa metoda subst in lantTabel 11- Calculul infl factor la modif duratei de rot a activelor totaleNr calc Nr subst Factorii corelati VTA, zile Calculul infl factorilor Marimea infl, zile Denumirea fact

P%AC VAC1 0 - - -2 1