analiza situaȚiei patrimoniale

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIRFACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIALMASTER – SPECIALIZAREA:ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN TURISM

ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIAR – PATRIMONIALE LA S.C. TIMGAZ S.A.

Coordonator ştiinţific:Prof. dr.: Corina Miculescu

Studentă : Brulincu Maria Diana

2013

CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................................

Cap.1. PREZENTARE GENERALĂ A S.C. TIMGAZ S.A. BUZIAŞ

1.1. Elemente de identificare a S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş…................................................. 1.2. Scurt istoric a S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş.......................................................................... 1.3. Obiectul de activitate al S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş..........................................................

Cap.2. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI

2.1. Analiza structurii financiare a întreprinderii....................................................................... 2.1.1. Analiza structurii activului.................................................................................... 2.1.2. Analiza structurii pasivului .............................................................................................2.2. Analiza echilibrului financiar............................................................................................. 2.2.1. Fondul de rulment................................................................................................. 2.2.2. Fondul de rulment funcţional, nevoia de fond de rulment şi trezoreria netă........2.3. Analiza bonităţii financiare................................................................................................. 2.3.1. Lichiditatea.......................................................................................................... 2.3.2. Solvabilitatea.......................................................................................................2.4. Analiza gestiunii resurselor................................................................................................ 2.4.1. Analiza gestiunii activelor................................................................................... 2.4.2. Analiza creanţelor şi datoriilor............................................................................2.5. Analiza structurii financiare a întreprinderii...................................................................... 2.5.1. Analiza ratelor de profitabilitate........................................................................ 2.5.2. Analiza ratelor de rentabilitate...........................................................................2.6. Analiza riscului.................................................................................................................. 2.6.1. Analiza riscului de exploatare............................................................................. 2.6.2. Analiza riscului financiar.................................................................................... 2.6.3. Analiza riscului de faliment................................................................................

CONCLUZII .......................................................................................................................... REFERINŢE BIBLIOGRAFICE.........................................................................................

ANEXE....................................................................................................................................

3

558

10101214141619192123232627272931313334

36

41

43

2

INTRODUCERE

S.C. Timgaz S.A. a fost creată în condiţiile modificării legislaţiei în domeniul gazelor naturale, odată cu înfiinţarea prin Ordonanţa nr. 41/2000 a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, fapt care a permis liberalizarea parţială a pieţei gazelor naturale şi înfiinţarea de societăţi private care să acţioneze în acest segment.

Odată cu înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale – A.N.R.G.N. prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 41/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea A.N.R.G.N., publicată în Monitorul Oficial din 31.01.2000, cu modificările şi completările ulterioare efectuate prin O.U. 300 / 2000 publicată în 30.12.2000, s-au creat premisele unui nou cadru legislativ pentru industria gazieră din România, fapt care înseamnă liberalizarea pieţei de gaze naturale din România în mod gradual şi reglementat.

În cursul anului 2000 A.N.R.G.N. a elaborat o serie de acte normative precum: Regulamentul pentru acordarea autorizaţiilor şi licenţelor în sectorul gazelor naturale, Regulamentul pentru autorizarea şi verificarea agenţilor economici ce desfăşoară activităţi de proiectare şi execuţie în domeniul gazelor naturale.

Obţinerea licenţelor şi autorizaţiilor precum şi respectarea regimului acestora presupune îndeplinirea unor condiţii de către societăţile care doresc concesionarea activităţii de distribuţie gaze naturale.

În aceste condiţii în luna decembrie 1999 a fost înfiinţată S.C. TIMGAZ S.A. care a participat la licitaţia organizată de Consiliul Local Buziaş privind concesionarea activităţii în oraşul Buziaş.

S.C.’’TIMGAZ”S.A. a participat la licitaţia publică fără preselecţie pentru asigurarea serviciului de distributie si furnizare a gazelor naturale în oraşul Buziaş, organizată de către Consiliul local oraş Buziaş, în data de 12.04.2000, pe care a câştigat-o.

După câştigarea acestei licitaţii S.C. TIMGAZ S.A. a elaborat şi semnat contractul de concesiune, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care a constituit parte integrantă a documentaţiei depuse la A.N.R.G.N. pentru obţinerea pe de o parte a autorizaţiilor de funcţionare a distribuţiei gaze naturale din oraşul Buziaş, şi pe de altă parte a licenţelor de furnizare şi distribuţie a gazelor naturale în zona Buziaş.

Având în vedere că în prin metodologia de licenţiere în conformitate cu legislaţia actuală pe o zonă se licenţiază un singur distribuitor – furnizor de gaze, SC TIMGAZ SA nu are concurenţă pe domeniul său de activitate.

Durata maxima a concesiunii este de 49 ani conform Legii 219/1998 şi decurge de la data terminarii şi punerii in functiune a sistemului de distribuţie gaze.

In urma înfiinţării prin O.G. 41 / 2000 a Autorităţii Naturale de Reglementare în Domeniul Energiei ANRE şi respectând O.G. 60/2000 privind reglementarea activităţilor în sectorul gazelor naturale, S.C. ‘’TIMGAZ” S.A a solicitat autorizaţia de începere a înfiinţării distribuţiei de gaze naturale în localitatea Buziaş şi autorizaţia de funcţionare a distribuţiei de gaze naturale Buziaş, prin înaintarea în conformitate cu prevederile O.G.40 şi O.G.60/2000 mai sus menţionate a două dosare conţinând actele solicitate conform H.G. 784/2000 privind Regulamentul de acordare a autorizaţiilor şi licenţelor în domeniul gazelor naturale, autorizaţii şi licenţe care i-au fost acordate de către ANRE.

SC Timgaz SA deţine licenţele şi autorizaţiile necesare desfaşurării tuturor activităţilor conform reglementărilor legale ( H.G.784/2000, Decizia 1342/2004). S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş este o societate comercială pe acţiuni cu capital majoritar privat, având ca obiecte principale de activitate distribuţia şi furnizarea gazelor naturale şi prestarea de servicii – lucrări de instalaţii tehnico-sanitare, cu accent pe cele aferente domeniului gazelor naturale. Aria teritorială acoperită este formată din oraşul Buziaş şi comuna Sânmihaiul Român (aflate la distanţe de 30 km, respectiv 5 km faţă de municipiul

3

Timişoara). Societatea deţine licenţele şi autorizaţiile de funcţionare necesare desfăşurării tuturor activităţilor conform reglementărilor legale, iar resursele necesare bunei funcţionări sunt asigurate atât din punct de vedere al personalului (31 de angajaţi calificaţi corespunzător cerinţelor), cât şi din cel al dotării tehnico-materiale.

În cadrul distribuţiei de gaze naturale întreţinerea şi exploatarea reţelelor de distribuţie se face conform Normelor tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale din februarie 2004. SC TIMGAZ SA, in calitate de furnizor licentiat, asigura primirea reclamatiilor si rezolvarea acestora. Furnizorul de gaze naturale urmareste permanent nivelul de odorizare al gazelor naturale conform standardelor in vigoare. Societatea asigură permanenţa serviciului dispeceri prin dispecerul de serviciu care primeste sesizarea telefonica si trimite imediat echipa de interventie formata din 2 instalatori, pentru rezolvarea deficientelor. Dispecerul de serviciu indica telefonic masurile urgente ce trebuie luate de utilizator pentru preintampinarea unor accidente.

La executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale se utilizează numai echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee atestate/agrementate tehnic şi care nu prezintă defecte vizibile.

Lucrările executate de către SC Timgaz SA se fac doar pe baza proiectelor executate de către un instalator autorizat ANRGN.

Proiectarea lucrărilor în cadrul sistemului de alimentare cu gaze naturale este permisă doar după ce se obţine de la Primăria Buziaş certificatul de urbanism, iar executarea oricăror lucrări se face după ce se obţine autorizaţia de construire emisă tot de Primăria Buziaş, în conformitate cu legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

Din anul 2004 societatea funcţionează şi este organizată conform standardelor internaţionale în domeniul calităţii obţinând certificarea Sistemului de Management la Calităţii conform SR EN ISO 9001:2001 în cursul lunii decembrie 2004, precum şi a Sistemului de Management al Mediului în cursul anului 2006.

4

1. PREZENTARE GENERALĂ A S.C. TIMGAZ S.A. BUZIAŞ

1.1 ELEMENTE DE IDENTIFICARE A S.C. TIMGAZ S.A. BUZIAŞ

Societatea comercială Timgaz S.A. este persoană juridică română, având forma de societate comercială pe acţiuni, desfăşurându-şi activitatea în conformitate cu legile române în materie şi cu actul constitutiv.

S.C. TIMGAZ S.A. are sediul social în oraşul Buziaş, str. M. Eminescu, nr. 3, jud. Timiş, este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului la nr. J35/1147/1999, Cod de Înregistrare Fiscală 12519622.

S.C. TIMGAZ S.A. a fost constituită din următorii acţionari fondatori:- Societatea comercială „Condmag” SA Braşov, str. A Iancu, nr. 52, jud. Braşov, cod 500075, înmatriculată la O.R.C. Braşov sub nr. J08/35/1991, cod de înregistrare fiscală 1100008, persoană juridică română;- Consiliul Local al Oraşului Buziaş, cu sediul în oraşul Buziaş, str. Principală, nr. 16, jud. Timiş, cod. 305100, persoană juridică română;- Consiliul Judeţean Timiş, cu sediul în municipiul Timişoara, B-dul Revoluţiei, nr. 17, cod. 300034, persoană juridică română;- Consiliul Local al comunei Topolovăţu Mare, cu sediul în com. Topolovăţu Mare, str. Principală, nr. 321, jud. Timiş, cod. 1876, persoană juridică română;- Consiliul Local al comunei Racoviţa, cu sediul în com. Racoviţa, str. Principală, nr. 321, cod. 1831, persoană juridică română;- Societatea Comercială „Phoenix” SA Buziaş, cu sediul în oraşul Buziaş, str. Griviţei, nr. 2, jud. Timiş, cod. 305100, înmatriculată la O.R.C. Timiş, sub nr. J35/216/1991 şi cod de înregistrare fiscală 1849277, persoană juridică română.

1.2........................................................................................................................................................... SCURT ISTORIC

Schimbările din structura acţionariatului în perioada 2008-2011:

Tabelul 1.1.: Structura acţionariatului la S.C. TIMGAZ S.A.

Nr. crt. Denumire acţionar

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011Pondere

%Nr.

acţiuniPondere

%Nr.

acţiuniPondere

%Nr.

acţiuniPondere

%Nr.

acţiuni

1SC Condmag SA Braşov

94,172 32.251 94,802 36.551 95,6585 44.551 96,02227 48.811

2Consiliul Local Buziaş

3,662 1.254 3,252 1.254 2,6925 1.254 2,46690 1.254

3Consiliul Judeţean Timiş

1,927 660 1,712 660 1,4172 660 1,29837 660

4 SC Phoenix SA 0,193 66 0,192 74 0,1932 90 0,17705 90

5Consiliul local Topolovăţu Mare

0,017 6 0,016 6 0,0129 6 0,01180 6

6Consiliul local Racoviţa

0,029 10 0,026 10 0,0258 12 0,02361 12

TOTAL 100 34.547 100 38.555 100 46.573 100 50.833

Sursa:Prelucrare proprie

Capitalul social al S.C. TIMGAZ S.A. este divizat în acţiuni nominative, cu o valoare nominală de 50 lei fiecare, repartizate acţionarilor, şi a înregistrat în perioada anilor 2008-

5

2011 valorile prezentate în Tabelul 1.1. Din datele prezentate mai sus se observă că SC CONDMAG SA este acţionarul majoritar pe toată perioada analizată. Ponderea acţiunilor deţinute de SC CONDMAG SA Braşov în perioada analizată a înregistrat o creştere de la 94,172% la 96,0227%, faţă de ceilalţi acţionari care au înregistrat o scădere remarcabilă a ponderii acţiunilor deţinute. Tabelul 1.2.: Evoluţia şi structura capitalului social la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş

Nr. crt.

Denumire acţionarAport la capital (lei)

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

1 SC Condmag SA Braşov 1.627.350 1.827.550 2.227.550 2.440.550

2 Consiliul Local Buziaş 62.700 62.700 62.700 62.700

3 Consiliul Judeţean Timiş 33.000 33.000 33.000 33.000

4 SC Phoenix SA 3.300 3.700 4.500 4.500

5 Consiliul local Topolovăţu Mare 300 300 300 300

6 Consiliul local Racoviţa 500 500 600 600

TOTAL 1.727.350 1.927.750 2.328.650 2.541.650

Sursa: Prelucrare proprie

Modificările care au intervenit în dimensiunea capitalului sunt prezentate în Tabelul 1.2. Capitalul social în perioada analizată a înregistrat o creştere cu 200.400 lei în anul 2009 faţă de anul 2008, o creştere cu 400.900 lei în anul 2010 faţă de anul 2009 şi o creştere cu 213.000 lei în anul 2011 faţă de 2010, la sfârşitul anului 2011 fiind 2.541.650 lei.

Conducerea unei activităţi economice se exercită prin luarea unor decizii strategice, tactice şi curente, calitatea procesului decizional depinzând într-o măsură foarte mare de cantitate, calitatea şi oportunitatea informaţiilor de care dispune factorul de decizie.

O pondere foarte mare din informaţiile utilizate în procesul decizional sunt oferite de analiza economico-financiară. De calitatea analizei depinde în mod direct calitatea deciziei.1

Organul de conducere al societăţii care decide asupra activităţii acesteia şi asigură politica ei economică şi comercială este Adunarea Generală a Acţionarilor care poate fi ordinară sau extraordinară. Societatea este administrată de 5 administratori, persoane fizice, de cetăţenie română, aleşi de Adunarea Generală a societăţii care constituie Consiliul de Administraţie.

Conducerea operativă a societăţii este asigurată de 3 membrii, din care unul este director, altul este director economic iar altul inginer şef, salariaţi ai societăţii.

Gestiunea societăţii este controlată de 3 cenzori permanenţi, numiţi de către Adunarea Generală a Acţionarilor, potrivit legii.

Societatea organizează şi conduce contabilitatea în conformitate cu prevederile legale, întocmeşte bilanţul şi contul de profit şi pierdere, cu respectarea normelor metodologice elaborate de Ministrul Finanţelor.

Din analiza structurii organizatorice a S.C. TIMGAZ S.A. prezentată în Anexa 1. se desprind următoarele aspecte:- Organigrama reflectă fluxuri normale de subordonare, informaţiile circulând între compartimente- Există regulamente de organizare şi funcţionare în care se menţionează atribuţiile, competenţele şi răspunderile detaliate pe compartimente şi secţii, ale cadrelor de conducere

1 Melania Elena Miculeac- Analiză economico-financiară. Concepte teoretice, aplicaţii şi teste grilă, Editura Mirton, Timişoara, 2007, pag. 2

6

dar şi ale fiecărui post din compunerea compartimentelor.- Organizarea permite cadrelor de conducere şi de execuţie să cunoască exact atribuţiile şi rolul care le revin în desfăşurarea procesului de producţie.

7

1.3. OBIECTUL DE ACTIVITATE

Societatea are ca scop comercializarea şi distribuţia gazelor naturale din import şi intern prin efectuarea, cu respectarea legislaţiei române, de acte de comerţ corespunzător obiectului de activitate, precum şi extinderea consumului de gaze naturale la gospodării ale populaţiei.

Situaţia economică din România se reflectă în evoluţia S.C. TIMGAZ S.A. urmând a se comenta o serie de parametrii semnificativi, precum:

- evoluţia numărului de consumatori pe categorii prezentată în Tabelul 1.3. - evoluţia consumurilor de gaze naturale pe categorii de consumatori centralizate în

Tabelul1.4. - evoluţia preţurilor reglementate, aferente furnizării gazelor naturale prezentate în

Tabelul 1.5.

Tabelul 1.3.: Evoluţia numărului de consumatori pe categorii în perioada 2008 – 2011

Categoria de consumatori 2008 2009 2010 2011

B1 (0 mc - 2.400 mc) 831 861 996 1.158

B2 (2.400 mc - 12.400 mc) 121 140 83 61

B3 (12.400 mc - 124.000 mc) 17 23 21 20

B4 (124.000 mc - 1.240.000 mc) 5 4 3 4

B5 (1.240.000 mc - 12.400.000 mc) 0 1 1 0

TOTAL 974 1.029 1.104 1.243


Numărul total de consumatori a crescut de la 974 în 2008 la 1.029 în 2009, înregistrându-se o creştere de 5,65%, a crescut în anul 2010 faţă de 2009 de la 1.029 la 1.104, înregistrându-se o creştere de 7,29% şi a crescut în anul 2011 faţă de 2010 de la 1.104 la 1243 înregistrându-se o creştere de 12,59%.

Cea mai importantă ca pondere numerică şi ca impact social este categoria consumatorilor casnici (încadraţi la categoria B1 şi o parte la categoria B2) care utilizează gazele naturale exclusiv pentru nevoi casnice – gătit şi încălzit.

Evoluţia branşărilor categoriei de consumatori B1 a înregistrat o creştere de la 831 consumatori la începutul anului 2008 la 861 la 31decembrie 2009, la 996 la 31 decembrie 2010 şi la 1.158 la 31 decembrie 2011, pe când numărul de consumatori din categoria B2 a scăzut de la 121 în anul 2008 la 61 în anul 2011, înregistrându-se o scădere cu 49,59%, această categorie fiind reprezentată de consumatorii care utilizează gazele naturale în scopul încălzirii spaţiilor, producerii apei calde, pentru gătit în spitale, creşe, grădiniţe, servicii sociale, instituţii şi alte unităti de acest tip.

Din analiza numărului consumatorilor din categoria B3, B4 şi B5 se observă că evoluţia acestora în timp a înregistrat o stagnare, datorată numărului scăzut de consumatori din această categorie ( agenţi economici ) existenţi în oraşul Buziaş.

În perioada analizată vânzările de gaze naturale au înregistrat valori ridicate în sezonul rece, consumatorii din oraşul Buziaş folosind gazele naturale în principal pentru încălzire.

8

Tabelul 1.4.: Evoluţia vânzărilor de gaze naturale pe categorii de consumatori în perioada 2008-2011

Categoria de consumatori 2008 2009 2010 2011

B1 (0 mc - 2.400 mc) 766.046 681.819 727.276 871.408

B2 (2.400 mc - 12.400 mc) 429.662 354.846 245.872 234.179

B3 (12.400 mc - 124.000 mc) 612.510 757.775 706.632 788.279

B4 (124.000 mc - 1.240.000 mc) 2.113.285 366.577 407.423 690.123

B5 (1.240.000 mc - 12.400.000 mc) 0 1.273.067 1.238.393 0

TOTAL 3.922.177 3.434.226 3.325.596 2.583.989


Cantităţile totale de gaze naturale vândute prezentate în Tabelul 1.4. au scăzut de la 3.922.177 mc în 2008 la 3.434.226 mc în 2009, înregistrând o scădere cu 12,44%, a scăzut în 2010 de la 3.434.226 mc la 3.325.596 mc, înregistrând o scădere cu 3,16%, şi a scăzut în 2011 de la 3.325.596 mc la 2.583.989 mc, înregistrând o scădere cu 22,30%.

Vânzările de gaze naturale către consumatorii din categoria B1( casnici ) au înregistrat o scădere în anul 2009 de 11,00% faţă de anul 2008, a crescut cu 6,67% în anul 2010 faţă de anul 2009 şi o creştere cu 19,82% în 2011 faţă de anul 2010.

c) În perioada analizată preţurile reglementate, aferente furnizării gazelor naturale pentru consumatorii captivi au evoluat după cum se poate observa în Anexa2.

În perioada analizată în sectorul gazelor naturale au fost aplicate mai multe sisteme de tarifare, astfel :

-un sistem tarifar cu tarife de distribuţie unice la nivel naţional şi preţuri finale reglementate diferenţiate doar pe două categorii de consumatori, de asemenea unice la nivel naţional, practicate în perioada 01.01.2008 – 31.03.2008;

-sisteme tarifare cu o structură binomială, diferenţiate pe operator şi categorii de consumatori, aplicate în perioada 01.04.2008 – 10.06.2008;

-sisteme tarifare cu o structură de tip monom, volumetrice, diferenţiate pe operator şi categorii de consumatori, practicate începând cu 11.06.2009.

Având în vedere evoluţia indicatorilor prezentaţi se poate observa o creştere mare a numărului de consumatori, ponderea cea mai mare fiind deţinută de categoria consumatorilor casnici, care nu au capacitatea de a influenţa proporţional creşterea vânzărilor de gaze, consumul preponderent înregistrându-se în rândul consumatorilor din categoria agenţilor economici. Aplicarea sistemului de tarifare de tip monom corelată cu creşterea numărului de consumatori şi cu creşterea cantităţilor de gaze naturale vândute au determinat un impact pozitiv asupra situaţiei financiare a firmei în ultimi doi ani analizaţi comparativ cu anii precedenţi.

9

2. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI

2.1. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

2.1.1 ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR LA S.C. TIMGAZ S.A.

Activele firmei prezentate în Tabelul 2.1. sunt reprezentate de elementele bilanţiere de activ care sunt structurate astfel:

- active imobilizate- active circulante- conturi de regularizare şi asimilate

Activele imobilizate sunt bunuri de orice natură, mobile sau imobile, corporale sau necorporale, achiziţionate sau create de firmă, destinate să servească o perioadă îndelungată activitatea unităţii. Din punct de vedere financiar, activele imobilizate sunt elemente stabile, care se uzează şi se înlocuiesc lent şi a căror depreciere se reflectă prin intermediul tehnicilor de amortizare.2

Tabelul 2.1.: Structura activelor la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011 lei

Nr. Crt

Indicatori2008 2009 2010 2011

Conf. Contab

%Conf.

Contab%

Conf. Contab

%Conf.

Contab%

1Active imobilizate total din care:(2 la 4)

902.973 59,96 904.341 57,08 1.458.926 62,82 1.650.422 59,55

2 Imobilizări necorporale 2.266 0,25 12.154 1,34 286.614 19,65 272.886 16,53

3 Imobilizări corporale 900.707 99,75 892.187 98,66 1.172.312 80,35 1.377.536 83,47

4 Imobilizări financiare 0 0 0 0 0 0 0 0

5Active circulante total din care:(6 la 8)

563.993 37,45 599.566 37,84 784.190 33,77 1.031.478 37,22

6 Stocuri 60.274 10,69 102.777 17,14 130.497 16,64 207.138 20,08

7 Creanţe 330.290 58,56 385.989 64,38 419.772 53,53 548.176 53,14

8 Disponibilităţi 173.429 30,75 110.800 18,48 233.921 29,83 276.164 26,78

9Conturi de regularizare şi asimilate

39.063 2,59 80.545 5,08 79210 3,41 89.481 3,23

10 TOTAL ACTIV (1+5+9) 1.506.029 100 1.584.452 100 2.322.326 100 2.771.381 100


În structura activelor imobilizate se includ următoarele categorii de imobilizări:- imobilizări necorporale care se prezintă în: cheltuielile de constituire, cerecetare –

dezvoltare, concesiuni, programe informatice, etc.- imobilizări corporale, alcătuite din: terenuri şi mijloace fixe (clădiri, maşini, mobilier,

instalaţii tehnice)- imobilizări financiare formate din: titluri de participare, titluri imobilizate ale

activităţii de portofoliu, alte titluri şi creanţe imobilizate.


10

Activeimobilizat

e

2008

2009

2010

2011

0

500000

1000000

1500000

2000000

2008

2009

2010

2011

Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare care vor contribui direct sau indirect la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie căte firma. Din datele prezentate în tabelul nr.3.2 şi transpuse în figura nr.3.1 se observă că activele imobilizate au tendinţă de creştere de la 902.973 lei în anul 2008, la 904.341 lei în anul 2009, la 1.458.926 lei în anul 2010 şi la 1.650.422 lei în anul 2011. Specialiştii apreciază că firmele cu o pondere ridicată a imobilizărilor corporale operează mai dificil o conversie a activelor în disponibilităţi, dar activele imobilizate măsoară capacitatea firmei de a rezista în cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea bruscă a tehnicii sau a cerinţelor pieţei. Reducerea activelor imobilizate ca pondere în total activ din ultimul an de analiză semnifică o creştere a flexibilităţii firmei, a capacităţii ei de adaptare la schimbările conjucturale ale mediului economic.

Grafic 2.1.: Evoluţia activelor imobilizate la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011


Activele circulante sunt active necesare realizării ciclului de exploatare, supuse unei relaţii rapide şi se transformă în lichidităţi la intervale mai mici de un an.

Activele circulante sunt formate din:- stocuri reprezentate de: mărfuri, materii prime, materiale, piese de schimb, obiecte de

inventar.- creanţe alcătuite din drepturi băneşti potenţiale ale firmei pe termen scurt ce decurg

din relaţiile cu diverse persoane fizice sau juridice, realizabile la anumite termene, cu personalul, statul, asociaţii şi alţi debitori

- disponibilităţile sunt formate din soldurile conturilor: casa, disponibil în bancă şi alte conturi asimilate acestora.3

3 Marius Gust - Analiză economico- financiară, Editura Independenţa Economică, Piteşti, 2003, pag. 260

11

Activecirculante

20082009

20102011

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

2008

2009

2010

2011

Grafic 2.2.: Evoluţia activelor circulante la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011


Evoluţia activelor circulante în perioada 2008-2011 este reprezentată prin Graficul 2.2. Activele circulante sunt active ale firmei, care pot fi transformate în lichidităţi pe termen scurt. Activele circulante deţin în anul 2008 o pondere de 37,45% din total activ, mai mult de jumătate din acesta fiind formate din creanţe, înregistrează o creştere nesemnificativă de 0,39% ajungând în 2009 la 37,84%, în 2010 scade la 33,77% şi are o uşoară tendinţă de creştere în anul 2011 ajungând la 37,22%, situaţie generată de creşterea volumului de activitate şi de acordarea unor termene mai confortabile pentru clienţi.

2.1.2. ANALIZA STRUCTURII PASIVELOR LA S.C. TIMGAZ S.A.

Sursele financiare de acoperire a activelor firmei sunt reprezentate de elementele bilanţiere de pasiv care sunt structurate astfel: capitaluri proprii şi datorii. Schema simplificată a elementelor bilanţiere de pasiv ale S.C. TIMGAZ S.A. este prezentată în Tabelul 2.2.

Capitalul propriu se compune din capitalul social care reprezintă aportul acţionarilor în natură sau în numerar, primele legate de capital, fonduri de rezervă, rezultatul reportat care îmbracă forma profitului nerepartizat când rezultatul reportat este pozitiv sau a pierderilor neacoperite din exerciţiile anterioare când rezultatul este negativ şi rezultatul exerciţiului. 4

Tabelul 2.2.: Structura pasivelor la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-20114 Melania Elena Miculeac - Analiză economico-financiară. Concepte teoretice, aplicaţii şi teste grilă, Editura Mirton, Timişoara, 2007, pag. 23-24

12

20082009 2010

2011

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

2008

2009

2010

2011

lei

Nr. Crt

Indicatori2008 2009 2010 2011

Conf. Contab

%Conf.

Contab%

Conf. Contab

%Conf.

Contab%

1 Capital propriu (2+4+5) 1.236.554 82,11 1.339.011 84,51 1.799.403 77,48 A 78,94

2 Capital social 1.727.350 139,69 1.927.750 143,97 2.328.650 129,41 2.541.650 116,18

3 Rezerve 0 0 0 0 0 0 0 0

4 Rezultatul reportat -211.746 -17,12 -490.796 -36,65 -529.247 -32,72 -529.247 -24,19

5 Rezultatul exerciţiului -247.162 -22,57 -97.943 -7,31 59.492 3,31 175.232 8,01

6 Datorii - total (7 la 9): 269.475 17,89 245.441 15,49 522.923 22,52 583.746 21,06

7 Furnizori şi conturi asimilate 269.475 100 173.673 70,76 215.206 41,15 264.914 45,38

8 Clienţi creditori 0 0 0 0 0 0 0 0

9 Alte datorii 0 0 71.768 29,24 307.717 58,85 318.832 54,62

10 TOTAL PASIV (1+6) 1.506.029 100 1.584.452 100 2.322.326 100 2.771.382 100

Sursa: Prelucrare proprie La S.C. TIMGAZ S.A. capitalul propriu este prezentat prin Graficul 2.3. şi deţine în perioada analizată, valori ce se află între 77,48% şi 84,51% din total pasiv. Capitalul social a înregistrat creşteri în fiecare an al perioadei analizate, astfel a crescut de la 1.727.350 lei în 2008 la 1.927.750 lei în 2009 la 2.328.650 lei în 2010 şi la 2.541.650 lei în 2011.

Grafic 2.3.: Evoluţia capitalului propriu la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011


Rezultatul exerciţiului în perioada analizată s-a modificat în sensul scăderii pierderii în anul 2009 cu peste 60% faţă de anul 2008 şi în sensul creşterii profitului realizat în anul 2010 cu peste 190% faţă de anul precedent.

13

20082009

20102011

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2008

2009

2010

2011

Graficul 2.4.: Evoluţia datoriilor la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011Sursa: Prelucrare proprie

Evoluţia datoriilor în perioada analizată la S.C. TIMGAZ S.A. este prezentată conform Graficului 2.4.

Datoriile sunt surse de finanţare străine folosite de întreprindere o perioadă de timp rezultate din relaţiile acesteia cu furnizorii, băncile, statul, personalul. În perioada analizată datoriile au înregistrat o scădere de la 17,89% în 2008 la 15,49% în 2009, o crestere la 22,52% în 2010 şi o scădere la 21,06% din total pasiv în 2011. Valoarea ridicată a capitalului propriu care este mai mare decât 1/3 din total pasiv (când se obţine echilibrul financiar) şi ponderea scăzută a datoriilor au îmbunătăţit situaţia financiară din ultimii doi ani.

2.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

2.2.1. FONDUL DE RULMENT

Fondul de rulment este expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.5

Pentru a preîntâmpina apariţia unor dezechilibre, neconcordanţe între lichidităţi şi datorii, se impune constituirea unei marje, a unei rezerve cunoscute în teoria economică sub denumirea de fond de rulment (FR). Fondul de rulment permite aprecierea pe termen scurt a riscului de nerambursare a obligaţiilor, a riscului de faliment. În analiza fondului de rulment ca indicator al solvabilităţii şi echilibrului financiar trebuie să se ţină seama de gradul de lichiditate al activelor circulante, gradul de exigibilitate al datoriilor scadente într-o perioadă de timp mai mică de un an şi de nevoia de fond de rulment a firmei.

Fondul de rulment este definit ca partea capitalului permanent care acoperă valoarea activelor imobilizate nete şi finanţează şi activele circulante (FR = CP – A i) sau acea parte a activelor circulante finanţate din alte surse decât obligaţiile pe termen scurt (FR = Ac – OTS).

Între activele circulante ca lichidităţi potenţiale şi exigibilitatea potenţială pot exista


14

următoarele situaţii:- FR = 0 ⇒ AC = OTS sau CP = Ai; echilibru fragil- FR > 0 ⇒ AC > OTS sau CP > Ai; excedent de lichiditate- FR < 0 ⇒ AC < OTS sau CP < Ai; deficit de lichiditate

Fondul de rulment se modifică datorită modificării activelor şi pasivelor. Creşterea fondului de rulment se poate realiza prin creşterea resurselor stabile (capital

permanent) şi scăderea utilizărilor stabile (active stabile = active imobilizate).Resursele stabile sunt formate din: capitalul propriu la care se adaugă rezultatul

exerciţiului, rezervele de capital, resursele împrumutate stabile, alte fonduri proprii, scăzându-se dividendele.

Creşterea capitalului permanent se realizează prin:- sporirea rezultatului exerciţiului şi a rezervelor de capital- creşterea capitalului propriu ca aport al acţionarilor- creşterea provizioanelor- creşterea datoriilor financiare (creşterea capitalului împrumutat prin contactarea de

credite pe termen lung)- obţinerea de subvenţii, etc.

Stuctura fondului de rulment este reprezentată în Figura 2.1. unde s-a ţinutseama de următoarea formulă:

FR = CP – Ai = Ac – OTS (2.1)

Activele Pasivele Activele imobilizate (Ai)

Capital permanent (CP)

FRActivele circulante (Ac) Obligaţii pe termen scurt

Figura 2.1.: Structura fondului de rulment

Sursa: Prof. univ. dr.Marius DAN DALOTĂ – Analiză macroeconomică, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara 2003, pag. 50

În Tabelul 2.3. este prezentată metodologia de calcul a fondului de rulment şi indicatorii care au stat la baza acestor calcule.

Tabelul 2.3.: Determinarea fondului de rulment la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011

15

lei

INDICATORI 2008 2009 2010 2011

Active imobilizate (Ai) 902.973 904.341 1.458.926 1.650.422

Active circulante (Ac) 603.056 680.111 863.400 1.120.959

TOTAL ACTIV 1.506.029 1.584.452 2.322.326 2.771.381

Capitaluri permanente (CP) 1.236.554 1.339.011 1.799.403 2.187.635

Obligaţii pe termen scurt (OTS) 269.475 245.441 522.923 583.746

TOTAL PASIV 1.506.029 1.584.452 2.322.326 2.771.381Fond de rulment (FR= CP – Ai = Ac – OTS

333.581 434.670 340.477 537.213


În perioada 2008-2011 fondul de rulment a fost optim în sensul că a înregistrat peste 50% din activele circulante, firma dispunând de lichidităţi care i-au permis acoperirea datoriilor exigibile şi păstrarea unui surplus de lichidităţi. Creşterea fondului de rulment s-a realizat prin creşterea capitalului permanent din care cea mai mare parte a fost folosită pentru finanţarea activităţii curente, mai ales a celei aferente exploatării. Creşterea capitalului permanent s-a realizat prin majorarea capitalului propriu ca aport al acţionarilor.

2.2.2. FONDUL DE RULMENT FUNCŢIONAL, NEVOIA DE FOND DE RULMENT ŞI TREZORERIA NETĂ

Fondul de rulment funcţional, necesarul de fond de rulment şi relaţiile de trezorerie sunt elemente cu ajutorul cărora se pot sublinia problemele de echilibru financiar apărute ca urmare a desfăşurării ciclului de investiţii şi ale exploatării.

Fondul de rulment este un indicator mult utilizat în analiza financiară. El serveşte pentru a măsura condiţiile echilibrului financiar care rezultă din confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt şi exigibilitatea pasivelor pe termen scurt.

Fondul de rulment funcţional este destinat acoperirii unei părţi din nevoia de finanţare legată de ciclul de exploatare.

Fondul de rulment oferă informaţii cu privire la asigurarea unui anumit grad de autonomie sau de libertate în luarea deciziilor de investiţii privind dezvoltarea firmei.

Necesităţile de finanţare ale producţiei, respectiv ale ciclului de exploatare sunt acoperite, în cea mai mare parte, din surse temporare corespunzătoare ( datorii de exploatare: furnizori, creditori, etc). Diferenţa dintre necesităţile de finanţare ale ciclului de exploatare şi datoriile de exploatare este numită nevoia de fond de rulment.

Nevoia de fond de rulment = alocări ciclice – surse ciclice sau

1. stocuri +2. creanţe (exclusiv cele financiare) +3. active de regularizare4. ACTIVE DE EXPLOATARE ( 4 = 1+2+3)5. Datorii pe termen scurt +6. Pasive de regularizare 7. PASIVE DE EXPLOATARE ( 7 = 5+6)8. NEVOIA DE FOND DE RULMENT (8 = 4 - 7)

16

Dacă nevoia de fond de rulment este pozitivă, înseamnă că avem un surplus de nevoi temporare, în raport cu sursele temporare. Situaţia este normală dacă este rezultatul unei politici dee investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare. În caz contrar avem de a face cu un decalaj nefavorabil şi creanţelor şi exigibilitatea datoriilor de exploatare.

Dacă nevoia de fond de rulment este pozitivă înseamnă că avem un surplus de surse temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante. Este o situaţie favorabilă atunci când se datorează accelerării rotaţiei activelor circulante şi relaxării scadenţelor datoriilor.În caz contrar acesta se datorează întreruperii temporare în aprovizionarea şi reînnoirea stocurilor.

Mărimea necesarului de fond de rulment depinde de: mărimea stocurilor, structura exploatării, volumul de activitate, sezonalitatea activităţii, natura sectorului de activitate, valoarea creanţelor, durata ciclului de exploatare, organizarea gestiunii firmei, durata de rotaţie a activelor şi a pasivelor, etc.

Trezoreria reflectă imaginea disponibilităţilor apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor. Trezoreria netă reprezintă, în cadrul analizei patrimoniale a echilibrului financiar, diferenţa dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment şi exprimă poziţia globală a firmei asupra operaţiunilor sale financiare pe termen scurt.

Trezoreria = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulmentÎn timp componentele nevoii fondului de rulment sunt legate de activitatea curentă şi,

în special, de activitatea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operaţiuni financiare pe termen scurt realizate de firmă. În funcţie de raportul dintre cei doi termeni, care definesc trezoreria netă a firmei, se pot întâlni următoarele situaţii financiare:

a) trezoreria netă pozitivă arată faptul că firma efectuează plasamente financiare lichide, pentru că are excedente financiare pe termen scurt.

b) trezoreria netă negativă semnifică faptul că firma este dependentă de resursele sale financiare pe termen scurt, adică există o tensiune financiară asupra trezoreriei.

c) dacă trezoreria netă este 0 echilibrul trezoreriei este perfect asigurat, fără excedent, fără deficit

Ecuaţiile fundamentale pentru analiza trezoreriei în timp: variaţia resurselor stabile - variaţia valorilor imobilizate = variaţia fondului de

rulment(capital permanent) (active fixe nete) variaţia activelor curente - variaţia pasivelor curente = variaţia nevoii de

fond de rulment variaţia fondului de rulment - variaţia nevoii de fond de rulment = variaţia

trezorerieiPentru diagnosticul final trebuie urmărit modul în care trezorierul a avut în vedere următoarele:

- evitarea pierderilor, în zilele de decontare, la încasările şi plăţile prin bancă ale întreprinderii;

- creşterea operativităţii încasării creanţelor firmei, fără a afecta politica faţă de clienţi;- eşalonarea echilibrată şi degajată a scadenţelor, obligaţiilor de plată ale firmei;- obţinerea celui mai bun credit şi la cel mai mic cost real al acestuia;- optimizarea utilizării excedentului de trezorerie, prin cea mai bună plasare a

lichidităţilor, care să asigure rentabilitatea, siguranţa şi lichiditatea optimă. Metodologia aplicată de determinare a fondului de rulment funcţional, a nevoii de fond de rulment şi a trezoreriei este sintetizată în Tabelul 2.4..

17

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2008 2009 2010 2011

FOND DERULMENT FUNC?IONAL

NEVOIA DEFOND DERULMENT

TREZORERIA

Tabelul 2.4.: Determinarea fondului de rulment funcţional, a nevoii de fond de rulment şi a trezoreriei la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011

leiNr. crt

INDICATORI 2008 2009 2010 2011

1 Resurse aciclice stabile P 1.236.554 1.339.011 1.799.403 2.187.635

2 Active aciclice stabile A 902.973 904.341 1.458.926 1.650.422

3 FOND DE RULMENT FUNCŢIONAL (1-2) 333.581 434.670 340.477 537.213

4 Active ciclice A 429.627 569.311 629.479 844.795

5 Resurse ciclice P 269.475 245.441 522.923 583.746

6 NEVOIA DE FOND DE RULMENT (4-5) 160.152 323.870 106.556 261.049

7 TREZORERIA (3-6) A 173.429 110.800 233.921 276.164


Indicatorii fondului de rulment şi nevoia de fond de rulment, determinaţi după metodele de analiză financiară şi funcţională, înregistrează valori diferite datorită criteriilor diferenţiate care au stat la baza regrupării activelor şi pasivelor. Cu toate acestea trezoreria firmei nu este afectată. Aceasta datorită faptului că operaţiile de corecţie au avut ca efect modificarea fondului de rulment şi a nevoii de fond de rulment cu aceeaşi valoare.

Din Graficul 2.5. se observă că fondul de rulment funcţional mai mare decât nevoia de fond de rulment implică un sold pozitiv de trezorerie. Deci fondul de rulment este suficient pentru finanţarea nevoii de fond de rulment dar şi pentru asigurarea trezoreriei. Soldul pozitiv de trezorerie în perioada analizată este format din disponibilităţi. Creşterea trezoreriei din ultima perioadă analizată semnifică o majorare a capacităţii reale de finanţare a investiţiilor, o confirmare a sporirii valorii patrimoniale a firmei.

Graficul 2.5.: Evoluţia fondului de rulment funcţional, a nevoii de fond de rulment şi a trezoreriei la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011


În perioada 2008 – 2011 firma a dispus de suficiente resurse stabile fapt care i-a

18

permis acoperirea utilizărilor stabile, prin resursele stabile disponibile firma a acoperindu-şi nevoile stabile surplusul obţinut fiind constituit în trezorerie.

2.3. ANALIZA BONITAŢII FINANCIARE

Bonitatea financiara este o forma a încrederii pe care o prezintă o persoană juridică sau fizică în momentul solicitării unui credit, de asemenea este o situaţie economico-financiară a celui ce solicită credite, garanţia pe care o reprezintă un agent economic sau un cetăţean că va rambursa la scadenţă creditul solicitat. Bonitatea financiară se apreciază pe baza bilanţului contabil şi a indicatorilor cu care se exprimă calitatea activităţii economico-financiare, a indicatorilor datoriei interne sau/şi externe.

Elementele care configurează. în ansamblul lor, noţiunea de bonitate a unui agent economic, redau capacitatea acestuia de a-şi acoperi obligaţiile, asigurând în acelaşi timp fondurile necesare continuării activităţii şi realizării de profit.

După alte opinii, bonitatea reprezintă performanţa financiară a agentului economic care atestă încrederea pe care acesta o inspiră băncii în momentul solicitării unui credit, de a restitui la scadenţă creditele contractate împreună cu dobânzile şi comisioanele aferente.

Sub aspectul economico-financiar componentele bonităţii sunt: - solvabilitatea şi lichiditatea; acestea exprimă gradul în care capitalul social asigură

acoperirea creditelor pe termen mediu şi lung ca şi capacitatea pe care o are un agent economic de a acoperi, prin elementele patrimoniale active (disponibil, efecte de încasat, debitori pe termen scurt etc.), elementele de pasiv, respectiv obligaţiile contractuale de plată pe termen scurt.

- rentabilitatea arată eficienţa activităţii firmei în perioada dată, modul de realizare a procesului de producţie şi eficienţa economică a întregii activităţi.Acestor două elemente, care reprezintă esenţa noţiunii de bonitate, li se adaugă şi

factori adiacenţi dar nu lipsiţi de interes, cum ar fi: randamentul activelor, rata independenţei financiare, gradul de îndatorare.

Perioada de încasare precum şi corectitudinea, echitatea, receptivitatea şi promptitudinea partenerului, sunt elemente care completează în ansamblul lor imaginea bonităţii oricărui agent economic.

2.3.1. LICHIDITATEA

Lichiditatea întreprinderii este o formă a echilibrului financiar, fiind percepută în literature de specialitate în mai multe sensuri6:

– în sens foarte larg – capacitatea unor active de a fi transformate, la un moment dat, în bani;

– în sens larg – capacitatea pe care o are o întreprindere de a acoperi, prin elemente patrimoniale de mijloace circulante active, obligaţiile pe termen scurt, ca elemente de pasiv (lichiditatea patrimonială);

– în sens restrâns – capacitatea întreprinderii de a satisface prompt din disponibilităţi şi alte plasamente lichide, în maximum 10 – 20 zile, obligaţiile exigibile.

Tipuri de rate de lichiditate:- rata lichidităţii generale;- rata lichidităţii reduse;- rata lichidităţii curente;- rata lichidităţii imediate.

6 Alexandru Buglea – Analiză Economico – Financiară , Editura Mirton , Timişoara, 2009 , pag. 116

19

Rata lichidităţii generale (rlg) – capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt (de exploatare) din activele de exploatare.

rlg = (Ac / Pc) =(Stocuri+Creante+Ifts+Disponibilitati banesti)/ Datorii pe termen scurt

(2.2)

Rata lichidităţii reduse (rlr) – capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt din activele circulante care pot fi transformate relativ rapid în disponibilităţi.

rlr=(Ac-S)/Pc=(Ac-S)/ Datorii pe termen scurt (2.3)

Rata lichidităţii curente (rlc) – reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt din plasamente şi disponibilităţi.

rlc=( Investitii financiare pe termen scurt+ Disponibilitati banesti)/Pc (2.4)

Rata lichidităţii imediate (rli) caracterizează capacitatea întreprinderii de a rambursa prompt datoriile, ţinând cont de disponibilităţile existente.

rli= Disponibilitati/ Datorii pe termen scurt (2.5)

Utilizare în determinarea stării de insolvenţă (vădită)– Este cea mai apropiată de definiţia pe care Legea o dă stării de insolvenţă– Trebuie totuşi utilizată cu precauţie• Cazuri evidente de criză de lichiditate: analiză şi decizie facilă• Cazuri mai puţin evidente: potenţiale ajustări necesare faţă de valorile existente în

balanţă (decizia ia în considerare şi elemente suplimentare)• Flexibilitate necesară în interpretare (active lichide, disponibilităţi echivalente)Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in

bani. Asadar, trebuie sa existe un raport intre elementele de activ in sensul ca se poate stabili cat din valoarea activului se afla sub forma lichida in conturile de disponibilitati banesti si cat pot sa devina lichide imediat ( stocurile, creantele ).

Lichiditatea financiară este capacitatea pe care o are unitatea economică de a-şi îndeplini la termen cu resursele sale băneşti de care dispune, obligaţiile de plată. Ea reflectă raportul supraunitar dintre mijloacele de plată şi datoriile exigibile.

Se apreciează că activitatea este bună când coeficientul de lichiditate imediată este peste 100%, deoarece atunci arată cu cât încasările depăşesc plăţile, iar dacă este sub 100% evidenţiează o activitate nesatisfăcătoare deoarece încasările sunt sub nivelul plăţilor. La agenţii economici lipsa de lichiditate se manifestă prin plăţi restante faţă de furnizori, bugetul statului, bănci. Lichiditatea patrimonială este un alt indicator ce se determină ca raport între componentele patrimoniale active care se pot transforma în timp scurt în mijloace băneşti ( disponibilităţi in conturi la bănci şi în casă, titluri de credit, acţiuni, obligaţiuni, cambii, cantităţi de materiale, materii prime etc. ) şi elemente patrimoniale de pasiv de asemenea pe termen scurt ( credite bancare cu scadenţă pe termen scurt, furnizori, salarii, impozite ).

20

2.3.2. SOLVABILITATEA

Analiza solvabilităţii se face prin confruntarea lichidităţii activului cu exigibilitatea pasivului.

Echilibrul financiar se menţine dacă firma dispune de disponibilităţile necesare pentru achitarea datoriilor la termenele de scadenţă adică, firma să aibă capacitatea de a-şi acoperi din intrările potenţiale de fonduri pe termen scurt ieşirile de fonduri.

În vederea evaluării riscului de faliment se calculează ratele de solvabilitate ca raport între activele realizabile şi obligaţiile exigibile. Se pot calcula următoarele trei rate de solvabilitate:

a) Rata solvabilităţii generale sau globale (RSG) se calculează ca raport între activele circulante înregistrate ca lichidităţi potenţiale şi obligaţiile exigibile scadente sub 1 an.

Active circulanteRSG = (2.6) Obligaţii pe termen scurt

Rata solvabilităţii generale exprimă gradul de acoperire a obligaţiilor scadente sub 1 an de către activul circulant. O valoare supraunitară a acestei rate indică o situaţie favorabilă a firmei.

Rata solvabilităţii generale este echivalentă cu aşa zisa „rată a fondului de rulment” (RFR) calculată ca raport între capitalul permanent şi activul imobilizat:

Capital permanentRFR = (2.7) Activ imobilizat

O valoare supraunitară a acestei rate arată că activele circulante au fost finanţate, pe lângă obligaţiile pe termen scurt şi de capitalul permanent. Această rată este suficientă pentru aprecierea cu precizie a solvabilităţii pe termen scurt.

b) Rata solvabilităţii parţiale (RSP) se calculează după relaţia :

Active circulante - StocuriRSP = (2.8) Obligaţii pe termen scurt

Creanţe + Plasamente + Disponibilităţisau RSP = (2.9)

Obligaţii pe termen scurt

Rata solvabilităţii parţiale exclude stocurile din activele circulante, acestea conţinând elementul cel mai incert din punct de vedere al valorii şi lichidităţii sale. Această rată permite aprecierea capacităţii firmei de a-şi acoperi obligaţiile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi.

În teoria economică sunt păreri potrivit cărora o situaţie optimă în ceea ce priveşte solvabilitatea parţială este reprezentată de o rată cuprinsă între 0,8 şi 1.

d) Rata solvabilităţii imediate (RSI) exprimă capacitatea de plată imediată şi se

21

calculează cu ajutorul relaţiei:

Plasamente + DisponibilităţiRSI = (2.10) Obligaţii pe termen scurt

Această rată nu permite o interpretare precisă asupra solvabilităţii pe termen scurt. Analiza acestei rate trebuie privită cu multă prudenţă. O valoare a acestei rate nu reflectă o garanţie a solvabilităţii.

Menţinerea echilibrului financiar de către firmă se realizează dacă valoarea ratei solvabilităţii imediate este scăzută datorită reducerii încasărilor dar deţinerii de plasamente, creanţe, stocuri ce pot fi transformate în lichidităţi.

În Tabelul 2.5. este prezentată situaţia solvabilităţii la S.C. Timgaz S.A. Rata solvabilităţii generale în perioada 2008 – 2011 înregistrează valori supraunitare, ceea ce indică existenţa unor active circulante mai mari decât obligaţiile pe termen scurt şi, prin urmare, realizarea unei părţi din capitalul permanent pentru finanţarea exploatării. Valorile înregistrate de de rata solvabilităţii generale semnifică existenţa unui fond de rulment pozitiv şi de valoare ridicată. Această rată a înregistrat o creştere în anul 2009 faţă de 2008 activitatea firmei fiind în ascensiune. În anul 2010 şi 2011 rata solvabilităţii generale este mai scăzută în dinamică faţă de primii doi ani dar se afă în limita valorilor optime, datorită gradului ridicat de lichiditate al activelor circulante faţă de gradul de exigibilitate al obligaţiilor pe termen scurt, astfel în perioada analizată înregistrându-se o situaţie favorabilă a lichidităţii globale aceasta fiind cuprinsă între 2,44% şi 1,50%.

Tabelul 2.5.: Situaţia solvabilităţii la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011lei

Nr. crt.

Indicatori 2008 2009 2010 2011

1Rata solvabilităţii generale = Active circulante Obligaţii pe termen scurt

563993 = 2,09269475

599566 = 2,44245441

784190 = 1,50522923

1031478 = 1,77583746

2Rata fondului de rulment = Capital permanent Activ imobilizat

1236554 = 1,37902973

1339011 = 1,48904341

1799403 = 1,231458926

2187635 = 1,331650422

3Rata solvabilităţii parţiale =Active circulante – Stocuri Obligaţii pe termen scurt

503719 = 1,87269475

496789 = 2,02245441

653693 = 1,25522923

824340 = 1,41583746

4Rata solvabilităţii imediate =Plasamente + Disponibilităţi Obligaţii pe termen scurt

173429 = 0,64269475

110800 = 0,45245441

233921 = 0,45522923

276164 = 0,47583746

Sursa: Prelucrare proprieValorile supraunitare ale ratei fondului de rulment din perioada 2008 – 2011 semnifică

faptul că activele circulante au fost finanţate, pe lângă obligaţiile pe termen scurt, şi de capitalul permanent. În această perioadă echilibrul a fost menţinut datorită activelor circulante foarte lichide şi a datoriilor pe termen scurt puţin exigibile.

Situaţia favorabilă înregistrată la S.C. TIMGAZ S.A. în perioada analizată a fost influenţată de lichidităţile de care a dispus şi care i-au permis acoperirea datoriilor exigibile, cea mai mare parte a capitalului permanent fiind folosită pentru finanţarea activităţii curente, mai ales a celei aferente exploatării.

Solvabilitatea imediată, deşi înregistrează valori scăzute, echilibrul financiar al firmei

22

este favorabil datorită gradului ridicat de lichiditate a celorlalte active circulante care pot asigura în orice moment reglarea datoriilor, prin disponibilizarea lor.

2.4. ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR

2.4.1. ANALIZA GESTIUNII ACTIVELOR ŞI STOCURILOR

În sistemul ratelor de structură a activului cele mai semnificative ca valoare informativă sunt: rata imobilizărilor, rata stocului, rata creanţelor şi rata disponibilităţilor. Toate aceste rate de structură a activului reflectă preponderent aspecte privind poziţia financiară a firmei, apartenenţa sectorială şi natura activităţii.

- Rata activelor imobilizate (RAI) reprezintă ponderea activelor generatoare de beneficii viitoare ce servesc firma în permanenţă şi caracterizează gradul de investire a capitalului în firmă.

Rata activelor imobilizate se calculează după relaţia:

Active imobilizateRAI = x 100 (2.11) Activ total

Analiza în detaliu a acestei rate se face cu ajutorul a trei rate complementare: rata imobilizărilor necorporale, rata imobilizărilor corporale şi rata imobilizărilor financiare.7

Rata imobilizărilor necorporale (RIN) reprezintă preocuparea firmei pentru activitatea de cerecetare – dezvoltare, pentru asigurarea documentelor care să-i permită dezvoltarea şi desfăşurarea activităţilor de exploatare în condiţii superioare din punct de vedere tehnic.

Rata imobilizărilor corporale (RIC) exprimă mărimea capitalului investit de firmă sub formă de capital fix. Mărimea acestui indicator este determinată de natura activităţii şi măsoară capacitatea firmei de a rezista în cazul unei crize, de a se adapta la schimbările mediului economic.Rata imobilizărilor corporale se calculează după relaţia:

Imobilizări corporaleRIC = x 100 (2.12) Activ total

- Rata imobilizărilor financiare (RIF) măsoară intensitatea legăturilor şi relaţiilor financiare pe care firma le-a stabilit cu alte unităţi, gradul de integrare al firmelor. Această rată este dependentă de mărimea firmei, ea având valori mari la firmele de holding şi valori reduse în cazul firmelor mici. Rata imobilizărilor financiare se calculează după relaţia:

Imobilizări financiareRIF = x 100 (2.13) Activ total

Rata activelor circulante (RAC) reprezintă ponderea în total active a mijloacelor care pot fi

7 Gheorghiu Alexandru - Analiza economico - financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pag. 226-227

23

transformate în lichidităţi pe termen scurt şi se calculează după relaţia:

Active circulanteRAC = x 100 (2.14) Activ total

Pentru analiza acestei rate se folosesc trei rate auxiliare: rata stocurilor, rata creanţelor, rata disponibilităţilor băneşti.

- Rata stocurilor (RS) este diferită de la un sector de activitate la altul, înregistrând valori mai ridicate în sfera producţiei şi distribuţiei şi mai scăzut în sfera serviciilor.

Această rată se calculează după relaţia:

StocuriRS = x 100 sau (2.15) Active curente

StocuriRS = x 100 (2.16) Activ total

- Rata creanţelor (RC) reflectă ponderea creditelor comerciale în totalul activului şi se calculează cu ajutorul relaţiei:

Creanţe comercialeRC = x 100 (2.17) Activ total

Mărimea acestei rate este influenţată de natura relaţiilor cu partenerii externi, de termenele de plată pe care le acordă clienţilor şi are valori mari la firmele care au relaţii inter-întreprinderi şi valori mici la firmele care au relaţii cu consumatorii finali. Această rată este influenţată de politica de marketing a firmei şi de contractele pe care firma le încheie.

Rata disponibilităţilor băneşti (RD) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti în activul total al firmei şi se calculează după relaţia:

Disponibilităţi RD = x 100 (2.18) Activ total

Rata disponibilităţilor este influenţată de politica de investiţii de decontare.

Tabelul 2.6.: Situaţia ratelor de structură ale activului la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011

24

20082009

20102011

0

2000000

2008

2009

2010

2011

lei

Indicator 2008 2009 2010 2011

Activ total (AT) 1.506.029 1.584.452 2.322.326 2.771.381

Active imobilizate (Ai) 902.973 904.341 1.458.926 1.650.422

Imobilizări corporale (IC) 900.707 892.187 1.172.312 1.377.536

Active circulante (AC) 563.993 599.566 784.190 1.031.478

Stocuri (S) 60.274 102.777 130.497 207.138

Creanţe (C) 330.290 385.989 419.772 548.176

Disponibilităţi (D) 173.429 110.800 233.921 276.164

Rata activelor imobilizate RAI = Ai / AT 59,96% 57,08% 62,82% 59,55%

Rata imobilizărilor corporale RIC = IC / AT 59,81% 56,31% 50,48% 49,70%

Rata activelor circulante RAC = AC / AT 37,45% 37,84% 33,77% 37,22%

Rata stocurilor RS = S / AT 4,00% 6,49% 5,62% 7,47%

Rata creanţelor RC = C / AT 21,93% 24,36% 18,08% 19,78%

Rata disponibilităţilor RD = D / AT 11,52% 6,99% 10,07% 9,97%


Din analiza ratelor de structură ale activului prezentate în Tabelul 2.6., rata activelor imobilizate deţine un procent însemnat pe toată perioada analizată explicat de natura activităţii firmei. Rata activelor imobilizate a înregistrat o creştere de la 59,96% în 2008 la 62,82% în 2010 generată de o puternică dotare tehnică şi de atingerea obiectivelor propuse, prin executarea lucrărilor de extindere a reţelelor de distribuţie gaze naturale în oraşul Buziaş, după care în anul 2011 a înregistrat o scădere la 49,70%. Aceasta este confirmată şi de faptul că rata imobilizărilor corporale este foarte apropiată de cea a activelor imobilizate, ca urmare a preponderenţei acestui element în totalul imobilizărilor. Evoluţia imobilizărilor corporale este prezentată conform Graficului 2.6.

Graficului 2.6.: Evoluţia imoblizărilor corporale la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011

25

20082009

20102011

0

500000

2008

2009

2010

2011


Activele circulante au înregistrat în anul 2009 o uşoară tendinţă de creştere de la 37,45% în anul 2008 la 37,84% situaţie generată de creşterea volumului de activitate şi de acordarea unor termene mai confortabile clienţilor. Rata stocurilor a sporit la 7,47% în 2011 de la 4% în anul 2008 datorită creşterii volumului de activitate prin activitatea de construcţii instalaţii de utilizare gaze naturale şi a acordului de acces la sistemul de distribuţie a gazelor naturale (branşamentelor de gaze naturale).

Graficul 2.7.: Evoluţia disponibilităţilor la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011


Din analiza evoluţiei ratei disponibilităţilor se observă că în anul 2009 aceasta a scăzut datorită creşterii stocurilor şi a creanţelor. Creşterea volumului de activitate în perioada 2010-2011 a determinat creşterea încasărilor în numerar, aceasta fiind confirmată de creşterea disponibilităţilor. Evoluţia grafică a disponibilităţilor în perioada 2008-2011 este prezentată conform Graficului 2.7. .

2.4.2. ANALIZA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR

Creanţele sunt drepturi băneşti potenţiale ale firmei pe termen scurt ce decurg din releţiile cu diverse persoane fizice sau juridice generate de relaţiile comerciale cu clienţii sau necomerciale cu personalul, statul, asociaţii şi alţi deditori. Datoriile (obligaţiile) sunt surse de finanţare străine folosite de firmă o perioadă de timp, rezultate din relaţiile acesteia cu furnizorii, băncile, statul, personalul. În Tabelul 2.7. este prezentată situaţia raportului creanţe- obligaţii înregistrată la S.C. Timgaz S.A în perioada 2008-2011.

26

Corelaţia active circulante- obligaţii este favorabilă întrucât garantarea obligaţiilor sub un an este mai mult decât asigurată prin activele cu lichiditate sub un an, ceea ce înseamnă că o parte însemnată a acestor active este finanţată din surse cu caracter permanent, astfel încât riscul de neplată ( pentru firmă) sau de nerecuperare ( pentru creditori) este mic. Ponderea creanţelor în total obligaţii înregistrează valori situate peste limita de jos a intervalului de 0,8. Creanţele având un grad mare de lichiditate există posibilitatea plăţii operative a datoriilor pe seama încasărilor.

Tabelul 2.7.: Situaţia raportului creanţe – obligaţii la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2005-2008

leiNrCrt

Indicatori 2008 2009 2010 2011

1 Active circulare 563.993 599.566 784.190 1.031.478

2 Stocuri 60.274 102.777 130.497 207.138

3 Creanţe 330.290 385.989 419.772 548.176

4 Disponibilităţi 173.429 110.800 233.921 276.164

5 Datorii – total 269.475 245.441 522.923 583.746

6Active circulanteObligaţii pe termen scurt

2,09 2,44 1,50 1,77

7CreanţeObligaţii pe termen scurt

1,23 1,57 0,80 0,94


În comparaţie cu valorile de referinţă minime, se poate observa ca firma nu s-a confruntat cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata datoriilor devenite scadente rezultate din operaţiile curente.

Cu excepţia anului 2010 din perioada analizată, în care valorile ratelor de lichiditate tind către cele de referinţă, în ceilalţi anii firma are capacitatea de plată a datoriilor scadente sub 1 an.

De asemenea, firma nu a întâmpinat dificultăţi în onorarea datoriilor pe termen scurt din creanţe, fapt evidentiat de valorile raportului creanţe obligaţii, care este mai mare decât minima de 0,8.

Evoluţia ponderii activelor circulante în totalul datoriilor şi a ponderii creanţelor în totalul datoriilor în perioada analizată este similara, în sensul că pe toată perioada se înregistrează menţinerea la nivel optim a capacităţii de plata a datoriilor de exploatare.

Din punct de vedere al lichidităţii, firma este capabilă să facă faţă angajamentelor asumate faţă de terţi, fapt generat de capacitatea firmei de a-şi recupera la timp creanţele.

2.5. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A INTREPRINDERII

2.5.1. ANALIZA RATELOR DE PROFITABILITATE

Ratele de structură ale pasivului care oferă o imagine asupra politicii financiare a firmei prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiară a

27

acesteia sunt: rata stabilităţii financiare, rata autonomiei financiare şi rata de îndatorare.8

Rata stabilităţii financiare (RSF) reflectă informaţii cu privire la sursele permanente de finanţare a firmei şi se stabileşte cu ajutorul relaţiei:

Capital permanent RSF = (2.19) Pasiv total

Se mai poate calcula şi o rată a insecurităţii financiare(RIFS) care măsoară ponderea obligaţiilor pe termen scurt în total pasiv şi se calculează cu ajutorul relaţiei:

Obligaţii pe termen scurt RIFS = (2.20) Pasiv total

Rata autonomiei financiare (RAF) oferă informaţii cu privire la independenţa financiară a firmei, satisfăcătoare pentru echilibrul financiar fiind valorile mai mari sau egale decât 1/3. Această rată se calculează după relaţia :

Capital propriuRAF = (2.21) Pasiv total

Analiza în detaliu a autonomiei financiare cu privire la gradul de independenţă financiară a firmei şi a capacităţii firmei de a-şi acoperi obligaţiile pe termen lung din capitalurile proprii se face cu ajutorul relaţiilor:

Capital permanent RAFT = (2.22) Capital permanent

Capital propriuRAFT = (2.23) Obligaţii pe termen lung

Analiza acestei rate este foarte importantă pentru firmă deoarece îi dă posibilitatea de a decide în toată libertatea şi totodată de a găsi şi contracta împrumuturi.

Rata de îndatorare (RÎ) măsoară ponderea obligaţiilor în totalul pasivelor firmei şi se stabileşte cu ajutorul următorilor indicatori:

Obligaţii pe termen lung + obligaţii pe termen scurtRÎ = (2.24) Pasiv total

Gradul de îndatorare a firmei caracterizeză dependenţa financiară a firmei, gradul de risc al politicii sale financiare şi evidenţiază posibilitatea firmei de a primii credite.

8 Bătrâncea Maria, Bătrâncea Larisa Margareta- Analiza financiară a întreprinderii, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2005, pag, 169-170

28

Nivelul indicatorilor prezentaţi în tabelul nr.3.5 reflectă o situaţie financiară bună cu tendinţă de îmbunătăţire a unora şi de degradare a altora, fără să semnifice însă un risc evident pentru situaţia financiară.

S.C. TIMGAZ S.A. înregistrează o stabilitate financiară ridicată, dar care s-a degradat sensibil în timp (0,79 în anul 2008 faţă de 0,82 în anul 2005). Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent. În perioada 2005 – 2008 rata autonomiei financiare globale a fost peste limita minimă (1/3 din pasiv), ca urmare a majorării capitalului propriu. Rata de îndatorare a înregistrat în perioada analizată valori scăzute pe seama obligaţiilor pe termen scurt, influenţând pozitiv capacitatea de îndatorare a firmei, astfel firma asigurându-şi independenţa financiară.

Tabelul 2.8.: Situaţia ratelor de structură ale pasivului la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011

lei

Indicator 2008 2009 2010 2011

Cp (capital propriu) 1.236.555 1.339.011 1.799.403 2.187.635

OTL ( obligaţii pe termen lung) - - - -

OTS (obligaţii pe termen scurt) 269.475 245.441 522.923 583.746

P ( pasiv total) 1.506.029 1.584.452 2.322.326 2.771.381

CP= Cp + OTL (capital permanent) 1.236.555 1.339.011 1.799.403 2.187.635

O = OTS+OTL (obligaţii totale) 269.475 245.441 522.923 583.746

Rata stabilităţii financiare RSF = CP/P >2/3 0,82 0,84 0,77 0,79

Rata instabilităţii financiare RISF = OTS/P <1/3 0,18 0,15 0,23 0,21

Rata autonomiei globale RA = Cp/ P > 1/3 0,82 0,84 0,77 0,79

Rata autonomiei la termen RAT =Cp / CP > ½ 1 1 1 1

Rata de îndatorare Rî = (OTL + OTS) / P < 2/3 0,18 0,15 0,23 0,21


În concluzie, din analiza comparativă a ratelor de structură ale pasivului se observă că în perioada analizată situaţia financiară s-a îmbunătăţit continuu, firma înregistrând o puternică stabilitate şi autonomie financiară determinată de:

- valoarea ridicată a ratei stabilităţii financiare, pe seama ponderii mari a capitalului permanent în total pasiv, atingând valori optime ;

- creşterea capitalului propriu, care reprezintă mai mult de jumătate din totalul pasivelor firmei petoată perioada analizată;

- rata foarte ridicată a autonomiei financiare ca urmare a majorării capitalului propriu;- gradului scăzut de îndatorare (18%) astfel asigurându-se independenţa financiară.

2.5.2 ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

Ratele de rentabilitate reprezintă indicatori sintetici, prin care se apreciază sub formă relativă situaţia profitabilităţii sau a capacităţii întreprinderii de a produce profit. Ratele rentabilităţii sunt printre cei mai importanţi indicatori prin care se apreciază eficienţa generală a activităţii unei întreprinderi, deoarece reflectă rezultatele obţinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi desfacere.

29

Rata rentabilităţii, ca indicator de performanţă, poate avea mai multe forme de exprimare, în funcţie de modul de raportare a unui indicator de efecte sau rezultate obţinute (profitul, EBE sau alţi indicatori parţiali ai rentabilităţii) la un indicator de flux global al activităţii (cifra de afaceri, venituri din exploatare, valoarea adăugată) sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru obţinerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort).

Tabelul 2.9.: Situaţia ratelor de rentabilitate la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011

lei

NrCrt

Indicatori 2008 2009 2010 2011

1 Venituri din exploatare 818146 1532493 2670742 32051932 Cheltuieli de exploatare 1098390 1637966 2632347 30476533 Profit din exploatare -280244 -105473 38395 1575404 Profit net -279050 -97943 59492 1752325 Excedentul brut din exploatare -226069 -63167 127171 2382446 Capital propriu 1236554 1339011 1799403 21876357 Capital investit 1063125 1228211 1565482 19114718 Rata rentabilităţii economice

brute nominale = Excedentul brut din exploatare/ Capital investit

-21,26% 5,14% 8,12% 12,46%

9 Rata rentabilităţii costurilor = Profit din exploatare/ Cheltuieli de exploatare

-25,51% -6,44% 1,46% 5,17%

10 Rata rentabilităţii financiare = Profit net/ Capital propriu

22,57% 7,31% 3,31% 8,01%

11 Rata rentabilităţii economice nete nominale = Profit din exploatare/ Capital investit

-26,36% -8,59% 2,45% 8,24%

12 Rata rentabilităţii veniturilor = Profit din exploatare/ Venituri din exploatare

-34,25% -6,88% 1,44% 4,92%


Rata rentabilităţii economice evidenţiază eficienţa capitalurilor investite (proprii şi imprumutate) şi trebuie să fie superioară ratei inflaţiei. În termeni reali rata rentabilităţii economice trebuie sa remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie, respectiv rata medie a dobanzii la obligaţiunile emise de stat.

Rata rentabilităţii financiare măsoara randamentul capitalurilor proprii respectiv al plasamentului financiar. Această rată remunerează proprietarii prin acordarea de dividende.

În perioada analizată în Tabelul 2.9. toate ratele de rentabilitate calculate au avut tendinţă de creştere datorita creşterii mai mari a valori absolute a profitului net decât majorarea capitalurilor proprii şi a profitului din exploatare decât a cheltuielilor din exploatare şi a veniturilor din exploatare

2.6. ANALIZA RISCULUI

2.6.1. ANALIZA RISCULUI DE EXPLOATARE

30

Riscul economic exprimă volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare.Acest tip de risc depinde de următorii factori:- Variabilitatea cererii; la cererea produsului instabilă, riscul este mare.- Variabilitatea preţului de vânzare; firmele ce vând pe pieţe instabile prezintă risc accentuat.- Variabilitatea costului intrărilor; firmele ce se aprovizionează la costuri incerte sunt expuse riscului ridicat.- Capacitatea de a ajusta preţurile; capacitatea redusă de ajustare a preţului produsului la modificarea costului de producţie majorează riscul economic.- Ponderea cheltuielilor fixe în totalul cheltuielilor firmei; la cheltuieli fixe mari, riscul economic este mare.Modalităţi de apreciere a riscului economic:- Marja de securitateşsi intervalul de sigurantă – reflectă poziţia cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate.- Elasticitatea riscului rezultatului din exploatare la variţtiile vânzărilor – măsoara creşterea procentuală a riscului ca urmare a creşterii cu un procent a vânzărilor. Coeficientul de elasticitate γ, numit şi coeficientul levierului de exploatare, se calculează cu relaţia:

γ=∆ Re

Re

:∆ CACA (2.25)

unde:

∆Re = variaţia rezultatului exploatării ∆Re = variaţia cifrei de afaceri

Riscul de exploatare evaluează capacitatea societăţii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variaţia mediului în care işi desfăşoară activitatea.Aprecierea riscului de exploatare se realizează cu ajutorul pragului de rentabilitate. Pragul de rentabilitate al exploatării este redat in tabelul nr. 2.10.

Tabelul 2.10.: Situaţia pragului de rentabilitate la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011

31

lei

Nr Specificatie Simbol 2008 2009 2010 20111 Venituri din exploatare Ve 818146 1532493 2670742 32051932 Cheltuieli de exploatare Che 109839

01637966 2632347 3047653

3 Profit din exploatare Pe = Ve-Che -280244

-105473 38395 157540

4 Costuri variabile totale Cv 282260 517983 894699 1057714

5 Costuri fixe totale Cf 816130 1119983 1737648 19899396 Marja costurilor variabile Mcv=Ve-Cv 535886 1014510 1776043 21474797 Rata marjei costurilor

variabileRmcv=Mcv/Ve 0.655 0.662 0.665 0,670

8 Pragul de rentabilitate din exploatare

Vepr=Cf/rmcv 816785 1691817 2613005 2970058

9 Indicatorul de pozitie- absolut Ipoz=Ve-Vepr 1361 -159324 57737 235135- relativ Ipo%=Ipoz/Vepr 0,17% -9,42% 2,21% 7,92%

10 Momentul realizarii pragului de rentabilitate

Pm=(Vepr/Ve)*360 359,40 397,43 352,22 333,59

11 Coeficientul de elasticitate Ke=Ve/(Ve-Vepr) 601,13 -90,38 46,26 13,63

INTERPRETAREA VALORILOR INDICATORILOR

StareIndicatorulde pozitie

Momentul realizarii

pragului de rentabilitate

Coeficientul de

elasticitatemin max min max min max

Risc mare de exploatare 20% 304 2Risc mediu de exploatare 20% 100% 304 183 2 6Risc mic de exploatare 100% 183 6

Indicatorul de poziţie se gaseşte pe toată perioada analizată în zona:”Risc mare de exploatare” în apropierea limitei inferioare.

Pragul de rentabilitate de exploatare sau punctul mort operaţional este punctulîin care veniturile acoperă cheltuielile din exploatare. După acest prag activitatea de exploatare devine rentabilă.

Pragul de rentabilitate de exploatare la nivelul societăţii cunoaşte o evoluţie constantă reflectând menţinerea capacităţii de adaptare a rezultatului exploatării la condiţiile specifice în care societatea îşi desfăşoară activitatea. Nivelul său pe toată perioada analizată se încadrează în zona:”Risc mic de exploatare”.

Coeficientul de elasticitate înregistrează o scadere rămânând în zona:”Risc mic de exploatare”.

2.6.2. ANALIZA RISCULUI FINANCIAR

32

Riscul financiar reprezintă variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii, şi depinde de modul de finantare . Acest tip de risc se manifestă prin sensibilitatea rezultatului net la variaţiile rezultatului exploatarii si se estimează prin elasticitatea ε – coeficient de levier financiar.

ε = : (2.26)

Coeficientul de levier financiar exprimă modificarea procentuală a rezultatului net ca urmare a modificării cu un procent a rezultatului exploatarii.

Valorile coeficientului de levier financiar depind de structura financiara a întreprinderii:

- Risc financiar 0 – când rezultatul net atinge maximul.- Risc financiar maxim – când împrumuturile externe absorb rezultatul exploatarii.

Gradul de îndatorare al întraprinderii se analizează prin două rate:- Gradul de îndatorare pe termen lung – intr-o buna gestiune, gradul de indatorare >

datorii pe termen lung - Gradul de autonomie financiara – stabilit potrivit raportului “capital propriu / capital

împrumutat.Pentru a putea obtine credite, îintreprinderile sunt obligate să îndeplinească simultan

două reguli:

şi (2.27)

(2.28)

În privinţa rambursării împrumuturilor acordate, instituţiile financiare respectă urmatoarele reguli de baza:

şi (2.29)

(2.30)

În concluzie, capacitatea de împrumut a unei întreprinderi se stabileşte în funcţie de rata de îndatorare şi capacitatea de rambursare şi de garantare.

Pentru a preveni riscul financiar întreprinderile trebuie să-şi calculeze şi să-şi asigure un prag de rentabilitate, configurat ca un interval de încredere şi nu ca un reper valoric predeterminat. Amplitudinea acestui interval este determinată de nivelul incertitudinii în care evoluează întreprinderea în cauză. Când ea tinde spre zero, cu siguranţă va fi vorba de o rentabilitate punctuală şi nu un interval în care profitabilitatea se realizează cu probabilitate mulţumitoare. Iar, când incertitudinea este ridicată, intervalul de încredere are o dimensiune atât de mare, încât devine neutilizabil în procesul decizional.

2.6.3. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

33

Riscul de faliment constă în capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor scadente, ce rezultă din angajamentele anterioare contractuale, fie din operaţii curente a caror realizare condiţionează continuarea activităţii.

Analiza situaţiei financiare cunoaşte urmatoarele tipuri:- Analiza statică a riscului de faliment – pe baza bilanţului patrimonial. Principalele

instrumente pe care se bazeaza acest tip de analiză sunt: fondul de rulment patrimonial, ratele de lichiditate si rata autonomiei financiare.

- Fondul de rulment patrimonial – Diferenţa pozitivă între suma activelor pe termen scurt si cea a datoriilor pe termen scurt.

- Ratele de lichiditate – pot fi:

- rata lichiditaţii generale, ca raport între activele lichidabile în mai putin de un an şi datoriile exigibile în mai puţin de un an; - rata lichidităţii reduse, ca raport între activele lichidabile în mai putin de un an (fără stocuri) şi datoriile exigibile în mai puţin de un an. - rata lichidităţii imediate, ca raport intre titlurile de plasamen si disponibilitati pe de o parte si datoriile exigibile in mai putin de un an, pe de alta parte.

- Rata autonomiei financiare – un raport între datoriile financiare pe termen mediu şi lung şi capitalurile proprii. Aceasta rată trebuie să fie subunitară.

- Pe baza bilanţului functional – analiza funcţională a riscului de faliment ia în considerare fondul de rulment (FR), necesarul de fond de rulment (NFR), şi trezoreria netă (TN).

Fondul de rulment reprezintă diferenţa dintre resursele aciclice stabile si activele aciclice stabile.

Nevoia de fond de rulment reprezinta partea din activele ciclice ce trebuia finantate din resurse stabile.

- Aprecierea riscului de faliment pe baza relatiilor de trezorerie. Diferenţa dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment reprezintă soldul de trezorerie.

Echilibrul financiar este asigurat daca FRF > NFRDacă FRF < NFR, soldul trezoreriei este negativ, deci întreprinderea este nevoită să

apeleze la îimprumuturi pentru a acoperi parţial nevoia de resurse financiare.Dacă FRF = NFR, soldul trezoreriei e nul. Această egalitate se regaseşte pasager în

practică, fiind mai mult teoretica.- Analiza dinamică a riscului de faliment: Bilanţul funcţional nu permite analizarea evoluţiei

utilizărilor şi resurselor, recurgindu-se la tabloul de finantare. Acesta contribuie la: - Explicarea variaţiei patrimoniului în cursul exerciţiului; - Explicarea trecerii de la echilibrul iniţial la unul final; - Punerea în evidentă a fluxurilor de datorii si a rambursarii lor; - Evidenţierea autofinanţării; - Justificarea nivelului trezoreriei; - Explicarea strategiei de creşrere adoptata de întreprindere; - Fundamentarea gestiunii previzionale; - Aprecierea riscului financiar si de faliment. - Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor:

Cele mai cunoscute modele bazate pe această metoda sunt: - Modelul Altman: Z = 3,3x1+1,0x2+0,6x3+1,4x4+1,2x5, unde: - x1 – Rezultatul curent înaintea impozitării / Activ total

34

FRP = Active circulante – Datorii pe termen scurt (2.31)

- x2 – Cifra de afaceri / Activ total - x3 – Capitalizarea bursiera / împrumuturi - x4 – Profitul reinvestit / activ total - x5 – Activul circulant / activ total.

În Romania, la solicitări de credite, bancile evalueaza clasa de risc, care indica:- A – performanţe financiare ridicate- B – performanţe mulţumitoare- C – performanţe satisfăcătoare- D – performanţe scăzute- E – risc de incapacitate de plată.

Riscul de faliment reflectă posibilitatea de apariţie a incapacităţii de onorare a obligaţiilor scadente ale societaţii.

Pentru aprecierea riscului de faliment vom apela la funcţia “B” – Baileşteanu9.

Tabelul 2.10.: FUNCTIA “B” – BAILESTEANU la S.C. TIMGAZ S.A. Buziaş în perioada 2008-2011

lei

Nr. Indicatori Simbol 2008 2009 2010 2011

1 Active circulante Ac 563.993 599.566 784.190 1.031.478

2 Datorii pe termen scurt Dts 269.475 245.441 522.923 583.746

3 Profit net Pn -247.162 -97.943 59.492 175.232

4 Amortizare Cha 56.481 42.306 88.776 80.704

5 Rata credit scadenta RC 0 0 0 0

6 Dobanda credit scadenta Dob 0 0 0 0

7 Venituri totale Vt 819.340 1.540.191 2.692.037 3.223.790

8 Creante Cr 330.290 385.989 419.772 548.176

9 Cheltuieli totale Ct 1.098.390 1.638.134 2.632.545 3.048.558

10 G1 Ac/Dts 2,093 2,443 1,500 1,767

11 G2 (Pn+Cha)/(RC+Dob)

0 0 0 0

12 G3 Vt/Cr 2,481 3,990 6,413 5,881

13 G4 Pn/Ct -0,225 -0,060 0,023 0,057

14 B -1,106 -0,323 -0,339 -0,134

“B”=0,444*G1+0,909*G2+0,052*G3+3,333*G4-1,4147

INTERPRETAREA VALORILOR FUNCTIEI “B”Nr. Stare Limitele intervalului functiei “B”

Minim Maxim1 Faliment iminent 0,502 Zona limita 0,50 1,103 Zona intermediara 1,10 2,004 Zona favorabila 2,00

Valoarea funcţiei “B” este negativă şi se află în zona nefavorabilă privind riscul de faliment, deci după funcţia Băileşteanu societatea se afla într-o zona cu performanţe scăzute.CONCLUZII

Situaţia economică din România se resimte în evoluţia S.C. TIMGAZ S.A. printr-o

9 Băileşteanu Ghe. – Diagnostic, risc şi eficienţă în afaceri, Editura Mirton, Timişoara , 1997

35

serie de parametrii semnificativi, precum:- evoluţia numărului de consumatori pe categorii;- evoluţia consumurilor de gaze naturale pe categorii de consumatori;- evoluţia preţurilor reglementate, aferente furnizării gazelor naturale.

Având în vedere evoluţia indicatorilor prezentaţi se poate observa o creştere mare a numărului de consumatori, ponderea cea mai mare fiind deţinută de categoria consumatorilor casnici, care nu au capacitatea de a influenţa proporţional creşterea vânzărilor de gaze, consumul preponderent înregistrându-se în rândul consumatorilor din categoria agenţilor economici. Aplicarea sistemului de tarifare de tip monom corelată cu creşterea numărului de consumatori şi cu creşterea cantităţilor de gaze naturale vândute au determinat un impact pozitiv asupra situaţiei financiare a firmei în ultimi doi ani analizaţi comparativ cu anii precedenţi.

S.C. TIMGAZ S.A. în perioada analizată a avut ca obiective strategice executarea lucrărilor de extindere a reţelelor de distribuţie gaze naturale în oraşul Buziaş, punându-se accent pe exploatarea reţelei existente cât şi a dezvoltării acesteia conform angajamentului luat prin Contractul de concesiune. În acest sens la planificarea lucrărilor, pentru asigurarea unui flux de numerar necesar susţinerii lucrărilor, s-a ţinut seama de potenţialul de consum al viitorilor abonaţi.

Din datele prezentate se remarcă, în primul rând evoluţia sensibilă, de ordin cantitativ, a mărimii activului şi pasivului în perioada analizată. Dar, în procesul analizei, esenţiale sunt aspectele de ordin calitativ cu privire la structurile calitative de activ şi de pasiv şi evoluţia acestora în timp.

Situatia netă prezintă o creştere în timp, fapt ce semnifică o îmbogatire a societăţii (o creştere a capitalurilor proprii), această situaţie marchează atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, şi anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finanţat din aceste capitaluri. In toată perioada analizată se observă o creştere a situaţiei nete, acest lucru aratând o îmbogăţire a poziţiei financiare, fiind rezultatul unei gestiuni sănătoase a firmei.

Aprecierea acestor valori şi evoluţia lor în timp depind în principal de evoluţia numărului de consumatori de gaze naturale, de fluctuaţia preţului de achiziţie şi cel de vânzare a gazelor naturale, de cuantumul procentual al cantităţilor de gaze naturale din import, de exploatarea reţelei de distribuţie gaze naturale existente cât şi de dezvoltarea acesteia, care presupune investiţii importante în extinderea reţelelor existente.

Activele imobilizate au tendinţă de creştere, ele măsoară capacitatea firmei de a rezista în cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea bruscă a tehnicii sau a cerinţelor pieţei. Reducerea activelor imobilizate ca pondere în total activ din ultimul an de analiză semnifică o creştere a flexibilităţii firmei, a capacităţii ei de adaptare la schimbările conjucturale ale mediului economic.

Mai mult de jumătate din activele circulante sunt formate din creanţe, variaţia acestora fiind generată de creşterea volumului de activitate şi de acordarea unor termene mai confortabile pentru clienţi.

Valoarea ridicată a capitalului propriu care este mai mare decât 1/3 din total pasiv (când se obţine echilibrul financiar) şi ponderea scăzută a datoriilor au îmbunătăţit situaţia financiară din ultimii doi ani.

Din analiza ratelor de structură ale activului, rata activelor imobilizate deţine un procent însemnat pe toată perioada analizată explicat de natura activităţii firmei. Rata activelor imobilizate a înregistrat o creştere generată de o puternică dotare tehnică şi de atingerea obiectivelor propuse, prin executarea lucrărilor de extindere a reţelelor de distribuţie gaze naturale în oraşul Buziaş. Aceasta este confirmată şi de faptul că rata imobilizărilor corporale este foarte apropiată de cea a activelor imobilizate, ca urmare a preponderenţei

36

acestui element în totalul imobilizărilor.Rata stocurilor a sporit datorită creşterii volumului de activitate prin activitatea de

construcţii instalaţii de utilizare gaze naturale şi a acordului de acces la sistemul de distribuţie a gazelor naturale (branşamentelor de gaze naturale).

Creşterea volumului de activitate în perioada 2010-2011 a determinat creşterea încasărilor în numerar, aceasta fiind confirmată de creşterea disponibilităţilor.

Ratele de structură ale pasivului reflectă o situaţie financiară bună cu tendinţă de îmbunătăţire a unora şi de degradare a altora, fără să semnifice însă un risc evident pentru situaţia financiară.

Din analiza comparativă a ratelor de structură ale pasivului se observă că în perioada analizată situaţia financiară s-a îmbunătăţit continuu, firma înregistrând o puternică stabilitate şi autonomie financiară determinată de:

- valoarea ridicată a ratei stabilităţii financiare, pe seama ponderii mari a capitalului permanent în total pasiv, atingând valori optime ;

- creşterea capitalului propriu, care reprezintă mai mult de jumătate din totalul pasivelor firmei petoată perioada analizată;

- rata foarte ridicată a autonomiei financiare ca urmare a majorării capitalului propriu;- gradului scăzut de îndatorare (18%) astfel asigurându-se independenţa financiară.

În diagnosticarea activităţii economico – financiare a firmei, un loc important îl ocupă analiza echilibrului economico – financiar, respectiv a posibilităţii firmei de a-şi atinge obiectivele fixate în strategia sa de dezvoltare prin folosirea eficientă a resurselor de care dispune. Menţinerea echilibrului financiar este o condiţie obligatorie pentru orice agent economic şi se respectă prin îndeplinirea obiectivului de solvabilitate.

Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor scadente care rezultă din angajamente contractate anterior sau din operaţii curente condiţionate de continuarea activităţii.

În sistemul analizei financiare, analiza aptitudinii firmei de a fi solvabilă şi de a învinge riscul de faliment ocupă un loc important.

În studierea riscului de faliment se acordă atenţie noţiunilor de solvabilitate, lichiditatea activelor, exigibilitatea datoriilor şi diferitelor moduri de a cuantifica posibilităţile de rambursare. Solvabilitatea este condiţia financiară de supravieţuire, condiţia ce se impune firmei în mod curent deoarece neachitarea obligaţiilor generează dezechilibru în bunul mers al activităţii firmei.

În diagnosticarea riscului de faliment se folosesc informaţiile din bilanţ.Rata solvabilităţii generale în perioada 2008 – 2011 înregistrează valori supraunitare,

ceea ce indică existenţa unor active circulante mai mari decât obligaţiile pe termen scurt şi, prin urmare, realizarea unei părţi din capitalul permanent pentru finanţarea exploatării. Valorile înregistrate de de rata solvabilităţii generale semnifică existenţa unui fond de rulment pozitiv şi de valoare ridicată.

Valorile supraunitare ale ratei fondului de rulment din perioada 2008 – 2011 semnifică faptul că activele circulante au fost finanţate, pe lângă obligaţiile pe termen scurt, şi de capitalul permanent. În această perioadă echilibrul a fost menţinut datorită activelor circulante foarte lichide şi a datoriilor pe termen scurt puţin exigibile.

Situaţia favorabilă înregistrată la S.C. TIMGAZ S.A. în perioada analizată a fost influenţată de lichidităţile de care a dispus şi care i-au permis acoperirea datoriilor exigibile, cea mai mare parte a capitalului permanent fiind folosită pentru finanţarea activităţii curente, mai ales a celei aferente exploatării.

Solvabilitatea imediată, deşi înregistrează valori scăzute, echilibrul financiar al firmei este favorabil datorită gradului ridicat de lichiditate a celorlalte active circulante care pot asigura în orice moment reglarea datoriilor, prin disponibilizarea lor.

37

În perioada 2008-2011 fondul de rulment a fost optim în sensul că a înregistrat peste 50% din activele circulante, firma dispunând de lichidităţi care i-au permis acoperirea datoriilor exigibile şi păstrarea unui surplus de lichidităţi. Creşterea fondului de rulment s-a realizat prin creşterea capitalului permanent din care cea mai mare parte a fost folosită pentru finanţarea activităţii curente, mai ales a celei aferente exploatării. Creşterea capitalului permanent s-a realizat prin majorarea capitalului propriu ca aport al acţionarilor.

Indicatorii fondului de rulment şi nevoia de fond de rulment, determinaţi după metodele de analiză financiară şi funcţională, înregistrează valori diferite datorită criteriilor diferenţiate care au stat la baza regrupării activelor şi pasivelor. Cu toate acestea trezoreria firmei nu este afectată. Aceasta datorită faptului că operaţiile de corecţie au avut ca efect modificarea fondului de rulment şi a nevoii de fond de rulment cu aceeaşi valoare.

În perioada 2008 – 2011 firma a dispus de suficiente resurse stabile fapt care i-a permis acoperirea utilizărilor stabile, prin resursele stabile disponibile firma a acoperindu-şi nevoile stabile surplusul obţinut fiind constituit în trezorerie.

Corelaţia active circulante - obligaţii este favorabilă întrucât garantarea obligaţiilor sub un an este mai mult decât asigurată prin activele cu lichiditate sub un an, ceea ce înseamnă că o parte însemnată a acestor active este finanţată din surse cu caracter permanent, astfel încât riscul de neplată ( pentru firmă) sau de nerecuperare ( pentru creditori) este mic. Ponderea creanţelor în total obligaţii înregistrează valori situate peste limita de jos a intervalului de 0,8. Creanţele având un grad mare de lichiditate există posibilitatea plăţii operative a datoriilor pe seama încasărilor.

În comparaţie cu valorile de referinţă minime, se poate observa ca firma nu s-a confruntat cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata datoriilor devenite scadente rezultate din operaţiile curente.

De asemenea, firma nu a întâmpinat dificultăţi în onorarea datoriilor pe termen scurt din creanţe, fapt evidentiat de valorile raportului creanţe obligaţii, care este mai mare decât minima de 0,8.

Evoluţia ponderii activelor circulante în totalul datoriilor şi a ponderii creanţelor în totalul datoriilor în perioada analizată este similara, în sensul că pe toată perioada se înregistrează menţinerea la nivel optim a capacităţii de plata a datoriilor de exploatare.

Din punct de vedere al lichidităţii, firma este capabilă să facă faţă angajamentelor asumate faţă de terţi, fapt generat de capacitatea firmei de a-şi recupera la timp creanţele.

Pentru o mai bună desfăşurare a activităţii şi pentru obţinerea de rezultate satisfăcătoare trebuie îndeplinite o serie de condiţii, cum ar fi:

- un cadru legal adecvat care să promoveze investiţiile sectorului privat;- o schimbare de politică, care include:

stabilirea unor preţuri bazate pe principii de piaţă; stabilirea structurii tarifelor pe baza costurilor serviciilor pentru transportul,

înmagazinarea subterană, distribuţia şi furnizarea gazelor naturale; stabilirea unui sistem de impozitare stimulativ;

- crearea condiţiilor tehnice impuse de cadrul de reglementare şi de relaţiile contractuale pentru buna desfăşurare a activităţii din sectorul gazelor naturale.

În perioada analizată, obiectivele monitorizării de către autoritatea naţională în domeniu a pieţei interne a gazelor naturale în principal au fost următoarele:

- urmărirea şi controlul respectării de către titularii de licenţă din sectorul gazelor naturale a criteriilor şi metodelor de calcul a preţurilor şi tarifelor reglementate;

- asigurarea de către titularii de licenţă din sectorul gazelor naturale a securităţii, continuităţii şi echilibrului alimentării cu gaze naturale a consumatorilor;

- aplicarea unui tratament egal şi nedescriminatoriu tuturor consumatorilor de gaze naturale;

38

- promovarea şi asigurarea competiţiei pe piaţa internă a gazelor naturale;- asigurarea transparenţei preţurilor şi a tarifelor în sectorul gazelor naturale;- crearea bazei de date şi furnizarea de informaţii privind piaţa internă şi activitatea

de comerţ internaţional cu gaze naturale. Astfel, s-au luat măsuri de îmbunătăţire a activităţilor de distribuţie şi furnizare a gazelor naturale şi de acces la sistemul de distribuţie a gazelor naturale luate de către autoritatea de reglementare, în anii analizaţi, care au avut ca scop principal fundamentarea şi stabilirea:

- preţurilor reglementate din sectorul gazelor naturale :- tarifelor reglementate pentru serviciile de distribuţie a gazelor naturale prin sistemele

de distribuţie; - tarifelor reglementate pentru accesul la sistemul de distribuţie a gazelor naturale.

Preţurile finale reglementate, la care se realizează furnizarea reglementată a gazelor naturale, acoperă toate costurile implicate de asigurarea cu gaze naturale a consumatorului final, adică atât costurile aferente achiziţionării şi comercializării gazelor naturale ca marfă în sine, cât şi toate costurile aferente serviciilor de transport prin sistemul naţional de distribuţie, înmagazinare în depozite subterane şi distribuţie prin reţeaua locală, necesare ca acestea să ajungă de la furnizor la consumatorul final. Preţurile finale reglementate acoperă inclusiv costurile legate de menţinerea, la dispoziţia consumatorului, a unei conexiuni cu sistemul de distribuţie şi a unei capacităţi rezervate în sistemul respectiv. Prin aplicarea sistemului tarifar cu o structura de tip monom, S.C. Timgaz S.A. are posibilitatea de a-şi acoperi toate costurile activităţii de distribuţie şi furnizare gaze naturale şi de a obţine un profit rezonabil, făcând o diferenţiere corectă între tipurile de consumatori. Aplicarea sistemului de tarifare de tip monom corelată cu creşterea numărului de consumatori şi cu creşterea cantităţilor de gaze naturale vândute au determinat un impact pozitiv asupra situaţiei financiare a firmei în ultimi doi ani analizaţi comparativ cu anii precedenţi. S.C. Timgaz S.A, în calitate de furnizor de gaze naturale are obligaţia ca pentru consumatorii care au depăşit limita maximă a categoriei de consum în care a fost încadrat iniţial, să procedeze la recalcularea contravalorii gazelor naturale consumate de către aceştia în intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie al anului anterior. În vederea regularizării, furnizorul va avea în vedere nivelul preţului final reglementat în vigoare pentru fiecare interval din cursul anului anterior, aferent categoriei în care consumatorul captiv de gaze naturale ar fi trebuit încadrat, având în vedere consumul efectiv de gaze naturale înregistrat de acesta în intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie. Astfel la reîncadrarea dintr-o categorie cu consum mic într-o categorie cu consum mare, consumatorul final va beneficia de o regularizare în avantajul său, de la un preţ mare la un preţ mic. Dezavantajele reîncadrării pentru consumatorii finali, aşa cum este prevăzut în cadrul sistemului de tarifare, sunt :

- la reîncadrarea dintr-o categorie cu consum mare într-o categorie cu consum mic, consumatorul ca fi dezavantajat printr-o regularizare de la un preţ mic la un preţ mare ;

- consumatorii finali care au încheiat contract de furnizare reglementată ulterior datei de 1 ianuarie şi consumatorii al căror contract de furnizare reglementată a încetat anterior datei de 31decembrie nu vor fi reîncadraţi şi nu vor beneficia de regularizare.

În ceea ce priveşte consumatorii care şi-au exprimat eligibilitatea odată cu deschiderea integrală a pieţei de gaze naturale, aceştia au avantajul de a încheia contracte de furnizare

39

gaze naturale cu orice furnizor de gaze de pe piaţa liberă, astfel având posibilitatea de a negocia preţul final. Pentru S.C. Timgaz S.A. avantajele aplicării sistemului de tarifare monom sunt:

recuperarea integrală a costurilor prevăzute şi susţinute pentru stabilirea tarifelor şi preţurilor;

recuperarea investiţiilor prin rata reglementată a rentabilităţii; stimularea investiţiilor; obţinerea unui profit rezonabil; vânzări nelimitate de gaze naturale.

Dezavantajul acestui sistem de tarifare pentru S.C. Timgaz S.A. este faptul că recuperarea costurilor preluate direct în exerciţiul financiar în curs, va fi posibilă doar prin susţinerea acestor costuri în fundamentările pentru stabilirea preţurilor şi tarifelor ale anului următor.

Corelând cele prezentate mai sus, în condiţiile actuale de reglementare şi de piaţă, deşi societatea îşi desfăşoară activitatea într-un sistem reglementat, fiind grevată de anumite restricţii şi condiţii de funcţionare inerente unei activităţi care are un puternic impact social şi economic, concluzia care se impune este aceea că societatea analizată are un potenţial real de dezvoltare durabilă, bazată pe obţinerea unui profit satisfăcător pentru cerinţele sale.

BIBLIOGRAFIE:

Balteş Nicolae „Analiza situaţiei financiare a întreprinderii”

40

Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2003

Băileştianu Ghe. „Diagnostic, risc şi eficienţă în afaceri”

Editura Mirton, Timişoara , 1977

Bătrâncea Maria „Analiza financiară a întreprinderii”

Bătrâncea Larisa Margareta Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2005

Buglea Alexandru „Analiză financiară. Concepte şi studiu de caz”

Editura Mirton, Timişoara, 2005

„Analiză economico - financiară” Editura

Mirton, Timişoara, 2009

Cristea Horia „Determinarea situaţiei financiare a

Pirtea Marilen întreprinderii” , Editura Mirton , Timişoara ,

Enache Cosmin 2000

Dalotă Marius Dan „Analiză microeconomică, Teorie şi studiu de caz”

Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003

Duran Duran, Duran Vasile „Gestiune financiară a firmei- teorie şi practică”

Editura Eurostampa, Timişoara, 2001

Eros – Stark Lorat „Analiza situaţiei financiare a firmei. Elemente

Pantea Ioan Marius teoretice. Studiu de caz. ” Editura

Economică, Bucureşti, 2001

Gheorghiu Alexandru „Analiza economico- financiară la nivel microeconomic” Editura Economică , Bucureşti, 2004,

Gust Marius „Analiză economico- financiară” Editura

Independenţa Economică, Piteşti, 2003

Lala Popa Ion, „Analiza financiară a întreprinderii. Elemente

41

Miculeac Melania Elena teoretice. Aplicaţii rezolvate”


Lala Popa Ion, „Analiza economica ”

Miculeac Melania Elena Editura Mirton, Timişoara, 2007

Melania Elena Miculeac „Analiză economico-financiară. Concepte teoretice, aplicaţii şi teste grilă”, Editura Mirton, 2007

Niculescu Maria „Diagnostic global strategic”,

Editura Economică, Bucureşti, 2005

Pantea Ioan Marius „Analiza strategică- suport al deciziilor investiţionale”


Pirtea Marilen „Managementul trezoreriei întreprinderii” , Editura Mirton , Timişoara , 2003

Ştefea Petre „Analiza rezultatelor întreprinderii”


Vişan Dumitru, „Contabilitate financiară ” volumul I şi II

Burada Corneliu, Editura Independenţa Economică, Piteşti,

Burtescu Claudia 2006

*** DECIZIE nr.429 din 25 mai 2005 privind modificarea unor acte normative emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale

*** DECIZIE nr.1078 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Criteriilor şi metodelor pentru aprobarea preţurilor şi stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale

*** LEGEA GAZELOR nr.351 din 28 iulie 2004

Anexe: Anexa nr.1:

42

BILANŢla data de 31.12.2008

- Lei -

Denumirea indicatoruluiNr.

rd.

SOLD LA01.01.200

831.12.200

8A B 1 2

A. ACTIVE IMOBLIZATE

I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct.201+203+205+2071+208+233+234-280-290-2933)

01 2.1052.266

II. IMOBILIZĂRI CORPORALE(ct.211+212+213+214+223+224+231+232-281-291-2931)

02 802.000 900.707

III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct.261+263+265+267* - 296* ) 03 0 0

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 + 02 + 03) 04 804.105 902.973

B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI (ct.301+321+302+322+303+323+/-308+328+331+332+341+345+346+/-348+351+354+356+357+358+361+326+/-368+371+327+/-378+381+/-388-391-392-393-394-395-396-397-398+4091-4428)

05 56.508 60.274

II.CREANŢE (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un antrebuie prezentate separat pentru fiecare element.)(ct.267-296+4092+411+413+418+425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+447+4482+451+453+456+4582+461+473 -491-495-496+5187)

06 270.102 330.290

III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT(ct.501+505+506+508+5113+5114-591-595-596-598

07 37.075 39.063

IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5112+512+531+532+541+542) 08 170.289 173.429

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 + 06 + 07 + 08) 09 533.974 603.056

C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10 5.256 8.390

D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UNAN(ct.161+162+166+167+168+169+ 269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519)

11

9.511 9.475

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd.09 + 10 - 11 - 19)

12 529.719 601.971

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.04 + 12) 13 1.333.824 1.504.944

G. DATORII:SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN(ct.161+162+166+167+168169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453+455+456+4581+462+473+509+5186+519)

14 20.105 22.104

H. PROVIZIOANE (ct. 151) 15 0 0

I. VENITURI IN AVANS (rd. 17 + 18 + 21), din care : 16 1.245.456 1.312.912

43

Subvenţii pentru investiţii (ct. 475) 17 0 0

Venituri înregistrate în avans (ct. 472) 18 1.245.456 1.312.912

Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (ct. 472) 19 0 0

Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (ct. 472) 20 0 0

Fondul comercial negativ (ct.2075) 21 0 0

J. CAPITAL ŞI REZERVEI. CAPITAL (rd.23 + 24 + 25), din care: 22 1.101.254 1.236.554

- Capital subscris vărsat (ct. 1012) 23 1.101.254 1.236.554

- Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 24 0 0

- Patrimoniul regiei (ct. 1015) 25 0 0

II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 26 0 0

III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 27 1.489 2.485

IV. REZERVE (ct.106) 28 0 0

Acţiuni proprii (ct. 109) 29 0 0

Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 30 0 0

Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 31 0 0

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) SOLD C (ct.117) 32 0 0

SOLD D (ct. 117) 33 1.701.041 2.584.244

VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR SOLD C (ct. 121)

34 0 0

SOLD D (ct. 121)

35 911.763 10.134.141

Repartizarea profitului (ct. 129) 36CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 22+26+27+28-29+30-31+32-33+34-35-36)

371.102.743 1.239.039

Patrimoniul public (ct. 1016) 38 0 0

CAPITALURI - TOTAL (rd. 37+38) 39 1.102.743 1.239.039

Administrator, Întocmit,Numele şi prenumele: Numele şi prenumele: Badea Adriana Morutan Cristian Calitatea: Director economic

Anexa nr. 2:BILANŢ

la data de 31.12.2009

44

- Lei -


rd.

SOLD LA01.01.200

931.12.200

9A B 1 2



012.266 12.154


02 900.707 892.187

III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct.261+263+265+267 - 296 ) 03 0 0

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 + 02 + 03) 04 902.973 904.341

B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI (ct.301+321+302+322+303+323+/308+328+331+332+341+ 345+346+/-348+351+354+356+357+358+361+326+/-368+371+327+/-378+381+/-388-391-392-393-394-395-396-397-398+4091-4428)

05 60.274 102.777

II.CREANŢE (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un antrebuie prezentate separat pentru fiecare element.)(ct.267296+4092+411+413+418+425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+447+4482+451+453+456+4582+461+473 -491-495-496+5187)

06 330.290 385.989


07 39.063 80.545




D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN(ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+ 404+405+408+419+421+423+424+426+ 427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453 +455+456+457+4581+462+473+509+5186+519)

11

9.475 7.598


12 601.971 681.621


G. DATORII:SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN(ct.161+162+166+167+168169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453+455+456+4581+462+473+509+5186+519)

14 22.104 20.859







45






II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 26 0 0


IV. REZERVE (ct.106) 28 0




V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) SOLD C (ct. 117) 32 0 0

SOLD D (ct. 117) 33 2.584.244 2.875.845


34 0 0

SOLD D (ct. 121) 35 10.134.141 10.854.789

Repartizarea profitului (ct. 129) 36 0

CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 22+26+27+28-29+30-31+32-33+34-35-36)

371.239.039

1.342.112




Anexa nr. 3:BILANŢ

la data de 31.12.2010

46

- Lei -


rd.

SOLD LA01.01.201

031.12.201

0A B 1 2



0112.154 286.614


02 892.187 1.172.312

III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct.261+263+265+267 - 296 ) 03 0 0

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 + 02 + 03) 04 904.341 1.458.926

B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI(ct.301+321+302+322+303+323+/308+328+331+332+341 +345+346+/-348+351+354+356+357+358+361+326+/-368+371+327+/-378+381+/-388-391-392-393-394-395-396-397-398+4091-4428)

05 102.777 130.497

II.CREANŢE (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un antrebuie prezentate separat pentru fiecare element.)(ct.267-296+4092+411+413+418+425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+447+4482+451+453+456+4582+461+473 -491-495-496+5187)

06 385.989 419.772


07 80.545 79.210




D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN(ct.161+162+166+167+168-169+269+401 +403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519)

11

7.598 9.584


12 681.621 864.514


G. DATORII:SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN(ct.161+162+166+167+168169+269+401+403 +404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453+455+456+4581+462+473+509+5186+519)

14 20.859 21.758



Subvenţii pentru investiţii (ct. 475) 17 0


47



Fondul comercial negativ (ct.2075) 21 0





II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 26 0







SOLD D (ct. 117) 33 2.875.845 2.987.545


34 0 0

SOLD D (ct. 121) 35 10.854.789 11.011.045

Repartizarea profitului (ct. 129) 36 0 0


37 1.342.112 1.501.603




Anexa nr.4:BILANŢ

48

la data de 31.12.2011

- Lei -


rd.

SOLD LA

01.01.2011 31.12.2011

A B 1 2A. ACTIVE IMOBLIZATE


01286.614 272.886


02 1.172.312 1.377.536

III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct.261+263+265+267- 296 ) 03 0 0

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 + 02 + 03) 04 1.458.926 1.650.422

B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI (ct.301+321+302+322+303+323+/-308+328+331+332+341+345+346+/-348+351+354+356+357+358+361+326+/-368+371+327+/-378+381+/-388-391-392-393-394-395-396-397-398+4091-4428)

05 130.497 207.138

II.CREANŢE (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)(ct.267296+4092+411+413+418+425+4282+436+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+447+4482+451+453+456+4582+461+473 -491-495-496+5187)

06 419.772 548.176


07 79.210 89.481


ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 + 06 + 07 + 08) 09 863.400 1.120.959


D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN(ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519)

11

9.584 10.598


12 864.514 1.122.050


G. DATORII:SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UNAN(ct.161+162+166+167+168169+ 269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453+455+456+4581+462+473+509+5186+519)

14 21.758 22.856





49







- Patrimoniul regiei (ct. 1015) 25 0

II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 26 0







SOLD D (ct. 117) 33 2.987.545 3.215.891


34 0 0

SOLD D (ct. 121) 35 11.011.045 12.125.125

Repartizarea profitului (ct. 129) 36 0 0


37 1.501.603 2.194.177




50

analiza situaȚiei patrimoniale

Documents