Tema: Teorile sociologice privind familia

Tema: Psihologia familiei ca tiin . 1. Istoria dezvoltrii relaiilor conjugal-familiale2. Teorile sociologice privind familia Despre individualizare Teoria schimbului Teoria interaiunii simbolice Teoria dezvoltrii familiei Teoria conflictului

1. Istoria dezvoltrii relaiilor conjugal-familialen cadrul evoluiei istorice , privind structura familiei se disting cteva etape:Prima etap din antichitate pn la jumtatea sec. XIX. n aceast etap predomin familia monogam. Ea era considerat ca prototopul societii iar societatea ca o familie lrgit. Filosofii i istoricii (Rousseau, Kondorset, Hegel, Kant) deduceau relaiile sociale din familie, fcnd scheme teoretice n care nu era loc pentru analize comparativ istorce.A doua etap da la jumtatea sec. XIX pn la nceputul sec. XX. n aceast perioad de studiere a familiei sau ocupat antropologii i etnografii. Ei se bazau pe material empiric, acumulat n timpul cercetrilor i observrilor de pe teren a societilor primitive. Modele teoretice au fost nlocuite cu cele factologice. Au loc ntocmirea conceptual a socilogiei familiei pe prim plan fiind noiunile antropologice care i-au pstrat nsemntatea pn n prezent.

Pentru prima dat Iogon Iacob Bahofen (1815-1887) a dezminit schema teoretic a familiei cu lucrarea sa Dreptul matern 1861, i a pus nceputul studierii istoriei familiei i problemei matriarhatului.Aceat situaie poate fi rezolvat pe dou ci:1. Acapararea femeilor din alte grupuri (exogomia)2. Poliandria n cazul exogamiei i poliandriei femeia locuete cu rudele brbatului astfel este supus lui. Iar n cazul n care relaiile de rudenie se pot stabili numai dup mam, i face apariia dreptul matern.

2. Teorile sociologice privind familia

Istoria vie a umanitatii, sub dimensiunile sale biologica, psihologica, socioculturala, economica si politica apartine familiei, coexistentei barbatului si a femeii, a relatiilor dintre ei, a relatiilor cu copiii. Familia s-a dovedit a fi una din cele mai vechi si stabile forme de comunitate umana, cea care asigura perpetuarea speciei umane, evolutia si continuitatea vietii sociale, iar istoria evolutiei familiei nu este altceva decat istoria dezvoltarii si modificarii rolurilor conjugale.Familiile din societatile contemporane, au suferit in ultimele decenii transformari profunde. Schimbarile care au intervenit in interiorul ei sunt atat de importante, incat si termenul de familie a devenit tot mai ambiguu, el tinzand sa acopere astazi realitati diferite de cele caracteristice generatiilor precedente. Familia este cea mai fidela posesoare a traditiilor si a valorilor nationale. Ea este una din cele mai conservatoare (in sensul bun al cuvantului) segmente ale societatii. Contrar acestei idei, familia a devenit tot mai sensibila la toate transformarile petrecute in societate

Familia celula de baz a societii, constituit din so, soie i descendenii siFamilia, casatoria si rudenia au constituit un camp de investigatie privilegiat pentru antropologia culturala si sociala, cercetarea in acest domeniu aducand o contributie importanta la dezvoltarea teoriei si aparatului conceptual al acestei mai "tinere" discipline din campul stiintelor socio-umane. Spre deosebire de sociologie, care se focalizeaza mai mult asupra familiei si mai putin asupra rudeniei, in antropologia culturala si sociala familia, constituirea si consacrarea acesteia prin rituri special instituite - casatoria si sistemele de rudenie sunt aproape de nedisociat.Asupra acestei distinctii dintre sociologie si antropologie in abordarea familiei, sa retinem deocamdata explicatia pe care o aduce C.C. Harris in prefata lucrarii sale despre relatiile de rudenie: "Cand am fost invitat sa contribue cu un volum despre relatiile de inrudire (...), prima mea reactie ca sociolog al familei, a fost sa sugerez ca un antropolog ar fi cel mai potrivit pentru redactarea unui asemenea volum. Acest raspuns este relevant pentru relatia istorica dintre disciplinele sociologiei si antropologiei. Studiul inrudirii este o activitate nobila, aflata in centrul disciplinei antropologice, unde ocupa o pozitie corespunzatoare studiului stratificarii din sociologie. Sociologia nu studiaza relatiile de rudenie, ci "familia". In timp ce studiile asupra familiei au dobandit, recent, o noua dimensiune datorita gandirii feministe si interesului aratat de "noua dreapta" problemelor familiei, ele raman o activitate relativ modesta in cadrul sociologiei iar efectul afirmarii lor actuale a fost diminuarea interesului privitor la familie ca grup inrudit si deplasarea atentiei asupra relatiilor de gen, adica asupra relatiilor conjugale, in cadrul caminului.

In comparatie cu familia de tip traditional, cea moderna a suferit pierderi similare si in ceea ce priveste alte functii familiale decat cea economica sau culturala. De exemplu, asigurarea protectiei membrilor si asumarea responsabilitatii juridice colective pentru comportamentul legal sau ilegal al acestora, cu alte cuvinte functia etico-juridica a familiei a fost, de asemenea, cedata instantelor extrafamiliale.

Pe de alta parte, responsabilitatea familiala colectiva a fost inlocuita cu responsabilitatea individuala. Familia nu mai raspunde pentru crimele comise de un membru al sau; pe de alta parte, recompensele sociale pentru o conduita adecvata revin tot individului, reflectandu-se doar indirect asupra familiei. Functia de protectie a familiei, complementara celei de asigurare a unei normativitati specifice, a fost, de asemenea, asumata de stat si de alte agentii nefamiliale sau suprafamiliale

Despre individualizareSlabirea fortei integratoare a familiei se accentueaza pe masura ce trecem de la un mediu traditional spre unul modern. Acest lucru duce la pierderea controlului exercitat de familie si a puterii de reglementare a comportamentului membrilor sai si a condus la declinul interactiunii directe si al activitatilor colective ale membrilor. In cadrul distributiei clasice a autoritatii famiiale, interesele si functiile familiei ocupa intotdeauna primul loc in importanta, cele ale individului ramanand pe locul secund.Membrii familiei interacioneaz perpetuu ntre ei, dar prin intermediul imaginilor, al percepiilor reciproce, al felului n care se definesc unul pe altul. Viaa de familie este rezultatul acestei mereu construite-reconstruite realiti simbolice. Suntem astfel, de fapt, n paradigma interacionalismului simbolic, cu varianta lui mai elaborat, etnometodologia .Diferenta fata de aceasta din urm - n abordarea pe care o discutm este accentul pus pe principiul metodologic de a nregistra n stadiul familiei reprezentrile despre propria familie a tuturor membrilor ei i de a vedea n ce msur sunt visuale imaginle individuale.

Teoria schimbului i are originea n utilitarismul filosofic i psihologic, care pune acentul pe interesul propiu. Cel mai cunoscut teoretican al schimbului n sociologia familiei este Ivan Nye.Esena acestei teorii este pus n eviden de urmtoarea afirmaie: autorii aflai ntr-o anumit situaie vor alege compotramnetul care le permite s-i maximizeze profilul. Conceptele cheie sunt rsplata i costul, profilul, nivelul de comparaie, raionalitate, schimb, surse generale valutare de rsplat.

Teoria interaiunii simbolice. Interacionismul simbolic a fost in spirat de progmatismul filosofic care i-a inclus ideile ntr-un cadru darwinist. George Herbert Mead a susinut punctul de vedere conform cruia oamenii se sprigin pe simboluri mprit pentru a se adopta la mediu. Indivizii i stabilesc scopuri variate n funcie de modul n care se autodefinesc i i definesc propria situaie. Teoreticienii acestui model consider c dac dorim s nelegem ce fac oamenii trebuie s studiem sensurile pe care acestuia i le atribuie lor, situaiei n care se afl i aciunea lor. Conceptele cheie sunt sine (ca reprezentare simbolic a persoanei construit n interaciune cu alii), socializare, rol, definirea situaiei.

Teoria dezvoltrii familiei - este singurul model creat special pentru studiu familiei, i nu neaprat pentru scopuri sociologice extinse. Ideea c familia are un ciclu de via analog cu cel al individului este destul de veche, dar a fost prezentat n sociologie de abia n 1930. O dezvolatre a teoriei a avut loc dup al doilea rzboi mondila, n special prin lucrarea lui Hill i Rogers.Ipoteza cea mai important a acestei teorii este ca familia ntradevr se dezvolt, adic trec prin stadii distincte, evideniate de variaiile din structura familiei i funcionarea acesteia. Teoreticienii modelului consider c exist nivele de analiz diferite indivizi, relaii, grupurile, adunrile de grupuri i instrucii - toate aceste fiind legate de familie. Ei afirm c familia este un grup semi permeabil, deschis la influenele din afar.

Teoria conflictului a fost aplicat n sociologia familiei de ctre Engels i Simmel. Teoria pornete de la premisa c aceasta este normal n cadrul grupului, dar i ntre gruprile sociale, pentru lipsa resurselor face ca interesul unei peroane sau al unui grup s se ciocneasc cu al altora. Conflictul depinde de structura grupului (mrimea i compoziia) precum i de resurse, care ncurajeaz fie competiia fie cooperarea. Alturi de structur, conceptele cheie sunt conflict, resurse, negocierei consens.Violena n familie este o arie cert pentru un cadru conflictual, dei teorii diferite ofer explicaii diverse.Teoriile structurale ale conflictului n tradiia lui Simmel se centreaz pe mrimea i compoziia grupului. Astfel diadile, n cazul mariajului sunt diferite de grupurile mai mari din cauz c exclud coaliia.Casatoria experienta maturizarii a personalitatii

De ce studiem casatoria si fmilia ?Cum le definim? Raspunsul la aceste intrebari ne este necesar pentru a intelege mai clar rRelatiile dintre sexe, pentru ca majoritatea din noi, cea mai mare parte a vietii se desfasoara in cadrul unei structuri familiala sau de model familial recunoscute sub numele de casatorie.Daca am incerca sa definim familia am fi probabil influientati de tipul de structura familiala in care am trait sau traim.Relatiile dintre un barbat si o femeie, in cadrul si in afara casatoriei, casi relatiile dintre parinti si copii sunt insa mult mai complexe.este posibil ca fiecare din noi sa fi traversat variate tipuri ale relatiei barbat- femeie.Putem fi casatoriti, divortati, vaduvi, celibatari, putem trai alaturi de cineva, impreuna cu cineva sau printre relatiile cuiva. Este posibil sa ne confruntam cu diverse probleme de viata de familie, sa avem o anumita experienta personala---------ea ne determina anumite perceptii asupra casatoriei si familiei, influ