SEMINAR - Pedagogie (IP.TMC)

Lect.dr. Roxana Ghiaţău

1. Dicţionar introductiv: educaţie, formare, îndoctrinare, dresaj, pedagogie, pedagogia este ştiinţă sau artă? Comparați știinţele exacte şi ştiinţele socio-umane.

Constantin Cucoş Pedagogie Polirom1996Elena Joiţa Pedagogia, ştiinta integrativă a educaţiei Polirom 1999 Sorin Cristea Dicţionar de pedagogieIoan Jinga şi Elena Istrate Manual de pedagogie Ed ALL 2001

2. Problematica lumii contemporane şi „Noile educaţii”. Alvin Toffler Șocul viitorului Ed. Politică

Alvin Toffler Al treilea val Alvin Toffler Puterea în mișcareAdrian Neculau,Th. Cozma (coord.) Psihopedagogia pentru definitivat şi grad didactic II Spiru Haret 1995C-tin Moise , Th.Cozma Reconstrucţie pedagogică Spiru Haret 1995Mariana Momanu Introducere în teoria educaţiei Polirom 2002George Văideanu Educaţia la frontiera dintre milenii Ed.Politica 1982 Constantin Cucoş Pedagogie Polirom1996

3. Structura acțiunii educaționale (schița pe tablă, explicații). Profesia didactică - exigenţe, condiţii, încotro?

Ioan Nicola Tratat de pedagogie şcolară, Aramis, Buc. 2000 Roxana Ghiațău, Etica profesiei didactice Ed. Univ. Cuza, 2013 Statutul personalului didactic, legea educatiei nationale

Philippe Perrenoud, L'enseignement n'est plus ce qu'il était !  Philippe Perrenoud, Dix non dits ou la face cachée du métier d’enseignant

4. Figuri reprezentative în istoria pedagogiei. Antichitatea- Socrate, Platon, Aristotel. Pedagogia creștină, Evul mediu, pedagogia clasică (Comenius, Rousseau, Herbart, Pestalozzi) Etc. – alegeți și alți autori, curențe, școli

Constantin Cucoș Istoria pedagogiei, PoliromIon Albulescu , Doctrine pedagogice şi instituţii educativewww.dascali.ro/category/istoria-pedagogiei/Stanciu, Ion Gh., O istorie a pedagogiei universale şi româneşti, E.D.P., Bucureşti, 1977

5. Educatia intelectuală - noi abordări: Inteligenţa emoţională (Daniel Goleman); Teoria inteligențelor multiple (Howard Gardner); Dezvoltarea creativității ca obiectiv al educației intelectuale (exerciţii, exemple)Howard Gardner , Mintea umana Ed. Sigma.Howard Gardner, Mintea disciplinată Ed. Sigma.

Florin Frumos, Didactica. Fundamente şi dezvoltări cognitiviste, Polirom 2007Teresa Amabile, Creativitatea ca mod de viaţă. Ed. Ştiinţă şi tehnică 1997M.Dincă, Teste de creativitate Paideia 2001T.Engelmann, Daţi copiilor voştri o inteligenţă superioară, CEDC, 1992M.Roco, Creativitate şi inteligenţă emoţională Polirom.

6. Valorile educaţionale şi educaţia morală (clasificarea și descrierea valorilor, anchete despre valori).

Aristotel, Etica nicomahică, ed. IRI – descrieti succint valorile Gheorghe Bunescu Şcoala şi valorile morale EDP1998 (pag. 86-101)- f. importantDumitru Salade Dimensiunile educaţiei EDP1996 Andrei Cosmovici şi Luminiţa Iacob Psihologie şcolară Polirom 1997- pag.37.. Marin Călin Teoria educaţiei EDP 1996Nicolae Râmbu Filosofia valorilor EDP 1997E. Stănciulescu Sociologia educaţiei familiale Polirom 1998C-tin Cucoş Pedagogie şi axiologie EDP 1996

7. Morala în spaţiul şcolii; codurile de etică din educaţie. Pedepse, recompense în spaţiul şcolii

Eirick Prairat, Penser la sanction fe.ens-lyon.fr/publications/edition-electronique/revue-francaise-de-pedagogie/INRP_RF127_9.pdf Alfie Kohn Parenting neconditionat, interviu acordat lui Cătălin Stefănescu- noi perspective asupra pedepselor și recompenselor

Alfie Kohn Stop saying good job etc Emil Stan Despre pedepse şi recompense în educaţie Institutul European Emil Stan Profesorul între autoritate şi putere Institutul European Vezi pe uaic.ro codul etic al Universităţii Cuza Iaşi Roxana Ghiațău, Etica profesiei didactice Ed. Univ. Cuza, 2013 Mihaela Miroiu, Liviu Cutaş vezi schiţă cod etică universitară pe edu.ro E. Stănciulescu Sociologia educaţiei familiale Polirom 1998

8. Educaţia religioasă: concept, tradiţii, obiective, strategii, dileme (obligativitate sau nu a studiului religiei etc; curriculum interconfesional- monoconfesional. Laicitatea; studiu de caz: vălul islamic în școli (la voile islamique). Major Religions of the WorldStudiul Religiei în şcolile publice din statele membre ale Uniunii Europenehttp://www.ziarullumina.ro/religia-scoala/studiul-religiei-corijeaza-lipsa-transmiterii-valorilor-religioase-unele-familiihttp://fr.wikipedia.org/wiki/Enseignement_du_fait_religieux

Constantin Cucoş Pedagogie Polirom1996Constantin Cucoş Educaţia religoasă Polirom Mariana Momanu Introducere în teoria educaţiei Polirom 2002Sfantul-Ioan-Gura-de-Aur-Parinti-Copii-Si-Cresterea-Lor

9. Operaţionalizarea obiectivelor – explicații, exemple. Importanța taxonomiilor în operaționalizare Gilbert şi Vivienne deLandsheere Definirea obiectivelor educaţionale EDP Bucureşti 1979 Liliana Stan , Adina Andrei Ghidul tânărului profesor Jinga şi Istrate Manual de pedagogie Constantin Moise Concepte didactice fundamentale Ed.Ankarom Benjamin Bloom cognitive taxonomy internet 10. Documentele curriculare (planul de învăţământ, programa şi manualul) şi importanţa lor în activitatea profesorului; Interdisciplinaritatea; transdiciplinaritatea; Transpoziția didacticăCarmen Creţu Teoria curriculuimului Ed.Univ AL.I Cuza 1999 Mihai Stanciu Reforma conţinuturilor învăţământului Polirom Curriculum Naţional - planuri şi programe Constantin Cucoş Pedagogie Polirom1996

11.Curriculumul la decizia şcolii (construcţie şi implementare: Titlul opţionalului, Tipul opţionalului, Propunător, Clasa, Durata, Nr de ore pe săptămînă, Instituţia, Argument, Obiective de referinţă, Activităţi de învăţare, Lista de conţinuturi, Modalităţi de evaluare, Bibliografie) Constantin Cucoş Pedagogie Polirom1996

Ghiduri metodologice Ed. Aramis 2000 Carmen Creţu Teoria curriculuimului Ed.Univ AL.I Cuza 1999 Mihai Stanciu Reforma conţinuturilor învăţământului Curriculum Naţional - planuri şi programe

12. Pedagogie comparată. Sistemele de învățământ din alte țări; Cele mai performante sisteme educative din Europa (vezi Finlanda) și din lume. Clasamentele PISA, TIMSS, PIRLS.

Pentru a obţine punctaj maxim la seminar trebuie să îndepliniţi toate criteriile de mai jos: sintetizarea informaţiei (scheme, postere ), acordarea de explicaţii personale, exemple, implicarea obligatorie colegilor a colegilor prin exerciţii şi întrebări.

Seminarul inseamnă maxim 5 puncte din nota finală (prezenţă- 1 punct, susţinerea temei- 2 puncte, portofoliu - 2 puncte).

Doar studenţii care vor întruni cerinţele de calitate vor obţine 5 puncte.

Din temele de mai jos realizaţi patru la alegere, cu o excepţie: tema numărul trei este obligatorie! Aduceţi portofoliul în ultimele două seminarii, nu mai tîrziu! Este de dorit ca portofoliul să fie scris de mână.

Tematică exhaustivă portofoliu

1. Realizaţi un model de implementare a unei noi educaţii în cadrul şcolii, urmând paşii: cine? unde ? cînd? cum? (iniţiator, participanţi, locul desfăşurării, obiective, activităţi, materiale utilizate).

2. Din cărţile citite de dvs, alegeţi un citat sau o situaţie reprezentativă pentru pedagogie şi realizaţi un scurt eseu. Daţi-i un titlu şi precizaţi bibliografia utilizată

3. Construiţi obiectivele operaţionale pentru cinci lecţii de specialitate la alegere (minim 3 obiective pentru fiecare).

4. Elaboraţi un plan de învăţământ pentru o şcoală ideală, restructurănd parametrii existenţi (arii curriculare, obiecte de învăţământ, număr de ore) Alegeţi dvs profilul, nivelul etc. Daţi dovadă de creativitate. 6. Alcătuiţi o programă de disciplină opţională respectând criteriile: Titlul opţionalului, Tipul opţionalului, Propunător, Clasa, Durata, Nr de ore pe săptămînă, Instituţia, Argument, Obiective de referinţă, Activităţi de învăţare, Lista de conţinuturi, Modalităţi de evaluare, Bibliografie

7. Daţi exemple de aplicare a teoriei inteligenţelor multiple în predarea disciplinelor de specialitate (tema, clasa, situaţia, tipul de inteligenţă implicat). Minim 5 exemple.

8. Realizaţi un comentariu critic al unui manual sau programe ( 2 pagini).

9.Concepeţi un cod etic personal care să fie potrivit profesiei didactice. Dacă aţi fi profesor, ce norme etice aţi respecta cu prioritate? (minim 10 articole)

Atenţie! Examenul scris de la final va cântări 5 puncte din nota finală. Portofoliul final trebuie să aibă minimum 8 pagini.

METODE PENTRU ORGANIZAREA SEMINARULUI

Bileţele cu citate

Termeni de trei ori definiţi 1.Unde i-aţi mai întâlnit? 2. Daţi exemple. 3.Ce credeţi că înseamnă în contextul de azi?

Jurnalul dublu – tabel în care în partea stângă elevii scriu impresiile lor despre subiect, iar în partea dreaptă vor preciza dacă ideile lor se leagă de concepte de bază, lecturi întâlnite etc. Exemplu pentru partea dreaptă a tabelului : Ideea mea se leagă de cea a autorului x pentru că...

Jurnalul în trei părţi Descrieţi Analizaţi Aplicaţi

STRATEGII PENTRU ETAPA FAZA DE EVOCARE

Organizatorii verbali- prezentare verbală scurtă a materialului, însoţită de scheme, grafice etc.

Întrebări focalizatoare

Gândiţi /Lucraţi în perechi / Comunicaţi

1Răspuns individual la o întrebare

2Comunicare reciprocă a răspunsurilor în perechi

3Definitivarea răspunsului în perechi

4Citirea răspunsului pentru întregul grup, comentarii

brainstorming în perechi

1.scrierea tuturor informaţiilor pe care le ştim despre un subiect

2.compararea lor cu informaţiile unui coleg

ciorchinele

modalitate grafică de redare esenţializată a relaţiilor dintre concepte

scriere liberă

elevilor li se cere să scrie tot ce le vine în minte referitor la un subiect

termeni în avans

profesorul prezintă un set de termeni ,cerându-le elevilor să se gândească cum ar putea fi ei utilizaţi în lecţie

STRATEGII PENTRU FAZA DE REALIZARE A SENSULUI

Organizatorii grafici- mijloace vizuale de organizare a ideilor, cum ar fi schemele cauză- efect, tabelele cronologice, ciorchinele, diagramele arbore sau Venn

Predarea reciprocă

A lua rolul profesorului într-un grup, pentru predarea unui concept. Colegii au rolul de a pune cât mai multe întrebări (ei fiind „elevii”).Apoi rolurile se inversează.

Ştiu /Vreau să ştiu/ Am învăţat

Tabel cu trei rubrici 1.ce se ştie despre subiect 2. formulare de întrebări ,analiza lor 3. elaborarea răspunsurilor

toată lecţia se poate desfăşura în jurul tabelului

Lectura în perechi/ rezumatul în perechi

Elevii citesc un text în perechi

1.un elev citeşte o porţiune din text cu voce tare sau în gând apoi rezumă ce a citit

2.perechea îi pune întrebări referitor la ce a citit,la care vor încerca amândoi să răspundă

3.inversarea rolurilor

alte tipuri de jurnale

alegeţi 3 idei cu care nu sunteţi de acord

scrieţi trei întrebări despre text

găsiţi o prezumţie ascunsă în cele afirmate de autor

mozaicul

- formare de grupuri de 4-5 elevi numite grupuri casă (se numără de la 1 la 5 astfel încât fiecare elev să aibă un număr de la 1 la 5)

- profesorul împarte textul de studiat într-un număr de părţi egal cu numărul grupurilor

- constituirea grupurilor de experţi, respectiv toţi elevii cu nr.1 formează un grup, cu nr 2 alt grup etc fiecare grup astfel stabilit studiază o parte de text după criteriile formulate de profesor;

- elevii revin în grupurile casă şi predau conţinuturile în care sunt experţi celorlalţi, care pot pune întrebări suplimentare;

SINELG Sistemul interactiv de notare şi eficientizare a lecturii şi gândirii

Pe parcurgerea unui text, elevii vor nota pe margine:

* informaţii cunoscute

informaţii necunoscute

informaţii contradictorie

? informaţii despre care ar dori mai multe detalii, care cer documentare

STRATEGII PENTRU FAZA DE REFLECŢIE

Reţeaua de discuţii

1. profesorul adresează o întrebare binară, ce presupune răspunsuri atât de „da” cît şi de „nu”.

2.elevii în perechi găsesc cît mai multe motive pentru da si nu

3. alipirea perechii de o alta şi discutarea problemei

4. formularea unei concluzii, care să împace toate problemele.

Linia valorică-- pe o linie imaginar trasată, dezbatere

Ciorchinele

- Se scrie un cuvânt sau o sintagmă în mijlocul tablei. Acesta e cuvântul nucleu.

- Scrieţi cât mai multe cuvinte legate de cuvântul nucleu, după regulile brainstormingului.

- Legaţi aceste cuvinte între ele trasând săgeţi.

Turul galeriei

Elevii în grupuri de 3,4 rezolvă o sarcină care permite mai multe perspective de abordare.

Produsele activităţii elevilor (scheme, diagrame, ciorchine)sunt notate pe o coală mare de hârtie, realizându-se un poster. Posterele se expun pe pereţii clasei, realizându-se o expoziţieLa semnalul profesorului grupurile trec pe rând pe la fiecare poster şi îl comentează.După ce se încheie turul galeriei fiecare grup îşi examinează propriul poster şi discută observaţiile realizate de colegi.

Grupuri de discuţii critice

Abordarea unui text cu scepticism

Cubul

Tratarea unei teme respectând instrucţiunile de pe feţele cubului (individual sau colectiv)

Descrie!Compară!Asociază!Aplică!Analizează!Argumentează pro sau contra!