pultatele finale ale alegerilor prezidenţiale din RusiaRezultatele o fic ia le a le

i jpuliii tur de scru tin în |];g6rile prezidenţiale din L , sînt următoarele: voturi L istrate: 108.494.533;

valabile: 74.514.119;

voturi anulate: 1.072.119; •prezenţa la vot: 69,8%; Boris EIţîn-35,28%; Ghenadi Ziuganov

, - 32,04%; AÎeksandr Lebed - . 14,52%; G rigori Iavlinsk i --

7,34%; Vladimir Jirinovski

5,7%; Sviatoslav Fiodorov -0,92%; Mihail Gorbaciov -0,51%; Martin Şakum - 0,37%; Iuri Vlasov - 0,20%; Vladimir Brinţalov - 0,16%; împotriva, tuturor candidaţilor - 2,96%..

( u peco am: ) vînzărlle de benzină au crescut de Irel ori. Anunţata creştere a preţurilor la benzină şi motorină

au readus în actualitate un fenomen arhicunoscut în astfel de situaţii: cozile. Situaţia este însă specifică întregii ţări.

Directorul PECO Cluj, dl Mircea Corpadea, ne-a declarat, ieri, că vînzările de benzină au crescut în ultimele zile de cca trei ori. Ieri era asigurată benzina

la cefe cinci staţii PECO, unde s-au adus 200 tone de benzină, cantitate care, spera dl. director, va fi suficientă pînă astă-seară. Atît benzina cît şi motorina se comercializează la PECO la vechile preţuri. La societate nu se primise, luni, nici o notificare în legătură cu preţurile noi. Probabil că în şedinţa de guvern de astăzi se va slabili creşterea de preţuri, (m .s .)

) jtrii-cultură-ediicaţie/5 I Omul societatca/6 I fublicitale/7-11 I fyort/12-13 -\lcmomh/14 I [miment/15 | l'ltima oră/l 6 -

ANUL VII NR. 1702 ISSN 1220-3203

MARTI 25 iunie 1996

16 PAGINI 300 Lei

Astăzi vremea va fi uşor instabilă. Cerul temporar noros. Vor cădea averse locale de ploaie însoţite şi de descărcări electrice cu dosebire la munte. Vînt slab. Temperaturile maxime vo iji cuprinse între 22° şi 26° C'; (Metv servici Constanja Nagyi)

In pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii valabila pentra 25 iunia

te ce este saraca Iara?ION GOIA

S ituaţia confuză de după 22 decembrie 1989 a creat, la nivel central - dar şi la cel al judeţelor şi localităţilor - o atmosferă de haos aproape total, în care, practic,

fiecare putea face ce dorea. încă din primele zile şi săptămîni abuzul şi ÎDcălcarea ordinei fireşti au devenit dominante şi noii conducători şi instituţiile de conducere au acţionat după bunul lor plac, -fără a se teme nici măcar de Dumnezeu. A fost o perioadă de spaţiu total neîngrădit de Dimie şi de nimeni, în care s-a pus temelia pentru ceea ce astăzi numim economie subterană, evaziune fiscală, corupţie, jefuirea patrimoniului public şi privat al statului.

Proporţiile acestor fenomene, câre au sărăcit continuu ţara, au accentuat polarizarea societăţii între foarte bogaţi şi săraci (majoritatea populaţiei). Din unele informaţii oficiale, date publicităţii, rezultă, de exemplu, că în anul 1995 evaziunea fiscală DESCOPERITĂ era în jurul a 2.000 miliarde lei, iar cea NEDESCOPERITĂ ar fi fost tot cam atît. Economia iiterană, cu scopul principal de evaziune, de a nu vira la bugetul public sumele cuvenite, ar lî reprezentat, în acelaşi an, cît jumătate din bugetul ţării.Deci, o primă cauză a stării dc sărăcie în care nc aflăm -

sărăcie care se accentuează, contrar celor afirmate de executiv ■a fost arătată mai sus. Un fenomen extrem de greu de cuantificat şi care ar putea să aibă o şi mai mare greutate în : împingerea ţării spre sărăcie îl reprezin tă je fu irea patrimoniului aflat în proprietatea sau administrarea statului, inclusiv a banului public. în pagina,a 14-a publicăm extrase din raportul prezentat Parlamentului de preşedintele Curţii k Conturi. Citiţi şi vă cruciţi de ceea ce se poate întîmplă în România, fără ca cineva să fie tras la răspundere. într-un raport al unei comisii parlamentare privind corupţia s-au făcut unele referiri - pe care le găsim şi în raportul menţipnat mai sus. întrebarea care se pune este următoarea : cum a fost posibil aşa ceva? Simplu: guvernele au venit şi au plecat fară sădea socoteală cuiva. De mai multe ori în ultimii 4 ani unii reprezentanţi ai majorităţii au cerut de la tribuna Parlamentului descărcarea de gestiune a guvernelor Roman şi Stolojan. Adică, să se facă lumină. Să se procedeze cum se obişnuieşte chiar cînd se schimbă un simplu responsabil de prăvălie: să se facă inventar, să se ştie ce s-a preluat şi ce există, ce s-a cîştigat şi cc s-a pierdut, din vina cui s-au spart borcanele Şi s-a stricat marfa, sau a dispărut, cine este de vină şi cine Plăteşte paguba. La nivelul ţării, dacă se proceda astfel la predare-primire”, am fi aflat cîţi lei şi cita .valută era în

visterie, ce aveam de primit şi de. dat altora, ce am făcut cu împrumuturile externe, cum am cheltuit banii publici etc.Dar nu s-a dorit un astfel de raport al execuţiei bugetare, deoarece vinovaţii se află şi în partea stîngă şi în partea dreaptă a sălilor de şedinţă a celor două camere ale Parlamentului, în structurile guvernamentale etc.

Ce folos că de-abiă acum, la şase ani şi jumătate de la wenimentcle din decembrie 1989, un organism al statului - Curtea de Conturi prezintă un raport privind execuţia bugetară Peanii 1990-1992 şi a modului de administrare a patrimoniului Public şi privat al statului în perioada 1992-1994.

Raportul deschide o fereastră pentru a facc lumină, pentru 1 explica cauzele situaţiei în care ne aflăm. Experienţa ultimilor ani ne dă convingerea că şi acest raport, precum toate celelalte prezentate în Parlament va rămîne într-un sertar >i apoi va fi trimis Ia arhivă. Fără finalizare concretă, în a[ara faptului că... a fost dezbătut în Parlamentul României.

Excelenta Sa* domnul : . BifeNfeRD BOYEft, ;- Ansbassdsrul Franţei

în Mensânla* MCe:tăţem de Ornam™ d. municipiului

Cluj-Napoca ■*

, • La cercmonia de ieri după- amiază, /din Sala de sticlă a Primăriei clujene, ocazionată de conferirea titlu lu i de “C etăţean de O noare” al m unicipiului C luj-N apocar E xcelen ţe i Sale , dom nul BERNARD BOYER, A m basado ru l F ran ţe i în

România,~au fost de faţă: dl primar Ghc&Tghe Funar; dl

'Grigore Dejeu - ' viceprimar, consilieri locali, directorul şi reprezentanţi ai Centrului C u ltu ra l . Francez din

M ich ae la BOCU Foto: / . PETCU

continuare în pagina a 16-a

TV Cablurile îşi modifică structura de programe-

Intrarea în vigdate, de ieri, a Legii dreptului de autor -a afectat structura programelor celor trei societăţi de tv cablu din Cluj-Napoca. Toate/ trei societăţile au sistat publicarea programelor în ziarul nostru de azi. . ' ■’ '

Ieri, situatia se prezenta astfel: La TV CABLU, numărul de programe s-a redus de la 24 la 20. Au fost scoase canalele DSF, Italia 1, RT4, C5, Sky News, NBC şi-au fost introduse RAI 1 şi RAI 2. S-a renunţat la traducerea sincron a filmelor. Tariful lunar al abonaţilor este de 6.200 lei pe lună, dar modificarea tarifului este .iminentă, ne-a declarat dl Dan C iubotaru , d irec to ru l general al societăţii.

La “P o r ta l” , conform

decla raţiilo r d-lui d irector A lex an d ru H am bric se transm it 22 $e program e, structura programelor nefiind definitivată. Canalul doi ;al “Portal”-ului a fost închis. Şi aici au fost scoase cele patru posturi italieneşti ale lui Silvio; Berlusconi şi-au fost introduse RAI 1 şi RAI 2. Tariful lunar (de 6.200 lei pe lună se m enţine; putînd fi p lătit anticipat pînă în septembrie,

jinclusiv).La “S eltron” structura

cuprindea 21 de programe. TarifulTunar de 6.800 lei, este va lab il încă trei luni." Negocierile cu producătorii de programe sînt în desfăşurare aşa încît, cu .siguranţă,; vom asista la modificări în structura accstora. - . ' ',

0 eventuală revizuire a graniţelor dintre România şi Moldova ar putea

avea consecinţe incalculabile, apreciază preşedintele Iliescu

O eventua lă revizuire a graniţelor dintre România şi Republica Moldova ar putea avea consecin ţe: incalcu lab ile , -"a afirmat preşedintele Ion Iliescu, într-un interviu acordat revistei ungare “R eform ” , transm ite corespondentul MEDIAFAX la Budapesta.

Cetăţenii Republicii Moldova sînt, în majoritatea lor, “de limbă m aternă rom ână”, iar acest teritoriu “a fost parte a României, pînă ce imperiul ţarist l-a luat”. Această situaţie a fost perpetuată de liderii comunişti sovietici, a remarcat Iliescu.. România ţine cont de realităţile

actualei ordini internaţionale şi recunoaşte principiile democraţiei şi suveran ita tea sta te lo r democratice, a precizat Iliescu.

Şeful statului român a adăugat că o eventuală revizuire a graniţelor ar' avea consecinţe “incalculabile”. “Trebuie să fim conştienţi de adevărul istoric, dar şi dc realitate?, a subliniat Iliescu.

i Vizita Papei loan Paul ii în Germania s-a încheiat f | cu demonstraţii de protest J■ Papa loan Paul aV II-lea s-a Vizita a fost umbrită de ■■ îndreptat, duminică, spre Roma, tăcerea menţinută de Vatican J I după o vizită în Germania asupra Holocaustului, dar I | încheiată cu o zgomotoasă Suveranul Pontif a recunoscut, |■ demonstraţie de protest a cîtorva pentru prima dată, in -faţa ■■ sute de persoane, relatează liderilor comunităţii evreieşti, că J I REUTER. După ce duminică au fost prea puţini acei preoţi I | dimineaţă Suveranul P ontif catolici care au avut.curajul să i |■ beatificase doi preoţi antinazişti, sc opună lui Ilitler. Sîmbătă, la .■ la o liturghie cu o participare Paderbom, Papa s-a întîlnit cu ■ I numeroasă, ziua s-a încheiat cu liderii bisericii protestante I | o plimbare în preajma Porţii germane, pe care i-ă încurajat |■ Brandenburg, pe parcursul căreia să continue eforturile pentru • ■ " mai multe sute de protestatari rezolvarea diferendelor dintre ■ I i-au adresat Papei gesturi şi ■ cele două biserici (protestantă şi I | cuvinte obscene. Poliţia a fost catolică). Totuşi, Suveranul |

nevoită să intervină în momentul Pontif â precizat că nu va fiI Iîn care cîţiva demonstranţi, goi niciodată de acord cu unele din I puşcă, au dat buzna în stradă. ~ învăţăturile lui Martin Luther. I

SALUTARE!Cluj a P.U.N.R. se rezultatele mai slabe la alegerile

locale din judeţul Cluj, liderul clujean al U.D.M.R. este acuzat şi pentru eşecul de a impune viceprimari U:D.M.R. la Cluj- Napoca, precum şi de faptul că va

■ datora, împreună cu U.D.M.R. siguranţă că, pc lîngă Cluj, daune morale în sumă totală

""Mra pentru receptivitatea de 4 dat dovadă conduccrea pe U.D.M.R. care, la solicita-

P.U.N.R., a hotărît să-l din funcţia de preşedinte

^ dl Molnos Lajos.& •

de 20 miliarde de lei primarului reales al municipiului Cluj- Napoca, dom nul Gheorghe Funar.', Salutăm hotărîrea inspirată a U.D.M.R. şi sperăm că ea nu se va opri aici.

B iroul d e presă al P .U .N .R . F ilia la Cluj Cu turm a pe... BULEVARDUL M U N C IIli?

A D E V A R U L AGENDA marţi, 25 iunie 1996 ( ? )

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.Cuv.Mc. Fevronia; Calendarul greco-catolic. Sf. Febronia,m. (s IV/; Calendarul romano-catolic: Sf. Wilhclm, abate.

•M îine: Calendarul ortodox: Cuv. David; Sf. Ioan, Ep. Golici; Calendarul greco-catolic. Sf. David din Tesalonic, cuv. (+530); Calendarul romano- catolic: Ss. Ioan şi Paul, ra.

îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite inai sus. .

© jT E E E F Q A N B o

• PR£FECllJRA,CONSILIULJUDEŢlîAN: 19-64-16 '

• PRIMĂRIACLUJ-NAPOCA;I9-60-30 -• PRIMĂRIA DfiJ: 21-17-90• PRIMĂRIA 1URDA:3l-3I-60 '• PRIMĂRIA CÎMPIA lURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1548• PRIMĂRIACjHMA-24-19-26• TOIJllA CLUJ-NAPOCA: 955 şi .

43-27-27■ POUTIAFEROVIARĂG-UJ-NAPOCA-

1349-76 _• POLrilADFJ:21-21-2l . '■• POLITIA TURDA: 31-21-21 •

POU'ilA ClMPIA TURZII: 36-82-22 ■• POLlilAHUEDIN: 25-15-38 -• POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• Pi JECIIAaVlLĂaUJ-NAPOCĂ:

19-50-29CiARDAFINANCIARĂ aUJ: 19-52-23 si 19-16-70,int. 158 (.SALVAREA: 961- ' '

• SALVARFA CFR: 19-85-91 1K1ERNATI0NAL:971 - -

• INIF,RURBAN:991 INFORMAŢII: 931 ' '

• DERANJAMENTE: 921 '• ORA EXACTĂ: 958 ; :• REGIA AUTONOMĂ DE TîRMOFICARE

DISPECERAT: 19-8748 •• RF.G1 A AUTONOMĂDE APĂ CANAL '

DISPECERAT: 19-63-02 -• REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI

PUBLIC DISPECERAT: 1544-78• S.C. "SAU’REST' SA DISPECERAT:

19-55-22• COMENZI SPEC! AI£ PEN1RU

TRAIBPORT REZIDUURI: 11-10-12 int. 132

• DISTRIBUTTĂ GAZELOR NATURALE: INIERVENTII GAZE 928; DISPECERAT 433424 ,REGISTRUL AUTO ROMÂN: 19-21-00.

HJTRMSPORTlGiRR.PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

principalele diroepi - trenuri accelerate, rapide şi intercity

• BAIA 'MARE,SATU MARE (prin Dej): 14.57 •• BISTRITA: 15,37• BRAŞOV: 1.18 , ' ''• BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,33(prin Sibiu - Piatra Olt): 11,48 . •BUDAPESTA:'0,30; 16,09;.. ; v •GALAŢI (prin laşi): 8,07 (prin Ploieşti -Buzău):! 1,40• IASI: 0,20; 13,17; 21,21 ;• ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07• SATUMARE: 4,08; 14,57• SIBIU: 11,48; 15,10• SICIIETUMARMAŢIEI: 5.55 .• TIMIŞOARA (prin Albaluiia): 5,46; (prinOradea): 14,35; 16,22; 23,47• TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 - •INTERNATIONAL CRACOVIA: 7,49 •INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ C FR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

^ Ţ A R O M ^

ORARUL CURSELOR TAROM . D e l u n i p î n ă v in e r i . Plecări din Cluj-Napoca

8,20 şi 18,50 Plecări din Bucureşti 6,50 şi 17,20 D e l u n i p în ă s îm b ă tă . Plecări din Cluj-Napoca -13,05 Plecări din Bucureşti - 11,35 Cursele spre'Bucureşti circulă; prin Oradea şi durează cca. 2 ore.P re ţ bilei: români - 54.700 Iei

străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

CURSE INTKKNAŢIONALE (lin A utogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca m zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00. ' ■ ’

Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de micrcuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua dc joi ora 11.

. IN FO R M A ŢIIA utogara 1: 14-24-26 A utogara II; 13-44-88 ->

Programul Policlinicii fără plată “Familia Sfinta”

24 -2 8 iunieMedicină generală; dr. I. Boilă 24

25,27,28 (10-12), dr. G. Râfan26(12- 14), dr. M.Suciu -26 (10-12), dr. L.Făt - 27 (15-17), dr.C.Iovită25(12-14), dr. C.Popa27 (12-14),dr. S.Loga25(14- 16), dr.M.Marica 27 (15-17), d r .t : Barbăalbă28 (10-12); Interne: dr. F. Gherman 24 (15,30-17) şi26 (10-12), dr.A.Iancu25 (11-13), dr. C.Duncea- 27 (17-18), dr. Cs. Szakacs - 26 (14-16), dr. CVad 26 (14-16); Pediatrie: dr. R.Mitea25 (13-15), dr. M. Fritea25 (15-17), dr.D.Lupea26 (12-14), dr.M. Bayradar ' 28... (1^5-17), dr.A! Terapeleanu 24 (13-15); Reumatologie: dr. F. Bayradar 26,28 (15-17), dr.l.Alb25 (12-14), dr.C.Zotla 24 (14-16); Ginecologic: dr.C.Fodor 25,27 (10-12), dr. DOna -28 (13-15); Chirurgie: dr. C.Cosma 25 (10-12); Psihiatric: dr. L.Glodan - 25 (12-14); Ecograf: dr. D.Dumitrascii- 28 (15-17), dr. M.Călin - 28 (10-12); Dermatologic: dr. II. Radu 27 (12-14); O rtopedic: dr.Z.Vopa 24 (11-12); Endocrinologie: dr. I.Duncea-27 (17-18); O.R.L.: dr.C-tin Râdulescu 24 (12-14), dr.I.M ihali 28 (12-14) Psiholog: L. Boilă - 25 (15-17).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri intre orele 12-14, la nr. de telefon 16-78-22 şi ia sediu, Aleea Micuş nr. 3, bl. 12, ap. 12v

BIBLIOTECI■ 1Î.GU. "Lucian Blaga" (strada

'Clinicilor2): Orar: zilnic: 8 -13,45;14,30 - 21,sîmbăta: 8-14, duminica: închis. '

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni- vineri: 8-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18 .45 ; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12-16 '

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi,joi, vineri: 9 -. 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Bibliotcca " lic ita i" (strada Clinicilor 18), Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20. '

■ Bibliotcca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10- 18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.

■ Bibliotcca Centrului Cultural German "Ilcrmanii Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. -

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică:

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni

.şi marţi: închis v i! ■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii” (strada i.C. Brâtianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare-5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis. - ■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între

-orele 10-14.■ Parcul Etnografic Naţional

"Romulus Vuia": orele 9-17. -

A RadioSonic^ 3 FM* 8, T MU*

M a r ţ i , 2 5 iu n ie

6,00-9,00 Cu noaptea-n cap (ştiri, sport, meteo, utilitare, muzică) (Răzvan Moldovan).9.00-11,00 Emisiunea în limba maghiară. 11,00-13.00 Super Sonic (Dj.Dreams). 13,00-14,00 Fiţi pc fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Georgeta Todoruţ). 14,00-15,00 Music Box (Călin Stănescu). 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu). 17,00-20.00 Sonic 33 (Lucia Radu). 20,00-22,00 Emisiunea în limba maghiară. 22,00-23,00 Istoria muzicii rock (Daniel Boroştean). 23,30-3.00 Top Sonic Boom (Dj Dreams) (reluare).3.00-6,00 Noir Stop Dancing.

M a r ţ i , 2 5 iu n ie .6,00-11,00 Radioprogram "Primul

salut”. 7-7,20 Radiojurnal România actualităji. 10,50-10,55 Plus. Adrian Suciu. 11,00-1 i ,30 Muzică, publicitate. 11,30-

11,35 Revista presei ccntrale şi europene. 11,35-13,00 Muzică, publicitate, ştiri. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităti culturalo, relatări şi reportaje despre evenimentele de peste zi). 15,50-15,55 Plus.r. 16-18 Muzică, ştiri, publicitate. 18-19 Program preluat RFI. 19,00-19,30 Muzică, publicitate, ştiri. 19,30-21,30 Greierii şi mămăliga (r). 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,00-6,00 Muzică, publicitate.

Programul Radio ClujM arţi, 25 iunie

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi: Delia Bob). 10,00 Radiocircuil - emisţune multiplex a Departamentului Studiourilor Teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor,. Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Salonul artelor; rcdactor Oana Cristea. 11,30 Temă cu variaţiuhi:. Liana Goţa. ,12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia de marţi: moderator: Mclania Drăgan. 13,00 Radiojurnal. 13,30 Emisiunea partidelor parlamentare. 18,00 Radio Fax, rcdactor Dan Horea. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Microfonul ascultătorului, redactor Cristian Zoicaş. 20,00 Din grădina cu flori multe, prezintă Corina Ionuţ. 21,55 Buletin de ştiri. 22,00 închiderea programului.

I'armdi cu senidu permanent: Farmacia "Corafarm”, str. h»Meşter nr. 4, tel. 17-51-05.Garda de noapte: Farmacia nr.2 "Perla", str. Gh.Doja

nr37, tel. 19-48-54, orar 20-8. /

M arţi, 25 iunie f P ro g ra m u l 1: 7 ,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima oră;9.20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Serial: Baywatch (r); 11,00 M odi - V ia ţa Iui A m edeo filodigliani (p.IlI/r); 12,30 Ritmuri muzicală; 12,45 Desene animate; 13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi şi Cluj- Napoca; 15,35 Desene animate: ■Aventurile şerifilor, galactici; 16,00 Actualităţi; 16,10 Fii tu însuţi !;16.45 C onvieţuiri; 17,00 Viaţa p a rtid e lo r parlam entare ; 17,25

■Cazuri şi necazuri în dragoste;18.20 M edicina pentru toţi; 19,25 Serial: Tarzan; 20,00 Actualităţi;20.45 Film : Un tram vai num it dorinţă (SUA); 22,45 Reflector; 23,15 Actualităţi; 23,30 Studioul şlagărelor; 0,00 Gong -emisiune de a c tu a li ta te te a tra lă ; 0,30 Magazinul notelor blue.

P ro g ram u l 2: 7,00 La prima, oră; 8,30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 O ra d e m u zică . C în tec de primăvară; 10,05~Magazin satelit;11.30 D esen e an im ate ; 12,00 T ea tru TV ; 13,45 R itm uri muzicale; 14,00 Actualităţi; 14,10 Serialul serialelor; 14,45 Desene animate: Secretul apelor albastre; 15,25. Tcleenciclopedia (r); 16,10 Serial: D ragostea m ea, durerea mea; 17,05 23 de milioane (I);17.45 Serial: A ndrea C eleste ;18.30 23 de milioane (II); 20,00 Cu cărţile pe faţă; 21,00 TVM M esager; 21,30 Film: Lupul de stepă (SUA); 23,20 Credo.' T V R C LU J-N A PO C A : P ro g ra m u l 2 : 8,30 - 9,20. Docum entar: Elogiul Carpaţilor..Matineu folcloric. V

P ro g ram u l 1: 15,00 - 15,35 : Jurnal. Reporter în anchetă:„Viaţă de şatră” sau despre încercările de încadrare socială a romilor. Vocea, poetului: Raiiier Maria Rilke (II). Video-clipul emisiunii.

PR O TV y7,00 Ora 7, tu n ă dimineaţa !;

8ţ55 D oar o vorbă ... (r); 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Serial: Taxi (r); 11,00 Film: Balada micuţei Jo (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Serial: Cheers

(r); 13,30 Film: Perry M ason (r); 15,10 P rocesul E uropenelor (r); 15,40 Box profesionist; 16,00 Serial: M.A.S.H. (r); 16,30 Serial: Paradise B each ; 17,00 S eria l: T în ă r şi neliniştit; T 8,00 Serial: Taxi; 18,30 B ună se ara , B ucureşti ’!; 19,00 Serial: Cheers 19,30 Ştirile Pro Tv; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun-...; 20,00 Serial: Spitalul de

V l

urgenţă; 21,00 Serial: Secrete de familie; 21,50 Ştirile Pro .Tv; 22,00 Serial: M.A.S.II.; 22,30 Deşteaptă- te , rom âne !; 23 ,30 P ro c esu l Europenelor ; .0,05 Sport la minut: ştiri sportive.’ CBN .

' M arţi, 25 iunief ,00 Bună dimineaţa, Cluj !; 8,00

Film artistic - Cascadorii (r); 10,00 D esen e an im ate (r); .1 0 ,2 0 Caleidoscop - film documentar (r);11 .00 B io g ra fie m u z ica lă ; în c h id e re a p ro g ram u lu i; 18,05 C aleidoscop - film docum entar; 18 ,40 D esene an im ate ; 19,00 Valenţe creştine - părintele Galeriu;20.00 Sissi, tînără prinţesă; 21,00 Ora locală;21,40 Ora Psi; 22,30 Film artistic - Ambuscadă în Waco.

M iercuri, 26 iunieP r o g r a m u l 1: 7 ,00 TVM .

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa B arbara (r); 10,05 M oda pe . m erid ia n e ; 10,35 V id eo case ta m u zica lă ; 10,50 Videolexicon; 11,50 Serial: Andrea Celeste (r); 12,40 Desene animate; 13,10 M uzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TV R C lu j-N ap o ca ; 16 ,00 Actualităţi; 16,10 Aceşti pătimaşi minunaţi !; 16,25 Muzică ilşoară; 16,45 D esene an im ate ; .17,10 Eclesiast ’96; 17,50 Fotbal CE ’96, A nglia: Prim a sem ifinală; 19,50 A c tu a lită ţi; 20 ,35 S eria l: Cuceritoarele; 21,20 Fotbal CE ’96, Anglia: A doua semifinală; 23,20 Actualităţi; 23,50 Serial: Frumoasa şi bestia; 0,35 Întîlnirea de la miezul nopţii.

P ro g ra m u l 2: 7,00 La prima oră; 8,30 TVR Timişoara; 9,20 Ora

de m uzică; 10,05 Caleidoscop;11.30 Desene animate; 12,00 Film,13.30 Ritmuri muzicale; 13,50 Serial: Sîngele altora; 14,45 Gong ■ (r); 15,15 Video-satelit; 15,i J D esene animate; 16,10 Serial: Dragostea mea, durerea mea- 17 05 Natura 2000;' 17,35 Serial: Andrea Celeste; 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Pro Memoria; 20,30 Vernisaje; 21,00 TVM Mesager,21.30 Tradiţii; 22,00 Serial: Santa Barbara; 22,45 Un secol de cincma 0,00 Jazz-Fan.

T V R CLUJ-NAPOCA: 15,05 - 16,00 : Jurnal. Observator: Medicina de familie - o perspectivă îndepărtată. Cîntec transilvan: soliştii Florina Mureşan şi Dumitri Ciupe. Patron de „iluzii : Ion Mureşan. Şevalet: Itinerar expoziţional studentesc.

P R O T V '7,00 Bună dimineaţa!; 9,00 Serial:

Tînăr şi neliniştit (r); 10,00 Paradise Beach (r);‘ 10,30 Serial: Taxi (r); 11,00 Serial: Spitalul de. urgenţa:11,45 Serial: Secrete de familie (r);12.30 Portret sportiv; 13,00 Serial: C heers (r); 13,30 Procesul E uropenelor (r); 14,00 Baschet NBA; 14,30 Deşteaptă-te, române! (r); 15,30 Lecţia americană (r); 16,00 Serial: M.A.S.H. (r); 16,30 Serial: Paradise Beach ; 17,00 Serial: Tînar şi neliniştit; 18,00 Serial: Taxi: 18,30 Bună seara, Bucureşti; 19,00 Serial: Cheers; 19,30 Ştirile Pro Tv; 1935 Doar o vorbă sâ-ţi mai spun...; 20,00 Film : V iaţa merge mai depaiVc (SUA); 21,50 Ştirile Pro Tv; 2 2 .0 3 Serial: M.A.S.H.;22,30 Serial: I.cgcf şi O rd ine;; 23,30 Procesul

«E uropenelor; 0,05 R ătăciţi in tranziţie; 0,35 Sport la minut: şliri sp o rtiv e ; 0 ,30 Film: Spartacus (SUA).

Teatrul Naţionalprezintă marţi, 25 iunie ora 19: Regina mamă.

M arţi, 25 iunie 199610 Ştiri şi actualităţi locale.

10.10 Binecuvintat fie topilul r film (r): 17,15 Bulevard Germania - rep. DW. 18 Paris "Lumini"i - rep. TV5. ,18,30 Introspectiva britanică - rep. 19 Ştiri şi actualităţi.'20 Bibi şi prietenii lui - D.A. 20,10 Comorile lumii - rep. 20,25 Doar departe de coastă - film.22.10 Oraşul dezbinat - film. 0,00 Viaţa în Deltă - toamna - doc.

U n i v e r s i t a t e a

P o p u l a r ă

Din program ul zilei de azi, 25 iu n ie : la ora 18,30 expu nerea: " In c u rs iu n e în c h i­rurg ia celioscopică". P re z in tă cu c a s e tă v id e o p r o f .u n iv .d r . S erg iu Duca,. C lin ica chirurgicală III.

E x p o z i ţ i e d e f o t o g r a f i eLa Casa M unicipală dc

Cultură din Cluj-Napoca este deschisă expoziţia artiştilor fotografi francezi Adcl Alain

şi Busserollcs Regis, din Yzeurc, ce poate, fi vizitată zilnic, pînă la 1 septembrie a.c., între orele 10-16.

P O LIC L IN IC A INTER SER VISA N

>lr. Pascal)’ nr.5, cart. (îticcirjlieni

■INTERNE • CARDIOLOGIE NEUSft L0G1E • PSIHIATRIE • ENDOCEl-

N0L0G1E* REUMATOLOGIE-ecografie^Alergologie • m

MAT0L0GIE* CHIRURGIE*1 : ORTOPEDIE • O.R.L. •

OFTALMOLOGIE* G1NEC0L0GIE*0NC0L0GIE

• PEDIATRIE • UROLOGIE- I ACUPUNCTURA

LABORATOR (Biochimie - Bacteriologie lmunoloşit- Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - FJisa Test - Eiaminări citologice pentru depistarea cancerului de col iterin - Investigaţii^ pentru sterilitatea feminină ţi masculină) ' ZILNIC, inclusiv DUMINICA

. o re le 7 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii

^ la teL 41.41.63. J

js s sm21 -27 IUNIE 1996

Cluj-N apoca Republica - (21-24 iunie: Asasini

cibernetici - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19; 21); (24-27 iunie): Panică la Hotel Majestic - premieră (11,13 15, 17, 19, 21). * Victoria - Damini -. India - premieră (11; 13,30; 16;18.30) * A rta - (21-24 iunie): Un mafiot la Hollywood - SUA (13; 15; 17; 19); (24-27 iunie): Asasini cibemctici - SUA (13, 15, 17, 19). * Mărăşti - sala A: Tatăl miresei - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Dragonii gemeni - Hong Kong (13,30; 15,30;17.30) * Favorit - (21-24 iunie): Moarte instantanee-SUA (11; 13; 15;

17; 19); (24-27 iunie): Un mafiot la Hollywood- SUA (11, 13, 15, 17,19). .

TURDA Fox - Fair game - Atracţie

explozivă - SUA - premieră; * Tinerelului - Dcsperado - SUA

D EJArta - Crimă contra cronometru -

SUA - premieră; Strânge days - Zile ciudate - SUA - premieră.

C ÎM PIA T U R ZII Muncitoresc'- Casino - SUA -

premieră; Legături riscante - SUA - premieră

GHERLA Pacea - Strânge days - Zile ciudate

- SUA - premieră; Valul ucigaş - SUA,- premieră.

Notă: PROGRAMUL DE VARÂ: Cinematograful „Rcpublica" - ultimul spectacol este la ora 21. Cinematograful „Mărăşti” - LUNI este închis. La cinematograful „Arta” primul spectacol începe la ora 13.

fn scopul atragerii spectatorilor la spectacolele cinematografice, în perioada 21 iunie - 31 august a.c. sc practică tarife reduse pentru copii, elevi, studenţi, militari în termen, veterani de război şi soţiile acestora şt handicapaţi şi la spectacolul de la ora 15. Biletele se eliberează pe bază dc legitimaţie.

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E

Sufletul nostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii

4 1 4 1 6 3Z iln ic In tre orele 20-24.

S.C. Dental R0VA* S0G0L0V

Calea Moţilor 106. ap.5T ratam en te

stom ato log ice complexe:> terapie>protetică (ceramică)> chirurgie (rszecţii, imptefte]

Program ări la tel.: 4 3 0 0 2 8Zilnic o rar: 9-19

sîm băta 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.___

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGAfltf Dr. ANGELA CĂLUCĂRU

S tr . Prahovei nr. 11(ttagd hlsfrtca Bob)

Td.: 63.56.18: tel/fa«:iai4.63_

^ f ) m arţi, 2 5 iu n ie f 9 9 6 ROZA VÎNTURILOR A D E V A R U Lc£e C lu j

t iIn România, stabilizarea se lasă aşteptată. Preşedintele Iliescu depune eforturi pentru atragerea investitorilorV

I JJnii investitori străini | s.aii arătat deja interesaţi de

”, a declarat dl Ion director general al

j societăţii bucureştene „Titan leşini Grele SA”. Ceea ce | j.j făcut să se retragă este | birocraţia greoaie. Directorul I întreprinderii aflate pe lista pentru privatizare atribuie

I Fondului Proprietăţii de Stat | principala vină pentru ţinerea la distanţă a investitorilor.

Menirea FPS este de a vinde investitorilor strategici capitalul întreprinderilor de stat netrecut în proprietate privată în cadrul procesului de privatizare în masa. Prin acest proces, guvernu l de la Bucureşti intenţionează, pe de o parte, să despăgubească

populaţia acestei ţări sărace din Carpaţi, pauperizată de regimul comunist, pc de altă parte să declanşeze reforma economică structurală. După

j un prim pas în d irec ţia J privatizării, în 1991/1992, firă l succesul scontat, în august

Î3J 1995 a fosl întreprinsă o a | doua tentativă. Cetăţenii au • primit un cupon nominativ cu ■ valoarea de 975.000 lei, ceea I ce însea'mnă cîteva salarii | medii lunare. Cu acest cupon, | fiecare cetă ţean român

îndreptăţit prin lege a putut I cumpăra acţiuni lă una dintre | cele 4000 de întreprinderi propuse spre p riva tizare ,

. persoanele private avînd acces pînă la 60 la sută din capitalul

1 de bază. De acest drept a uzat, | pînă la sfîrşitul lui aprilie, cînd

a expirat termenul subscrierilor, 90,4 la sută din populaţia României. „Un succes deplin”, în opin ia lui M athias B randt, consilier german al guvernului de

. la Bucureşti.în afară d e ; fap tu l că

întreprinderile şi-au schimbat proprietarul, schimbările produse nu s în t prea num eroase. Privatizarea a fost într-adevăr accelerată prin succesul acţiunii de preschimbare a cupoanelor, în specia l în ceea ce priveşte

D PAîntreprinderile mici şi mijlocii, la care majoritatea capitalului a trecut în proprietate privată, dar „adevărata privatizare începe de- abia acum” , a recunoscut şi Mathias Brandt, problema-cheie fiind „participarea investitorilor străini” înşişi investitorii germani au fost mult timp foarte reticenţi faţă de România - una dintre cele mai sărace ţări reformatoare din Europa de est, situaţia aceasta d înd semne de am eliorare treptată. Din totalul investiţiilor străine directe în România după 1990 (1,8 m iliarde do lari), firm ele germ ane au adus investiţii în valoare de 170 milioane dolari. în timpul primei sale vizite oficiale în Germania, din perioada 25 -28 iunie, preşedintele României Ion Iliescu va depune e fo rtu ri pentru atragerea mai multor investiţii germane. Preşedintele va fi însoţit în această vizită de o delegaţie de rep rezen tan ţi ai

în trep rinderilo r româneşti aflaţi în tratative cu potenţialii parteneri germani, se spune în comunicatele de la Bucureşti prefaţînd vizita.

La Bucureşti se pun mari speranţe în crearea unei pieţe OTC după modelul american, care în scurt timp va face posibile tranzacţiile de acţiuni în tr-un cadru organizat, permiţînd investitorilor străini să devină acţionari majoritari. Dacă pe această cale se. va reuşi crearea unor structuri funcţionale rămîHe de văzut.

în opinia observatorilor, o problemă serioasă o reprezintă Fondul Proprietăţii de Stat. Procedura b irocra tică de adoptare a deciz iilo r, m odificate nu o dată pe termen scurt, a făcut ca FPS să devină unul dintre cele mai mari obstaco le în calea procesului de privatizare din România. „O adevărată frînă”, este şi părerea lui Ma^iias B randt. Soarta- celor aproxim ativ 400 de în trep rinderi de sta t din sectoarele minier, energetic sau din industria de armament, în care lucrează pînă la 40.000 de oameni,' este de asemenea sub un mare semn de în trebare . C onsilierul guvernului-de la Bucureşti a apreciat că „următorii ani vor fi hotărîtori pentru multe în trep rinderi şi pentru econom ia rom ânească în ansamblul ei”.

Yasser A r a fa t c o n s id e ră că a c o rd u r ile d e p a c e n u s în t n e g o c ia b ile

AFP, Reuter

P reşedintele pa lestin ian Yasser A rafat a lăsat să se înţeleagă în m od clar - la încheierea linei v iz ite la Beijing - că acordurile de pace în O rientul M ijlociu nu sînt negociabile. Pe de altă p a r te , e l a c e ru t comunităţii in ternaţionale să joace un rol mai m are pentru a face să se respecte aceste a c o rd u r i ş i a m ulţum it C h in e i p e n tru sp rijinu l său fa ţă de mişcarea palestiniană.

în d is c u rs u l r o s t i t în Knesset cu prilejul preluării oficiale a fu n c ţie i s a le , Netanyahu nu a făcut vreo aluzie nici la acordurile de pace de la O s lo , c a re garan tează o a u to ­de term inare lim ita tă a palestinienilor. V ictoria la limită o b ţin u tă de candidatul dreptei • asupra fostului p r im -m in is tru Shimon Peres în alegerile generale, a suscitat îndoieli cu p riv ire la v iab ilita tea procesu lu i de p a c e . Prem ierul i s r a e l ia n B eniam in N e ta n y a h u a declarat m a r ţi în fa ţa parlam entu lu i is ra e lia n : „Dorim o pace du rab ilă , bazată m ai în t î i pe securitatea statului Israel şi alocuitorilor săi. N u vom face c o n c e s ii la a c c s t capitol”. El s-a angajat „să aprofundeze p a c e a ” cu Egiptul şi cu Iordania şi „să lărgească cercul păcii” cu celelalte ţă r i a ra b e . Autoritatea palestin iană a apreciat acest discurs ca «un început nefast” pentruII.Netanyahu şi l-a acuzat

că a form at un guvern „de rabini şi dc generali” .

La Ierusalim, A hm ed Korei, u n u l d in p r in c ip a l i i colaboratori ai lui Arafat, a

d ec la ra t că po litica noii c o a l i ţ i i a L ik u d u lu i echivalează cu o dcclaraţie de război.

E x p e r ţ i i d e la K r e m lin se te m d e a c u m u la re a u n o r fa c to r i

n e fa v o r a b ili p e n tru B o r is E l ţ în ( I I )La 19 iunie, Elţin a primit

un nou sprijin, prin ralierea p rincipalu lu i săucontracandidat din tabăra democrată în primul tur de scrutin , Grigori Iavlinski. Acesta, clasat pe locul al pa tru lea , a făcut apel la electoratul său să se prezinte la urne, dar „să nu-1 voteze în nici un caz pe Ziuganov”. El a ţinut să precizeze că a vota împotriva ambilor candidaţi, posibilitate ce figurează în buletinul de vot, ar fi în favoarea taberei comuniste.

Cu o zi înainte, preşedintele şi-l făcuse aliat pe generalul Aleksandr Lebed, situat pe locul al treilea, după ce i-a oferit funcţii importante în sfera securităţii naţionale, imprevizibilul general şi-a inaugurat funcţia de secretar al influentului Consiliu al Securităţii din Rusia şi pe cea- de consilier p rezidenţial pentru probjeme de securitate naţională printr-o serie de declaraţii fulm inante, dar prim ite cu zîm bete condescendente de clasa politică rusă.

Arestarea la 19 iunie a doi dintre colaboratorii lui Elţin, eliberaţi, se pare, a doua zi, a

fost interpretată drept o tentativă de lovitură de forţă, menită să anuleze alegerile prezidenţiale din Rusia şi a provocat mari tensiuni la Moscova. Generalul L ebed, noul om- forte al K rem linului în problem e de securitate, a declarat că nu va tolera-^nici o tentativă de destabilizare politică şi că îi va pedepsi pe autorii unei asemenea acţiuni.„Orice rebeliune va fi

A FP, Reuterînăbuşită fără milă. Cei ce doresc să arunce ţara în tr-un haos sîngeros nu merită nici un fel de milă” , a declarat Lebed. Cele două oficialităţi, Serghei Lisovski şi Arkadi Evstafiev, principalii o rganizatori ai cam paniei electorale a lui Elţin, au fost arestaţi din ordinul şefului Serviciului Federal de Securitate (FSB), Mihail Barsukov, şi al şefului pazei personale a’ p reşed in te lu i, A leksandr Korjakov. Postul de televiziune NTV a relatat că p rem ieru l Cernomîrdin ar fi fost ţinut la curent cu evoluţiile, dar că nu era clar. dacă şi Elţin a fost informat în legătură cu ceea ce pare a fi o confruntare între durii si libera lii din tabăra sa.

K orjakov, un consilie r ■ apropiat al lui Elţin, a provocat

un adevărat scandal în luna mai , cînd a declarat că el, împreună cu alţii, doresc ca alegerile să fie ori amînate ori contramandate. Potrivit unor surse politice, el şi Barsukov, ambii cu vechi state de serviciu la KGB, nu ar fi fost de acord ca Elţin să mai participe şi la al doilea tur de scrutin şi ar fi dorit să rămînă la putere fără nici un

, fel de alegeri.- S-ar putea ca Lebed, care a

prom is că va eradică criminalitatea şi corupţia şi că „vor cădea multe capete” de generali conservatori în urma reformelor din armată, să nu-şi poată realiza visurile datorită încercărilor unoT grupuri de influenţă de la K remlin de a-i - lim ita prerogativele recent obţinute.

-Declaraţiile lui Lebed despre o încercare a unor generali fideli minisirului apărării, Pavel Graciov, de a împiedica demiterea acestuia au scos la iveală tocmai rezistenţa pe care o întîmpină din partea diverselor grupuli de interese din cercul puterii'.

/« m iz .- Tensiunile din coaliţia de guvernămînt generează îndoieli privind capacităţile de lider

ale lui Beniamin Netanyaliu~ T eo re tic , : B eniam in 'Netanyahu dispune de mai multă/autoritate decît oricare din cei opt premieri anteriori ai Israelului,-deoarece a fost ales prin vot universal direct. Dar, după ce a arbitrat o - dispută din cadrul coaliţiei privind atribuirea funcţiilor din cabinet* care i-a umbrit investitu ra , israe lien ii se întreabă cum va soluţiona acest cel mai tînăr şi mai puţin experimentat lider ailor prim ele problem e politice majore. Netanyahu a dorit să î l îndepărteze pe A riei S haron , fo s tu l g e n e ra l ' supranum it „bu ldozeru l”,

.care l-a determ inat- pe Menachem Begin să invadeze Libanul în 1982. Sharon a pretins portofoliul Apărării sau al Finanţelor, sau chiar Ministerul Construcţiilor de Locuinţe. „Netanyahu nu a vrut să se lase intimidat ca Begin”, a afirmat un membru al Likud. „El a încercat să fie

mai abil decît Sharon şi aproape * că a reuşit” David Levy, care controlează cinci locuri în blocul L ikud , l-a am en in ţa t pe N etanyahu, cu num ai cîteva m inute înain te ca acesta să prezinte guvernul în parlament, că nu va accepta funcţia de ministru de externe decît dacă Sharon va deţine si cl o funcţie

Reuter, A FPîn cabinet. După unele altercaţii care nu au excelat prin decenţă, Netanyahu a cedat, propimînd înfiinţarea unui Minister special al Infrastructurii pentru Sharon,. care a boicotat investitura. Levy a acceptat funcţia de ministru de exteme, iar Netanyahu a putut poza împreună cu preşedintele E zer W eizm an p en tru „ fo tog rafia de fam ilie ” , în calitate de şef al unui cabinet format din 17 miniştri, dintre care num ai c in c i m ai îndepliniseră funcţia de miniştri plini anteriori. Totuşi, Sharon,

în loc să accepte propunerea ce i s-a făcut, a cerut se pare prerogative mai mari pentru: n ou l m in is ter ce , i se propusese. Aceasta a stîrniţ imediat iritarea unui alt lider al blocului Likud, Rafael, Eitan, fost camarad de arme,f a H u i Sharon în Liban., în treb a t ce va face dacă Sharon va insista să preia unele d in a tr ibu ţiile p o rto fo liu lu i său al A gricu ltu rii şi M ediului, Eitan a afirmat:”Vor trebui să; decidă cine este. în guvern:

,eu sau el” .într-o încercare de a aplana

n em u lţum irile care încă mocnesc, Netanyahu a tranşat situaţia cu. ocazia prim ei reuniuni a cabinetului său. Dar felul în care a distribuit m andate le în tre m em brii partidului i-a iritat şi pe alţii în afară de Ariei Sharon, îndeosebi pe Dan Meridor, noul ministru de finanţe:

Liderii G-7 au fost somaţi de grupări de stînga să>şi îndrepte

atentia către cei săraciM ai m ulte g ru p ări de

stînga au som at, dum inică, liderii celor şapte naţiuni cele m ai industrializate, al c ă ro r sum m it va în cep e m a r ţi , să î ş i în d re p te atenţia către cci săraci şi nu către pieţele financiarc ş i a fa c e r i le g ig a n ţ i lo r m u ltin a ţio n a li, re la te a z ă REU TER.

C ele 160 de grupări de s t în g a , m u n c i to r e ş t i ş i ecologiste, au organizat un

“c o n tra -su m m it” , Ia L y o n , u n d e se v a d e s f ă ş u ra ş i reun iunea G -7 , a firm înd că doresc “ să dea un cuv în t de' spus şi celor a căro r voce nu este au z ită” . A cest co n g res ad-hoc, num it “C elelalte V oci a le P lan e te i” , a în a in ta t şi şapte propuneri..Printre altele, l id e r i i m a r i lo r p u te r i industriale au fost som aţi să r e d i r e c ţ io n e z e fo n d u r i le dinspre speculaţiile financiare că tre p ro d u c ţie , să re d u c ă

program ul de lucru şi sâ fo losească supraproducţia n o rd u lu i p e n tru a a ju ta sudul mai sărac al planetei.

S îm bătă, cîteva m ii de dem onstranţi au organizat un marş pe străzile oraşului* Lyon, pentru a protesta faţă de politica G rupului celor Ş a p te - S ta te le U n ite , J a p o n ia , F ra n ţa , M arca B ritanie, Italia, C anada şi G erm ania.

A D E V A R U Ld e C l u j P O L IT IC Ă marţi, 25 iunie 1996

Calitatea v ie ţii noastre politice este incertă

• Avem oameni de valoare care se ţin departe de viaţa politică

• Normal ar fi să alegem dintre cei mai buni, nu după oferta de conjunctură • Din partide lipseşte consistenţa umană necesară • Interesul naţional impune reducerea numărului de partide^* Criza de autoritate favorizează corupţia • Q posibilă coagulare a forţelor politice.

Afirmaţia din titlu aparţine d-lui prof. univ. Ion Coja, candidat pentru preşedinţie al P.D.A.R., susţinută la conferinţa de presă care a avut loc sîmbătă la Cluj-Napoca. în limita spaţiului de care dispunem,'prezentăm, in continuare în rezumat, opiniile d-lui Coja. '

La recentele alegeri locale n-a cîştigat, de . fapt nici un partid.

. Avem o viaţă de partid schematică, inventată, nu organică cum ar fi normal să fie. Lipseşte consistenţa umană necesară. Partidele noastre politice nu reuşesc să fie ' reprezentative, să dea un caracter democratic real vieţii noastre politice. Legea electorală după care se vor ţine alegerile rămîne neschimbată. Aceasta înseamnă . că nu vom avea un Parlament mai bun decît cel de acum şi asta nu e bine. După 50 de ani avem în sfîrşit o viaţă parlamentară, dar

aceasta nu şi-a găsit încă făgaşul normal. Apoi, măcar la Senat ar fi trebuit să se introducă votul uninominal. Nicăieri nu există

. acest sistem bazat pe o singură formulă. Avem un singur candidat independent care a reuşit să intre în Parlament. Faptul că n-au mai intrat alţii este grav pentru democraţia noastră. Legea face imposibilă alegerea unui candidat independent. Şi alegerile pţezidenţiale trebuiau gîndite altcumva. Am în vedere obligaţia fiecârui candidat de a răspunde la nişte întrebări. Datele cerute unui candidat încap pe o singură etichetă de caiet şcolar. In mod normal, candidaţii la o funcţie importantă ar trebui să aibă un dosar din care să nu lipsească fişa medicală, mai ales exam enul psih iatric. Este neplăcut să afli despre cineva cu o funcţie importantă că nu are o stare a sănătăţii corespunzătoare. De asemenea, trebuie avut în vedere cazierul, situaţia familială şi socială. D eci-tot ce poate contura un profil moral, psihic, profesional etc. Un asemenea dosar ar fi bun şi pentru candidaţii la Parlam ent. Ca cetăţean sînt neliniştit cînd aflu nişte lucruri despre cei care ne conduc. Dacă acestea^ar fi adevărate, situaţia poate fi considerată tragică. O candidatură este o treabă de demnitate naţională. -Nu poate candida oricine, fiindcă în acest fel se devalorizează însuşi exerciţiul democratic. După 1989 au ieşit la suprafaţă numeroşi oameni care n-au valoare, dar au intrat în faţă.

Mai ales în acest an, toate partidele au fost atinse mai accentuat de setea de putere. Nu avem încă partidele de care este

nevoie pentru a duce societatea, înainte..

Din cauza Legii alegerilor, se Va ajunge 4a o prelungire a mandatului Parlamentului. Vom intra într-o sesiune nouă, prelungită şi dacă nici atunci nu se discută legea alegerilor generale şi prezidenţiale, însemnează că această prelungire de termen s-a făcut dintr-un calcul meschin.

O tendinţă firească în viaţa noastră politică actuală mi se pare i>- coagulare a unor forţe politice şi asigurarea unui sens unic de acţiune. Este necesară o strategie politică electorală care să se. adreseze, în primul rînd, celor care au fost absenţi la alegerile

'lo c a le . Trebuie să oferim electoratului posibilitatea de a alege dintre cei mai buni. Dacă luăm activele partidelor existente în Parlament, partide implicate în viaţa societăţii, vedem că acestea nu sîn t prea numeroase, iar participarea lor la rezolvarea unor probleme esenţiale este redusă. Astfel, ajungem la forme fără conţinut, care nu au o consistenţă reală. Cînd intervine diferenţa.de păreri sau interese, partidele ajung să se divizeze. Nu este un lucru normal, aceasta atestă o slăbiciune in terioară . In ce priveşte P.D.Â.R; şi la noi se manifestă două direcţii: una care crede că ne putem prezenta singuri la alegerile din toamnă şi alta, mai puţin încrezătoare, care crede necesară o alianţă de partide, o unire a unor forte. Mă gîndesc la P.U.N.R., P.N.Ţ.C.D. şi P.D.A.R. Există preocuparea de a se constitui o astfel de alianţă. Polarizarea puterii poate contribui la stabilitatea ţării, la recîşţigarea respectului pentru lege.

Io n R U S

| La Turda: 1 După alegeri,sînt multe probleme de soluţionat

• declară dl ing. Virgil Blaziu, noul primar •- în programul dumneavoastră electoral aţi

susţinut că doriţi a fi p rim ar al tu tu ro r turdenilor. Ales primar, ce mesaj le transmiteţi?

- Investirea oficială în funcţie şi constituirea Consiliului local va avea loc joi 27 iunie 1996. Eu mulţumesc de pe acum tuturor celor ce au avut încredere în mine şi în programul meu electoral. Asigur pe toţi locuitorii oraşului că voi instaura o administraţie mai eficientă şi mai competentă, capabilă să răspundă cu promptitudine la nevoile reale ale cetăţeanului. . ■ ■ •

- Turdcnii vor fapte. Care sînt, deci, priorităţile de acţiune?

- Elaborarea unei strategii de conducere după ce m-am informat asupra bugetului local, a repartizării şi execuţiei sale pînă în prezent - strategie ce va fi supusă spre dezbatere şi aprobare Consiliului local, în această strategie prioritare sînt: acţiunile privind igienizarea străzilor şi salubritatea, recondiţionarea sistemului dc canalizare pentru prevenirea inundării unor străzi sau locuinţe din ploile torenţiale, d istribuirea apei potabile şi optim izarea transportului în comun.

- Cum poate fi protejat consumatorul în Turda, unde costul vieţii este destul dc ridicat?

- Colaborînd cu toţi factorii cc au ca obiect de activitate producerea şi distribuirea bunurilor şi serviciilor dc consum imediat. Vom asigura o crcştcrc a ofertei la astfel de bunuri şi îmbunătăţirea serv ic iilo r publice. C oncret, am în vedere

-îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse alimentare, stimulînd concurenţa loială, înlăturînd spccula practicată dc intcriiicdiari, punînd ordine în pieţele dc dcsfaccrc, stimulînd producătorii ce

vin din afara oraşului cu produse nespecifice zonei sau sezonului.

- Cetăţenii sînt nemulţumiţi de discrepanţa dintre preţurile plătite pentru unele servicii ale regiilor autonome şi necfcctuarea acestora sau slaba lor calitate. Cum veţi acţiona?

- în renegocierea preţurilor cii aceste regii, Primăria va apăra interesele cetăţeanului consumator şi nu va mai admite taxe pentru servicii neprestate.

- Adversarii dv. din campania electorală, unii aleşi consilieri municipali, au insistat pe lipsa unei voinţe autentice de schimbare din partea P.D.S.R.-ului, care v-a sprijinit. Ce părere aveţi despre această opinie?

- Schimbare va fi în Turda, deoarece aici au “guvernat” P.U.N.R. şi CDR şi nicidecum P.D.S.R. Realizările bune şi mai puţin bune le aparţin.' Cunosc bine problemele cu care se confruntă turdenii, de accca voi iniţia măsuri concrete de rezolvare a lor şi voi insista ca în Consiliul local să primeze interesul public faţă de cel de partid. Turdenii au ales un primar la conducere şi nu un partid sau o alianţă de partide. De altfel, nici unul din partide nu deţine majoritatea în Consiliul local, deci colaborarea se impune de la sine. Schimbarea trebuie să înccapă cu administrarea bunului public, iar credibilitatea mea şi a Consiliului local depinde de modul în care ne vom îndeplini responsabilităţile asumate în campania clcctorală. Doresc să sporesc credibilitatea populaţiei în autoritatea publică locală şi să transform acest oraş într-un.oraş modern, civilizat, bine gospodărit, aşa cum am promis.

P ro f. P o m p e i T Ă M A Ş

D e p u n e r e a j u r ă m î n t u l u i p r i m a r u l u i d i n B u ş t e n i

a f o s t u r m a t ă d e o s l u j b ă p e n t i c o s t a l ă

D epunerea ju răm în tu lu i primarului oraşului Buşteni, Miclu Codcscu (PRM), a fost urmată, vineri/ de o slujbă a p red ica to ru lu i b ise ric ii penticostale din oraş.

P reo tu l b iseric ii c reştin - ortodoxe Toader Dan era prezent în sală şi pregătit să ţină o slujbă, dar nu a fost sojicitat.

Surse din in terio ru l co n siliu lu i local susţin câ

membrii cultului pcnticpstal, carc se bucură de o mare popularitate în Buşteni, ar fi contribuit prin propagandă la cam pania e lec to ra lă a actualului primar.

UDMR nu a luat încă o decizie în problemal unui candidat propriu la preşedinţie

Consiliul Reprezentanţilor Unionali al UDMR a dezbătut, duminică, oportunitatea susţi­nerii unui candidat al acestei formaţiuni jientru preşedinţia republicii, fără a lua o decizie finală, cu toate că majoritatea v o rb ito rilo r s-au arătat favorabili acestei idei.

P rincipalele argum ente prezentate de vorbitori în favoarea desem nării unui, candidat, al UDMR la ’ preşedinţie au fost posibilitatea atragerii la vot a unui număr mai m a re . de m aghiari, posib ilita tea ca persoana susţinută de UDMR să prezinte opiniei publice scopurile reale ale formaţiunii şi şansa ca UDMR să poată obţine avantaje politice de pe unna negocierii voturilor, pentru turul al doilea.

Alte argumente aduse în favoarea su sţinerii unui candidat p ropriu au fost c îş tigarea unei im agini favorabile a UDMR în presa internaţională, precum şi o im agine mai bună pentru dem ocraţia rom ânească în ansamblu.

în cadrul dezbaterilor, cele mai multe nominalizări centru

o posibilă candidatură le-a primit senatorul Gyorgy Frunda, care a absentat de la şedinţă, deoarece participă la lucrările Adunării Parlam entare a C onsiliu lu i Europei.

Frunda a , fost susţinu t îndeosebi de către parlamentarii UDM R.- Senatorul Peter Buchwald, cel care a lansai ideea unui candidat la preşedinţie din partea UDMR, în cadrul reuniunii de la Gheorghieni (septembrie 1995), a declarat că Gyorgy Frunda a acceptat nominalizarea şi că a cerut sprijin pentru formarea echipei de campanie^ electorală.

“Frunda are o bună imagine internaţională şi ar fi timpul să transfere şi acasă”, a spus, în cadru l dezbaterii, senatoru l Verestoy Attila.

Szekely Istvan, membru în organizaţia Cluj a UDMR, a fost singu ru l care s-a pronunţat tranşant împotriva susţinerii unui candidat UDMR la preşedinţie. El a afirmat că, într-o asemenea s itu a ţie , cel avanta jat a r fi actualul preşedinte, care ar atrage voturile românilor nehotărîţi.

“Imaginaţi-vă masa rotundă la care se vor afla, pe de o parte Funar si C.V. Tudor. iar ne de

altă parte candidatul nostru.Liderii partidelor extremistenu-1 vor mai ataca pe Io'n Iliescu , ci pe candidatul nostru”, a spus Szekely.

în cadrul dezbaterilor, a mai fost nominalizat, pentru o posibilă candidatură, şi liderul UDMR, Marko Bela, după cum s-a avansat şi ideea susţinerii candidaturii unui nemaghiar.

Preşodintcie UDMR, Marko Bela, a afirmat că Uniunea nu poate sprijini nici un candjdat _ la Preşedinţia României, în primul tur de scrutin. -. El a precizat că UDMR va lăsa la libera opţiune a a legă to rilo r maghiari să a leagă, “într-un anumit cadru”, unul din candidaţii la funcţia supremă în stat. Marko" Bela a afirmat că există, totuşi, o situaţie ipotetică, în care UDMR să îşi acorde sprijinul unui candidat la Preşedinţie, dar cu condiţia existenţei unei baze de negocieri în favoarea com unită ţii maghiare din România, precum şi a evaluării şanselor candidatului de a fi ales de majoritatea electoratului din tară.

V HP r e ş e d i n t e l e B e l a M a r k o a c r i t i c a t#

o r g a n i z a ţ i i l e l o c a l e a l e U D M RPreşedintele UDMR Bela Marko a criticat,

sîmbătă dim ineaţa, la şedin ţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali desfăşurată la SfîntiL Gheorghe, o parte a organizaţiilor locale ale Uniunii, care nu au reuşit să menţină contactele cu etnicii maghiari, "a relatat corespondentul MEDIAFAX. r.; :■■ Marko Bela a precizat că rezultatele obţinute ele UDMR la alegerile locale din 2 iunie trebuie să constituie prilej de analiză şi concluzii. El a susţinut ideea potrivit căreia UDMR trebuie sâ funcţioneze ca mişcare şi organizaţie pentru apărarea drepturilor maghiarilor din România, şi nu în calitate de partid politic. Preşedintele UDMR a mai afirmat câ este necesar ca Uniunea să revină la caracterul ei de masă din anii'1990- 1992 şi să cuprindă intelectualitatea, tineretul şi organizaţiile civile maghiare.

Convenţia Democratică a monopolizai Primăria slblană

în urma scrutinului din 16 iunie, Sibiul are un primar din Convenţia Democratică, în persoana avocatului Dan Condurat. învinse net de CDR atît la alegerile pentru primar, cît şi la cele pentru consilieri locali şi judeţeni, celelalte două formaţiuni politice cu pretenţii - USD şi PDSR - au sperat că vor obţine măcar cîte un fotoliu de viceprimar. Calculele le-au fost dale, însă peste cap joi, 20 iunie, în şedinţa inaugurală a Consiliului local (ales în 2 iunie), în care s-au desfăşurat alegerile pentru viceprimari, Convenţia Democratică a învins din nou, amîndoi viceprimarii aleşi fiind din rîndurile sale: Ioan Sturz - fost director în cadrul Primăriei şi Ioan Ittu fost consilier municipal independent.

Victoria cclui de-al doilea a constituit o surpriză, marele favorit fiind Romeo Trifu (candidat-la funcţia de primar din partea USD, învins de Dan Condurat în turul doi). Inedita alianţă, PDSR-CDR, menită să contracareze candidaţii USD, a fost dc bun augur pentru aleşii CDR, care controlează, practic, Primăria.

C la u d ia F Ă G Ă R A Ş

Anunţ. m

Jo i 27 iunie 1996, o ra 17, va avea loc Adunarea G enerală a Partidului România M are - Filiala C luj-Napoca, în’ sala de şedinţe din P-ţa. Unirii nr. 1.

Ion Raţiu nu a abandonat

Ideea candidaturii în alegerile prezidenţiale

M ai m ulţi participanţi la lucrările celui de-al patrulea C ongres al U niunii Mondiale a R om ânilor L iberi (U M R L) au susţinut ideea participării lui Ion R aţiu la alegerile prezidenţiale d in acest an.

în t r -o d e c la r a ţ ie a c o rd a tă agen ţie i M E D IA F A X , Io n R a ţiu , p reşed in te le UM RL, a afirm at că, dacă va fi propus dc partidul său (PN ŢCD ) şi va fi acceptat ca a tare , a tunci va fi “ o n o ra t” să accepte sarcina “de a capta” Preşedinţia..

Raţiu a spus că nu exclude şi posibilitatea de a fi propus de o altă formaţiune, însă ţine, totuşi, ca această , propunere să fie fă c u tă de p a r t id u l său . “ Nu sc pune problem a să-l am d rep t contracandidat pe Em il C onstantinescu, întrucît, în cazul în ca rc P N Ţ C D va c o n s id e ra , în cadrul C onvenţiei, că c m ai b ine să fie desemnat un a lt c a n d id a t, s în t co nv in s că Emil Constantinescu va acccpta această dccizic , a afirm at Raţiu.

R eferindu-sc la posib ilitatea existenţei u n u i c a n d id a t u n ic a l O poziţie i la p rezidenţiale, Ion R aţiu a spus că accst lucru ar fi. ideal, însă, pc de altă parte, nu vede nici un inconvenient în a avea niai m ulţi candidaţi din partea Opoziţiei.

m arţi, 2 5 iu n ie 1 9 9 6 ARTÂCULTURĂEDUCA Ţ!£ A D E V A R U Ld e C B u j

r e p e s t e . t i m p u r i J -Marin Sorescu propune

/abitorului de poezie o ampla antologie. Editura “Creuzet” (1996) oferă, prin această “ediţie de autor”, posibilitatea parcurgerii a trei decenii dc poezie, pe -care autorul sc străduieşte să le prezinte cît mai complet, alăturînd (voit?) poeziei marii personalităţi carc este Sorescu, care defineşte prin ea însăşi o epocă - şi scriitura ce nu rîvneşte Ia piscuri, S trîngerea în tre aceleaşi coperţi a unor poezii scrise într-o firească evoluţie cronologică este o întreprindere nu tocm ai uşoară, fie şi dacă ne gîndim numai la coabitarea unor poeme care ilu strează substanţa intimă a unei opere destinate “să rămînă”, pe de o parte, şi preferinţele (autorului, in cazul nostru), gustu l precumpănitor al unei epoci literare. Există, să recunoaştemo reală d istanţă în tre: “Eminescu n-a ex ista t./ A existat numai o ţară frumoasă/ La o margine de mare/ Unde valurile fac noduri albe,/ Ca o .. barbă nepieptănată de crai/ Şi nişte ape ca nişte copaci curgători/ în care luna îşi avea cuibar rotit.” şi: “ Românii/ Cînd se exilează/ Se aşează de-a lungul căii ferate/ în Europa/ Saii, dacă mai e loc, pe lingă gări/... Primăvara, mai ales,/ C înd m agnetism ul terestru/ Tulbură sus cocorii, /

.Ei stau trişti pe bagaje/ Şi ascultă cum, in trad u c tib il/ Vuieşte terasamentul/ De dor.” ■'

Cu mai bine de 30 de ani în urmă, Călinescu spunea despre autor că . Fundamental; Marin Sorescu are o capacitate excepţională de a surprinde fantasticul lucrurilor umile şi latura imensă a temelor comune. Este entuziast şi beat de univers, copilăros, sensibil şi plin de gînduri pînă la marginea spaimei de ineditul existenţei, romantic în accepţia largă a cuvîntului”. Judecata rămîne valabilă: “Cu toate că se afla în rai/ Adam se plimba pe alei preocupat şi trist/ Pentru că nu ştia ce-i mai lipseşte./ Atunci Dumnezeu a confecţionat-o pe Eva/ Dintr-o coastă a lui Adam/ Şi primului om atît de mult i-a plăcut această

minune/ Încît chiar în clipa aceea/ Şi-a p ipăit coasta imediat următoare,/ Simţindu- şi degetele frumos fulgerate/ De nişte sîni tari şi coapse dulci/ Ca de contururi de note m uzicale ./ O nouă Evă răsărise în faţa lu i./... Dumnezeu a observat/ Această creaţie deşănţată a lui Adam/ L-a chemat la el, l-a

. sictirit dumnezeieşte,/ Şi l-a izgon it d in ra i/ Pentru suprarealism.”, Selecţia confirmă (dacă mai era nevoie) că omul şi poetul Sorescu sînt două personaje diferite. în timp ce autorul în şiră cu simţ adm inistrativ sem nificaţii într-o vastă operă, poetul rămîne în cuvînt, definind măsura exactă a personalităţii

; exultante, plină de gravă •voioşie. Lectura, fie şi a unor ţipete lăuntrice, devine senină, deconectan tă ,"Sorescu te invită mereu la haz şi farsă. Şi recunoaşte în “ Jurnal intim”: Puţin îmi pasă mie/ De noutăţile voastre./ Eu vin cu noutăţile m ele..

Cele 120 de poezii sînt ilustrate cil 5 desene inedite sem nate de Jav ier Clavo (Spania), Lassc Sodeberg" (Suedia), Venturelli (Chile), Roberto Sanesi (Italia), Rafael Alberti (Spania).

R ăm îne, însă, ppezia adevărată pentru a ne face, “viata mai frumoasă”. .

. ' Radu V ID A

FINAL DE STAGIUNEVineri seara, la Casa universitarilor a avut Ioc

concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii “Transilvania” , d irijate de prof. F lo re n tin Mihâescu. După concert, i-am solicitat cîteva cuvine despre piesele interpretate şi concertul ca atare:

“Un concert frumos, greu, un concert complex,& fmal de stagiune. M-am bucurat să fac în acest moment al expoziţiei “Lenau” un Richard Strauss şi doream s-o fac. Aceasta nu a fost o partitură învăţată în pripă. De multă vreme aşteptam această ocazie şi iată că, organizatorii expoziţiei şi-au dorit un Strauss şi l-au primit. A fost şi o împlinire a unei dorinţe mai vechi. Aş vorbi şi despre Viniciu Moroianu, un pianist sensibil, temperamental, cuo viziune globală asupra lucrării şi care i-a făcuto plăcere deosebită. Am constatat că este dintr-o generaţie în care şi pianiştii clujeni au un cuvînt de spus. Mă gîndesc la un Daniel Goiţi, C.Boldijar, • Octavian Arion, cu care am colaborat. Din generaţia anterioară am avut posibilitatea să colaborez şi cu această şcoală bucureşteană, mai mult cu violonişti şi pianişti, ceea ce mi-a făcut o adevărată plăcere”.

; ~ G eorg iana C H ITTA

Tabără de educaţie ecologicăSocietatea Ardeleană de Speologie în colaborare cu

Departamentul Educaţie Copii al Federaţiei Române de Speologie şi Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Cluj Organizează;Tabăra de educaţie ecologică ‘Tinerii, şi lumea subterană”; . . ’ ■ • •

Tabăra are ca scop conştientizarea, în mentalitatea tinerilor, ă necesităţii protecţiei şi conservării capitalului natural, cu precădere a mediului carstic şi a peşterilor, medii de o frumuseţe şi fragilitate deosebite.

Acţiunea se desfăşoară în perioada 19 - 30.06.1996 în Rezervaţia Silvică Munţii Bihor, pasul Vîrtop şi va cuprinde două etape. Pentru această acţiune au fost selectaţi tineri între 15 - 18 ani, din judeţele limitrofe Munţilor Apuseni.

Etapa I constă în formarea unui grup de animatori (tineri între 20-25 ani), în cadrul unui seminar, animatori capabili să desfăşoare activităţi de educare a tinerilor în baza conceptelor de dezvoltare durabilă, ce prevăd armonizarea factorilor economici, sociali şi de mediu.

Etapa a Il-a cuprinde un program dinamic, adecvat vîrstei participanţilor, program ce va fi susţinut de către animatori şi va cuprinde deopotrivă expuneri teoretice şi activităţi de teren. . ,

Datorită bunei colaborări cu Centrul Regional de Supraveghere Ecologică şi Asociaţia Rangerilor din România, acestea oferă suport cultural, informaţional precum şi resurse umane specializate.. Mulţumim pe această cale colaboratorilor şi sponsorilor

care ne-au sprijinit în realizarea acestui proiect

M ihai BOTEZ, p reşed in te S .A .S .

IMAGINEAZĂ 0 ZI CIUDATĂ!

■ Media Pictures International, din Bucureşti, propune sub genericul- din imagine, un joc al imaginaţiei, deschis tuturor celor ce se simt în stare să deseneze, să descrie, să construiască şi să anticipeze, prin propriile mijloace, ziua de31 decembrie 1999. Temerarilor ce se vor încumeta să imagineze sfîrşitul mileniului în modul cel mai credibil li se oferă şansa cîştigării mai multor premii în valoare totală de 2 milioane de lei. Spicuim amănunte din regulamentul de participare, aşa cum ne-au fost acestea puse Ia dispoziţie de către organizatori:

• răspunsurile pot avea orice formă: povestire, fotografie, melodie, obiect etc.; singura condiţie

pe care o impunem este ca tu să fii autorul;• răspunsurile vor fi trimise pe adresa: Media

Pictures International, P-ţa Victoriei nr. 155, et. 7, Bucureşti, pînă la 5 iulie, data poştei;

. • cîştigătorii vor fi desemnaţi prin tragere Ia sorţi, tragere ce va avea loc la sediul Media Pictures International (de la adresa menţionată) în ziua de 12 iulie a.c.; ■ _

• te.poţi inspira din'film, acesta este însă numai un sfat, nu o condiţie obligatorie;

• nu uita să-ţi scrii citeţ numele pe plic, adresa ş i numărul de telefon;: • cîştigătorii vor. fi anunţaţi în presă.

M .B .

ExpoziţieSîmbătă, la Galeria de artă a

Muzeului municipal a avut loc vern isa ju l unei expoziţii de pictura, organizată de Galeria Unic - A rt din Cluj-Napoca. Lucrările Aureliei Cosma-Chişu, “ m etam orfozînd culoarea în sentim ente” , sînt “un dar de su fle t” o fe rit co leg ilo r şi

profesorilor cu prilejul întîlnirii de 30 de ani de la absolvirea liceului. Expoziţia, care va lua curînd drumul Americii, a fost vernisată de prof. Emil Lazăr, directorul muzeului, şi criticul şi istoricul de artă dr. Alexandru Rus, de la Muzeul Naţional de Artă Cluj-Napoca.

(M V )

Lansare de carteAstăzi; la ora 13,.în sala de

lectură a Bibliotecii judeţene va avea loc lansarea celei de a doua ediţii a cărţii Ju rn a lu l unui jurnalist fărâ jurnal (voi I - II) de I.D. Sîrbu, care va fi, prezentată de criticul Mihai Dragolea.

Lecturi cotidiene A u re /ia n G hela se :A c e , b r i c e s i . . . o r i c ew m

Născut în Brăila la 1 martie 1943, Aurel Ghelase, fiind orb, a fost elev al şcolii de profil din Cluj-Napoca între 1953 şi 1964. în prezent lucrează ca maseur la Galaţi. Placheta i-a fost publicată de către Societatea de Arte şi Ştiinţe Cecitate OMERON la Casa de tipărituri EVIO din Bucureşti. ■. ;

Puţin cunoscut în lumea epigramei se dovedeşte un autor cu experienţă în domeniu, format. Temele sînt variate, prozodia bună, poantele originale (deşi am remarcat şi cîteva similitudini cu alţi autori de gen).

Primul catren este o autoironie pro domo, dar bineînţeles şi cu ; adresă la confraţi: “Marea lipsă de hîrtie/ O pricep abia cum;/ Tot românul vrea să fie/ Cel puţin cu un volum”. (Debut editorial, p. 1). Un alt catren acuză diletantismul confraţilor, veleitarismul găunos al

AURELIAN GHELASE

J lc e , fo n ic e _

s i

o n lc e

unora:' “Cartea ta din librărie/ Mi-a stîrnit un dubiu, frate,/ E volum de poezie/ Sau cuvin- te-ncrucişate?” (Unui poet, p. 5). ■ Jocul de cuvinte (facil în sine) îl prinde: “Fiindcă s-a pornit la drum,/ Ea zeloasă se arată/ Şi-o să aibă alt volum/ Cînd va fi însărcinată.” (Unei debutante, p. 6). Plagiatul, meteahnă grea, este

atacat simpatic: “Aşa-i vorba-n România,/ Merge şi-n literatură,/ Evident că meseria/ Nu se-nvaţă, ci se fură.” (Unui plagiator, p. 13). Nu»lipseşte tema beţivului:

<“Apa minerală sper,/ Ştiţi că are-n ea şi fier,/Deci priviţi Ia dumnealui,/ Cînd bea şpriţ se face cui” (Balneară, p. 14) şi nici a veşnicei soacre: “Soacră- mea, spunea vecinul, /Este ca o floare rară,/ Floare ce o face vinul/ Care intră-n primăvară.” (Admiraţie, p. 17). Tema politică - are şi ea reuşite: “învăţasem de la taica/ Să mă-mbăt cu rom Jamaica,/.Astăzi mă îmbăt mai des/- Zilnic consum înd Rompress.” (Adaptare, p. 21).

în ansamblu (fără a omite unele epigrame mai deochiate) o lectură plăcută, fără prea mari pretenţii şi cu un titlu mai puţin inspirat. Rămîn însă, fără doar şi poate, destule catrene antologice.

loan PO P

60 de ani de la moartea unui “OM AI. ŞC O M .IJ” transilvănene: Dr. VALER SE MS (1884-1936)"Este una din cele mai marcante

figuri de profesori români din Ardeal, care prin cultura f i calijicaţia sa, prin demnitatea sa morala, prin atitudinea sa blinda fi încurajatoare, faţă de toată lumea, prin vorba sa serioasă şi bună pentru oricine, prin calitatea sa de neobosit îndrumător şi sfătuitor al celor fără sprijin, prin caracterul său puritan în faţa tuturor ispitelor şi ademenirilor neţii corupte de politicianism, prin persistenţa sa eroică în muncă, pââ la sfirşit, s-a menţinut în ochii lumii, ca un exemplu al omului de înaltă concepţie morală fi s-a situat în centrul amintirilor şi recunoştinţei profesorilor ş i_ învăţătorilor din Ardeal. . ."

Aslfel începe schija biografică în lucrarea publicată dc (lr. Emil Prccup, UN OM AL ŞCOALEI: Dr. VALER SENI, (Tipografia “Diecezana” Cluj, Str. Regina Maria nr. 10, fără an).

Ca date biografice sînt arătate următoarele: născut Ia 27 decembrie 1884, în localitatea Monor (jud. Bistriţa- Năsăud), unde tatăl său, învăţătorul Ignat Seni (1847-1923) fiu al comunei Rebrişoara, pc lîngă Năsăud, era director al şcoalci superioare grănicereşti (fosta aşa numita şcoală trivială - dc la triviuni). Studiile primare şi secundare Vaier Seni lc-a urmat în comuna natală şi la Năsăud, unde a absolvit gimnaziul superior (liceul) grăniceresc fundaţional - în 1902. Studiile universitare le-a umiat la Univcrsilatea din Budapesta, fiind admis şi în colegiul “Baronul losif Eotvos”, “singurul şi ccl mai modem cămin universitar pc acele vremuri... în carc nu aveau loc dccît cci mai distinşi studenţi”. în 1907 a fost proclamat doctor în istoric, susţinînd teza, ulterior tipărită, A i a n a b ap tlsm u j (Anabaptismul, Budapesta, 1907-1908), “pentru care Facultatca dc litere şi ştiinţe a Universităţii din Budapesta i-a conferit premiul “Pasquich” . A trecut şi examenul dc capacitate pentru limba

româfiă, pentru latină şi istorie, rămînînd un an ca profesor la liceul de aplicaţie de pe lîngă Universitate. Cu recomandări din partea ministerelor de resort din Budapesta, Viena şi Berlin, dr. Vaier Seni are posibilitatea de a studia organizarea şcoalelor din Austria şi Germania, vizitînd multe centre şi ascultînd lecţii la diferite universităţi şi seminarii pcdagogice, de la care a primit atestate şi recomandări. Pe baza tuturor acestor rezultate. Vaier Seni a fost solicitat să intre în învăţămîntul universitar - în această privinţă este grăitoare părerea unuia din foştii săi profesori de la Universitate, Ballagl Aladar, care, după cc fostul lui student şi-a ales cariera de profesor la liceul român din Năsăud, i-a scris între altele: “Pcrmitc-mi, cu această ocazie, să dau expresie îngrijorării mele. D-voastră, Domnule Profesor, aţi deşteptat în mine mari nădejdi în legătură cu studiul dv. temeinic asupra anabaptismului. Mărturisindu-vă sinccr, mă tem, că în situaţia dv. de acuma, departe dc

centrele mari culturale, nu puteţi continua cercetările dv. de istorie universală, în dimensiuni mari. De la apariţia operei dv. au trecut 4 ani, în care nu ştiu dacă v-aţi ocupat cu studii şi cu probleme mari de rezolvat. Şi aceasta este necesar. Pentru cc nu cereţi o catedră de conferenţiar universitar la Cluj sau aici, se înţelege în mină cu oarecare lucrare? La accastă întrebare mă îndeamnă cultul ce-1 am pentru talentele mari. Căci nu consider mai măre pagubă, din punct de vedere social, ca şi pierderea unui talent înnăscut”. Cu adevărat, deşi profesor eminent la Năsăud, Vaier Seni nu a putut să-şi desăvîrşească nici o lucrare dc dimensiuni, cclc cîteva contribuţii fiind minore: C o n trib u |iu n i la isto ria le g ă tu r ilo r M oldovei cu o ra şu l B is tr iţa d in A rdeal, în revista “Transilvania” Sibiu, 1914, nr. 10-12; Un m an u scris d in secolul a l XVII-lca, în “Transilvania”, 1910, nr. 1-2; Contele Ştefan Szecheny, în Anuarul liccului din Năsăud, anul 1909-

10; Şcoala şi problema muncii în G erm ania, în Revista Generală a Învăţămîntului, Bucureşti, 1911; Dare <le seamă despre conferinţele Astrei în Năsăud, “Luceafărul”, Sibiu, 1908 n r. 46-50. De asemenea a ţinut numeroase conferinţe, dintre care unele publicate postum. Au mai rămas şi lucrări în manuscris precum Viaţa şl principiile Iui Scneca.

Prof. dr. Vaier Seni, după ce, în 1919, Consiliul Diligent din Sibiu “l-a însărcinat cu preluarea invcntariilor edificiilor Universităţii din Cluj”, a fost numit director regional al învăţămîntului secundar din Cluj. Nu a fost însă lipsit de şicanele politicianiste, el care nu s-a înscris în nici un partid. Şi-a îndeplinit cu conştiinciozitate datoria, reprezentînd cu autoritate şi demnitate Statul, mai ales că a avut sub autoritatea lui şi şcolile confesionale. La ieşirea la pensie, din pricină dc boală, în 1934, reprezentanţii tuturor confesiunilor din Ardeal i-au adresat mulţumiri căci, cum scria Episcopul romano-catolic dc rit

latin din Alba Iulia: “ ...V ă exprimăm durerea sinccră, simţită la plecarea Dvs. din acel oficiu, pe carc l-aţi îndeplinit totdeauna în spiritul legii şi dreptăţii, dar împlinit cu un suflet cult şi înţelegător”.

Fie-mi îngăduit să fac două propuneri: mai înlîi ar fi bine venită traducerea în limba română a lucrării sale despre Anabaplism, pentru cunoaşterea de către români a acestei comunităţi ardelene; apoi darea numelui străzii pc carc se află casa în care a trăit şi a decedat dr. Vaier Seni şi cumnatul său prof. dr. Emil Precup (1887-1961), fost şi inspector dc învăţămînt la Cluj şi, precum Vaier Seni, însemnat “om al şcolii si al cărţii” în Strada PR EC U P-SEN I, schimbînif numele actual, str. Dobrogeanu- Gherca, nume care poate fi dat oricărei alte străzi, nefiind legat de vreo amintire. Desigur, şi o placă memorială pc casa respectivă.

N icolae TR IFO IU

IIIIIIIIIIIIIII

III1I

, J

A D E V Ă R U Ld e

O asociaţie umanitară la D e j; A.N.M.R.F.

CONSULTATII CU JUMĂTATE DE TARIF, MEDICAMENTE GRATUITE

în 1995, dl inginer Fuleki Attila, managerul firmei SC „Pro-euro-Impex" SRL şi d-na dr. Natalia Modrigan, medic primar radiolog, împreună cu un grup de medici, farmacişti, economişti etc. au format un comitet ,de iniţiativă pentru constituirea Filialei judeţene „Transilvania” - Dej, a A.N.M.R.F. (Asociaţia Naţională Mutuală România-Franţa). Asociaţia, cu personalitate juridică proprie, are caracter umanitar şi este apolitică, nepatrimonială şi neguvernamentală. 1

După un an de avataruri jurid ico- administrative,' Filiala „Transilvania” a devenit în sfîrşit funcţională.

- D-Ie Fuleki, cum a ajuns A.N.M.R.F. la Dtj?

- - în 1995, la o întîlnire „patronală” organizată în Bucureşti, în World Trade Center, de către revista „Capital”, am contactat un investitor suedez care s-a arătat dispus să mă ajute să aduc la Dej o instalaţie ecologică pentru arderea deşeurilor. Pe plan local însă, ideea a fost primită cu reticenţe; aşa că am fost nevoit să renunţ la ea. Cu prilejul unei noi întîlniri cu partenerul străin, de la Bucureşti... am ajuns la Constanţa, sediul central al A.N.M.R.F. Aici, la adunarea generală la care am participat ca invitat, am propus şi am cerut ajutor pentru înfiinţarea unei filiale şi în judeţul'C luj. Propunerea mea a fost aprobată, rămînînd doar sâ ne constituim. Ceea ce am şi făcut, cu ajutorul unor oameni interesaţi şi sufletişti pe care i-am, cunoscut şi pe care n-a fost greu să-i cooptez.

• Cum funcţionează Naţionala şi cum va funcţiona filiala din Dej?

- înfiinţată în 1992, A.N.M.R.F. are un partener francez din Quimpwer, cu 6 milioane de membri cotizanţi. 25 % din cotizaţia francezilor revine părţii române sub formă de medicamente, echipament medical, logistic etc. La ora actuală, sediul central dispune de cabinete medicale p roprii şi un depozit

farmaceutic în care se găsesc medicamente în valoare de 3 miliarde de lei. Acestea sînt periodic, pe bază de comandă, distribuite filialelor existente în ţară, în Moldova, Oltenia, Tîrgu Mureş, Bistriţa etc.

La Dej, pe baza unei convenţii semnate cu Ministerul Sănătăţii, A.N.M.R.F. are cinci medici abilitaţi de filiala noastră şi coordonaţi de dr. Modrigan, în calitate de vicepreşedinte, care,vor consulta bolnavii. Sînt medici -de diverse specialităţi - interne, chirurgie, ginecologie, pediatrie. Membrii /asociaţiei, care sperăm să fie cît mai mulţi, mai ales din rîndul categoriilor defavorizate, vor fi consultaţi de aceşti medici şi vor primi o reţetă pe baza căreia aii dreptul la medicamente gratuite din depozitul asociaţiei, indiferent de suma la care se ridică preţul acestora.' Atît cotizaţia lunară cît şi taxa de înscriere sînt modice, iar preţul unei consultaţii este jumătate din preţul unei consultaţii Ia un cabinet particular. în cel mult o lună, imediat după amenajarea sediului (provizoriu) de care dispunem, sîntem la dispoziţia populaţiei.

- Care sînt intenţiile de perspectivă ale asociaţiei?

- Cu ajutorul autorităţilor locale şi a cît mai multe societăţi comerciale interesate ( chiar şi o societate poate fi membru A.N.M.R.F.), sper să obţinem spaţiul necesar pentru înfiinţarea unor cabinete proprii pe care Naţionala şi partenerul francez s-au angajat că le vor dota la standardele europene. Aş dori de asemenea să atingem şi alte oferte de interes înscrise în statutul asociaţiei: schimburi culturale, sportive, turistice;. organizarea unor acţiuni umanitare; cooperare profesională şi economică între parteneri români şi francezi etc. Personal, aş dori să obţin 2-3 burse pentru Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Cluj în folosul unor studenţi merituoşi.

M agdalena V A ID A

B U C U R E S T E N ll A U P R IM IT 7 B IL E T E

DE T R A TA M E N T L A M IA DE P E N S IO N A R I,

IA R C L U J E N II - 2 ,6 .

Protestul U.G.P., Consiliul judeţean Clujîn numele celor 130 mii de

pensionari de stat din C lu j- ' Napoca şi judeţul Cluj, din care peste 40 mii sînt membri ai Uniunii noastre, vă aducem la cunoştinţă următoarele:

înţelegem că datorită stării economiei ţării noastre, reflectată într-un buget de austeritate, sursele financiare ale M.M.P.S. sînt limitate. Datorită acestui fapt ne-am.explical numărul redus de bilete de tratament repartizate pentru pensionarii din judeţul Cluj pe anul 1996 de 3482 bilete ( revenind 2,6 bilete la 1000 de pensionari) faţă de 6100 bilete repartizate în anul 1995, cifră ce reprezintă 4,7 bilete la 1000 de pensionari de stat/

Nu putem să înţelegem de ce pentru cei 500 mii pensionari din Bucureşti s-au repartizat de către dvs. pentru anul 1996, 35000 bilete, revenind astfel 7 bilete la 1000 de pensionari, aşa cum:

rezultă din cifrele furnizate de* reprezentanţii D.M.P.S. Bucureşti şi. publicate în ziarul „România Liberă” din 6 mai a.c. în articolul intitulat „Calvarul obţinerii unui bilet de tratament”.

Fără a susţine că raportul 7 la 1000 este prea mare - , protestăm asupra modului inechitabil de repartizare a acestor bilete din teritoriu şi vă rugăm a cerceta şi a lua măsuri ca salariaţii Ministe­rului dumneavoastră abilitaţi cu gestionarea biletelor, să respecte strict proporţia medie pe ţară la repartizarea pe judeţe, deoarece numărul pensionarilor diferă de la judeţ la judeţ, dar drepturile , atîtea cîte sînt - trebuie să fie egale pentru toţi pensionarii din sistemul Asigurărilor Sociale de Stat din România.

Preşedinte, Octavian DRAGEA

Vicepreşedinte, Virgil RĂCĂTĂIANU

SE PLĂTEŞTE AJUTORUL SOCIAL LÂ RESTANTIERtIn data de 27 iunie 1996 înîre orele

8,00- 12,00 şi 14,00- 16,00 la caseria Consiliului local al municipiului Cluj- Napoca str. Moţilor nr. 1-3, se efectuează plata AJUTORULUI SOCIAL pentru restanţierii care şi-au depus cerere de reprogramare.

- { ^ t i n e t e rfc v e d e re .* )-

RENUNŢAREA LA SUBVENŢII PENTRU CONSUMATORII CASNICI OE ENERGIE ELECTRICĂ

Este cunoscut faptul că, în Europa Occidentală, preţurile energiei e lec trice livrate populaţiei sînt mai mari decît preţurile energiei electrice livrate agenţilor economici. A ceştia din urmă sîn t consideraţi „angrosişti”.

Ing. Paul M itru şi ec. Gheorghe Oană, în cartea lor:

'„Elemente de fundamentare şi de ap licare a preţurilo r energiei electrice -, pornind de la raportu l invers al p re ţu rilo r, susţin că „populaţia ar avea de cîştigat dacă ar plăti energia electrică pe care o consum ă în locuinţele proprii cu aceleaşi preţuri pe care le plătesc agenţii eco nom ic i'p en tru

consum ul co lec tiv” .Argumentarea acestei idei este următoarea: „în măsura în care diferenţa dintre preţul energiei electrice livrate c ă tre ,agenţii econoinici şi preţul energiei liv ra te populaţiei nu se subvenţionează de la buget, • aceasta, în final, este suportată tot de populaţie, indirect, fiind cuprinsă în preţul produselor şi serviciilor livrate şi prestate populaţiei de agenţii economici, în plus, populaţia, pentru această diferenţă dintre cele două preţuri, suportă, indirect, partea din T.V.A. şi taxa de dezvoltare, plătite de agenţii economici”.

Cei doi autori propun şi o măsură, „cu adevărat eficientă” : in troducerea de urgenţă a

tarifului diferenţiat, în funcţie de perioadele în care se realizează consumul de energie electrică.

Chiar dacă punctul de vedere sus arătat displace consumatorilor, acum, cînd întreţinerea devine din ce în ce mai costisitoare, s-ar părea că există o raţiune clară a ideii. Experienţa a demonstrat că de cîte ori am fost protejaţi prin subvenţii, de-atîtea ori, noi consumatorii, am tras ponoasele. Pentru că' e de preferat să plătim direct, cîteva mii în plus, decît, indirect, zeci sau sute de mii. Dar, nepătrunse sînt meandrele bugetului.

M .S .

I; *■ u C E i ţ g -

M » l l- s ' • " Z — ' '

f-' ."V * .,;*

G ropi m ari p e s trad a M ic ă .

Nu mi se pare normal ca limba engleză să fie predată pe baza unor extrase din Biblia p rotestantă, aşa cum procedează grupul de dascăli nord-americani LET’S START TALKING la Casa de Cultură â S tudenţilor.-N u mă mai întreb ce caută acest grup la instituţia amintită, cînd cu studenţi el nu prea are a face, căci- alta este problema principală ...

Americanii - i-a întrebat, { ' ' oare, cineva, de vreo licenţă pedagogică ?- sînt conduşi de PHIL şi REBECA JOHNSON, dom iciliaţi actualm ente la Cluj-Napoca (!). Ei - DAVID JOSHL1N, - MARTY

SELBY,AMELIA PHILLIPS, ANDY WHILSON, KIM SMITH, STANCEY COUCH - folosesc ca manual suplim entar pentru cursanţi cartea lui MAX LUCANO, When God Whispers your nam e (Cînd Dumnezeu invocă numele tău).

Cursul este deschis pentru oricine, indiferent de vîrstă ş.a., însă majoritatea participanţilor sînt adolescenţi. De aceea, în fiecare joi, teacher-ii organizează un party , cu dans, muzică bineînţeles, cu mici gustări şi răcoritoare. ,

Dascălii sînt răbdători, nu rîd atunci cînd un elev stîlceşte puţin limba lui Shakespeare şi nu se enervează niciodată; o conduită

exemplară, în perfectă concordanţă cu dogma creştină.■ Dacă nu mă-nşel (cine ştie, s-ar putea să n-am. dreptate!), miroase totul a misionarism, făcut aşa cum trebuie, cu multă fineţe adică, fireşte nedeclarat şi indus. Un tînăr de 15 ani care participă doi ani la un asemenea curs, poate fi lesne influenţat.

în aparenţă, acestor adolescenţi nu li se impune nimic, nici cînd- să vină - pentru că fiecare în

parte îşi face programul - nici cînd să plece, nici să înveţe, pentru că nu există examene. „Vin de doi ani la cursul acesta” , ne-a decla ra t o participantă. „D ascălii sînt persoane deschise, Simpatice, deosebite. Sînt prietenii noştri. Folosim textele biblice în locui

: clasicelor manuale pentru câ sînt mai uşoare”.

Care or fi, - oare, dedesubturile ?

D a n BRIE

rPROGRAM DE MĂSURI ACTIVE PENTRU COMBATEREA-,Acum un an şi jumătate, şi

în oraşul Gherla s-a constituit. Consorţiul local PAEM, cu misiunea dc a rezolva proble­mele legate dc şomaj şi forţa de muncă. Lipsa locurilor de muncă devenind o prezenţă continuă în peisajul social al oraşului de pe Valea Some­şului Mic, era mare nevoie de realizarea unui program, care să pună în practică măsurile active dc combaterea şomaju­lui. fncepînd din accastă vară, o raşu l G herla are deja

ŞOMAJULUI LA GHERLAimplementate două măsuri active pentru combaterea şomajului, măsuri care au fost considerate adecvate. Ccle două măsuri sînt: înfiinţarea unui Dispecerat de servicii la nivelul oraşului şi organizarea de Servicii

. com plem entare ' pentru dezvoltarea iniţiativei private.

Prima măsură se ocupă cu_ sfera serviciilor către populaţie,

. adică oferă un loc de muncă şomerilor, în timp ce a doua

măsură vine în sprijinul agenţilor economici de a-şi recruta forţa dc muncă calificată necesară nevoilor firmei. Dotat cu o aparatură electronică în valoare de 40 milioane lei', Dispeceratul. gherlean deschis în sediul Primăriei locale oferă nu mai puţin de 7 servicii în domeniul locurilor de muncă vacante, consultanţei p rofesionale şi medierea muncii între şomeri şi societăţile comerciale din oraş.

Primele* m asuri luate sînt deosebit de încurajatoare, avînd în vedere că prin sprijinul Consorţiului local PAEM, în Gherla au găsit de

, lucru peste o sută de şomeri, iar perspectivele imediate întrevăd noi posibilităţi de angajare, avînd în vedere colaborarea fructuoasă dintre Dispeceratul de servicii şi cei 575 de agenţi econom ici privaţi din localitate.

SZEKELY Csaba

Orezjvraccal. I

b o b r o t u n d im p o r t E g ip t

Pret$(inclusiv TVA)

1900 lei/kg

ZahăiUibSaci de 45 kg

1900 lei/kg

j LTel.: 414364, 414365, Fax:,414366 §

Str. Aurel Vlaicu nr.l £

marţi, 25 iunie 1996 PUBLICITATE CMJJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sunbăl â 9-14; tel/fa* 19-73-04; SIJIJREIMCŢIA TURDA:!: luni-vineri 8-16; tel/fax 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; Ici/lax 21-60-75. :

A D E V A R U Ld e C I bjj

UNICAT IN GHERLA 2Societatea Comercială S C T l î T R I S S S R L S

\ 8 - j ■ - ' ţinde prin magazinul p rop riu din Gherla, str. [''asinului n r .l , telefon

243277; 243194 (în cartierul MR-1 din spatele fabricii de spirt)'N O B ILĂ ÎN RATE” f ă r ă d o b în d a

Vinde în rate, din stoc şi pe bază de comandă toate tipurile de mobilă: dormitoare, biblioteci, camere de tirjeret,; comode TV., birouri, mese pliante, mobilă de bucătărie, colţare, canapele, fotolii.

Vizitaţi-ne s i nu v e ţi regreta! _

r

Cs-

. v > i e R S U L

^ M o b i l ă î n r a t e

f ă r â d o b i n d â !

| | M A R I | R E M ^ i l U | m i M E M E H L ,p e n tr u .

• tinerii căsătoriţi #• plata integrală *>U1

La peste 2 milioane valoare, se asii

J M M ţ n ţ ,

şi L ivezii, 63 Tel. 4 3 7 4 4 4 (Z o n a

.sionari 5

<ţură transportul gratuit.

P ia ţa 1848 nr. 1 ?7429; T e l/F a x 43 7 4 3 0

C arboch im - C lu ja n a )

IJRI, AUACET, DILUANT.Maigâsiţi: 1'ARCIIlîT, PALUX, L ACI

banca T r a n sil v a n ia saS u c u r s a l a O r a d e a

VINDEla licitaţie publică în dată de 03.07.1996,

ora 9 la sediul Judecătoriei Oradea

E C H I P A M E N T E T I P O G R A F I C E

A F E R E N T E U N E I T IP O G R A F I I C O M P L E T E .

Preţul total de strigare este dc 350.000.000 lei.

I n fo r m a ţ ii Ia te le fo n 0 5 9 /1 6 .4 5 .2 2 .: V : ’___________ (357163)

m?: M O D E U A 'A n u n ţ s e n z a ţ i o n a l

Pînă la "M A R E A T O M B O L Ă M O D E N A ' din 15 iu lie , acordăm

M A R I R E D U C E R I D E P R E T 'L A M O B I L Ă- pentru TINERII CĂSĂTORIŢI în acest an -1 0 % -pentru ACHITĂRI INTEGRALE -10% '- pentru PENSIONARI - 5% Asigurăm

TRANSPORT GRATUIT.

§

MAI-GASITI: , , .. .. . -• parchet - 23.500 lei /mp. • Palux -33.500 lei/5 kg,• aracet - 4.600 lei/kg., precum şi alte produse.

ADRESA: STR.OAŞULUI NR.42A,,TEU FAX 136822; 433555.

S.C. CONSTRUCT! Sl PRESTĂRI IN C-TII S A CLUJ-NAPOCAB - d u l 2 1 D o c o m b r l o 1 9 8 9 n r . 1 0-4

t e l : 1 9 7 S 4 1 f a j e : 1 0 7 5 3 3

£ J > C £ E G U T AC O N ST R U C T II S l R E P A R T II INSTALAT» S A N IT A R E S l E L E C T R IC E C O N FEC Ţ II M E T A L IC E

PORŢI, US!. FERESTRE , GRILAJE GARDURI. CAZANE DE BAIE

T1M PLAR IE L E M N LU C R Ă R I D E T IN IC H IG E R IE

MONUMENTE FUNERARE

GEAM D E 3 ,4 ,5 MM PREFABRICATE DIN BETO N

tu b u r i 0 2 0 0 , 0 3 0 0 , 0 4 0 0 p t . c a n a l i z a r e inele 0 8 0 0 , 0 1 0 0 0 , 0 1 5 0 0 dale s i b o r d u r i , p l a c i s i s t i l p i p e n t r u g a r d placi s l r a m e c u c a p a c p t . c ă m i n e d e v i z i t a r e

_ ____ • (29706)

F o n d PîIKVIWP O A R T A S P R E P R O S P E R I T A T E ~

A Valoarea lă zi a Titlurilor de Participare Transilvania valabilă în perioada 24-28 iunie 1996 este de 12.535 lei

▲ Creşterea faţa de săptăm âna precedentă este de 0,9 %▲ Creşterea fată de 15. 02.1996, data începerii emisiunii '

publice de titluri, este de 25,35%. ^ ;Administrator: SC Globinvest SA; Cluj, tel./ fax: 064/ 19 59 25

Titlurile de Participare Transilvania prin unităţile Băncii Com erciale Ion Tiriac şi ale Băncii Transilvania

• •• «Y■. 1 • Cb

■ ' ' ; .C;

PROTEJEAZA Şl SPOREŞTEECONOMIILE DUMNEAVOASTRĂ

Valoarea nominală a Unitătii de Fond10.000 lei

Valoarea la zi a Unitătii de Fond $■ , o

■•_■■■■ o16.502 leiF o n d u l N a ţio n a l d e In v e s tiţ ii, administrat de

S O V Invest SA, este un fond deschis de investiţii, la ^dispoziţia oricărei persoane fizice sau juridice. 1 - _

Investind la FNI obţineţi Carnetul de Investitor, care vă ajută să luptaţi eficient împotriva inflaţiei pro- tejându-vă şi, chiar mai mult, sporindu-vă economiile. ^ De aceea vă recomandăm investiţia la FNI: este £ accesibil, protejează'şi sporeşte economiile dum- neavoastră. > 5

*Unităţile de Fond le puteţi cumpăra de la Agenţia Z

GELSOR Cluj-Napoca, P-ţa Cipariu, Nr. 15. 1

saF O N D U L j

N A T IO N A L . Relaţii suplimentare- D E INVESTIŢII la Tel.: 064-414519

Autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare cu nr. 159//1995

E L V IL 24 . wwmwmmaBM.i n t e m a t i o n a l

f C L U J I N A P O G A m t r f A ^ V l d i c t j f n r l

Cluj Napoca-P-ta Cipariu nr.9 193447 Huedin 253304 .Turda 315523: 4 3 3 8 0 4 ^ ^ Câmpia-Turzif 433274 TotuimUrate' "tara evâns

Pchltorto prltntl rctt In iwomtntul cumpif&rll pnxtoulul

OFERTA TRANZIŢIEI!486-80 MHz, 256 K, 4MB, HDD 545 MB,

Monitor 14”, SVGA color LR, NI, I m p r i m a n t a f o r m a t A 3 , 9 a c e ,

(emulare EPSON, IBM) S

PRET 2.990.000 Lei î(cuT.VA. inclusă

P O L I C O M C O M P V j i k K S s . a .

T e l T F a x : 0 6 4 - 4 1 4 4 3 4 , 0 6 4 - 4 1 3 4 9 2

OPŢIONAL ŞI ÎN 12 RATE LUNARE!

Lichidarea stocului pentru copiatoare model 1994

( M l ‘ :

Ow<u>

*

7 7 7 U S DC O P I A T O R

13 copii/min. format M

model 1994• F ă r ă c o n s u m a b i l e . x p r e ţ u l n u in c l u d e TVA

M i n o l t a R o m a n i a

F i l ia la C lu j S t r . D e v a n r . 1 - 7

MINOUÂ. / (761294)

Lichidareacopiatoare model 1994

1 . 2 9 0 U S D *C O P I A T O R

15 copii/min, format A4/A3 zoom model 1994

*Cu t r e i a n i g a r a n ţ i e , p r e ţ u l n u I n c lu d e TVA

M i n o l t a R o m a n i a

F i l i a l a C l u j S t r . D e v a n r . 1 - 7

T e l : 0 6 4 / 1 9 . 9 3 . 2 2

F a x : 0 6 4 / 1 9 . 9 0 . 3 6(761294)

O M t D i 1 T A T C aUJ-NAPOCAiluni-vineri8-16[sîinbă»ă9-M;td/fialM3-04iSUBREDAC|IATURDA^ ClC* Ciul___________jrLitfLriL M £r\iE luni.vincrig-16;tcl/fai3M3-23;St]BREDACŢIADEJ:1uni-vincri8-16;tel/fax2i M-~?.A D E V A R U L . marţi, 25 iunie 1996w

4'A âiim m ?

..........

P L Ă T IT I DOAR IN12ÎRÂT E tF Ă RĂfAVA N SBBfeT

C U M P Ă R Î N D Î N T R E 1 5 I U N I E - 1 5 I U L I E

D I N M A G A Z I N E L E ELVIEAI S i S I1 8 1

- POŢI SĂ NUMERI PE DEGL’IF;12 RATE, 12 CATFGORII DE PRODUSE OFEUllL...

1 . M o b ilă d e su fragerie2 . M o b ilă d e d o rm ito r3 . G a rn itu r i de h o l4 . M o b ilie r de

-b u c ă tă rie5 . B u cătării c o m p le t accesoriza tc6 . A p a ra tu ră c lectrocasn ică

7 . A p a r a t u r ă a u d i o - v i d e o

8 . M ochete ,covoare

9 . C o rp u ri de i lu m in a t

Vizitaţi magazinele ELVILA din Cluj-Napoca:

• P-ţa Cipariu'

nr. 9,

teL 193-447;

• P-ţa Mihai

Viteazul,’

Hala Agro-

Alimentară,

teL 132 .552 .

1 0 . M o b ilie r p e n tru ba ie

1 1 . In s ta la ţii s an ita re

1 2 . G resie , fa ia n ţă..iDAR IvrU POŢI NUMĂRA INFINITATEA DE COWdBINAWPOSfBIL M - ■ ŞI ACCESIBILE PENTRU GUSTUL ŞI BUGETţ^HB^ikţ^'^I

La achiziţionare se plăteşte doar prima rată E L V IE AUniversul tău interior

(763386)

A U T O M A T E N S C H E M B E R

I m p e x S . R . L .

. F IR M Ă R O M Â N O -G E R M A N Ă

CĂUTĂM SPATII PENTRU DEPOZIT:* • - -• . J

tel. 43.22.80 sau C.P. 17- ; ; “ (29715)

ELCOM INTERNATIONALangajează URGENT

AGENŢI COMERCIALIDetalii la tel. 414610 sau B-dul Titulescu nr.4

l (P-ţa Cipariu).- (357154) '

GRUPUL ŞCOLAR DE ARTE SI MESERII AL COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI

"SPIRU HARET”''(fost Gr. Şc. UCECOM) din Cluj-Napoca,

str. Tineretului nr. 55'/A, tel-fax nr. 064/141948 (Cartier GHEORGHENI - ultima staţie -

troleibus 2, 3, 25) înscriepentru anul şcolar 1996/1997, în vederea

cuprinderii la următoarele forme de şcolarizare: I. ŞCOALA PROFESIONALĂ - absolvenţi a VIII clase, durata 3 ani. 1. Mecanic autoturisme 1/30; 2. Tinichigiu-vopsitor autoturisme 1/ 30; 3. Croitor îmbrăcăminte pentru fem ei 2/ 30; 4. Tricoter confecţioner îmbrăcăminte 1/ 30; 5. Tîmplar universal 1/30; 6. Zidar-pietrar- tencuitor-1/30; 7. Electromecanic reparaţii maşini şi echipamente electrocasnice 1/2/15;- Instalator întreţinere şi reparaţii instalaţii tehnico-sanitare, degaze şiîncălzire 1/2/15;8. Cizmar 1/30; 9. Frizer-coafor-manichiurist- pedichiurist 1/30; 10. Vînzător universal (mărfuri nealim entare) 1/30; 11. Electromecanic autoturisme 1/30 - durata 4 ani, finanţată din taxe. Meseriile de la poziţiile 1-10 sînt finanţate de la buget - nu se percepe taxa de şco larizare. II. ŞC O A L A COMPLEMENTARĂ DE UCENICI - durata2 ani, absolvenţi a VIII clase. 1. Dulgher- parchetar 1/30; 2. Zugrav-vopsitor 1/30; - înscrierea pentru şcoala profesională: 17-30iunie;- Examene de admitere 1-10 iulie; - înscriere la şcoala complementară de uccnici, unde nu se susţine examen: iulie, septembrie a.c.

INFORM AŢII SUPLIMENTARELA SECRETARIATUL ŞCOLII.

(357157)

c u s e d i u l î n m u n i c i p i u l C l u j - N a p o c a ,

s t r . T i n e r e t u l u i n r . 5 9 , t e l . 1 4 : 2 6 . 3 8

ANUNŢAIntcntia dc constituire a Asociaţiei * *

salariaţilor • şi membrilor conducerii în conformitate cu prevederile Legii nr. 77/ 1994.

Cererile de Ia persoanele îndreptăţite să facă parte din asociaţie conform articolului3 din Lege se primesc la sediul societăţii pînă la data de 15 iulie 1996. (357156)

S.C. LfîMBRISflN PRODIMPEX S.R.L.

ANGAJĂM CU CARTE DE MUNCĂ:

MAISTRU TÎMPLAR TÎMPLARI DULGHERIGATERIŞTI

Condiţii de plată avantajoase. Informaţiizilnicorele9-15latel: 12.70.78_______ ' (357158)

FIRMĂ PARTICULARĂ VINDE:m MAŞINĂ DE FREZAT FUS 250 CU ACCESORII M MAŞINI DE INJECTAT AUTOMATE Şl SEMIAUTOMATE 0f POLISTIREN PAS 4 AUB - 2 tone Ef ŞAS1U NOU DE TV-12F M PUNTE SPATE TV-12F

Informaţii la tel.: 064/130495 Str. Bucureşti-13. (29712)

I IEI anca R om ână

intru D ezvoltare Cluj

ANUNŢA' v în za rea la lic ita ţie a:

-1 apartament compus din 1 camcră+ dependinţe, suprafaţă utilă28,40mp, aflat în Cluj, str. Pietroasa, nr. 32/1S9 .

P r e f s tr ig a r e : 1 2 .7 7 9 .2 5 0 le i

apartament compus din 3 camere + / * dependinţe, suprafaţâutilă.69,41 mp, aflat în Cluj. str. Fîntînele nr. 5, ap. \ (apartament finisat).

P r e ţ s tr ig a r e : 4 9 .0 6 0 .0 0 0 le iLicitaţiile vor avea loc în data de

27.06,1996, orele 9oo~10oof la Serviciul Executori Judecătoreşti, cam. 43.

Informaţii teL: 19.26.21/407.' • ' ; r : (760429)

Agenfia imobiliară EMPIREVÎNZĂRI, CUMPĂRĂRI,

ÎNCHIRIERIB-dul C-tin Brâncuşi 23, Tei; 149X86

LUNI-VINERI 8oo-20°° comisioaneMINIME, ~ _______ ■ servicii MAXIME!§

G a u t d e î n c h i r i a t

3 camere cu curte,intrare separată

în cartierul Grigorescu.Tel. 1 8 -1 7 -1 1 ,

orele 8-16. (29 7 0 8 )

P R M Rg a r o k i w n a C

tel/foc137523432680

A M D /l 332.419.000

■ Lei +ÎVAÎM B E Â M = 40 USDT P E D TI O MONiîOR

HDD 630 8Mb if3 . 0 4 9 . 0 0 0 LEI +TVA j

f C A S A D E AMANETAgenţie imobiliară intermedieri

COMISIOANEMINIMEA g e n ţ ia D1FOMAX

Str,N apoca nr.4, ap.53 T e le fo n 191584.

V O rele: 9-17.

\

(241826)Agenţia D i a l o g

f l Ş 19.03.84; 19.46.69Vînd apartament 4 camere cu scară interioară. Vînd vilă pestr. Braşovşi pe str. Galaţi. Vînd casă în zonă centrală. Vînd garsonieră în zona Mărăşti. Cumpăr 2 camere în zonă bună, ofer maxim 45 milioane.

VINZARICUMPĂRĂRI• V indem , cum părăm ,

închiriem imobile şi terenuri. Tel. 19-51-41 orele 9-15. (016939)

• Vînd linie fabricaţie pnfulcţi. Tel. 062/43-04-79 după ora 20. (011067)

• Vînd a te l ie r vu lcan izare . Tel. 17-80-13 între orele 17-20. (011172)

• Vînd vitrină frigorifică, cîn tar 500 kg. Tel. 42-5-45 între orele 17-20. (011173)

• V indem dozatoare S iem ens, i250 DM G aran ţie . Service. Ttl. 17-31-16 (017140)

• V înd ieftin echipament atelier tîmplărie. Tel 43-24-72. (010909)

• Vînd ieftin masă de biliard nouă preţ informativ 1. 500.000 Tel. 43-24-72. (010910)

• V înd maşină îngheţaţi noua Tehnofrig, un cap. Tel. 19* 23-55 (011122)

• Cumpăr demenţi calorifer 100 bucă ţi. Tel. 14-30-67 (011133)

• Vînd faianţă 250x200mm. Telefon 41.03.24. (17054)

• Vînd microbus Toyota 7 locuri m odel F benzină 1986, înmatriculat. Tel. 14-85-14 după ora 17. (011152)

• Vînd camion 10 t. Ici- 43-52-68; 42-53-30. (011204)

marţi, 25 iunie 1996 P U B L IC IT A T E f C il JJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbăt â 9-14; tel/fax 19-7.V04;SI,'BRKDAC'J1ATI.'RDA: ; luni-vineri 8-16; tel/faxî 1-4 3-23;SUBREDACJTADEJ: luni-vineri 8-16;tol/faî21-60-75.

A D E V A R U Ld e C i u l

Volkswagen Group " -

CompexH T rad in g SRL, firmă privată de succes, profitabilă si modernă, doreşte să ofere servicii de primă calitate clienţilor săi prin vânzarea autoturismelor S k o d a si prin şisigurarea service-ului acestora.

Pentru a ne ajuta în atingerea acestui tel vă oferim urm ătoarele ocazii de a vă alătură echipei noastre :

D irector d e vâ n za ri-m a rk o tln g

Acesta este un rol solicitant, pentru care avem nevoie de o persoană cu excelente aptitudini de organizare, analiză si com unicare.Dăruirea pentru dezvoltarea si oferirea de servicii de calitate este esenţială. Cunoştinţele relevante si experienţa în dom eniu vor constitui un avantaj. ■

D irector d e r e ţ e a s e r v ic e

Candidatul ideal va fi un bun organizator si coordonator, ta lentat în munca cu oam enii, cu iniţiativă si flexibilitate.Cunostintele tehnice sunt esenţiale, iar experienţa în dom eniu vă va ajuta sâ ne convingeţi.

Ambele posturi solicită cunostinte de operare pe calculator si cunoaşterea lim bilor eng leză si eventual germ ană.în sch im b oferim un salariu com petitiv si posibilităţi de dezvoltare într-un m ediu dinamic.

: ~ IS e c re ta ră -a d m in is tra tiv §

' , . - • j

Eficienta, abilitătile în relaţiile interum ane, cunoştinţele de operare pe ‘ calculator, cunoaşterea lim bilor engleză si evefitual germ ană, un aspect ' j plăcut, vor constitui avantaje în ocuparea acestui post. > ;— jj

~ : " - v iAceste calităti vor fi recom pensate cu salariu m otivant ^ j■ " ., . ' c

D a c ă a m r e u ş i t s ă v ă t r e z i m in t e r e s u l , în s c r ie r i l e s e f a c p e b a z ă C u r ic u l u m V ita e î n s o t i t d e o s c r i s o a r e d e i n t e n t i e la C e n t r u l d e

D e z v o l ta r e M a n a g e r ia lă , s tr . B o r z e s t i , n r . 1 7 -1 9 , t e l e fo n : 4 3 0 0 0 1 /4 3 0 0 0 2 , p â n ă fa d a ta d e 0 1 .0 7 .1 9 9 6 .

~ ' . - - - - V ~ __________________ (100540) ‘

• . V indem buştean stejar, cherestea^ s te ja r , ,'b rad ; masă lemnoasă (fag, stejar) pe picior sau în rampă, utilaje exploatare forestieră. TeL 43-52-68; 42-53-30. (011205)

• Vînd dozator suc_4 capete. Tel. 18-86-68. (011216)

• Vînd spaţiu comercial. Tel.18-86-68. (011217) ’

• Vînd casă central pentru locuinţă-firmă, Tel. 13-99-23 ora19-22 (017027) .

• Vînd maşini de îngheţată. Relaţii tel. 060/61-47-86; 059/ 34-16:26. (017045). • Vînd şi montez instalaţii Bingo. Posibilităţi rate, asocieri, deschidere saloivTel. 030/ 21- 70-90 (017090)

• Vînd spaţiu comercial cu bar. Str Piezişe nr. 25 orele 18- 20 (017237)

• Cumpăr păr uman codiţe, lungime peste 40 cm -Tel. 13- 63-44 (017240) '

• V înd spaţiu com ercial amenajat bar, central. Tel. 43- 84-12 (017249).

• Vînd camoinetă Aro 320- 1991, motor Braşov. Relaţii tel.19-82-33 zilnic 8-14} 43-14-57 orele 19-21 (017257)

• Cumpăr autilitară Nysa 522 capacitate 2120, tonaj 2480. Tel. 1213-60 după ora 20. (017293)

• Vînd camion “Gaz” 5 tone benzină, 17. 900, Km. Tel. 15- 72-34 (017312)

• Vînd gheretă metalică, mobilă de cam eră, R enau lt Fucgo 2000, piese Renault motor i600. Tel. 41-08-83 (017329)

• Vînd SRL. Tel. 17-52-04 (017331)

, . • Vînd teren construcţii 1000 - rup, • ca rtie r G rigorcscu. Eventual parcelat. Tel. 19-94-.77 orele20-22 (017242)

• Vînd 17 ari loc cabană la preţul din zona Băişoara, situat aproape de mănăstire. Tel. 41-17-93. (010823)

• Vînd teren intravilan 550 mp în Vatra-Dornei. Tel 17-02-10, după ora 21, 15 dolari mp, negociabil. (011011)

• V înd 7 ari pen tru construcţie Calea T urzii spre Făget, preţ avantajos. Telefon 43-32-58. (011063)

• Vînd urgent teren. Tel. 16- 84-64.(011072)

• V înd te re n , 1000 mp Dîmbul Rotund Tel. 17-44-16. (011082)

•/ Vînd teren construcţii ştr. Bună Ziua 20 dolari/iflp. Tel, 15- 27-66 după ora 19. (011127)

• Cumpăr teren între 500 şi 1500 mp în zonă bună, plata imediat. Informaţii tel. 19-70-38. (011180)

• Vînd 2 televizoare color ITT Nokia 63 cm şi Schneider 70 cm teletext digitext stereo, şalupă fibră de sticlă cu motor Johnson 40 cp; parcelă teren Tarniţa plaja II, 300 mp. Tel. 13-75-43 (011211)

•Vînd apartament 3 camere, confort I Turda, tel. 31.38.59., orele 8-15. (341032)

• Vînd teren în Făget. Tel. 43-86-36 (011119)

• Vînd casă particulară 300 mp în zona str. Piatra Craiului 16 Dîmbu Rotund, zilnic în tre orele 16-18, sîm bătă 10-14 şi mobilă combinată in stare foarte bună .(010793)

...«. ,Vînd apartament .de lux în vilă ultracentral. Tel. 19-06-23. (011005) V

.• Vînd apartam ent m obilat deosebit p-ţa M. Vileazu-Republica. Tel. 43-30-78.(011015)

• Vînd apartam ent 3 camere confort îmbunătăţit, garaj zidit, str. Fabricii nr.9. Tel. 15-41-26 (011018)

• Vînd apartament două camere Gheorgheni. Tel. 17- 59-66; 14-58-67 (011077)

. • Vînd parte imobil str. M em orandum ului, . 3 cam ere, dependinţe, 200.000 DM. Tel. 19-80-97.(011104)

• Vînd ‘ Urgent a p a rtam e n t' 3 cam ere cu g a ra j, fin isat, s tr. Mogoşoaia nr. 4 bl. E2 ap. 8 Mănăştur între orele 17- 21. (011110) -

• Vînd apartam ent 3 camere finisat parte r str. Scorţarilor nr. 1 bl. D5 sc. 1 ap. 1 vizibil zilnic orele 8-12 şi 20, 30-22. (011118)

• Vînd apartam ent 4 camcre confort la etajul 2. Preţ informativ 80 milioane. Informaţii la tel. 13-43-52 între orele 12-14. (011124)

• Vînd apartam ent 2 cam ere fin isat confort m ărit. TeL 13-06-33 or&e 10-19 şi 17-67-62 după ora20. (011129)

* Vînd apartam ent 4 cam ere decom andate confort 1 ocupabil s tr. Grigore Alexandrescu nr. 9 etaj 1. Relaţii tel. 42-51-28. (011130)

• Vînd casă în cartierul A. Mureşanu. Tel. 14-44-82 orele 18-20 (017112) " /

• Vînd vilă ultraflnisată construcţie ,1995-1996, Gheorgheni. Tel 14-04-69 şi19-06-77 (017123)

• Vînd apartament cu 4 camere. Str. Ion Meşter nr. 5. Tel. 17-26-95 (017226)

• Vînd apartam ent 2 cam ere, u ltra fin isa t, Z orilo r. Tel. 43-84-12. (017248)

• Vînd apartam ent 3 cam ere . . confort I superfin isa t + terasă acoperită 54 mp tip . vilă pentru pretenţioşi. Relaţii Bdul 21 Decembrie nr. 152 et. 1 ap. 3, tel 43-02-71; 41- 29-24 .între orele 9-22.(017253)

• Vînd apartam ent'2 camere central Tel. 13-51- 25 orele 16-19 (017307)

• Vînd apartam ent 2 camere stare foarte bună. Str. Mehedinţi nr. 9 ap. 35. Sunaţi la 19-35-20 orele 8- 15. Vizibil orele 18-21 (017334) ■■

• Vînd casă mare 3 camere, bucătărie, baie, cămară, singur în curte, zona gării. Tel. 14-98-01 orele 18-21. (010859)

• V înd apartament două camere confort I et. HI. Tel. 17- 95-05.(010944) .

• Vînd garaj cărămidă. Tel.17-95-05(010945)

• Vînd garsonieră confort str. Pietroasa, zona Pata 34 milioane negociabil. Tel. 15-62-81 sau 16-69-62 după ora' 14. (010983)

- Vînd casă în Vatra-Dornei4 camere, dependinţe -şi 3360 mp în-zonă turistic ă foarte, liniştită Tel 030/37-18-15. (011012)

•. Vînd Pontiac Trans-Am m odel 1988 decxapo tab il, superacceso riza t, stareirep roşab ilă şi apartam ent 3 camere mobilat în Vatra-Dornei Tel. 030/37-18-15. (011013)

• Vînd apartament 2 camere str. Mehedinţi nr. 42-44 ap. 93. v iz ib il z iln ic o rele 18-20. (011051) ’* ^

• Vînd garsonieră confort 1 cu îmbunătăţiri Bdul Muncii nr. 87/A et. 3 ap. 90. Informaţii zilnic orele 16-20. (011052)

• Vînd apartament 3 camere parchetat, garaj beton, "beci. Str. Godeanu nr. 7 ap. 17 (011055)

■ Vînd apartament 2 camere, bucătărie, confort, cu sau fară mobilă în f ia ţa Abator bl. C2 ap. 20 et. 4 te lefon 13-87-26. (011062)

• Vînd apartament 4 camere finisat str.. Pata. Telefon 14-28- 4V (011066)

• Cumpăr casă modestă. Tel.16-39-98 (011069)

• Vînd 2 camere etaj 1 str. Padin. Tel. 16-39-98.(011070)

• V înd apartam ent una cameră pe str. Horea nr. 67-73 tel. 13-95-31 (011073)

• Vînd apartament 4 camere finisat cu îmbunătăţiri. Tel. 17-26-78.(011083)

• Vînd apartament 3 camere confort 1 str. Mehedinţi nr. 47- 49 bl. C i l ap. 115 dupăora 17. (011087)

• Vînd apartament 2 camere decomandate, Calvaria. Tel. 19-17-90 (011092)

• Vînd apartament 3 camere Mărăşti central etaj 2. Tel. 15- 06-70 orele 16-22. (011093)

• V înd casă în sa tu l Gheorgheni nr. 83. Informaţii vineri (28) (011097)

• Vînd casă cu teren 2900 mp în Gilău. Informaţii Gilău nr. 545 telefon 312. (011101) - "

• Vînd apartam ent două camere ultracentral, str. Horea nr. 4 ap. 16 etaj 1 p re ţ 50 milioane lei. Informaţii tel. 13- 67-19. (011106)

» Vînd apartament 3 camere, parter, finisat, în Zorilor. Tel.12-23-07 (011107)

• Vînd urgent apartament 3 camere confort 1 str. Oltului nr. 33 bl. S2 sc. 1 ap. 8 (011108)

• Vînd garsonieră confort 1 Mănăştur. Tel. 15-26-76 după ora 16. (011113)

• Vînd apartament 3 eamere, beci' garaj. Str. Cioplea nr. 10 ap. 12 după ora 16 tel. 17-79-91. (011125)

• Vînd’garsonieră. Tel. 15-10-08. (011126) ;

• Vînd garsonieră 35 mp ultraflnisată, mobilată, parter în Gheorgheni, str. Albini. Tel. 14- 53-32 (011128)

• Vînd apartament 3 camere str. Pata etajul 3. Tel. 018-62-31- 86 între orele 10-2’0. (011135)

'• Vînd construcţie lemn 3x4 mp. Aghireşu-săt nr. 197 tel. 183. (011139)

• Vînd casă 3-camere. Tel.13-02-12 orele 12-18. (011150)

•. .Vînd apartament cartierul G heorgheni. Tel. 15-64-78. (011154) - . •

• C um păr apartam ent 2 camere, Gheorgheni. Tel. 14-90- 97 dupăora 18. (011159)

• Vînd urgent şi convenabil apartament 3 camere confort 2, balcon Str. Gîrbău nr. 2 bl. K7 ap. 3 (011164) '

• Vînd garaj situat la parterul blocului A3 str.' A. Vlaicu lîngă Peco cu apă; curent; canalizare,

' cu posib ilită ţi de în tăbulare . In fo rm aţii te lefon 15-25-12 . (011165)’ "

• Vînd garsonieră confort 3 Gheorgheni. Tel. 19-25-76 orele8-15. (011166)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 cil parchet. Tel. 41-54- 75.(011167)

• Vînd garsonieră pe Calea Baciului nr. 47 ap, 25 tel. 18-75- 38. (011179) . " ,

' • Vînd apartament 3 camere str. Calea Floreşti nr. 6 ap. 29 bl. BII Informaţii între orele 16-20.(011186) ’ y ^

• Vînd vilă (grădină). Tel.15-68-82 (011190)

• Vînd garsonieră 31 mp sau schim b cu apartam ent. O fer diferenţă. Str. Parîng nr. 11 bl. X I ap. 51 (011200) -

• Vînd apartament 3 camere confort mărit, parter. Str. Fabricii nr. 19 ap. 21 vizibil zilnic între orele 14-22 sau la tel. 15-79-65. (011202)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 ultrafinisat. Tel. 018- 62-37-23 (011206)

• Vînd apartament 2 camere, finisate confort 1. Tel. 41-24-92. (011207)

• Vînd garsonieră confort 1 finisată. Tel. 41-24-92 (011208)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 str. mehedinţi nr. 42- 44 ap. 70 preţ 30 m ilioane. (011222)

• Vînd apartament 1 cameră etaj 3 Calea Dorobanţilor nr. 105 ap. 100 vizibil marţi (azi) orele17-21.(011223)

^ • Vînd urgent apartament o cameră parter str. Bucureşti nr. 70 ap. 33 vizibil orele 18-21.

..(011233)

• Vînd garaj sub bloc, Gh. Dima nr. 15. Tel. 19-70-15 ora 8-10 sau 17-97-50 orele 17-20. (016983)

• Vînd casă cu grădină 1000 mp pe str. Beiuşului nr. 8 lîngă Sanex, apă, canal, gaz, p o s ib ilită ţi de ex tindere. Informaţii zilnic după ora 11 şi dubiţă Ford Tranzit, capacitate 1600 cmc an 1977 în stare bună de funcţionare (016989)

• Vînd garsonieră sţr. H. Barbusse nr. 3 ap. 21, lîngă Farmec. (017049) ^

' • 'V înd apartament 2 camere confort Bdul 22 Decembrie nr. 137 bl. M4 ap. 116. (017107)

• Vînd casă cu 2 camere, dependinţe tere, telefon, pe str. Iugoslaviei Informaţii la tel. 19-■ 73-81 zilnic, numai. între oorele 15-17. Preţ informativ 50..000 DM. (017111)

• V înd apartam en t tre i camere, Gheorgheni et. 4. /fel. 15-05-53 (017120)

• Vînd garsonieră confort I, 16 milioane negociabil. Tel. 16- 08-84 (017167)

• Vînd 0, 82 ha suprafaţă teren în localitatea Jucu de Sus, sub pădure. Tel.-169 Jucu, după ora 20 (017182), • Vînd apartament 4 camer.

Str. S tre iu lu i nr. 1 ap. 21 (017184)

v Vînd teren şi iarbă Zorilor. T el.'12-19-28 (017185) -

• Vînd garsonieră confort 2. Str. Bucegi nr. 14 ap. 8. Tel. 13- 30-94 (017193) 7 ; ^

• Vînd garsonieră confort I ' et. 1 cu te lefon str. . Gr. Alexandrescu. Tel. 18-54-23 sau 17-90-62 în tre o rele 19-21 (017195)

• V înd garson ieră Gheorgheni, Aleea Detunata etaj

: 2. Tel. 18-80-96 (017197)• C um păr casă ICRAL.

In fo rm aţii la tel. 14-21-90 (017201)’' -

' • ' Vînd garsonieră confort i m ărit, b a lc o n 'în c h is , uşă la comandă? Str Parîng nr. 37 bl. T2 ap. 1. Preţ negociabil. Tel. 17-24-78 (017203) ,

• Vînd garsonieră confort I mărit. Str. Bucegi nr. 11 et. 4 ap. 62. Preţ negociabil. (017207)

• Vînd apartament 2 camere confort cu telefon, Gheorgheni: T e l 14-7120 între orele 8-10 şi 19-21 (017209) ~

" Vînd Peugeot 305 D an 1986 şi teren în Făget. Tel. 42- 50-61 (017210)

• Vînd apartament 2 camere în comuna Baciu str. Nouă nr. 639/A, bl. Bl. sc. 3 ap. 28. Preţ 29 milioane. (017211)

• Vînd casă cu teren 300 mp în cartierul Bulgaria str. Bobîlnei nr. 13. Vizibil zilnic. (017221)

• Vînd urgent garsonieră str.. Cojocnei nr. 6 bl. C13 et. 1 ap. 28. Z iln ic ora 1 6 -20 ,. lîngă Autogară. (017222)

• V înd aparţam ent două cam ere fin isa t, et. . 1, două balcoane închise Str. O ltului nr. 78 ap. 4. (017224)

• Vînd apartament 1 cameră, bucătărie. Str. Byron bl 8B ap. 4 (017227)

• Vînd casă cu 3 camere şi grădină Str. C osaşilor nr. 29 (017229)

• Cumpăr apartament două cam cre co n fo rt I. O fer 30 milioane sau Aro-244 D, stare excepţională. Inform aţii orele 15-22 , te lefon . 12-16-54 (017231)

• Vînd apartament 3 camere confort mărit, Andrei Mureşanu, 2 balcoane , et. 2. Tel. 14-08-91 (017233)

A D E V A R U Ld e C iu j j P U B L IC IT A T E

CLU J-NAPOCA; luni-vineri 8-16; sîhibălâ 9-14; tcl/fai 19-73-0-4; SI JBREDACŢIA TURDA:. luni-vineri 8-16; tcl/fai31-43-23;SUBREI)ACŢIADEJ; luni-vineri 8-16;tel/fai21-60-7a.:

marţi, 25 iunie 1996 (io

• Vînd urgent 6 camcre comuna Baciu str. Viilor nr. 206, gaz metan, tv cablu, grădina, apă în curte. Preţ inform ativ 60 milioane Ici negociabil. (017236)

• Vînd apartament 3 camere confort I sau schim b cu apartam ent 2 camere p lus diferenţă. Tel. 17-72-39 (017250)

• Vind teren cu cabană, garaj; amplasament deosebit, la70 k rndc Cluj. Tel. 19-00-81 (017252) '

• Vînd teren pentru cabană, între Băişoara şi Valea lerii, cu acces direct la şosea apă, curent şi certificat urbanism + proiect, 5000 DM negociabil. Tel. 18-12- 07 seara. (017258)

• Vînd apartament P-ţa Abator, bloc cărămidă, 3 camcre decomandate, ct 2, cu telefon. Informaţii Ia lei. 41-43-68 orele8-15 (017271)

• Vînd apartament două camere confort I, str. Ai Vlaicu nr. 4 bl. 5B sc. 1 ap. 36, între orele 16-20 (017281)

• Vînd apartamente camere. Telefon 15-02-16 (017283) -

• Vînd casă 4 camere, garaj, curte, grădină. Str. N icolae Românu nr. 2 (017287)

•_ Vînd apartament două camere str. Donath nr. 90 bl. U sc. 2 ap. 26 (017295)- • Vînd garsonieră confort I

în str Bucegi nr. 15 preţ convenabil. Informaţii tel, 19-90-10 ora 10-20 (017305)

• Vînd Dacia TLX 1989. Tel. 17-07-56 (011201)

• Vînd m otoretă H oinar s ta re bună în m a tr ic u la tă , 1988. T e l. 19-72-14: (011229) 1

• Vînd Audi 100 Avânt CDv Pentru pretenţioşi. Tel. 15-62-25 (016823)

• Vînd M obra Super 50. Tel. 15-26-82 (016975)

• Vînd Dacia 1300. Tel. 18-21-36 (017199)

•• Vînd Mecedes Cobra 2401) înm atriculat, cu carte ' de identitate, preţ 5000 I)M negociabil. Telefon 16-52-47 (017230) '

« • Vînd Ford Tranzit două bucăţi-şi. piese de,schimb, preţ 8000 DM. Tel; 18-46-59. (010764) j

• Vînd VW Transporter. Tel 18-15-91 (011021) \

• Vînd VW Golf an 1988 diesel ireproşabil şi talon Ford Sierra an 1986 benzină: Tel. 42- 51-89. (011061') V •

'• Vînd .Volkswagen Passat fabricaţie 1984, 1300 cmc, 4 uşi, neînmatriculat, 1800 DM. Tel. 18-94-01 (011068)

• Vînd talon Peugeot 305. Informaţii la tel. 18-51-83 . între orele 17-22. (011075) -

• Vînd Dacia 1310, Skoda L 12.0. Tel. 13-78-00. (011078)~ Vînd Mercedes 200 D

.• Vînd garsonieră Calea cobra 3500 DM cu carte. Str. Baciului nr. 47 ap. 7 parter, 17 Retezat nr. 1 ap. 43 orele 17-20.

(011079) ;;• Vînd Mazda 323 1981, preţ

2200 DM negociabil. Tel. 14-86- 14.(011080) •

• Vînd 4 cauciucuri Ford. 13/

milioane negociabil. Tel. 43-71- 07 orele 17 (017306)

- •!.■ V înd garsonieră str. Migdalului nr. 22 ap, 29, Gruia. Dupăora 16(017311)

• Vînd apartament două camere decomandate, parter, bloc cărăm idă, cartier G heorgheni. Tel. 14-72-53 (017315) '

• Vînd garsonieră confort I, finisată, str. Parîng şi apartament cu o cameră, bucătărie, baie str. Bucureşti. Tel. 16-07-70; 12-11- 67(017317) -

• Vînd 2 camcre Mănăştur, str. Padin nr. 4 ap. 33. Marţi-joi orele 16-18 (017321) ’

Vînd sau' schim b apartament 4 camcre. Variante, Tel. 17-52-04 (017332) ’

• Vînd garsonieră zona Mărăşti, cu 21 milioane. Tel. 14-13-81. (017333) . : .

* Vînd cabană cu teren aferent 18 ari Valea lerii, Muntele Fiii, tel. 32.41.91 sau 31 .17 .17 (341135).

• Cumpăr casă 3:4 camere, stare bună (să nu necesitc reparaţii), zonă liniştită (pădure,

- deal), în apropiere de Cluj (să nu

165 Fulda cu genţi uzura 15%. Tel. 13-04-71. (011094)

. • Vînd Mercedes cobra 240D cu carte de identitate şi caroserie de Volkswagen Passat. Tel. 15- 81-96 str' Oltului nr. 34 ap. 13 (011099)

• Vînd Dacia 13.0Q. Str. Cehoslovaciei nr. 4 bl. 30 sc. 1 et. 3 ap. 15 preţ convenabil..(011105)

• Vînd Dacia TLX fabricaţie 1989 culoare alb 13 originală cu carte identitate. Tel. 16-13-42. (011111)

• Vînd Mitsubishi Colt an fab ricaţie 1980. N ecesită reparaţii. Tel. 17-54-10 după orele 18. (011131) •

• Vînd Dacia 1300 an 1979 cu carte identitate. Tel. 18-92-10.(011132)

-• Vînd Ford Escort 1100 cmc an 1984 preţ 2200 DM. Tel. 16-53-05 (011137)

• V înd R enau lt 18 înm atriculat cu carte RAR şi

fie la stradă principală) eu Audi i 0 0 neînmatriculat. Tel -g răd ină mare. E ventual cu 43-76-45.(011138)rămînerea proprietarului. Preţ rezonab il în valu tă. O ferte serioase. Tel. 16-25-97 după ora 17(017338)

•V înd P eu g eo t 405 1.6 benzină, an 1990, deosebit. T el. 15.41.27 seara . (011059)

• Vînd VW G oir GTi 16 vâlve an 1987 140 cp, 6900 OM. Tel. 16-55-61 (011056)

• Vînd urgent M ercedes 207D ra b r ic a t 1984, 8500 DM negociabil. Tel. 16-99-

65. (011102)

• Vînd Renault 11 1984 înmatriculat 12 CJ. Tel. 16-26- 69.(011142)

• Vînd Renault GYS an fabricaţie 1987 preţ negociabil. Tel. 12-14-35 după ora 16. (011145)

• Vînd Dacia 13J0 în stare foarte bună. Tel. 14-43-73 după ora 13. (011153)

• Vind Dacia 8 luni. Tel. 16- 01-92. (011155)

• C um păr-cutie viteză 5 ' trepte dc Renault 11 motor 1600

cm c d iese l Tel. 18-41-98.(011170)

• Vînd Dacia 1310 din 1989 stare perfectă, tel. 43-87-14;(011182) . L :

• Vînd Volkswagen Golf llţ genţi a lum iniu, schibedacH electric sistem antifurt închidere centralizată, catalizator, 70. OOOj km, preţ 14. 500 DM+vamă. Tel. j 41-22-9*5 (0111 : I

• Vînd Volkswagen Jetta turbo diesel 4 uşi, an fabricaţid 1990r 89, 000 km. catalizator, schibedach electric preţ 8800 DM + vamă. Tel. 41-22-95. (011184) : ” ' '

• • Vînd urgent Oltcit 1989. Tel. 32-14-82 ; 43-18-25.(011187)

• V înd D acia U ngaria neînmatriculată, 1986. Apahida, str. Libertăţii nr. 60. (011195)

• Vînd Oltcit 1989. Calea Floreşti nr. 4 blo. B l ap. 15 orele 10-20. (011209) -

• V înd VW Transporteri înm atriculat 1990 1700 cmc,

diesel, relaţii la te). 48-34-65., (011210)

• Vînd Mercedes 230 E 1987 înmatriculat. Tel. 018-62-37-23.(011214) '

• ' Vînd Dacia 1300 an 1979. Tel. 13-18-43 după ora 14.(011221) ' •: • Vînd Mercedes 240 D. Tel.

13-58-50 (011226) - ■• ‘ Vînd Lancia turbo diesel an

1987 str. Traian nr. 5 (011235)• • V înd A ustin R over

fabricaţie 1987, CI înmatriculat RAR. Informaţii str. Parîng nr. 35 bl. T3 ap. 160, 4000 DM negociabil. (017192)

• Vînd Renault 5 GTL şi garaj zona Mărăşti. Tel. 15-62- 46 (017206)

• Vînd Aro 10. 9 cu.5 locuri plus carosat 500 kg. Tel.; 15-02- 70(017216) y ; ' ;

• Vînd Dacia 13.10 din 1995, 5500 DM ncgociabil. Tel. 19-13-01 (017223)

• Vînd Mercedes Cobra 200 D cu carte. Str. Donath nr. 178, seara (017238) - ; -.. ..

• Vînd VW Passat Combi,.an' 1980, cu piese de schimb, preţ negociabil 4, 3 milioane lei. Str. Donath nr. 105 bl. B l ap. 46, după orele 15 (017239)

• V înd V W . Bus neînmatriculat, preţ 3000 DM. Tel. l> 89-90 (017241) '

• Vînd Espance 7 locuri 4x4; Mitsubishi în stare extraordinară. Preţ avantajos. Tel. 19-60-69(017254) -

• C um păr .D acia 1300 fabricaţie după 1981, cu carte din prima'mînă. Tel. 41-02-95 (017256)

• Vînd Dacia Break nouă şi canapea cu 2 fotolii. Tel. 17-90^ 39 (017263) '

• Vînd ieftin Dacia 100 stare bună de funcţionare. Tel. 41-54- 32(017272)

• Vînd Mercedes şi VW Passat, ncînm atriculate. Tel. 420298(017276)

• Vînd Fiat Ducato TD,1991, stare bună, preţ avantajos. Tel. 19-55-79 (017279) -

• Vînd Dacia 1310 Break, 0 km, 16 milioane şi Dacia Break din 1992 cu 9 milioane. Tel. 12-08-82 (017282) -

» Vînd Dacia Lăstun, Tel.17-90-73 (017299)

• Vînd Opel'Ascona 1, 3 cmc, 4 uşi, 1986; dubiţă Citroen C15, diesel, 1989; Audi 80, 12 CJ. Tel. 18-49-16 (017320)

• . Vînd Mitsubishi Lancer- Colt 1986 motor foarte bun şi alte piese. Tel. .41-43-30 (017322)

• Vînd Dacia 1310. Tel. 41-19-82 după ora 17. (017330)

• V înd te le fo n m obil accesat. Tel. 018-62-32-09. (011058)

. ; • Vînd'pătuţ şi scaun copil, televizor color şi două alb-negru. Inform aţii tel. 15-04-10. (011022) -

‘ Vînd, 386, 4 Mo RAM, coprocesor, 4 2 L Mo HDD, SVGA, color, 1700000 lei. Tel.15-96-40 (011048)

• Vînd congelator 1501, radio casetofon de m aşină Osakaj frigider de excursie. Tel. .17-56- 77 între ofele 16-21, (011054)

• • ' Vînd calculator 286. Tel.18-74-24 (011/ • Vînd antenă satelit şi

jţinkers ieftine, Tel. 19-98-29 drele 9-17. (011196) "; • Vînd rochie m ireasă. şi maşină tricotat Veritas. Tel. 14- 65-15 (016888)

• Vînd imprimantă Epson LQ 550, 24 ace. Tel. 17-11-86 (017135) -

• Vînd magnetofon, cărucior şi ţarc pentru copii. Tel. 18-22- 46 (017204)

• Vînd combină de secerat John Deere, masa 2, 3 m preţ 19 milioane Informaţii tel. 15-01-64 (017228) ■

1 • Vînd mobilă, covoare, obiecte gospodăreşti şi electrice. Telefon 15-89-16 seara (017243)

• V înd . te lev izo r co lo r “Beko” cu teletext. Tel. 19-38- 33 între orele 7-15, (017328)

• V înd tractor- U 650 cu agregate preţ negociabil. Telefon 12-17-59 (010894)

• V înd com bină cereale Claas în bună stare. Tel. 43-33- 08. (011220) . . ,. • Vînd combină Claas. Tel.12-88-59 (017290)

• Vînd maşină de tricotat “Moda" Tel. 15-60-07 (017323)

« Vînd ieftin patuţ copil. Str. Teleorman nr. 6]ap. 4 T (017064)

• Vînd portiţă fier forjat 110/ 200: cm şi 4 bucăţi tablă alum iniu . Tel. - 13-50-33 (017088)

•- Vînd mobilă Ana şi hol Emanuel. Tel. 14-74-54 între orele 16-21 (017186)

•. Vînd repatriere. Tel. 16-58- 88 (017194) “ > ■

• Vînd .mobilă bucătărie nouă, formată din şase corpuri plus masă cu patru scaune, la preţ avantajos. Tel. 15-49-36 dupăorele 19 (017220)

• Vînd 10 vaci, 10 viţei. Sat Elciu nr 2 sau tel. -12-90-71, seara. (017270)

;• V înd m obilă B obîlna: du lap , m asă, -4 scaune, bibliotecă, fotoliu-pat, comodă. Preţ bun. Tel. 19-55-79 (017278)

SCHIM BURILE • LOCUINŢA

• Dau în chirie ap a rtam e n t' de lux în vili u ltracen tral, plata în valută. Tel. 19-06-23. (011006)

• Dau chirie locuinţă. Tel. 43-00-81 (011224)

• Dau chirie. Tel. 19-85-65 ore 9-20 (011227)

. • Schimb ap artam en t 2 c a m e re c o n fo r t I , C a le a Floreşti cu garson ieră zona P a ta , G h e o rg h e n i I sa u D orobanţilor. Tel. 15-40-28. (017093)

• Schim b apartam ent 2 camere confort etaj 2 Mărăşti cu2 camere etaj 1-2. în Grigorescu. T e l.' 13-02-12 orele ; 12-18. (011149)

• Schimb urgent apartament ,2 camere confort 2 cu confort 1. O fer .d iferen ţă în tre 5 şi 8 m ilioane sau variante; Str. Bucegi nr. 8 ap. 44 bl. E2 sc. 3.(017213) _ ;

• S chim b, apartam ent 2 cam ere confo rt 1 cu casă m odestă. T elefon 17-90-7.3 (017300)

În c h i r i e r i

• Intermediem chirii. Tel. 19-09-28 (010360)

• Caut-ofer chirii. Tel. 14-08-97(017259)

• Dau chirie cameră. Tel. 14-00-56 (011081)

• Dau în chirie trei camere ultracentral cu garaj. Tel. 13-89- 45. (011115)

• închiriez apartament 2 camerc nemobilat Gheorgheni. Ţel. 15-26-90. (011151)

• Dau în chirie apartament 3 camere cu telefon. Tel. 14-33-95. (011199)

• Dau în ! chirie pe termen lung garsonieră. Tel. 42-52-46(017217) ,

• Primesc în gazdă două fete. In fo rm aţii la tel. 12-80-05(017218)

, • Dau în chirie garsonieră mobilată, telefon, plata în valută, anticipat 1 an. Tel. 14-58-96; 14- 51-84 (017234)

• Dau în chirie apartament în Ghergheni pe termen lung. Plata anticipat 3-5 ani.'.Tel. 19-84-49 (017285) '

• C aut chirie. Tel. 15-49- 47. (011225)

• C aut chiric. Tel. 19-85- 65 ; 1 8 -8 4 -7 6 o re le 9-20. (011228) '

• Vînd blană deosebită im p o rt p e n tru p re te n ţio ş i. Tel. 14-68-19. (011057)

• Vînd W ind-Surf. Tel.14-98-53.(011136)

• V înd m asă b ilia rd , p la c ă m a rm u ră b in e în tre ţinută^ p re ţ mic, urgent Tel. 19-72-14. (011231)

' • C u m p ăr re p a tr ie re . Tel. 12-42-52 sau 18-29-19 (017275)

• Dau în chiric spaţiu c o m e rc ia l sau d e p o z it a n g r o , zo n a c e n t r a lă . In form aţii tel. 13-03-53 o ra9-21 (016938)

• Vînd dulap, pat, masă extensibilă şi cuicr lemn. Tcl’18-

■15-91. (011020)• V înd pian austriac preţ

convenabil. Tel. 18-93-88 după ora 16. (011036)

• Vînd palmier deosebit, înălţime 3 m etri diam etru 4 metri. Telefon 14-25-02 orele18-22 toată săptămînă aceasta. (011060)

• Vînd pui setter englezesc. Tel. 15-27-32. (011121)

• Vînd mobilă sufragerie Touros sigilata. Tel. 16-26-69. (011143)

^ Vînd joc Amiga CD 32 cu11 CD şi joystick Sega nou. Tel.16-98-92(011146)

• V înd m obilă veche sufragerie Cipcndel. Tel. 24-18- 92.(011168) .

• Cumpăr repatriere. Ofer preţ bun. Tel. 17-14-17; 12-21- 23; 12-48-82. (011219) :

• Societate comercială caută spaţiu pentru închiriat în cartier Gruia. Tel. 13-99-19 după ora .17. (011095)- " ,

• Firmă caută pentru închiriat20 mp teren în zona complex H erm es, D iana, F eleacu l, Mercur. Acceptăm variante. Tel."14-30-67; 15-83-07. (011134)

• Caut de închiriat casă cu curte sau spaţiu depozit cu acces auto Tel. 41-12-03; 15-30-81.

>(011171) '• - Dau în ch irie spaţiu

com ercial. Tel. 18-86-68.(011215)

• înch iriez spaţiu ideal pen tru depozit m ateria le de construcţii sau spălătorie auto. Relaţii zilnic str. Cîmpului nr. 13 A. (011232) '

• închiriez rochii de mireasă import modele unicate. Tel. 18-80-96 (017198)

• Dau în chirie spaţiu 140 mp pentru restau ran t, bar, biliard, în Centru. Tel. 14-21-90. (017200)

• închiriez spaţiu comercial25 mp Tel. 15-53-67 (017308)

• Căutăm de închiriat spaţiu pentru producţic 400-500 mp cu igaz, apă, curent trifazic. Relaţii zilnic la tel. 43-27-30 (017309)

•_ Caut garsonieră'mică î t chirie. Nu gazdă. Tel. 19-59-71. (010967)

•; C aut chirie garsonieră nemobilată. Cartier Mănăştur, str. Mehedinţi nr. -18-20 bl. D14 sb. 2 et. 7 ~ap. 74 tel. 17-78-95. (011085)

• F am ilişti, căutăm 2 apartam en te de închiriat pe term en lung 2-3 camere şi telefon Tel. 41-43-96 între orele9-17. (011117)

' î Studente căutăm chirie. Tel. 13-16-12 între .orele 8-12. (0111481

• Caut chirie apartament 2-3 camere, “preferabil central. Ofer 100 dolari. Tel. 15-38-83 zilnic orele 13-22. (0111-78)

• Caut chirie apartament nemobilat cu două camere. Tel. 41-22-95 (011185)

• Studenţi caută de închiriat apartament cu 3 camcrc.'Tel. 19- 91-28 în tre orele 15-18.(011213)

• Caut urgent de închiriat grădină sau casă, cu curte pcnlru2 cîini lup. Tel. 14-86-06 dupâ ora 20 (017273)

• Caut de închiriat garsonieră sem im obilată sau nemobilată. Tel. 18-67-92 între orele 8-22 (017277)

• CaUt u rgen t chirie 1 cameră, garsonieră semimobilată, plata lunar Tel. 14-57-40 orele 15-20(017298)

• Student caut chiric zonă cen tra lă . T el. 061/73-28-09 (Nagy) (017314)

DIVERSE

• C a să de amanet ţi c o n s ig n a ţ ie tab lo u ri Şi b iju te rii a u r şi argint ia «I* m ai mici p re ţu ri. Asigurăm c u r ă ţe n ie la domiciliul c lien tu lu i, inclusiv societăţi' co m ercia le ; baby sitter cu p e r s o n a l d e specia litate ; rep arăm păpuşi. ContacUţi- ne la tel. 43-04-91 orele 10- 17. (000100)

11 marţi, 25 iunie 1996 P U B L IC IT A T EOLUJ-NAPOCAi luni-vincriS-16;sîmbătâ 9-14; tel/fax 19-73-WjSUBREDACţIA TURDA:? luni-vineri 8-] 6; teI/fai3M3-23jSlJBREDACŢIADE.I; luni-vineri B-16;tel/fax21-60-75.

A D E V A R U Le f le C l u j

Angajez vulcanizator calificat sau cu

„chiuie în meserie. Tel. 42- între orele 17-20.

< Angajez v înzători.I,formaţii la sediul firmei Ubrador str. Mărăşeşti nr.II.(011189)

• închideri balcoane, fel 14-66-34 (011197)

• Cedez contract spaţiu comercial M ănăştu r, (intrai, superfinisat 20 mp, ,reţ bun. Tei. 19-72-14. (011230) ■ '

> Angajăm croitorese. închiriem spaţiu amenajat pentru cro ito rie Str. Constanţa nr. 3, tel. 19-38- 67 (016671)

Dacă doriţi o călătorie plăcută folosiţi firm a deI srism M arsel, care organizează excursii jiptămînal în Turcia, pe ruta: Ciuj-Istămbul şi retur, cu autocare moderne, la un preţ de numai 260 mii lei,

'4 oferindu-vă nenum ărate surprize plăcute pe tot timpul călătoriei. Relaţii tel. «-84-67 (016808)

• Reînnoirea vănii cu smâlţuire germ ană alb- color. Tel. 13-07-02 (017244) ' ;

• Societate Comercială angajează secretară. Relaţii tel. 18-77-42 (017286)

• SC Oldan Press angajează vînzători presă- carte. Str. Căii Ferate nr.12, tel. 13-70-34 (017294)

* Execut jaluzele lemn lei şi PVC import. Garanţie. Tel. 41-02-79 (017318)

• Angajăm zidari, dulgheri, sudori, necalifica ţi, varian ta Mănăştur -G rigorescu , lîngă benzinărie. (010892)

• Angajăm femeie pentru curăţenia blocului. Informaţii la tel. 17-10-04 după orele 16. (011050) '

• SC Paliri execută lucrări de zidării, tencuieli, zugrăveli, faianţă. Tel. 16-73-79. (011064)

• Meditez matematică. TeL19-28-54 (011086)

• Firmă particulară cu capital social mare, caută colaboratori de profesie notari publici în vederea asocierii p en tru activitate de notariat. Reiaţii la tel. .43 -80-28 ; 43-83-85 . (011098) ■ ■ - -

• A ngajăm j v înzătoare calificată cu carte de muncă! Tel. 41-00-68 şi 41-29-29 între orele16-20.(011141)

• L ibrăria U n iversu l angajează: şofer profesionist cu tansfer, minim 5 ani vechime; librar cu studii superioare şi vechime în profesie; vînzători în comerţul stradal, cu garanţie de gestiune. Nu angajăm studenţi. Str. Tutunului nr. 3 tel. 43-15- 90.(011158)

• Angajăm croitori cu carte ,muncă. Informaţii la sediul

firmei • SC A lba SR L, str. Cojocnei nr. 93-97 tel. 15-48-65. (011163) . . . ,

• A ngajăm v înzătoare Prezentabilă maximum 30 ani. Magazin Viventy, str. Napoca tel. 19-74-87. (011194)

• A ngajăm şofer cu experienţă pentru dubă Mercedes 207D; 1, 5t. Informaţii la tel. 43-23-77 între orele 9-16. (011198)

• Execut transport 10 t. Tel. 43-52-68; 42-53-30, (011203)

• Atlassib efectuează zilnic tran sp o rtu ri în G erm ania şi Franţa, cu plecare din Cluj, pe ru tele: N urnberg , A ugsburg , U lm , S tu ttgart, K arlsruhe, Rastatt, Homburg, Saarbrucken, Heilbronn, Mahnheim, Frankfurt, Siegen, G um m ersbach, Koln, Dusseldorf, Dortmund şi Metz, Reims, Paris, Eliberăm asigurări m edicale, cărţi verzi. Operăm schimb valutar. Telefon 064/ 43- 34-32, Piaţa Mihai Viteazul nr.11, ap. 1.(027904)

• Evidenţă contabilă. Tel. 41-32-64 (014767)

• Service auto, mecanică, tinichigerie, vopsit. Efectuăm şi lucrări cu plata în rate. Pregătim auto turism e pen tru vînzaree. T elefon 13-98-51 o ra 8-21. (017187) '

• A ngajăm m ecanici, tinichigii şi' vopsitori auto. Tel.13-98-51 (017188)

• Angajăm barman, ospătar. Telefon 19-84-34, str. Haşdeu nr. 55. (017205)

• A ngajez un tîm plar pensionar. T e l 13-79-95.(017212)

• Angajăm vînzători, paznici, şoferi Tel. 43-22-65 (017219)

• Angajăm zidari calificaţi. Tel. 14-63-85 o re le 12-18. (017268)

• E fectuez lucrări de secretariat şi traduceri din limba germ ană. D e ţin -a te s ta t/ Str. A urel V laicu nr. 10 ap. 3,6, (017288)

• ' A ngajăm barm an i i i vînzâtor în-m agazin alimentar. M iercuri orele 12-15 str. Baia' Mare nr. 24 (017310)

• Angajăm taximetrist Tel.18-49-16 (017319)

• Angajez specialist injectat m ase plastice. Tel. 41-13-29 (017325)

• Primăria Sînpaul anunţă licitaţie zugrăvit şcoli, în data de1 iulie 1996, ora 10, la Primărie. (017232)

• Consiliul Local Poieni, organ izează lic ita ţie pen tru efectuarea de reparaţii curente la un ităţile şcolare, culturale şi administrative, în data de 8 iulie 1996, ora 10, la Primăria Poieni (017292)

• Ofer împrumut. Tel. 16-58-10. (016953)

• Familie .de tineri, religie o rtodoxă , luăm în în g rijire v îrs tn ic con tra locu in ţă Gheorgheni, Pala, Engels. Tel. 15-01-85 dimineaţa. (011089) -

• Supraveghez copii. Tel. 13-89-29.(011140)

• . C unoscă to r A utocad, World, Excel, îm i ofer scrviciile unei firme serioase. Tel. 16-79- 00(016728), - - '

• E lec tric ian , îm i o fer serv ic iile . Tel. 43-26-38 (017302) ' •

• Cine şi-a uitat o legătură de chei în incinta Redacţiei Adevărul de Cluj, este rugat să se prezinte în sala de ghişee. (000100) . ’

• în conformitate cu legea nr. 137 din 1995 Ţanca Ioan, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă de vacanţă situată în Someşul Rece, Lunca Poieni.

.Eventualele sesizări, sugestii şi reclam aţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor 99 (017196)

PIERDERI• Pierdut setter irlandez, aflât

subx tratam ent. Răspunde la numele de “Kumy”. Bună recompensă. Tel. 42-06-83 permanent. (011112)

• Pierdut carnet student pe numele Szabo Noemi. îl declar nul. (011120)

• Pierdut camet student pe numele Frăţilă Paul. îl declar nul. (011162) '

• Pierdut contract locuinţă nr. 66022 pe numele Budişan Rodica. îl declar nul. (011176)

• Pierdut carte identitate auto Ford Sierra 8CJ 3634 cu seria A nr. 0256716 din 11, 05. 1993.0 ' declar nulă. (017191)

• Pierdut camet student pe numele Cheregi Robert. îl declar nul (017301)

• Pierdut camet student pe numele Pârleea Lorena. îl declar nul. (017324) - *

DECESE COMEMORĂRI

• Prom oţia Liceului Ady-Şincai 1966, anunţă colegii de’ întîlnirea care va avea loc în 27 septembrie, orele 10, dimineaţa, la liceu. Confirmare la tel. 19-99-31 pînă în data de 10 iulie. (016933)

. • . C u -ad încă durere anunţ încetarea din viaţă a scumpului meu frate MIHU VASILE. Înm orm întarea are loc azi, 25 iunie, orele10 de la Capela Cordoş. Fratele Luci. (011074)

• Cu nemărginită durere anunţăm încetarea din viaţă

''după o lungă ~şi grea suferinţă, a iubitului nostru soţ, ta tă , socru şi bunic FELECAN GLIGOR, în e tate de 73 ani. Înmormîntarea va avea. loc azi, 25 iunie, ora 13 în satul Sălicea. Soţia Ana, fiul Vasile, nora M aria şi nepoţii Ady şi Adina.(011084) ^

• Cu adîncă durere în suflete anunţăm stingerea din viaţă, după o scurtă dar grea suferinţă, a iubitului nostru tată, socru şi bunic MARCU GAVRIL, 79 ani. Înmormîntarea va avea loc azi, 25 iunie, orele 13 la Capela veche C im itirul Mănăştur. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (011090)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă' a scumpei noastre mame, soacră şi bun ic i FERI MARIA, născută Popa, în v îrstă de 82 ani. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 26,iunie, ora 12 de la Capela Nouă Mănăştur. Fam ilia în d u rera tă . (011096)

• Cu nesfîrşită durere în suflet anunţăm încetarea din v ia ţă a scumpului nostru soţ şi fia DORDAI' VASILE în vîrstă de .54 ani, după o lungă ţi grea suferinţă: Înmormîntarea va avea loc în data de 26 iunie1996 o ra 12, la Capela veche M ănăştur. Cît ai trăit, te-am iubit, cît vom tră i te vom plînge. Dumnezeu sâ te odihnească în pace. Soţia M ariana, mama Veronica. (011191)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, ta tă , bunic, socru CÂMPEAN IOAN, Ia71 ani. Dumnezeu să-i dea odihna veşnică.Înmormîntarea va avea loc miercuri, 26 iunie, ora 14 la C im itiru l din M ănăştur, capela nouă. Soţia .Viorica, copiii Dănuţ şi Daniela, ginerele Radu şi nepoţica Loredana. Nu te vom uita niciodată. (011218)

•-• 'C u adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă a celei care a fost SILVIA CRIŞAN soţie, mamă,, bunică şi soacră, de o deosebită sensibilitate şi omenie. înhumarea va avea loc la cim itiruldin Cordoş, m arţi 25 Iun ie , ora 13 . Fam ilia îndu rerată . (017202)

• Cu adîncă durere în suflet şi lacrim i în ochi anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru ta tă şi bunic, GLIGOREFELECAN. Nu te vom uita niciodată. Fiica Florica şi nepotul Florin. (017214)

• După o lungă şi grea suferinţă, a plecat dintre noi cel care a fost un ta tă m inunat, FELECAN GLIGOR, în vîrstă de 73 ani, din Sălicea. Nu te vom uita niciodată Odihneşte-te în pace. Fiica M aria ginerele Vasile, nepoţii A lina, Alin, ,G abi şi strănepoata A ndra. Fie-i ţărîna uşoară. (017215)

• Cu durere în suflet anunţăm , trecerea în nefiinţă a celui care a fost TANŢÂU IOAN TOMA, ta tă , socru şi bunic. Înmormîntarea va avea loc azi, 25 iunie, ora 14, de la capela veche din Mănăştur. Tonia şi Anca cu familiile. (017266)

• Cu durere în suflet ne luăm rămas bun de la cel care a fost fratele nostru d rag , TANŢÂU TOMA IOAN. Sora Ana Varhof şi fratele dr. Tanţău Gavrilă. (017296)

• Un ,ultim şi pios omagiu unchiului nostru TOMA TANŢÂU.A nam aria şi Bobby cu familiile. (017297)

. * Cu d u rere anunţ încetarea fulgerătoare din v iaţă a dragei mele soţii FENEŞAN VIORICA. Înmormîntarea are Ioc azi,25 iunie 1996, orele 13, în F lo reşti. Soţul Ionaş (017336)

• Sîntem a lă tu ri de vecinul nostru Deneş Ioan în marea durere pricinuită de decesul soţiei dragi. Asoc. loc. str. Băiţa nr. 3 (011053)

• Sîntem. alături de fina noastră Sanda şi fiii ei M ihăiţă şi C ălin la p ierderea fu lgerătoare a soţului şi ta tă lu i d rag , EUGEN COLCERIU. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Naşii Vasile, Grefa, Diana şi Florin cu familia. (011071)

• Cu durere în suflet ne luăm rămas bun de la fostul nostru vecin-şi locatar, cel care a fost EUGEN COLCERIU. Sîntem alături de soţia Sanda şi copiii Mihai şi Călin. Asociaţia de locatari str. Tecuci nr. 2'bl. 13 (011076)

• Sînt a lă tu ri de cum nata mea Ţuca Mureşan în greaua pierdere suferită prin decesul tatălui drag. Mărioara Corpodean cu familia. (011091)

• Ne exprimăm întreaga noastră com pasiune şi sîntem alături de familie în marea durere pricinuită de m oartea lui TANŢĂU TOMA. Locatarii din str. Pavlo.v nr. 63 (011103)-

• Sîntem a lă tu r i de Smaranda, Călin şi Mihăiţă în aceste momente grele pricinuite de decesul soţului şi tatălui lor iubit EUGEN COLCERIU. Familia Vasile şi Ileana Rogozan. (011114)

• Sîntem a lă tu r i de colega noastră Mateica Ana în marea durere pricinuită de trecerea în nefiin ţă a mamei drag i. S incere condoleanţe fam iliei îndu rerate . Coelgii. de serviciu. (011123)

• Colectivul Institutului Oncologic I. Chiricuţa Cluj- Napoca anunţă cu profund regret trecerea bruscă în etern ita te a colegului CZEGENI ZOLTAN, asistent p rincipal în L aborato ru l de m edicină nucleară. Din cei 52 de ani de viaţă, 30 i-a petrecut în acelaşi laborator, muncind cu m odestie, com petenţă profesională şi un deosebit spirit colegial. îm părtăşim cu to ţii sentim entele de tristeţe ale familiei îndoliate şi-i asigurăm de în treaga noastră com pasiune.(011147)

• Sincere condoleanţe familiei Mihu la trecerea în nefiinţă a soţului şi tatălui MIHU VASILE. Asociaţia de locatari str. Unirii nr. 13 (011177)

• T riste ţea , du rerea , dorul, şi iubirea din inimile noastre sînt tot mai grele şi fără alinare acum cînd ai plecat pe drum ul fă ră de în toarcere , lâsîndu-ne un gol imens în suflete noastre. D ragul nostru f ra te , cum nat, unchi DORDAI VASILE nu te vom u ita niciodată şi te vom plînge m ereu. Dumnezeu să te odihneacă în pace. Fam . O ltean N. , G roza S. Moldovan R. (011192)

• Sîntem a lă tu ri de fam ilia D ordai în aceste clipe îndurerate de moartea finului nostru d rag DORDAI VASILE. Naşii Ani .şi Ghiţă (011193)

• Condoleanţe familiei dr. Sorinca Tiberiu pentru pierderea suferită. Familia d r. Lucaciu Simion. (011234)

• Sîntem ală tu ri de colega noastră Lex Ileana, în aceste clipe grele cînd se desparte de ta tă l iubit. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Colegii de la SC Comcereal Cluj. (017208)

• Colegii de Ia Facultatea de Fizică, sînt alături de prof. dr. Vasile Crişan, în aceste momente grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a mamei sale. (017265)

• Sîntem a lă tu ri de colega noastră S pătar Viorica în marea durere p ric inu ită de m oartea măucuţei sale. Dumnezeu s-o odihnească. Colegii de serviciu de la SC Termorom SA Cluj-Napoca. (017269)

• Sincere condoleanţe doam nei' Pop Olga din partea colegilor de birou. (017280)

• Sîntem ală tu ri de colegul nostru dr. Sorinca T iberiu în adînca durere su ferită prin m oartea ta tă lu i său. Colectivul cabinetului medical al IPJ Cluj. (017335)

-■ • întristaţi, ne despărţim de draga noastră mătuşă, FENEŞAN VIORICA, din Floreşti, plecată fulgerător dintre noi. Nepoţii Ovidiu, Jen i, Pica şi Viorica cu familiile. (017337)

• Colectivul de la SC Vitadulci este alături de Colceriu Smaranda în marea durere pricinuită de pierderea soţului. Sincere condoleanţe. (011065)

• S-a. împlinit un an de cînd scumpa; noastră soţie, m am ă, cum nată prof. MELANIA ZDRENGHEA, a trecut în eternitate. Slujba de pomenire va avea loc joi,. 27 iunie, ora 18, 30 la C atedra la ortodoxă din Cluj. Odihneşte-te în pace, suflet bun. Fam ilia. (011100)

' • Neştearsă şi neuitată este am in tirea d ragei noastre ELENA LALA dr. POP născută ACIU, fostă educatoare, Ia 28 ani de la deces (016778)

• Ani au trecut 25 la număr, fără să-l uităm pe cel care a fost căpitan ABRUDAN PETRU. Cei cel-au iubit îşi amintesc. Soţia şi ■ copiii cu fam iliile. (016836)

• Mulţumim 'celor care au fost alături de noi cu flori, telegrame şi prezenţă, la marea durere pricinuită de trecerea în ium ea celor drepţi, a celui care a fost dr. NICOLAE POPESCU. Fam ilia în d u re ra tă . (017291)

A D E V Ă R U L de Ciul SPORT marţi, 25 iunie 1996 ^2)

«uri

BMTB96E n g Z a i u I

Pase subiective

Fotbalul a fost

eliminat!■ Germania - Croaţia, joc

foarte lent, pase aiurea cu duiumul, faulturi grosolane, nervi, nici o idee tactică. O excepţie: liberoul Sammer, care iese inteligent dar atît de cu folos în atac!■ ■ Croaţii n-au arătat fotbal, ci numai răutatea de care sînt în stare. Nu au o echipă, ci doar vreo 4-5 valori; fiecare ciută altă arie! D eclaraţiileantrenorului Blazevici şi ale geniilor sale dincolo de orice fair-play şi modestie.

■ Prost arbitrul L eif Sundell: trebuia eliminat Bilic pentru lovirea' adversarului fără balon, aflat la pămînt; e vorba de Bobic care a şi ieşit din joc; poate la penalty era necesar şi un galben sau chiar un roşu; golul lui Sammer a venit după un fault în atac; arbitraj de fătălău!

* Nemţii şi într-un picior au fost mai organizaţi, mai calmi, mai siguri. Au ştiut ce vor! ■

■ Croaţii au crezut că pot. face o miuţă balcanică şi cu

, ca să şi cîştige! Aşi!* Cel mai slab sfert:

Portugalia - Cehia. Un alt nătărău, arbitrul Krug, din Germania, a făcut varză şi acest, meci. El a sancţionat Portugalia cu o sumă de faulturi imaginare şi a lăsat Cehia să radă tot şi fără scrupule., Pe Latal l-a eliminaţ complet gratuit. în

• rest a mers metodic cu cehii.-■ Portughezii nu au atac;

au făcut cel mai slab meci de pînă acum. Au avut cîteva faze de artă în prima repriză, apoi s-au stins complet.

■ Cehii, solizi, iubind boxul, handbalul şi hocheiul - c sportul lor - au distrus mai întîi o echipă care ştie lecţia pasei şi a construcţiei, demonstrînd că pot specula cele mai mici greşeli, l-au egalai pc ruşi în final, i-au ucis pc italieni şi acum i-au scos din luptă pc portughezi... Cu fotbal cu pipeta!

■ Deci, fotbalul a fost eliminat de la EURO’96, cu excepţia Franţei, care mai joacă ccva. în rest, doar luptători, boxeri şi bcrbcci. Păcat. Accst Euro poate- fi socotit încheiat. Anglia va scăpa titlul doar dc sc va

"bate singură, ori dc se va găsi un arbitru deştept şlcinstit pc lumea asta, c e p ce e imposibil. Spectacolul, jocul, fantezia s-au dus. Au murit. Vin violenţa, bălaia şi goana. Adio, fotbal!

V io r e lC A C O V E A N U

^Cavalerii teutoni” în marş cadenţat spre finală• Germania

începe să devină simptomatic. Echipele care joacă mai bine, sau mai bine zis, mai spectaculos, pierd calificarea. Aşa s-a întîmplat cu Spania în meciul cu Anglia, aşa s-a întîm plat Cu Croaţia in cel,cu Germania, aşa avea să sc înlîmple, cîteva ore mai tîrziu, cu Portugalia în meciul cu Cehia. Ambii antrenori s-au arătat circumspecţi înaintea începerii partidei, chiar dacă Miroslav Blazevici declara că îi convine cel mai mult ca adversar trupa "cavalerilo r teu ton i” conduşi de Berti Vogts. Cea mai 'bună dovadă a fost aşezarea în teren: un identic 5-3-2. Se întîlneau însă două echipe de facturi total diferite şi se aştepta o partidă marc. Croaţia, fără un palmares, alinia o cchipă. de vedete, un fel de "dream-team",. jocul lor tehnic şi spectaculos avînd "co responden ţe” cu N.B.A.-ul. Germania, cea mai puternică echipă, pragmatică şi solidă, exact ca 9 ceată de cavaleri teutoni. (Puneţi 6 armură

pe Eilts, daţi-i o lance şi-l puteţi trimite liniştiţi la turniruri!) Aşteptam cu interes şi duelul Sukcr-Klinsmann, detaşat cîştigat de primul, dar poate şi pentru că neamţul a părăsit terenul, accidentat, în minutul 40. Croaţii cred că au pierdut această partidă pe mîna lui Boban, ţinut cu încăpăţînare în teren de B lazevici, deşi a fost cu desăvîrşire absent^. Se poate considera că "partizan ii” au evoluat pînă în minutul 55 în zece oameni. Mai mult, ei au jucat din acel minut doar în nouă oameni, pentru că Stimaci a fost elim inat de arb itru l suedez: Sundell în urma a două cartonaşe galbene. , ' -

Jocul începe cu croaţii aflaţi pe poziţii avansate şi în minutul 13 Vlaovici îşi bate-joc de o imensă ocazie: bine deschis în careu, singur cu Kopke, trimite lamentabil alături de poartă. Şi cum ocaziile se răzbună de cele mai multe ori, nemţii înscriu în min. 21: Jerkan comite un hent

Croaţia 2-1 (1-0) •clar, dar absolut inutil, pentru că faza nu se anunţa deosebit de periculoasă. Un alt antrenor l-ar fi împuşcat sau l-ar fi trimis acasă cu primul avion chiar în acel moment. Klinsmann execută şi marchează: l-O. Croaţii îşi continuă feeria. .Ce pase, ce tehnică! Golurile chiar par de prisos. Ce ar fi dacă s-ar proceda ca la. patinaj? Un ”scor” pentru impresia tehnică şi unul pentru cea artistică? Nemţii au fost de multe ori ridiculizaţi şi nu puteau face chiar nimic. Pe acest fond Suker are două ocazii (27 şi 45) dar Kopke continuă seria prestaţiilor foarte bune. Germanii au mai echilibrat spre final, dar niult-aşteptatul Mehmet Scholl nu s-a ridicat la valoarea lui Hasller.

După primele 45 de m inute,' repriza a doua.. Suker pare dezlănţuit şi după marea ocazie din min. 46 (din nou Kopke intervine salutar), aduce egalarea. O egalare meritată: Jurcevici fură un balon Ia 25 de metri de la naivii Sammer şi Freund, pasă la

Suker care îl umileşte pe Kopke cu un dribling năucitor (dc unde atîta sînge rece?) şi înscrie în poarta goală. După eliminarea lui Stimaci, nemţii au la dispoziţie spaţii mult mai mari şi în minutul 59 preiau din nou conducerea prin cel mai incisiv ”vîrf" german- liberoul Sammer: centrare Babbel (după un fault clar), Sammer preia şi şutcază cu sete în colţul lung al porţii apărate de Ladici, Suker are de două ori şansa lui ”2-2” (60 şi 66) dar Kopke închide colţu l scurt. Croaţii intră "în criză de timp şi greşesc. Ba mai mult, jo cu l începe să degenereze, cu croaţii în postură de actori principali. Bilici, care de altfel a evoluat constant bine, îşi dă chiar în petec şi-l calcă în picioare pe Bobic. Finalul însă era deja scris. Suedezul Leif Sundell a condus de la ccntru următoarele formaţii: GERMANIA: Kopke - Reuter, Babbel, .Sammer, Helmer, Ziege- Scholl (Hasller), Eilts, Moller - B obic (K untz), K linsm ann.

"S am m er cel dur" şi totuşi omul cheie al nem ţilo r în partida cu C ro a ţia (şi nu num ai prin cele două goluri m arcate)

(Freund); CROAŢIA: Ladici ■ Jurcevici (Mladenovici), Jerkai, Bilici, Stimaci (eliminat în mii 55), Jarni - Stanici, Asanovici, Boban - Vlaovici, Suker.

Cristian BAFL4

• M-am aşteptat la multe de la acest turneu final, am văzut' multe, dar meci mai slab decît cel desfăşurat duminică seara în "sferturi”, pe "Villa Park” din Birmingham, de la două. protagoniste* de la care mă aşteptam la cu totul altceva decît au arătat, zău că n-am văzut. Cehia venea la acest meci acreditată cu acel succes ce-a făcut v îlvă, v ictoria împotriva Italiei; Portugalia a terminat pe locul întîi în grupa D, încheind cu un scor de forfait; 3-0, disputa cu Croaţia şi, în plus, era acreditată drept una din cele mai tehnice cchipe. .

Dar ce au oferit cele două protagoniste p riv ito rilo r prezenţi în tribune şi sutelor de milioane de telespectatori? Absolut nimic. Adică au oferit un fotbal rudimentar din punct de vedere al luptei oarbe, de pîndă şi aşteptare continuă, de exagerată tem porizare. Virtuozitatea lusitanilor şi aura de cea mai bună linie mediană au fost vorbe dc suprafaţă fiindcă Ia concret portughezii au etalat cu totul altceva, fiecare cînd avea mingea

Fantezia lusitană s-a rătăcit oe "uliţa cehă"

CEHIA - PORTUGALIA 1-0 (0-0)• Cel m ai slab m eci al turneului final •

încerca măcar unul sau două driblinguri în plus în locul jocului cursiv în care balonul trebuia să alerge şi nu jucătorul cu mingea, iar la mijlocul terenului o suită de^naţi-o ţie,dămi-o mie”, timp în care defensiva cehă se replia cuminte şi agresiv, totodată, în propriul careu. Doar în două sau trei situaţii pe pârcursul'a 90 de minute de joc,, tehnicitatea şi fantezia lusitanilor a reuşit să pătrundă pe "uliţa cehă” în careul din faţa porţii lui Kouba dar de

: fiecare dată fie că s-au "rătăcit” fie că aurfost neputincioşi la finalizare. ; !'

Cehii au adoptat o tactică de rezistenţă pe baricada defensivei, lăsîndu-i deliberat pe portughezi sa se strofoace şi, ca atare, să se stoarcă de vlagă şi luciditate. Din acest punct de vedere tactica lor a fost reuşită, dar ca spectacol de fotbal, cele cîteva contra­atacuri în forţă cu deschideri lungi în diagonale sau directe lungi "made in England” n-au

convins. Noroc cu o bîlbă strigătoare la cer a centralilor lusitani din care a fost înscris unicul go l al partidei şi al victoriei Cehiei care se vede astfel propulsată în semifinale. O performanţă pentru echipa cu una din cele mai slabe defensive la turneul final, care în partidele din grupă a încasat 6 goluri şi care ; se califică în sem ifinale cu golaveraj negativ.

La finele acestor concretizări o notă pentru arbitrajul la centru prestat de neamţul Helmut Krug, exagerat de sever şi uneori în contratimp în cînţărirea severităţii deciziilor date, el împărtind, cu dărnicie, cehilor 6 "galbene” unul dublu, transformat în "roşu”-*, respectiv - portughezilo r 4 "galbene". Socotind că unele "galbene" date cehilor au fost pentru a doua oară în turneul final, Cehia a intrat în semifinală cam..! decimată..0 primă repriză anostă, urîtă,

submediocră, cu acţiuni bîlbîite

şi dese ciocniri aspre. O repriză de studiu prelungit la modul exagerat în care am notat o singură fază de. fotbal adevărat cea din min. 24 cînd Sa Pinto a şutat din careu şi portarul ceh a boxat cu dificultate îndepărtînd pericolul. O a doua repriză ceva mai anim ată dar realm ente

i haotică. La un moment dat aveam impresia că asist la o partidă de. box între doi pugilişti sleiţi şi primul care reuşeşte un pumn cu adresă îl face K.O. pe celălalt. Un asemenea "pumn” a avut loc în min. 52, cînd Poborsky a profitat de o gafă elementară a centralilor lusitani şi trezit cu- balonul în picior l-a lobat peste portar înscriind unicul gol al partidei. Suficicnt după cum au

'decurs lucrurile pînă în final. După înscrierea golului cehii devin şi mai precauţi în apărarea firavului avantaj şi acţionează dar pe contra-atac, în timp ce portughezii cei plini de fantezie şi tehnică individuală au atacat

berbeceşte , la întîmplare. Repet: ^chiar dacă repriza secundă a fost maj animată ea a fost una extrem de haotică, rem areîndu-se doar prin înm ulţirea cartonaşelor încasate de jucătorii ambelor

^echipe. Goana anarhică a portughezilor după egălare s-a soldat doar cu o singură ocazie de gol dar Cadete (84) a irosit-o.

Iată şi formaţiile care au evoluat: CEHIA s Kouba - Latal, Suchoparek, Kadec, H o rn a k N e m e c e k (Betger, 90), Bejbl, Nemec, Smicer (Kubic, 82) - Kuka, Poborsky;

: PORTUGALIA: Baia - Secretario, Couto, Helder, Dimas - Oceano (Folha, 63), Sousa, Rui Costa, Figo (Cadeter 83) - J. Pinto, Sa Pinto (Domindos, 46).

Ia tă şi încasatorii de "galbene”: Suchoparek (1), Smicer (23), Latal (40 iar Ia doilea, transformat în "roşu” în min. 80), Bejbl (54) şi Kuka (67), respectiv Helder (11), Sa Pinto (42), Secretario (58) şi Joao Pintd (88).

R o m e o V . C ÎR T A N

dlLtelclisaac

ECl

lete<apte•a

în fotbalul clujean şi cel românesc, dr. Mircea Luca este pur şi simplu o legendă vie. El a fost şi rămîne unul din cei mai strălucitori purtători ai tricourilor cu însemnul ”U”, jucătorul care începînd de la echipa de pitici, trecînd apoi la juniori şi seniori, în longeviva sa carieră de fotbalist n-a avut trecut în legitimaţia sa de jucător decît un singur club, ”U”, pe care l-a slujit cu extraordinară dragoste şi dăruire. Era firesc, deci, să-l abordez pe Mircea Lucq la un dialog despre comportarea tricolorilor la EURO’96, subiect extrem de controversat aflat la ”ordinea zilei”, comentat sub diferite forme, atît în presă cît şi la... colţ de stradă între suporteri. Deci dragă Mircea Luca, în calitate de fost şi actual om de specialitate, cu o vastă experienţă, aş dori să-ţi ascult părerea.

- l’lecînd dc la ideea că la fotbal şi la politică toată lumea sc priccpc (altădată "unii" sc priccpcau şi_Ia.,’

‘ agricultură - n.n.), am citit, am auzit şi vom mai auzi multe despre comportarea echipci noastre naţionale la EURO’96. Din capul locului cu spun că avem o cchipă bună. Dar nu cca mai bună din cîte a avut România. Echipa dc acum a obţinut însă cclc mai bune rezultate din istoria fotbalului romănesc. ~ —Accst lucru nc obligă să gîndim de ce. Adică o cchipă carc n-a fost cca mai bună dc-a lungul deceniilor a obţinut cclc mai valoroase rezultate. Accst lucru s-a datorat calităţii pc carc o arc accastă echipă ţi calităţilor pe carc lc arc antrenorul cchipci, fiindcă Puiu lordănescu este un foarte bun tactician, bun tehnician, un pregătitor fizic bun şi mai ales un foarte bun pregătitor moral-volitiv al cchipei. Dcci datorită calităţilor cchipci şi antrenorului,România s-a calificat pentru World Cup şi pentru .turneul final al lui EURO’96, lucru dc care

trebuie să ţinem cont.- De acord dar unde

rezultate ob(inute cam diferă...

- La World Cup am obţinut rezultate peste aşteptări, România clasîn- du-se printre primele opt echipe ale lumii.-,E mare lucru. Şi repet, calităţile cchipci şi antrenorului puteau să ne elaseze şi mai

sus dar ne-a cam ocolit şansa, mai ales în meciul cu Suedia. Adaug: calităţile cchipei şi antrenorului Puiu lordănescu ne-au calificat pentru EURO’96 şi nc vor calificaşi pentru turneul final al C.M. din 1998 din

Dialog cu dr. Mircea Luca despre tricoloriFranţa. Cu o condiţic: să nu facem prostia să schimbăm echipa sau antrenorul, ci să gîndim cum să ac(ionăm pentru ca echipa să cîştige în valoare. Şi cînd spun valoare am în vedere ca la jucătorii de elită dc azi să ne preocupăm intens dc creştcrca şi formarea de noi valori.

- Dacă la World Cup ne-am clasat pc locul opt în lume, la EURO’96 ne situăm pe locul 15, după noi urmînd doar Turcia.

- Trebuie să fim realişti, în sensul că în pregătirea cchipci pentru EURO’96 am greşit. Am greşit în primul

rînd în pregătire, lucru evidenţiat de toată lumea, îl sensul că jucătorii au intrat în competiţie obosiţi, atît cei din campionatul intern, cît mai ales cei din campionatelt din ţările unde activează ca jucători profesionişti. In- tr-adevăr, oboseala, acumulată la interni şi externi, trebuii "scoasă” şi nu adăugată o altă oboseală datorată pregătirii intense cum s-au petrecut lucrurile cu echipa noastră. 3 antrenamente pc zi la un jucător obosit nu fac altceva dccît să crească gradul de oboseală. Or prospeţimea a lipsit cchipci noastre. N-am avut prospeţimea pe care trebuia s-o avem. Şi cu toate acestea trebuie sâ recunoaştem că n-am fost mai slabi decît francezii, spaniolii şi bulgarii.

- Dar am pierdut toate cele trei mcciuri - şi ci Franţa şi cu Bulgaria şi cu Spania. -

- Am pierdut cu Franţa printr-un gol stupid (gafă de portar); ccl cu Bulgaria datorită gafei de arbitraj a danezului Mikkelsen, care n-a acordat un gol perfect valabil, văzut de o lume întreagă; în ce priveşte meciul cu Spania, partida s-a

desfăşurat în condiţii speciale. Poate nu trebuia să băgăm în formaţie nici un "spaniol” (apropo la utilizarea lui Gîcă Popcscu, Gică Hagi şi Ovidiu Stîngă, carc joacă in Spania - n.n.). Numai că atunci nc-ar fi luat UEFA în primire prin alcătuirea unei formaţii dc mai slabă valoare, facilitînd astfel intrarea Spaniei în "sferturi”. Dcci o situaţie foarte grea.

(continuare in numărul viitor)A c o n s e m n a t V ic to r M OREA

? marţi, 25 iunie 1996 SPORT A D E V A R U Ldie Cfluj

, l'a merge L u m in i ţa P in te a la M in e ru l S in d a l zece ani, îi cunosc sufletul, sper mşani? * S e va g ă s i u n sponsor bun ş i sta torn ic ş i - ca echipa masculină de handbal ptruechipa de h a n d b a lfe m in in ? • Un antrenor clu jean să fie scutită de seisme. După ţ 0 i echipa fe m in in ă d e vo lei * S p a ţiu l C.S. “U ” C luj jictîn litigiu. O s in g u ră în trebare: p în ă c în d ? * S itu a ţii udare prin ieşirea u n o r sportivi de sub con tract •[tfiipele “U” îş i în c ep în sc u r t tiirtp pregă tirile p en tru ţ-jinul 1996-1997 * Vă u rm a în 1997 o cădere liberă? •

bani, situa ţia e destu l de complexă). în momentul de faţă, de pregătirea cchipei se ocupă Fidclia Crişan, antrenor secund.

C.S. "U " ciul:U n a n d e e x c e p ţ ie (II)

* Interlocutor prof. Constantin HENGEANU, preşedintele C.S. “V ” Cluj •

. Domnule profesor, am (jjjt s itu a ţia ech ipe i jjsculim de baschet. C arc Kie situaţia echipei feminine

volei? .. Echipa M inerul Sindal

fefioşani este interesată dc [iiuiiiiţa Pintea. Dar Luminiţa ‘ pintea. este, ca şi toate ijorlivele lotului feminin, sub contract pînă în 1998. La ora

ilă nu se pune deci pioblema e lib eră rii şi dezlegării, de tra n sfe r a Luminiţei Pintea. Ce este cert?' (Iu vom accepta nici un transfer; eu nu voi semna nici

transfer atîta timp cît fetele găsesc sub contract. Nici îl priveşte pe antrenorul

ta lucrurile nu sînt clare, elucidate. El nu aparţine clubului “U” Cluj. El este salariatul “U” SM (se pare că acolo mai sînt de dat nişte

cum sper ca, echipa feminină de handbal, recent promovată în A, să-şi găsească un sponsor stabil şi serios. Spre a nu pierde ceea ce am obţinut atît de greu şi după atîta timp.

- O situaţie deloc ro /ă era cea a sp a ţiu lu i pe ca re îl deţineţi?

- Este şi în prezent. Zilele

Am purta t în s ă 'd is c u ţ i i de principiu pentru angajarea unui antrenor clujean (nu dau nume acum, contactat şi de alte echipe din ţără). Sper să reuşim să-l determinăm să preia funcţia de p rincipal la fete; am mare încredere în el. v

- Handbalul?- Sper ca domnul director Ilieş

să rămînă alături de echipa masculină. Este alături de noi de.

trecute am prim it contractul semnat de Bucureşti, valabil pînă la 31 decembrie 1996. Marţi, 18 iunie, am fost v izita ţi de o delegaţie pen tru preluarea inventarului şi a spaţiului. Mă întreb: ce voi face la anul? Mi­au mărit chiria pînă la aproape un milion. Depinde şi de ce... “partid” va ieşi la alegerile din toamnă!

- în consecinţă, vă aşteaptă o

vară fierbinte... •- Mult mai fierbinte decît

cea de anul trecut. Nici anul trecut nu am avut parte de linişte, nici de concediu. E o situaţie destul de neclară prin ieşirea unor sportivi de sub contract, prin nesiguranţa spaţiului, tot mai presantă pe măsură ce tim pul trece, neclară şi nesigură prin retragerea unor sponsori. Şi echipele “U” Cluj îşi vor începe în scurt timp pregătirile pen tru noul sezon com petiţional 1996-1997, pentru o comportare cît mai bună în cupele europene intercluburi. Nu este exclus, eu avînd simţul realităţii, să asistăm anul viitor la o... “cădere liberă”. Sînt şi rămîn însă un optimist şi pe mai departe.

***M ulte în trebări, multe

semne, nelinişti. La un club care, p rin perform anţele atinse, nu ar avea nevoie de aşa ceva. Să fim încrezători! A cesta ar fi cuvîntu l de ordine!D em o stene SO FRO N

VC fcm m

V M M Cine cutează să şi lege numele de “U”?Clipei de sa tis fac ţie

terminată-de prom ovarea aplelui feminin în prima divizie •i luat de acum locu l, igrijorarea. Fiindcă lotul trebuie

Intentie!Capitala Irlandei, Dublin,

intenţionează să-şi depună candidatura la organizarea Jocurilor Olimpice din 2008 *1012, a anunţat, vineri, Consiliul In ternaţional al Sporturilor din Dublin (DISC) Scind public Un raport oficial tlaboral de l2 grupuri de lucru.Din accst proiect, care este

sprijinit de prim aru l din Dublin, va face parte integrantă şi Irlanda de Nord, “Olimpiada constitu ind o ocazie de reconcilie re publică”, după cum estimează cei care au redactat raportul Alte oraşe ale Irlandei vor găzdui unele din probele olimpice. -

Jocurile vor permite crearea > 19 000 de locuri de muncă ?i vor aduce milioane de lire Konomieurlandeze, se arată in raportul DISC.

întărit şi trebuie configurat planul: de bătaie întrucît, se ştie, prima divizie are cerinţe incomparabil mai ridicate decît eşalonul de care s-a desprins “U”. In plus, viitorul campionat are o structură mai complexă (tur, trei tururi intermediare pe terenuri neutre, retur) şi întrucîtva radicală, turul urmînd să configureze cele două grupe valorice (1-6 şi 7-12) care îşi vor disputa pe mai departe campionatul în această structură

(com ponentele prim ei grupe luptînd pentru titlu, celelalte pentru evitarea retrogradării).

Aşadar, bătălia începe din prima etapă, formaţiile ce se respectă căutînd să-şi asigure un loc în prim a doim e a clasamentului.- Unde se doreşte' şi “U”, fiindcă: “Nu concepem să facem figuraţie” , cum ne preciza antrenorul proaspetei p rom ovate, prof. G heorghe Mărginean. Temerara campanie

—

U nul d in tre "arg u m en te le" şap te lu i un iversitar: echipa de ju n io a re I a CSS "V iitoru l" C luj, recentă cam p io an ă naţio nală!

trebuie însă bine pregătită. Şi din timp. Iar pentru asta trebuiesc bani. Ori şaptele feminin nu are momentan nici un sponsor, fiind singura formaţie universitară care nu are asociat lîngă simbolicul “U” numele unui susţinător. Iar disponibilităţile materiale ale clubului nu pot acoperi decît în parte (ad ică: asigurarea desfăşurării campionatului, chiria să lii, indem nizaţiile pentru jucătoare, un cantonament şi, eventual, un turneu de pregătire) necesităţile unei echipe, care vizează consacrarea. Aspiraţie ce nu ni se pare una iluzorie dacă avem în vedere că promovarea a fost rezultatul Unei demonstraţii de forţă, iar izvorul “U”-ului este echipa de jun ioare a CSS “Viitorul” Cluj, medaliată cu aur la ultimele Campionate naţionale rezervate vîrstei. Argumente lîngă care adăugăm dorinţa de afirmare a şaptelui studenţesc şi profesionalism ul antrenorului Mărginean, cel care a urcat “U”- ul pe prima scenă şi a condus junioarele “Viitorului” la titlul naţional. Aşadar, oferta lansată sponsorilor nu-i de neglijat! Cine vibrează?! . .

Nusa D E M IA N

CEI MAI BUNI DE LA

TURDADispută frumoasă şi la Turda în faza municipală a concursului de

ta i t sportiv staţionar. Au fost prezente la concurs patru categorii * concurenţi, lipsind doar una singură, cea a senioarelor (se pare că 'Mdencele nu prea agrează acest sport al răbdării şi îndemînării, al •cuităţii vizuale şi rapidităţii deciziilor). Organizarea concursului, "PŞ părerea generală a celor care şi-aii disputat întîietatca, a fost “nâ, drept pentru care trecem la nominalizarea cclor care au fost Wmiaţi pentru primele trei locuri (premii în diplome şi bani): ENIORI; losif Nagy, Liviu Vlad şi Aurel Picovici; JUNIORI: «andru Tudor Bogdan, Iulian Muntean şi Radu Soporean;

1^0ARE: Gabriela Stoianovrci; COPII: Florin Florescu, losif llaEhi şi Lucian Andrei Oltean. Urmează ca toţi cci trei plus junioara -1 clasaţii de pc locul patru să-şi dovedească priceperea şi talentul ID foa judeţeană. f

GHERLENII S-flU ÎNTRECUT LA... SĂCĂLAIA

Aceeaşi grijă şi atenţie au asigurat şi organizatorii întrecerii parilor sportivi gherleni. Disputa pentru întîictatc s-a desfăşurat

Săcălaia, o altă “arenă” devenită clasică pentru gherleni. Şi cum ltc«c concurs îşi arc laureaţii podiumului de premiere să-i finalizăm Pc cei ce şi-au disputat întîietatca la Săcălaia şi carc 'ează ca la finele săptămînii curente să-şi etaleze priceperea şi

aicslria la faza judeţeană dc la... Chinteni. Deci: SENIORI: Kalnoky

Csaba, Homnf Zoltan şi Alexandru Kutas; SENIOARE: Maria Rus (indiscutabil “pescăriţa” numărul unu a întrecerii ca măiestrie şi... capturi); JUNIORI: Marius Revnic, Alexandru Bria şi Cosmin Moldovan; COPII: Adrian Oltean. Premii pentru primii clasaţi în diplome şi... băni. N-au fost... contestaţii fiindcă realmente comisia de organizare şi arbitrii au fost la înălţime. Despre ce a fost la Săcălaia, mulţumirile noastre adresate prietenului Radu Ungvari,1 prezent la... “faţa locului”. '

La sfîrşitul săptămîniiALTE DOUĂ CONCURSURI

DE PESCUIT SPORTIV- Nici nu s-au stins ecourile fazei municipale a concursului de pescuit sportiv staţionar şi finalul acestei săptămîni programează, tot la Chinteni, alte două concursuri. Concret, sîmbătă 29 iunie are loc faza judeţeană a concursului de pescuit sportiv staţionar, la care participă cchipa municipiului Cluj-Napoca, alcătuită din primii patru clasaţi la recenta întrecere, respectiv echipele din Turda, Gherla şi Dej. Duminică va avea loc un concurs pc cchipe, o întrecere specială, fiecare cchipă urmînd să aibă în componenţă obligatoriu cîtc 5 membri. La concursul pe echipc pot participa formaţii ale cercurilor dc pcscari din Cluj-Napoca şi Turda sau alte oraşe, cu condiţia ca aceste cchipe să-şi anunţe de urgenţă înscrierea. Deci pentru alte detalii cci din Cluj-Napoca este bine să treacă dc urgenţă pe la sediul A.J.P.S. iar cci din judeţ o pot face telefonic. O atenţionare pentru toţi participanţii - atît pentru faza judeţeană a concursului de pescuit sportiv staţionar cît şi a întrecerii pe cchipe: întîlnirea la ccle două dispute are loc direct la Chinteni. Dcci fiecare sc va deplasa la Chinteni pe cont propriu. '

“ V ic to r P E SC A R II

v î n r r

Liceul d e p b ş t â si te le c o m u n ic a ţ i i

' Ca de obicei,'prof. Melintia Măcelarii ne-a vizitat la redacţie adueîndu-ne veşti şi două imagini din activitatea şi reuşitele atleţilor şi atletelor acestei unităţi şcolare clujene. Vi le facem cunoscute prin acest breviar.

• La Bacău a avut loc finala Campionatului naţional de tetratlon. După o adevărată 4‘luptă” nu numai cu echipele participante ci şi cu... arbitrii competiţiei, echipa de fete a Liceului de poştă şi' telecomunicaţii din Cluj- Napoca, alcătuită din Adela Marchiş, 6abriela Stan, Bianca Drăgan, Adriana Pop, Delicia Turc şi Ana Maria Năsălean, a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere, ocupînd locul întîi cu un total de {717 ’ puncte. Cea mai bună din echipă s-a dovedit Adela' Marchiş, ocupanta locului trei la individual.’ • Echipa de băieţi a ocupat locul patru, Ia doar 20 de .

puncte de treapta a treia a podiumului de premiere. Un Ioc onorant ţinînd cont de num eroasele echipe participante din întreaga ţară şi de... reaua-credinjă a arbitrilor. .

• La finalele “şcolarelor” reprezentanţii liceului a u : “recoltat” trei medalii de aur şi două de argint prin Sergiu Dascăl (la 3000 m obstacole, 5000 m .şi 10 000 m),\ respectiv Cristina Bonda (la 100 m garduri) şi Ramona Bob (la triplusalt). - — ; • . ■;

• Locuri fruntaşe au mai obţinut: Adrian Dan (prăjină), ' Ionel Dobocan (200 m), Ioana Vilt (triplusalt), Valeria Costea (100 m garduri), Calin Pop şi Călin Păcurar (la1500 m). ;V v > V '

• La “naţionalele” de tineret, reprezentanţii şcolii au avut o comportare remarcabilă: aur la ştafeta 4 x 100 m. (Beatrice Borbel, Valeria Costea, Ionela Dobocan, Cristina Bonda), respectiv argint în proba senioarelor; argint şi bronz prin Cristina Bonda la 100 m garduri, bronz prin Ştefan Sărăcuţ la decatlon. :

• Cristina Bonda, componentă a lotului naţional,,va reprezenta Clujul la Balcaniada rezervată juniorilor, competiţie ce va avea loc în zilele de 6-7 iulie a.c. Ea va concura' la 100 m garduri.,

• în încheiere o atenţionare: miercuri 27 iunie va avea loc examenul practic la probele de atletism, pentru^ adftiitere în clasa a IX-a cu profil de atletism. Elevii şi elevele cu talent pentru atletisnx şi care vor să dea admitere merită să-şi încerce şansa, pentru că la Liceul , de poştă şi telecomunicaţii din Cluj-Napoca se face şi' carte şi... atletism.

V ic to r R O M A N

r :î]

f l f i

A D E V A R U L E C O N O M IA marţi, 25 iunie 1996 (14

ACTIVITATEA DE CONTROL FINANCIAR ÎN ECONOMIE

A FOST, PRACTIC, ANIHILATĂ

Desfiinţarea principalelor structuri, sisteme şi mecanisme economice, fără a le înlocui cu altele viabile, retragerea într-un ritm nejustifi­cat a statului din economie, compromiterea autorităţii manageriale în cadrul.firmelor şi instituţiilor publice, desfiinţarea sau degrada­rea zonelor de responsabilitate economică, financiară şi valutară şi a controlului financiar- bancar din economie, ambiguităţile în constituirea şi utilizarea rezervei valutare a statului, în acordarea şi garantarea creditelor, autorizarea unor importuri în neconcordanţă

. cu interesele naţionale în industrie, agricultură şi în alte,domenii şi sfere de activităţi

-economice, ruperea raportului între rezultatele obţinute prin muncă şi cîştiguri şi instalarea imaginii că se pot obţine cîştigurî facile peste noapte, prin speculaţii la limita sau în afara legii şi altele, pe fondul pierderii unor pieţe externe importante, au degradat, rapid şi grav, starea economiei, stare de lucruri reflectată pregnant, mai cu seamă, prin scăderea

. producţiei industriale; ruperea echilibrului ■ între rezultatele activităţii şi salarii, dezechilibru care, apoi, s-a instalat la baza tuturor celorlalte pe care le cunoaştem şi, mai cu seamă la erodarea puterii de cumpărare a monedei naţionale şi, firesc a salariului nominal, la dezordine' ineficienţă (şl, de ce nu - inechita­te), cu disparităţi graveîntre ramuri, sectoare şi domenii ale producţiei materiale; scăderea producţiei agricole, a investiţiilor, a exportului,, fenomene care conectate la reducerea-vînză- rilor dd mărfuri cu amănuntul cu 45%, pînă în anul 1993 şi alţi factori, au dus la diminua­rea numărului de salariaţi din industrie, de la 3,9 milioane la 2,8 milioane, fapt care, împre­ună cu creşterea numărului de pensionari de asigurări sociale de stat cu aproape 50% au creat şi creează probleme de ordin economic, financiar şi social cu totul deosebite. ~

Desigur, în paralel cu aceste fenomene negative, au apărut şi stări de lucruri noi, pozitive, dar al căror efect este încă foarte departe de a compensa efectul distructiv

' acumulat în primii trei ani ai acestei perioade.- Nu în ultimul rînd, starea de lucruri existentă

se datorează şi insuficienţei reglementării şi realizării de către instituţiile statului, a- prevederilor art. 134 din Constituţia7României,’ care impun, fără echivoc, ca statul să asigure: "protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară", "exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional".

Apariţia şi amplificarea fenomenelor negative la care am făcut referire a fost favorizată şi de anihilarea, practic, a activităţii de control financiar în economie.

ABATERI DE ESENŢĂ DE LA PREVEDERILE

LEGALEIn legătură, cu .co n tro lu l'eva lu ării-ş i

valorificării activelor societăţilor cu capital de stat în cazul vînzării, privatizării şi constituirii de societăţi cu participare străină, abaterile de esenţă de la prevederile legale constatate au reprezentat, în principal:

■ acordarea cu titlu' gratuit a unor bunuri constînd, în general, din clădiri, spaţii productive şi terenuri aflate în patrimoniul sau administrarea acţionarului român (societate comercială cu capital majoritar de stat) către, societatea comercială mixtă, bunuri ce nu au fost incluse ca aport în natură la capitalul' social al societăţii nou înfiinţate; -

■ necalcularea şi nevirareă impozitului pe profit şi a sumelor 'destinate constituirii fondurilor speciale, ca urmare a stabilirii ilegale a duratei de scutire de la plata acestora, prin interpretarea eronată dată cadrului legal In domeniu;

■ efectuarea de către societăţile comerciale mixte a unor înregistrări contabile ilegale şi fără.a avea la bază documente justificative care să certifice realitatea operaţiunilor patrimoniale sau comerciale respective, ceea ce a condus la dim inuarea profitului înregistrat, la reducerea drepturilor cuvenite acţionarilor, inclusiv a societăţilor cu capital majoritar de stat. Astfel de încălcări ale prevederilor legale au fost constatate la 86% din societăţile mixte verificate.

Prin acest procedeu o serie de decizii

importante au fost luate de reprezentanţii în cauză în nume personal, deci fără a înştiinţa şi a obţine aprobarea din partea acţionariatului respectiv, Adunarea Generală a acestuia. Dintre abaterile financiare constatate, se detaşează, ca gravitate pe planul înlesnirilor şi consecinţelor respective, nereguli în organizarea şi conducerea contabilităţii. Ne referim mai cu seamă la:

■ neorganizarea şi, prin consecinţă, inexistenţa unei evidenţe analitice care să reflecte totalitatea elementelor patrimoniale aparţinînd firmei;

■ înregistrări în evidenţa contabilă a unor operaţiuni fără documente justificative şi nereale, care au influenţat negativ atît drepturile şi obligaţiile firmei în contractul de asociere, cît şi faţă de bugetul public naţional.

în cea de-a doua categorie, în contabilitatea patrimoniului, o frecvenţă mai mare au avut-o neregulile în dimensionarea aportului

n

Frecvenţa unor astfel de abateri de la cadrul legislativ) în vigoare la data efectuării operaţiunilor, este deosebit de ridicată, ele fiind constatate în 86% din privatizările efectuate de Agenţia Naţională pentru Privatizare, cuprinse în verificare. Neregulile au fost favorizate şi de nefuncţionarea colegiului ANP căruia îi reveneau atribuţii decizionale în ceea ce priveşte analiza şi aprobarea elementelor principale ale procesului de privatizare. Deşi acest organism a fost constituit în 1992, în fapt el nu a funcţionat, mutîndu-se procesul decizional la nivelul salariaţilor cu funcţii de execuţie, cu depăşirea competenţelor acestora. Detaliem o parte djn neregulile constatate în acest domeniu. în prim plan a apărut subevaluarea capitalului social cu care firmele au intrat în negocierile pentru privatizare, ca urmare a nerecalculării prevăzute de actele normative apărute, diferenţele înregistrînd proporţii

la capitalul social, a operaţiunilor de compensare între importuri şTexporturi, a serviciilor furnizate firmei mixte şi asupra dividendelor cuvenite acţionarului de stat.

ÎNCĂLCĂRI SI ABATERI DE LA CADRUL

LEGISLATIVIn ceea ce priveşte privatizarea unor

societăţi comerciale desfăşurată de Agenţia Naţională pentru Privatizare înainte de constituirea Fondurilor Proprietăţii Private şi Fondului Proprietăţii de Stat, din’ verificările efectuate sau constatat o serie de încălcări şi abateri de la cadrul legislativ:

■ subevaluarea preţului de vînzare a acţiunilor prin necuprinderea în baza de calcul a acestuia a valorilor reactualizate, conform dispoziţiilor legale, a elementelor patrimoniale şi In special a imobilizărilor corporale de natura mijloacelor fixe şi a terenurilor;

■ neincluderea în calculele de evaluare a preţului acţiunilor a unor elemente patrimoniale deţinute de societăţile comerciale cuprinse în acţiunea de privatizare;

■ acordarea de facilităţi în sensul plăţii eşalonate, în mai multe rate, cu sau fără dobîndă, a contravalorii acţiunilor vîndute, prin depăşirea competenţelor acordate de lege Agenţiei ,Naţionale pentru Privatizare şi a încălcării de către aceasta a art. 43 coroborat cu art. 48 din Legea 58/1991.

uneori, preţul terenului a fost diminuat de peste 3 ori.

în legătură cu îndreptarea lucrurilor prezentate şi recuperarea pagubelor crea te ' statului, Curtea de Conturi nu are capacitatea legală de acţiune, ea neputîndu-se interpune între părţi, nici la încheierea si nici pe parcursul derulării contractelor pentru a le corecta sau anula.

ASOCIERI DUBIOASE

deosebite (uneori întrecînd cu peste 300% capitalul social declarat). Este interesant că în contractele de asociere, partea română îşi asumă obligaţii clare privind reevaluarea aportului său,’ dar partenerului străin nu-i stabileşte astfel de sarcini şi modalităţi de realizare. La stabiliba preţului acţiunilor nu s-a avut în vedere valoarea terenului, acesta fiind cedat, de cele mai multe ori, gratuit, fără nici o contraprestaţie din partea cumpărătorului.

S-au cuprins în contractele de vînzare- cumpărare de acţiuni unele facilităţi nepermise de lege, diminuîndu-se preţul de vînzare al acţiunilor uneori de aproape 4 ori. S-au acordat investitorului străin împrumuturi cu încălcarea legii, cu care acesta a cumpărat acţiunile firmei de stat, împrumut "garantat", de altfel, doar cu acţiunile cumpărate ilegal, situaţie.prin care investitorul străin şi-a creat un statut privilegiat, împotriva legii, în managementul firmei şi în îm părţirea profiturilor. Încâlcîndu-se astfel legea, s-au făcut majorări nelegale de capital social, cu toate consecinţele unei asemenea măsuri. S-au vîndut active ale societăţilor comerciale, la cumpărarea cărora aveau prioritate salariaţii şi pensionarii acestora, unor SRL-uri private şi, ca să fie completă, vînzarea s-a făcut cu plata în rate şi cu dobîndă preferenţială (diferenţa de dobîndă nepercepută de către societatea comercială cu capital de stat fiind de peste 50%). Întrucît neregulile privind problematica terenurilor sînt mai frecvente, facem precizarea că, de regulă, nu se poate invoca necunoaşterea cadrului legal, întrucît atunci cînd s-a făcut înregistrarea lui în patrimoniu, s-a făcut corect, iar la privatizare,

Din verificările efectuate-- în legătură cu participarea societăţilor comerciale cu capital integral de stat sau majoritar de stat cu aport în natură şi/sau în numerar, la constituirea capitalului social al unor societăţi comerciale, alături de alţi acţionari/ asociaţi, persoane fizice sau juridice’ române şi/sau. străine - a rezultat că astfel de asocieri s-au realizat de multe ori cu abateri de esenţă de la cadrul legislativ în domeniu, care au constat, în principal, în: subevaluarea aportului societăţi­lor comerciale cu capital de stat la constituirea capitalului social al societăţilor nou înfiinţate; nevărsarea la timp şi integrală a capitalului subscris de asociaţii privaţi, persoane fizice sau juridice, române sau străine; participarea neechitabilă la repartizarea dividendelor cuvenite acţionarilor, în toate cazurile în defavoarea societăţilor comerciale cu capte^ majoritar de stat, în special prin repartizare^! acestora în funcţie de capitalul subscris şi nu în funcţie de cel efectiv vărsat; acordarea, cu titlu gratuit, de spaţii şi terenuri, precum şi a altor facilităţi şi avantaje materiale şi băneşti noilor societăţi înfiinţate; neefectuarea evaluării prin expertiză a aportului în natură adus de asociaţi; participarea la constituirea unor noi societăţi prin decizia proprie şi unilaterală a conducerilor executive ale societăţilor cu capital de stat, fără a solicitaşi a obţine, în prealabil, aprobările şi mandatul necesar din partea propriei Adunări,Generale a Acţionarilor; acceptarea ,şi semnarea unor contracte de asociere,care prin conţinutul lor defavorizează acţionarul - societatea comercială cu capital de stat etc. Astfel de încălcări;de la prevederile legale au fost constatate la 93% din societăţile verificate pe această problematică.; O speţă aparte se referă la resursele naturale. Nefiind reglementată suficient modalitatea în care statul îşi realizează

' obligaţia prevăzută la art. 134 din Constituţie "utilizarea~resurselor naturale în interes naţional", prin contractele de asociere s-au cedat, de regulă, fără reglementări clare, partenerilor străini, dreptul de exploatare şi valorificare a unor asemenea resurse pe suprafeţe mari de teren (unele de peste 25 mii mp.). Partenerul străin, în astfel de cazuri, nu numai că este acţionar majoritar, cu toate drepturile pe care le implică o asemenea poziţie, dar a beneficiat şi de o subevaluare1 importantă şi nelegală a aportului societăţii de stat româneşti. Mai mult, partenerul străin a "umplut" o parte din aportul său social cu utilaje cu un grad avansat de uzură fizică şi morală.

G altă categorie de, nereguli cu consecinţe grave asupra managementului noii firme create, s-au constatat unele cazuri, care întrec orice închipuire. Deşi partea română şi-a vărsat, în termenul legal, peste 96% din aportul subscris, partea străină a vărsat doar 3,3% şl cu toate acestea nu s-a luat măsura de suspendare a dreptului de vot, potrivit legii. Acceptarea, de către partea străină, în aceste cazuri, la plata în dolari a salariaţilor, primelor, cheltuielilor de protocol a reprezentanţilor părţii române, credem că are relevanţe şi semnificaţii multiple. în timp ce la firma mixtă se petreceau astfel de fapte, societatea de stat înregistra pierderi de ordinul sutelor ds milioane şi obligaţii către bugetul public naţional de valori şi mai mari. Un alt fenomen întîlnit este punerea de către partea română la dispoziţia noii firme mixte, cu titlu gratuit, a unor bunuri ale sale. Alt fenomen apropiat celui descris este practica de a se reevalua bunurile aduse ca aport social după constitui­rea firmei mixte şi "aranjarea” lucrurilor In aşa fel îneît, de majorarea pe'această calea capitalului social să beneficieze doar partea privată (română şi străină). Nu în ultimul rînd, a apărut practica unor firme de stat "mamă', de a închiria firmei mixte o serie de bunuri, la chirii modice de 7-25' ori mai mici decît cele legale. Au fost firme de stat tot "mamă, care au garantat, cu elemente patrimoniale proprii credite angajate de firma mixtă, fâra nici un fel de măsuri asigurătorii. De asemenea, se fac plăţi mixte, fără documente şi fără asigurările elementare necesare.

f

A D E V A R U Lc ile C B u l15) marţi, 25 iunie 1996 E V E N IM E N T

e33)

| L E G E A E V I D E N Ţ E I P O P U L A Ţ I E IGarda Financiară - pe poziţie

> Camera Deputaţilor a finalizai, joi, dezbaterea pe articole a |proiectului de lege privind evidenţa populaţiei şi cartea de | identitate* urmînd ca votul final pentru această lege organică să i|je acordat m arţi,.25 iunie.

Articolele votate în şedinţa de marţi şe referă la reglementarea Jsituaţiei domiciliului şi la primirea în spaţiu a altor persoanei | Potrivit art. 31, organizarea activităţii de ţinere a evidenţei | locatarilor prin cartea de imobil revine Ministerului de Interne, prin unităţile .de poliţie. Proprietarul, administratorul de imobil,, sau unul d in tre locatari desemnat de aceştia,- căruia i-a fost

[încredinţată cartea de imobil, are obligaţia să înscrie, pe baza cărţilor de identitate, persoanele care domiciliază sau au reşedinţa ,ii imobilul respectiv şi să b prezinte, la cerere, organelor de control ale Ministerului de Interne. Cartea de imobil se întocmeşte îd două exemplare, din care unul se -păstrează la responsabilul! cărţii de imobil, iar celălalt la unitatea locală de politie.

Legea m ai prevede că persoanele care locuiesc în imobil sînt obligate să prezinte cartea de identitate responsabilului cărţii de imobil, în vederea luării în-evidenţă. Persoanele care îşi schimbă . domiciliul sau reşedinţa sînt obligate să ceară înscrierea in cartea

imobil la noua locuinţă, în termen de zece zilc de la sosire. La hoteluri şi la alte locuri de cazare în comun, înscrierea în cartea de im obil se face la sosire, prin grija proprietarului sau a administratorului. ' ‘ -

Legea prevede şi sancţiuni, în cazul declaraţiilor false asupra domiciliului sau reşedinţei, pedepsele! fiind stipulate în Codul Penal la articolul referitor la falsul în acte publice.

Dispoziţiile finale ale legii pţecizează că forma şi conţinutul cărţii de identitate, a Cărţii de imobil şi a fişei de evidenţă â populaţiei ş a stabilesc prin Hotărîre de Guvern, Ia propunerea Ministerului de Interne. . ; .■ r .

.Datele privind evidenţa populaţiei vor fi trimise la Comisia Naţională de Statistică (CNS), pentru statistica demografică. De asemenea, la CNS se transmit ;'de la Ml datele referitoare la persoanele care Îşi schimbă reşedinţa său domiciliul.

Cererile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în-România şi ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României, referitoare la identificarea unor persoane, se soluţionează de Ministerul de Interne, prin Direcţia de evidenţă a populaţiei. .

Persoana care, din diferite motive,; locuieşte la altă adresă decît cea menţionată în buletinul de identitate, este obligată ca, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii, să solicite înscrierea adresei unde domiciliază efectiv. Persoana care nu are menţionat în buletin Codul numeric personal este obligată să-şi înscrie codul la formaţiunea de ev id en ţia populaţiei, în termen de 180 de la intrarea în vigoare a acestei legi.

în ultimele.. 5'luni, comisarii _ Găizii Financiare au verificat 518 agenţi economici, stabilind că aceştia datorează sta tu lu i -3.613.677.000 lei. Ponderea, cea mai mare io âu impozitele si taxele - .1.801.195.000 lei. M ajorările pentru neplata în termen a impozitelor şi taxelor se ridică la suma de 397.852.000 lei. Au fost efectuate confiscări în valoare de :1.197.149.000 Iei, aplic îndu-se; amenzi . de

217.481.000 lei. Din toate aceste sume datorate, au fost încasate1.153.479.000 lei. "Campionii” de pe lista neagră a gărzii sînt SC ’Brown România” SRL cu un debit la .impozitul pe profit de 24.076.399 lei şi o . majorare aferentă de 3.496.000 lei şi SC ”Rimini” SRL - filiala Cluj la care au fost confiscate mărfuri în valoare de 17.154.000 lei, plătind si o amendă aferentă de 600.000' lei. D.C.

P ă r i n ţ i i v o r s ă - s i u c i d ă f i u l

în data de 20 iunie, pe strada D evei vecin i revoltaţi au telefonat Poliţiei să intervină în scandalul declanşat în una din. casele din apropiere.- Ce se întîmplase? Părinţii lui' P.C., supăraţi nevoie mare, l-au atacat pe acesta cu un topor. . Nu era pentru prim a oară. Numai

''săptămînă trecută l-au atacat de vreo 2-3 o ri, fără m otive; întemeiate. De reţinut că P.C. este un erou revoluţionar, om aşezat,

căsătorit. în urma atacurilor părin ţilor, care i-au interzis accesul în casă, noaptea de miercuri spre joi şi-a petrecut-o, împreună cu soţia, la un hotel. Am întrebat vecinii ce, părere au re lativ la această a titud ine părintească nefirească. Ne-au răspuns că bătrînii se poartă nefiresc, discută nefiresc) în concluzie sînt nişte persoane mai mult decît ciudate. în faţa acestor întîmplări, rămînem fără cuvinte.

D.C.

*** * - * ** . , .4 ' ** * * *

~ ‘ * • * * ‘ ‘ s " i '* '’ 5*!

v ■* w »*** *3»

• -------

£<* dupâ bombardamentO să vă rog să vă amintiţi de fotografia de

ieri şi de textul prin care .anunţam că vă vom spune cîteva cuvinte despre o stradă din centrul municipiului nostru. Coroborînd cu imaginea de astăzi, veţi spune că vechea conducere a RADP nu a făcut nimic pentru străzile Clujului' Nu-i adevărat. Adevărat este doar faptul că această instituţie a ignorat total existenţa unei străzi, intens circulate şi ă lăsat ca totul să semene a berliniadă, după trecerea vijeliei roşii din cea de a doua conflagraţie. Pentru că sensurile unice de circulaţie au... reactivat această stradă liniştită,

pentru ,că trăim la sfîrşitul acestui secol şi nu altul, pentru că ne considerăm civilizaţi de vreo două niii decani încoace, Vă rugăm, domnilor, sâ vă fie mila! De şoferii care-şi distrug sufletul, mărunţind printre buze propoziţii cu mămicile domniilor dumneavoastră, de locuitorii acestei străzi de legătură care sînt isterizaţi de bubuiturile autovehiculelor ce... pică, pur şi simplu în gropi, de noi, toţi, pînă la urmă, pentru că oraşul acesta nu-i al nostru, ci după cum ne învaţă scriitorul: “al urmaşilor urmaşilor noştri”. •

■ r.v.

Tribunalul Cluj l-a condam­nat pc Iancu Ion de 43 ani, din C luj-N apoca, la 3 ani închjsoare pentru infracţiunea de incest. Audiat de instanţă, inculpatul hu a recunoscut că a întreţinut relaţii intime cu propria fiică timp de 6 ani. în anul 1982, Iancu divorţează dc soţie. Aceasta îşi abandonează familia, pentru un alt bărbat cu care urma să se căsătoreas­că. Instanţa de judecată îi încredinţează spre creştere şi cducare pc cci, doi minori (Rodica. şi.-Sergiu), care au rămas să locuiască împreună cu tatăl lor. Iancu era socotit dc vecinii din bloc un tată autoritar, care arc grijă de copii lui. Prin regimul sever, practic, îşi teroriza copii. Cînd Rodica a împlinit 16 ani, tatăl ei a înccput să aibă o “atracţie”

deosebită faţă de ea. O mîngîia “părinteşte” şi o forţă să sc dezbrace în faţa lui. La început, fata a refuzat şi a opus rezistenţă. După o perioadă de cîteva luni, Rodica nu a mai rezistat bătăilor şi într-un moment dc “intimitate” după un “jo c ” nevinovat împreună cu tatăl ei, acesta a violat-o. Rodica era supusă unui regim autoritar şi o supraveghere permanentă. Nu avea voie să fumeze sau să se întîlnească cu băieţi de v îrsta ci. Această

presiune psihică şi hărţuiala a ţinut ani de zile. Fata, dc frică şi de ruşine, nu a spus nimănui la cc lucruri murdare era supusă de propriul ci părinte. Pînă într-o zi, cînd nu a mai rezistat şi i-a spus prietenului ci, cu carc urma să se căsătorească, lot calvarul vieţii prin care a trecut timp dc 6 ani.

Au mers îm preună la procuratură şi au depus plîngerc. îaneu Ion a fost arestat. In timpul

cercetărilor, tatăl nu şi-a recunoscut vina. Probele cu martori erau puţine. Nu a fost niciodată surprins de' nimeni în tim pul “aventurilor am oroase” , . dar, m artorii audiaţi au 'su s ţin u t că în locuinţa familiei Iancu, se petreceau lucruri cel puţin ţ ciudate. învinuitul a fost supus unui lest la “detectorul de minciuni”, care a remarcat la I.I. p rezenţa reactiv ită ţii psihoemoţionare la răspiinsu-

“rile date de acesta. La proces Rodica Iancu a dcclarat: “A , fost o perioadă foarte grea şi dureroasă pentru mine, deoarece nu puteam să trec peste faptul că îmi era totuşi tată şi ceea cc face normal, un bărbat şi o femeie, între noi nu era un lucru firesc” . Inculpatul a declarat apel pentru rejudccarea procesului. Apelul a fost respins.

. V . M O LD O V A N P.S. Către cititori: Sper că

- nu v-aţi aşteptat nici o clipă ca numele protagoniştilor să fie reale!

H D in crimele secolului X JV " Z h

« ) I I T A I A —Au trccut 10 ani de la asasinarea lui Olof'

Palme, premierul Suediei, la nici 60. de ani de viaţă. El a fost asasinat în Stokholm, in plină stradă. Nici după zece ani, asasinul nu a fost descoperit, deşi au fost reţinute şi cercetate sute de persoane suspectate, în pofida faptului că, anual autorităţile suedeze reînnoiesc oferta de recbmpensă, ext suma enormă de 50 milioane coroane, pentru cel care ar furniza o informaţie care să ducă la prinderea criminalului. Acest “caz” rămîne şi cu cît timpul trece, misterul se aşterne tot mai mult, iar probele îşi pierd din valoare. Din datele transmise mass-media, rezultă că premierul suedez şi soţia sa, împreună cu unul din băieţi şi prietena lui, şi-au dat întîlnire lâ cinematograful “Grad” , situat pe bulevardul Sveavăgen,. în plin centrul capitalei, pentru a viziona un film. După film, în jurul orei 23, soţii l'almc s-au despărţit de tineri,- spunîndu-le că vor merge acasă cu metroul, iar pînă la prima static vor să se plimbe şi să privească, vitrinele magazinelor. în acelaşi timp, au refuzat oferta unor prieteni care doreau să-i ducă acasă cu autoturismul.lor, motivîndu-le că merg pe jos. într-adevăr, mai ales doamna Lisbet Palme, priveşte îneîntată frumuseţea exponatelor din vitrine, în timp ce soţul stă mai mult în spatele ei, dar participă şi el la discuţii. în momentul cînd au ajuns lîngă magazinul de chimicale “Decorama”, au observat un bărbat tînăr şi voinic, rezemat de peretele prăvăliei. Accsta era asasinul care i-a lăsat’să-l depăşească,, apoi face cîţiva paşi rejiezi şi îi ajunge din urmă. Cu mîna stîngă îl prinde pe premier de umărul sting, iar cu mîna dreaptă îi fixează ţeava pistolului în spate şi apasă pe trăgaci. Olof Palme cade şi moare instantaneu. Criminalul trage al doilea cartuş asupra doamnei Palme care, şocată de căderea soţului ei, s-a aplecat asupra lui; Cartuşul intră în întăritura paltonului de la umărul drept, trece şi o zgîrîie de-a latul spatelui şi iese prin dreptul

umărului opus, fără nici o urmare pentru ea. Asasinul a dispărut în mulţime. Bulevardul Sveavăgen erau luminat ca ziua, iar în apropierea locului crimei erau cel puţin 50 de persoane. Criminalul a profitat şi de faptul că premierul Suediei nu era însoţit de echipa de bodyguarzi care,' în mod normal, îi asigurau securitatea. Acesta cu credinţă că nimeni nu are motive să atenteze la viaţa lui, le-a acordat zi liberă agenţilor. La înmormîntarea lui, fără slujbă religioasă, în curtea bisericii Adolf Fridrik din Stokholm au, participat 15 şefi de state, 17 prim- miniştri,19 miniştri de externe şi sute de oameni politic i - mai ales din social-rdemocraţia internaţională - şi prieteni din toată lumea. Se cunoaşte că, deşi lider al stîngii democratice, iubit, respectat şi apreciat de socialişti şi organizaţii muncitoreşti, Olof Palme provenea dintr-un mediu burghez. Un bunic al său a fost rectorul universităţii din Riga, iar bunica după lată se trăgea din familia nobilă von Bora. în el era amestecat sînge aristocrat din nobili olandezi, letoni, finlandezi şi suedezii Rudele lui şi ale soţiei erau patronii marii finanţe suedeze, precum şi ai marii companii de asigurări “Skandia”.

. De ce a fost ucis Olof Palme? Dacă la început nu se cunoşteau multe lucruri despre cl, ulterior s-a constatat că, pe lîngă mulţi prieteni, avea şi mulţi duşmani, atît în ţară, cît şi peste hotare. Unii politicieni din Suedia l-au acuzat că ar fi vinovat de perioada de stagnare economică a

•ţării şi de neglijarea unor măsuri de apărare. Pe lîngă acestea, deşi m ilitant pentru pace, recunoscut pe plan mondial - a aprobat vînzarea de armament suedez Indiei şi Pakistanului. '

A avut cunoştinţă şi de faptul că reprezentanţii firmei de producţie militară Bofors au mituit cu zeci de milioane de dolari pentru a învinge concurenţa pe piaţa mondială a armamentului. Dar, adevărata cauză\a morţii rămîne un mister.

T ra ian CO R N EA N U

A D E V A R U Lc 8 e C l u j ^ U L T IM A O R A marţi, 25 iunie 1996 (ţjj

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA - SI METEOROLOGIE AERONAUTICA CLUJ-NAPOCA

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru azi, 25 iunie, a.c. în jurul orei 15.

Excelenta Sa, domnul SERNARD BOYER, "

Ambasadorul Franţei in România

• “Cetăţean de Onoare ” al municipiului Cluj-Napoca • •

urmare din pagina 1

municipiul nostru, cetăţeni de onoare, alte persoane din staff-ul Prim ăriei,reprezentanţi ai Consiliului judeţean Cluj, alţi invitaţi.

Hotărîrea privind conferirea titlului de “Cetăţean de Onoare” oaspetelui francez a fost citită de dnul Titus Jude, secretar al consiliului local, aceasta fiind argumentată prin activitatea diplomatică de excepţie a Ambasadorului Bernard BOYER, } şi permanenta preocupare pentru intensificarea relaţiilor de colaborare şi prietenie între Franţa şi România, contribuţia strălucită în activ ita tea desfăşurată în m unicipiul nostru de către C entrul Cultural Francez şi de eforturile conjugale pentru a face cunoscute în Franţa cultura românească, precum-şi pe cea din centrul universitar şi cultural clujean. După înmînarea diplomei şi a meda­liei ce atestă calitatea de “Cetăţean de Onoare” a dom­nului BOYER, momentul- surpriză a aparţinut lui Dumitru Fărcaş care , cu taragotul său a intonat “La Marseillaîse” - Imnul Naţional al Franţei.

Adresîndu-se asistenţei în limba română, cu un discurs de mulţumire punctat de celebrele versuri ale lui Nichita Stănescu ce evocă patria dintotdeauna şi patria din noi, domnul ambasador a spus, printre altele: “Pentru mine, partidele politice sînt, desigur, im portante într-o democraţie, dar, în calitate de Ambasador al Franţei în România, mai importantă este pentru mine România, viitorul ei, al legăturilo r d in tre România şi Franţa... căci România este pentru noi o ţară

de glorii, de dor...” Distinsul, oaspete a fost felicitat de viceprimarul Grigore Dejeu, precum şi de consilierii muni­cipali: Ioan Vida Simiti (care a evocat, în limba franceză, am iciţia, aprecierea şi onorurile de care s-a bucurat, în,. Franţa, p reşed in te le dispărut al PNŢCD - Corneliu Coposu); dna Speranţa Coldea şi Peter Eckstein; prof. univ. dr. . ■ V ictor Rom ulus Constantinescu - preşedintele Consiliului judeţean Cluj; Petre Litan - vicepreşedintele Consiliului judeţean; actorul Dorel V işan, d irec to ru l Teatrului Naţional din Cluj- Napoca (cu o re fe rire la legăturile de p rie ten ie şi fraternitate dintre români şi francezi, la colaborarea în plan cultural şi participarea T eatrului N aţional la un festival desfăşurat recent la Nantes); Dumitru Fărcaş - “Cetăţean de O noare” al municipiului Cluj-Napoca. Domnul ambasador a apreciat bogăţia de idei vehiculate în cadrul dialogului, pluralismul abordărilor, mulţumind în final pentru unanim itatea exprimată de consilieri în a-i conferi titluLde “Cetăţean de Onoare” şi adresînd tuturor cetăţenilor Clujului urarea de a trăi în prosperitate şi pace.-

La colaborarea, existentă deja, precum şi la relansarea legăturilor de colaborare sau înfrăţire între Cluj-Napoca şi cîteva oraşe franceze printre care Nantes, D ijon sau Toulouse, s-a referit dnul primar Gheorghe Funar. O colaborare'care are în vedere, am aflat cu accastă ocazie, realizarea la Cluj-Napoca a unui centru in ternaţional financiar-bancar şi a unui parking subteran , prin asociere cu Concernul Buick din Franţa.

rIIIIIIIIIIIIIIIII

IIIL

R O M Â N I A - C E L E M A I B U N E

S I C E L E M A I R E L E P E R I O A D E ( I I I )Situaţia politică urmează acelaşi curs. Partidul Democraţiei

Sociale din România (PDSR, de guvernămînt) se deplasează spre centru, caută să-şi consolideze credibilitate de partid reformist şi se spune că are în vedere o alianţă cu un grup de opoziţie de centru dreapta. Cu motive,serioase: pentru prima dată, sondajele de opinie prezintă Convenţia Democratică, de opoziţie, înaintea PDSR. Foştii aliaţi ai guvernului din extrema radicala a spectrului, precum neocomuniştii şi naţionaliştii, ar urma să fie marginalizaţi, dacă nu excluşi:

în primul rînd, orice ar dori să facă guvernul, el este constrîns în acţiunile sale de organismele internaţionale, a căror bunăvoinţă nu-şi poate permite realmente să o piardă. Făcînd “un pas greşit” în legătură cu piaţa valutară - care, cel puţin, a amînat plăţile în numerar ale FMI, el trebuie să se comporte cît se poate de bine în alte privinţe. ,

Cîteva sfere de preocupare se menţin însă. Una dintre ele o constituie preţurile Ia energie. în trecut, practica era de a aştepta pînă în primăvară înainte de a se trece la efectele schimbărilor cursului de schimb. Acum există o ameninţare ca acest ritm sezonier să fie întrerupt, iar scumpirile amînate, în scopuri electorale, cînd de fapt este nevoie ca preţurile^ să fie majorate, şi încă repede - dată fiind deprecierea vertiginoasă a leului, începînd de toamna trecută. Cu cît va fi amînat mai mult acest lucru, cu atît mai mult

" 1 9 I

se vor acumula pierderile în sectorul rafinării petrolului - ceea ce | înseamnă o povară fie asupra bugetului, fie asupra sistemului ■ bancar. Şi acest gen de efort nu poate fi preluat. *

A doua preocupare este în legătură cu cursul de schimb. Ca Imăsuri temporare pentru stabilizarea pieţei, recentele restrictii s-ar putea să fi fost justificate. Românii oferă perspectiva unei reautorizări de la caz la caz, după o lună sau două. Cu puţin noroc, acest episod nu va fi punctul final al perspectivelor unui credit comercial.

Cu o datorie externă încă moderată, împrumuturile s-au ridicat lâ 260 milioane dolari anul trecut, iar BNR plănuieşte să lanseze, către sfîrşitul anului, o emisiune de obligaţiuni pe piaţa europeană în valoare de 600 milioane dolari, noutate permisă de noile rate de credit realizate. . '

Altă problemă este că, şi în cazul în care guvernul se comportă aşa cum trebuie, s-ar putea ca politicienii să nu facă acelaşi lucru, înalţii demnitari ai PDSR nu au fost nici unul prea îneîntat depolitica BNR din ianuarie. Iar, mai recent, parlamentul a considerat Ioportun să voteze credite suplimentare în valoare de 1,1 trilioane lei pentru agricultură. Este un bun material populist, dar din punct de vedere economic, este o veste rea - deşi nu catastrofală. Dacă politicienii mai fac însă încă o ispravă ca aceasta atunci ar putea exista probleme. (BUSINESS CENTRAL EUROPE, mai 1996).

Fostul premier elen,

a decedai la vîrsla de 77 de aniFostul premier al Greciei,

Andreas Papandreou, în vîrstă de 77 de ani, a decedat, duminică, la reşedinţa sa, în urma unui atac de cord, după o îndelungată boală, au declarat medicii personali ai acestuia, citaţi de REUTER:

“ Simptomele sale au fost compatbilile cu cele ale unui atac de inimă, ducînd în cele din urmă la decesul pacientului, survenit la ora 02:3.0; #:m:- (23:30 GMT), duminică, 23 iu n ie ,1996” , se şp u n e iîn declaraţia echipei de medici ce l-au tratat la domiciliu pe Papandreou în ultimele cîteva luni.

Medicii au declarat că toate eforturile lor de a-i salva viaţa au eşuat. Papandreou se afla în convalescenţă, după ce a stat o lungă perioadă în spital, unde a fost internat din cauza unor problem e cardiace şi resp iratorii, care l-au determinat să-şi dea demisia din postul de premier, în luna ianuarie a acestui an.

“Este greu pentru noi toţi, în acest ceas tragic”, a declarat m in istru l elen al M uncii, Evangelos Yannopoulos, un vechi p rie ten al lui Papandreou. Unul din cei mai charismatici lideri eleni ai acestui secol,' Papandreou a fost fondatorul, în 1974, a partidu lu i PASOK, după căderea unei dictaturi militare ce durase şapte ani. El a ajuns la putere în 1981, pe fondul unui intens val de sentimente anti-americane, însă poziţia sa împotriva Occidentului s-a am eliorat în ultim ii ani. Papandreou a fost căsătorit cu fosta stewardessă a companiei “Olympjc Airways”, Dimitra Liani. înainte de căsătorie, legătura lor extraconjugală, care a fost făcută publică, a şocat întreagă ţiaţiune şi s-a aflat pe prima pagină a ziarelor din Întreaga lume.; Andreas Papandreou era tatăl a patru copii, proveniţi din fnariajul său in te r io r cu americanca Margaret Chant.

Reuniune de urgenţă a biroului executiv al Partidului Socialist grec,

după moartea Iul Andreas PapandreouBiroul executiv al Partidului

Socialist grec (PASOK), de guvernămînt, s-a reunit, duminică într-o sesiune de urgenţă, după anunţarea morţii fondatorului şi preşedintelui formaţiunii, fostul premier Andreas Papandreou, relatează REUTER.

Biroul a decis ca joi, aşa cum era programat, să se âcschidă lucrările congresului anual al partiduhii^jşingura schimbare în program fiind alegerea noului preşedinte al formaţiunii. Potrivit programului iniţial, unul dintre vicepreşedinţi uima sâ preia o parte din atribuţiile lui Papandreou.

Acum, pentru conducerea socialiştilor vor concura premierul Costas Simitis şi thinistrul de Interne, Akis Tsohatzopoulos. Simitis este un reformator, adversar al ideilor promovate de predecesorul său. Sondajele de opinie îl dădeau, pînă de curînd, drept favorit, dar moartea lui Papandreou s-ar putea să încline balanţa în defavoarea sa. Tsohatzopoulos a fost un apropiat al preşedintelui PASOK şi afirmă câ, pentru menţinerea unui echilibru în partid, liderul acestuia nu trebuie să fie şi ,prim-ministru al guvernului.

MAE german îşi exprimă regretul că China a anulat vizita ministrului german de ExterneGermania a declarat că regretă

deeizîa de duminică a Chinei de a anula vizita la Beijing a ministrului german de Externe, Klaus K inkeI, inform ează REUTER.

Decizia Chinei a reprezentat o reacţie la criticile formulate de parlam entul germ an împotriva încălcării flagrante a drepturilor omului, în Tibet, de către autorităţile de la Beijing. D eclaraţia dată pub lic ită ţii duminică, la Bonn, subliniază, însă, că nu s-a renunţat la aceste critic i, deoarece ele sîn t întemeiate.

în declaraţie se arată că ministrul german este de părere că ambele părţi ar trebui să

încerce acum sa evite înrăutăţirea relaţiilor bilaterale, care sînt atît de importante pentru o atmosferă de echilibru şi stabilitate pe plan mondial’

O rezoluţie dezbătută de parlam entul de la Bonn, Ia începutul săptămînii trecute, şi susţinută de toate partidele importante ale Germaniei, acuza China de încălcarea drepturilor omului în Tibet. Beijingul a denumit rezoluţia drept “violare

'flagrantă a normelor dreptului internaţional şi un caz serios de amestec în afacerile interne ale Chinei”. .

Germania este cel mai mare partener comercial al Chinei, în Europa.

U n p a r t e n e r d e c o a l i ţ i e

a v o t a t î m p o t r i v a g u v e r n u l u i

Guvernul premierului slovac Vladimir Mcciar este pe punctul ţie a cădea, în urm a in tensificării cererilo r de demisie, venind din partea opoziţiei, relatează REUTER.

Unul din cele trei partide de coaliţie , Partidu l N aţional Slovac (SNS), a votat, sîmbătă, alături de opoziţie în'favoarea accesului membrilor acestuia în Comitetul de Supraveghere a activităţii Serviciilor Secrete (SIS).

Ceilalţi parteneri de coaliţie, Mişcarea pentru o Slovacie D em ocratică (HZDS), a

premierului Meciar, şi Partidul Muncitorilor (ZRS), de extremă stînga, au boicotat votul.

Gestul SNS a fost îndreptat împotriva guvernului, dar în special împotriva primului ministru, pe care partidul,l-a acuzat de nepotism în legătură cu privatizarea ţării. ,

Sîmbătă, preşedintele SNS, Jan Slotha, a sugerat chiar că problemele coaliţiei s-ar putea rezolva prin înlocuirea lui M eciar. în urma votului parlamentului, doi membri ai opoziţiei au intrat în Comitetul de Supraveghere a SIS.

-Răfuială politică în Brazilia—O persoană care, prin manipulaţiile sale, a contribuit decisiv

la căderea fostului preşedinte brazilian Fernando Collorde Mello, a fost găsită ucisă, duminică dimineaţa, au anunţat surse ale poliţiei braziliene, citate de REUTER. Paulo Cesar Farias a fost găsit împuşcat, împreună cu prietena sa de 28 de ani, într-o vilă pe o plajă de lîngă Maceio, capitala statului Alagoas. Farias, fostul trezorier al campaniei electorale a lui Fernando Collor de Mello, fusese acuzat de corupţie. El cerea contribuţii de milioane de dolari, în schimbul unor favoruri guvernamentale. Scandalul a dus la demisia preşedintelui Collor, în decembrie 1992.

Ziarul n o stru fo lo s e ş te s e rv ic iile in fo rm ative ale a g e n ţiilo r d e p re s ă : R o m p re s şi M ediafax

irizată p r i n i a T Î T n î r 'T S I î f t *1. judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din22 .03.1991 cod fiscal 2 0 4 4 6 9

IL IE C Ă LIA N (rcdactor şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SANGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19,16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , str. N a p o c a 16Telefoane: Publicitate; tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

Redactori: 197.490,192.127 si 197.507; Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.6075

TIPARUL EXECUTAT LA 3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 «Tel. 4Q-(0)64-199898.154264

Garamond— Tipografie , r-t-