x-ss*«.t5eo6‘-.uiu»»A™ siw -<

C i n e v a " z b u r a " j

d i n c a u z a M I G - u r i l o r ? ,

i /T \ "3 ® J v T4. 2 ">"'- ..................-A - ' î o ' ^ "5 ’ ,3 af 43/gfiw -O i'c<m ir» r ,T i ' 'S î î p5 i ? » n i s ţ S ' « m - t lf .'3_Plida.44 j .v â s .» i V â S i i S e m it f s i I i 4 4 M sI 5 - ? ■ - J t3

[ c o re s p o n d e n ţă d i n B u d a p e s ta g

E l "e cu un cap m ai m are decît cartieru l Grigorescu ”,

Jl Cfafc f i#11»

Agenda/2 ,Roza vmlurilor BPoliticâ/4-SOmulşisocietatea/6Publkrtaie/7-10Adualitafe/llSport/12 'Şlmlă-mvâlămînt-diverse/13Culiurâ/14EvenirKent/15Ultima oră/16

ANUL VII NR. 1676 ISSN 1220-3203

SÎMBĂTĂ-DUMINICĂ 25-26 MAI 1996

16 PAGINI 300 LEI

Vremea va fi în general frumoasă şi se va încălzi uşor.Cerni variabil. Vîntul va sufla slab la moderat din sectorul vestic. Duminici, vremea va deveni instabilă, cu cerul predominant noros, cu deosebire după-amiaza, cînd sînt

averse de ploaie, însoţite de

cu intensificări temporare ale vîntului, Temperatura minimi va fi cuprinsă între 8°-lO° C iar cea maximi între 23“-26“ C. (meteorolog Silvia Mureşan)

tn pag. a 16-a: harta sinoptici privind evoluţia vremii, valabili pentru vkle de s/tmbăti şi duminici

Se sparg buboaiele coapteILIE CĂLIAN

SM INVEST SUSŢINE CĂ VREA SĂ SCAPE BANCA DACIA FELIX DE FALIMENT

j La Muntele j

F ixarea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale (pro sau contra decalării lor) şi pragul electoral de

5% pentru partide, plus cîte încă 3% pentru fiecare partid al unei coaliţii, au • determinat multe; şi uneori veninoase confruntări între partide, inclusiv între cele “surori” sau “fraţi” . Dar ele nu reprezin tă decît aspectu l v iz ib il al rupturilor unor înţelegeri şi neînţelegeri bazate pe interese şi orgolii personale: buboaiele s-au copt, iar puroiul dă pe dinafară, unt mirositor. Bine, cel puţin, că majoritatea electoratului nu moare de dragul zecilor de mii de candidaţi la . felurite fotolii eligibile. .. Simultaneitatea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale; oferă avanta je şi dezavantaje, avantaje celor slabi, care n-ar putea suporta a doua campanie e lec torală din toamnă - cea pentru preşedinţie din lipsă de fonduri şi de teama absenteismului la vot. în realitate, avantajele reale sînt ale partidelor mai puternice: partidele de buzunar fie vor fuziona.de bună voie cu aliaţii mai puternici, fie vor dispărea, mai ales sub am eninţarea pragului de 5% pentru intrarea în Parlament.

De fapt, avem de a face cu manifestarea unei boli mai vechi, a cărei evoluţie p rev iz ib ilă şi p roorocită de toţi observatorii - dar contestată cu prostie de actorii comediei - nu putea conduce decît aici. Partide alcătuite pe bază de orgolii şi interese murdare, ivite mai rapid şi mai îmbelşugat decît ciupercile după ploaie, au creat un infern politic în România, batjocorind ideea de partid ca reprezentant al intereselor anumitor categorii sociale, bazat pe speranţa întru mai binele întregii; naţiuni. Adunaţi de pe te miri unde, astfel de indivizi au reuşit, un timp, să-i prostească pe naivi - ba chiar şi pe unii mai luminaţi. Pînă la urmă nu analiza aprofundată a programelor politice de către electori - întrucîţ aceste programe s-ar putea număra, cu îngăduinţă, pe degetele unei mîini .- au produs marea schismă, ci neruşinata manifestare a intereselor meschine.

. continuare în pagina a 16-a

D epartam entul : de rela ţii • internaţionale al Grupului SM Invest, ' într-un comunicat de presă, afirmă că a p rezen ta t Băncii N aţionale a României, o soluţie pentru prevenirea intrării BDF în faliment. Respectiva operaţiune “ va produce un retur financiar semnificativ pentru Dacia Felix în legătură cu portofoliul său de credite şi permite BNR să participe la recuperarea substanţialului credit special acordat BDF”, se menţionează - în comunicat. Acţiunea, validată de experţi in ternaţionali de audit şi financiari, implică şi participarea unei bănci internaţionale de prim rang.

SM Invest susţine că BNR a studiat propunerea şi a sugerat ca ea să fie trimisă în aceeaşi zi (15 martie 1996) BDF spre a fi prezentată adunării

. generale din 17 mai, ceea cc nu ,s-a întîmplat.

Sever Mureşan a făcut următoarea declaraţie:”în calitate de acţionar ■ majoritar al BDF, Grupul SM Invest intenţionează să parcurgă toate etapele şi să ia toate m ăsurile pentru reconstruirea unei poziţii financiare, puternice pentru Banca Dacia Felix. Noi ne-am implicat alături de ea de la început în baza unei reflecţii pe termen lung şi intenţionăm să rămînem alături de ea. Considerăm că neacceptarea acestei propuneri de redresare, mai ales în situatia dezastruoasă în care se află

banca acum, ne îndreptăţeşte să credem că Dacia Felix a fost într-adevăr victima unei grandioase im aşinaţiuni de distrugere, ceea ce noi pînă acum am refuzat să credem. Dacă este aşa, conducerea BDF şi cei care o susţin - sînt direct răspunzători de distrugerea celei mai mari bănci private din România. Aşa cum am spus, noi sîntem primii pe listă, dar vor urmă alte bănci şi alţi operatori economici privaţi. Victima majoră va fi, în cele din urmă, economia românească ”

C on du cerea BUF « e a b a n i, m p r o ie c te ■Ieri, dl Vasile Dumitru, preşedintele BDF, a afirmat că nu a avut nici o

discuţie cu Banca Naţională referitoare la soluţia Grupului SM Invest. Totodată, a precizat că SM Invest, cel mai mare debitor al BDF, n-a restituit nici un leu din datoriile enorme pe care le are.”De la firmele d-lui Sever Mureşan m r aşteptăm soluţii, ci restituirea creditelor, pentru-a nu suferi miile de clienţi pe care-i avem”, a ’adăugat dl Dumitru. ‘ (M.S.)

cinstireeroilorromâni

Ceremonia de Ia Muntele R ece, de Ziua în ă lţă rii Domnului, de Ziua Ispasului Eroiltjr, a fost onorată de ■ I.P.S. Bartolomeu Anania, primul ierarh de asemenea rang carc a pus piciorul aici şi care, în fruntea unui sobor de preoţi, ’ a oficiat sfînta liturghie, slujba de pomenire a ero ilo r neamului si a

| s f in ţit crucea de m etalv|■ rid icată de localn ici în jN J Cimitirul Eroilor. Au mai J I fost prezenţi: general de I | brigadă (r) llie Ungureanu, |■ p reşed in te le societăţii |- “Cuitul eroilor”, Gheorghe .* Funar, primarul municipiului ■| Cluj-Napoca, reprezentanţi |

: Strălucitor, de o eleganţă în ton cu noua faţă a municipiului, cel mai modem: centru de optică din România şi cel mai reprezentativ centru de parfumerie şi make-up - OPTICRIS Centra de optică computerizat, apatţmînd firmei cu acelaşi nume, patronate de dna ec. Elena Cristescu - a fost inaugurat, ieri, în centrul municipiului Cluj-Napoca. Panglica inaugurală a fost

tăiată de domnii Grigore Zanc - prefectul judeţului Cluj, şi Ioan Mureşan - managerul S.C. Alimentara S.A., în prezenţa unei asistenţe selecte, în care i-am remarcat pe domnul ministru secretar de stat Ioan Groza, pe cunoscutul om de televiziune Victor Ionescu, patroni, reprezentaţi ai unor firme străine în

. România, medici, opticieni etc.

; Este cel de-al treilea centru de optică al firmei OPTICRIS, ce îmbină atributele unui magazin atrăgător, la nivelul exigenţelor occidentale, cu acelea ale unui centru medical de cel mai înalt nivel, “V-am respecta!,, fespectîndu-ne, oferind o imagine modernă şi atractivă acestui centru, care pune la dispoziţia clujenilor un sistem de asigurare pentru cel mai de preţ bun - lumina

ochilor. Cronicarii consemnau drept eveniment faptul că a : văzut lumina zilei un cocon domnesc, iar în popor se spunea că «a făcut ochi» un copil. Din comuniunea şi comunicarea omului cu societatea s-a născut zicală «a ţine la cineva ca la ochii din

. cap» - sublinia în cuvîntul Michaela BOCU

Fotografiile: / . PETC U continuare în pag ina a11-a

| a i P refecturii ş i : ai |■ C onsiliu lu i judeţean , ai ■* primăriilor Valea Ierii şi ■I Măguri Răcătău, istorici, !| veterani de război, ofiţeri |■ superio ri din - cadrul ■J Comandamentului Armatei a _I IV-a T ransilvania, ■| comandanţi de mari unităţi || m ilitare. în sunetele |

I "Marşului Eroilor", au fost ■ depuse coroane şi jerbe de ■ '

I flori. O gardă militară a I| prezentat onorul. (N.V.) |

I I I

I I

________________________ I

în pagina a 16-a, reportajul

MJiVTELE DE SUFLET

Elena Cristescu: "Văpropunem un contract fidelitate cu noi"

Pentru domnul dr. Ioan Horge examenul oftalmologie este obligatoriu

Despre transferarea elevilorElevii sc pot transfera de la o clasă, un

profil sau un liceu la altul, numai în v acan ţa dc vară, după sesiunea dc c o rig e n ţă , a declarat, agenţiei MEDIAFAX, Gheorghe Felea, inspector în M inisterul Învăţăm întului. Regulamentul dc organizare şi funcţionare a liccclor prevede ca transferul dc la un profil la altul sâ sc facă prin susţinerea dc ’ către elevi a unor examene de diferenţă. Licccnii din acceaşi unitate de învăţămînt

pot trece de la seral la zi dacă au media anuală dc cel puţin şapte la fiecare obiect de studiu. Dc asemenea, ei vor susţine examene dc diferenţă pentru anul de studiu următor, întrucît cursurile serale durează cinci ani, iar cele dc zi patru. Transferarea elevilor dc la cursul dc zi la cel seral sc face doar pc baza cererii părinţilor sau a ocrotitorilor legali. Mutarea elevilor se aprobă dc unul sau de amîndoi directorii, după caz, în limita numărului dc locuri.

r — — — — — — — — — — _ — —

I Astăzi, la ora 15: IJ Prima emisiune a PRO TV CLUJ J| Postul de televiziune PRO TV, studioul Cluj, va intra astăzi în emisie, ■ _ pentru prima dată. De la ora 15 la 15,15 va fi transmis primul buletin de ştiri, J I iar scara, de la ora 19 la 19,30, este programat serialul Rcmington Steel, serial I

• | destinat clujenilor. Mîine, buletinul de ştiri şi serialul vor intra în emisie de | ■ la ora 17,45 la 18,30. Săptămînă viitoare, de luni pînă vineri, ora de emisie ■ _ este acceaşi ca în ziua de duminică. ■I Dl Gheorghe Cârlig, directorul studioului local al PRO TV, ne-a declarat I | că se pregăteşte o emisiune proprie, sub genericul “Bună scara, Cluj!”. Aceasta |

Yonyputea vedea peste cîtcva săptămîni. - ■' ' partea, redacţiei “Adevărul de Cluj" transmitem echipci noului studio

x ît mai mulţi telespectatori! |j , i — — — — — — — — — — — — — — J

Grupul de civismsl edilitatei

P ro feso ru l C onstantin Codreanu, candidatul PUR la Primăria municipiului Cluj- Napoca, adresează o invitaţie tuturor candidaţilor pentru realizarea unei înţelegeri, care să prevadă constituirea unui Grup de civism şi edilitate din care să facă parte candidaţii care nu vor ocupa funcţiile dc primar şi viceprimar. Menirea grupului este să asigure respectarea cuv în tu lu i dat de către candidatul ales. Grupul se va întîlni periodic cu primarul pentru a analiza modul de rea lizare a obiectivelor cuprinse în programul cu care a c îş tiga t alegerile. În tîln irea va avea loc duminică, 26 mai, ora 12 , în faţa Teatrului Naţional.

ADEVARUL.d e C lu j AGENDA sîmbătă-duminică, 25-26 mai 1996 (2

• Azi: Calendarul ortodox'. + A treia aflare a Capului Sf. Ioan ISotczătorul; Sf. Mc. Celestin; Calendarul greco- catolic: A Ireia găsire a capului Sf. Ioan Botezătorul (823); Calendarul romano-

catolic: Sf. Ikda Venerabilul, pr. şi înv. al Bis; Sf. Grigore al Vll-lea, Pp.; Sf. Maria Magdalcna de Pazzi, fc.

• Mîine: Calendarul ortodox-. Sf.Ap. Iuda; Sfinţii Ap. Carp şi Alfeu; Calendarul greco-catolic. Duminica 7 d Paşti, a ss. Părinţi dc la Niccca (325); Sf. Carp, ap. dinlre cei 70 (s. I); Calendarul romano-catolic: + Duminica Rusaliilor; Sf. Filip Neri, pr.

® | i p i ă E E G ^ N E

• I’RHFHCI'URA.CONSU JUI. JUDKTEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PR1MÂRIADEJ: 21-17-90 •• PRIMÂR1A TURDA: 31-31-60• PRIMARI A ClMPIA TURZFI: 36-8001• PRIMÂR1A HUEDIN: 25-1548• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢA CLUJ-NAPOCA 955 si

43-27-27• POUTIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA . 1349-76• P0UI1ADE/:21-21.21• RMATORDA 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 364S2-22 ■• POUTIA HUEDIN: 25-15-38 ■.• POLITIA GHERLA: 24-14-14 '• POMPIERII: 981 '• PROIECTA Q VILA CLUJ-NAPOCA

19-50-29• GARDA FINANCIARĂ CLUJ: 19-52-23

si 19-16-70, int. 158 ■SALVAREA: 961SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN: 991

• INFORMAŢII: 931 .DERANJAMENTE; 921

• ORA EXACTĂ 958 '• REQAAUTONOMÂDE TERMOFICARE

DISPECERAT: 19-8748• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL

DISPECERAT: 19-63-02• REQA AUTONOMĂ A DOMENIULUI,

PUBLIC DISPECERAT: 1544-78 "• S.C."SALPREST' SA DISPECERAT: ..

19-55-22• COMENZI SPECIALE PENTRU

TRAJSPORTREZIDUUR1:11-10-12 .- int. 132

• DISTRIBUTIAGAZELOR NATURALE: INTERVENIT! GAZE 928; DISPECERAT 433424REGISTRUL AUTOROMÂN: 19-21-00.;

BIBLIOTECI

ORARI ÎL CU RSELO R TAROM D e l u n i p î n ă v in e r i .

Plecări din Cluj-Napoca !8,20 şi 18,50 :

Plecări din Bucureşti 6,50 şi 17,20 D e l u n i p î n ă s î m b ă tă . P lecări din Cluj-Napoca -13,05 Plecări din Bucureşti - 11,35 Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea şi durează cca.;2 ore.P re ţ bilet: români - 54.700 lei

străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; .

43-26-69 - pentru externe-

enm rCURSE INTERNAŢIONALE

din A utogara II:* C lu j-N a p o c a - B u d ap esta , c u p le c a re d in C lu j-N a p o c a in z i le le d e lu n i, j o i ş i v in e r i la o ra 7,00 ş i în a p o ie r e a d in B u d ap esta în z i le le d e m a r ţ i , v in e r i ş i s îm b ă ta la o ra 11,00.• C lu j - N a p o c a - O r a d e a - D e b re c e n M is k o lc , cu p le c a re d in C lu j-N a p o c a în z iu a d e m ie r c u r i o ra 7 ş i în a p o ie re a d in M is k o lc în z iu a d e jo i o ra 11.

IN FO R M A ŢII Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 13-44-88

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţii

trenuri accelerate, rapide şi infcrdty•BAIA MARE,SATU MARE (prin* Dej):15,05 •BISTRIŢA: 15,43 'BRAŞOV (prin Dej): 1,49 BUCUREŞTI (prinSighişoara): 0,04;

4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibiu - Piatra 0[t): 11,42 (prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPESTA 0,28; 16,14; •GALAŢI (prin Ploicşti-Buzău): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14; •ORADEA 2,45 ; 16,43; 21,00 •SATU MĂRE: 4,04 •SIBIU: 15,30•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia):5,19; 17,30; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea) :15,16 .•TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

Programul Policlinicii fără plată “Familia SM ”

27-31 mai. 7 Medicină generală: dr. I. Boilă 27,

28.30.31 (10-12), dr.G.Răfau 29(11-> 13), dr.M.Suciu 29 (10-12), dr. L. Făt30 (15-16), dr.CIovhă 28 (12-14), dr.C. Popa 30 (12-14), dr. S. Loga 28 (14-16), dr.M.Marica 30 (15-17); Interne: dr. F. Gherman 27 (15,30-17), 29 (10-12), dr.A.Iancu 29 (10-12), dr.T.Duncea 30 (17-18), dr.CsSzakacs 29 (14-16), dr. C.VIad31 (16-18); Pediatrie: dr. R.Mitea 28 (13-15), dr, M: Fritea 28 (15-17), drD.Lupea 29 (12-14), dr.M.Bayradar31 (15-17), dr.A.Tempeleanu 27 (13- 15); Reumatologie: dr. F. Bayradar29.31 (15-17), dr,I.Alb 28 (12-14), dr.C.Zotla 27 (14-16); Ginecologie: dr.C.Fodor 28,30 (10-12), dr.D.Ona 31 (13-15); Chirurgie. DrlGherman 27 (15,30-17,30); Psiliiatrie: dr.î.Bădescu29 (13, 30-14,30); . Ecograf. Dr.D.Dumifraşcu 31 (15-17); Dermatologie: dr. II. Radu 30 (12- ; 14); Ortopedie: dr.Z.Popa 27(11-13);: Endocrinologie. Dr. I. Duncea 30 (17-18); Psihologie: Psiholog L.Boilă 28

: (15-17); O.R.L.: dr.C-tin Râdulescu 27 (12-14), dr.LMihali 31 (12-14).

Programarea bolnavilor de luni pînă vineri între orele 12-14, prin telefon la :nr. 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr. 3, Bl. 12, ap. 12.

F A R M A C I IFarmacii dc serviciu: sîmbătă,

25 mai: Farmacia nr.3 "Hygieia Acsculap", P-ţa. M. Viteazul nr. 36, telefon 13-13-64, orar 8-20, Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr. 37, telefon 19-46-06, orar 8-14, Farmacia nr. 31 "Balsamum”, Cart. Mănăştur Compl. Flora, telefon 16-18-88, orar 8-13, Farmacia ”Zea”, .P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar 9-15, Farmacia "Clematis”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-

20; duminică, 26 mai: Farmacia nr.3 "Hygieia Aesculap", P-ţa. M. Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 8-20, Farmacia nr, 1, P-ţa Unirii nr. 37, telefon 19-46-06, orar 8-14, Farmacia "Clematis”, P-ta Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-20.

Farmacii cu serviciu perm a­nent: Farmacia "Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr.3 "Hygieia Acsculap", P-ţa. M. Viteazul nr. 36, telefon 13-13-64, orar 20-8.

24-3(1 mai

CLUJ-NAl’OCA: Republica - Ador încurcăturile -SUA- premieră (9; 11,30; 14; 16,30; 19). Sîmbătă şi duminică spectacolele încep la ora11,30 * Victoria- Sabrina -SUA- premieră (11; 13,30; 16; 18,30) * Arta- Băieţi răi -SUA (II; 13); 25-30.V: Festivalul filmului european (15; 17; 19) * Mărăşti - sala A: Răpirea trenului cu bani -SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Apollo 13 -SUA (13,30;

16; 18,30) * Favorit - Războiul iubirii -India (II; 13,30; 16; 18,30).

TURDA: Fox - Obsesia -SUA- premieră; Tineretului - Poliţia n-a văzut nimic -Hong-Kong- premieră.

D EJ: A rta - Judge Dredd - ludccătorol -SUA- premieră; Toy stoiy -SUA- premieră.

CÎMPIA TURZII: Muncito-resc- Toy story -SUA- premieră; T.Force -SUA- premieră.

GHERLA: Pacea - Agentul 007 contra Goldcncyc -USA- premieră; Bcverly Hills Cop III - Altă distracţie, acelaşi caraliu- SUA; Dragostea unui preşedinte american -SUA- premieră.

■ RCII. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 -13,45;14,30 - 21,sîmbăta: 8-14, duminica- închis. •

■ Biblioteca . judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: iuni- j’oi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi d u m in ica în ch is . FILIALE (Zorilor, Mănăştiir, Mărăşti, Gheorgheni), ORARs luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică 1 închis, SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni- vineri: 8-19,45; sîmjbătă: 9-13,45; duminica - închis.

■ Bibliotcca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar luni - sîmbătă .8 - 12.45;; 14 - 18.45; duminică: închis ' .

■ Biblioteca‘Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar! luni - vineri12-16 .

■ Bibliotcca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9- 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar.zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13 ; duminică; închis

■ Bibliotcca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7-9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10- 18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis, v • , .

■ Bibliotcca Centrului Cultural German Tlcrmann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologă" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis ,

■ Muzeul Naţional de Artă, Soţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -i 16; luni închis. ;

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 -j 17; sîmbătă şi duminică: închis j

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

■ Parcul Etnografic Naţidnal "Romulus Vuia": orele 9-17. . i

Sîmbătă, 25 mai ■ P rogram ul 1: 7,00 Bună

dimineaţa; 8,40 Tip-Top, mini Top ! ; 9,40 Agenda electorală; 9,50 Serial: Drumul spre Avonlea;10,40 M atineru coregrafic: „Giselle”; 11,25 Pas cu pas - magazin ştiinţific; 12,15 Vîrstcle peliculei; 13,05 Pleiade - Repere istorice; 14,10 Turnul Babei;18,45 Mapamond; 19,15 Teleenciclopedia; 20,00 Actualităţi; 20,50 Serial: Şah Ia rege (ep. 1 şi 2); 22,25 Actualităţi; 22,25 Gala anotim purilor: Primăvara în luna mai; 23,45 Serial: Perla Neagră; 0,30 Noaptea adolescenţilor M anifestări prile ju ite de săptămînă Adolescenţilor; 1,25 Medalion Sheryl Crow.

Programul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă. Program al Studioului TVR Cluj-Napoca; 12,00 MTV Disco Dance; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Est Meridian. Program TVR Iaşi; 15,50 Desene animate: Secretul ajjelor albastre; ,16.15 Serial: Dragostea mea, durerea mea; 17,10 Serata muzicală TV (p.I); 18,00 Studio electoral; 19,00 Serata muzicală (p.II); 21,00 TVM Mesager; 21,30 Noaptea adolescenţilor (p.I);22,30 Serial: Santa Barbara; 23,15; Alfa şi Omega - Interferenţe spirituale; 0,15 Colecţia Fragil.

TVR CLUJ-NAPOCA (Pr. 2):7.00 -12,00: Întîlnirea de sîmbătă.

PRO TV: 8,00 Deseneanimate; 9,30 Serial: Flipper;10.00 Film: Cele trei feţe ale Evei (r); 12,00 Swerial: Dosarele X (r);12,50 Doar o vorbă ... (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Am întîlnit şi oameni fericiţi (r); 13,30 Stelele Olympiei; 14,00 Motor sport magazin; 14,25 Tenis ATP magazin; 14,50 Sport extrem;15.15 Box Centura de aur; 16,20 Desene animate: Reboot; 16,50 Fort Boyard (ultimul episod);18.00 Serial: Seaquest; 19,00 Freddy Star - divertisment; 19,30 Ştirile Pro Tv; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun; ,..; 20,00 Film: Yankeii (SUÂ); 21,50 Ştirile Pro

Tv; 22,00 Serial: NYPD Blue - viaţă de poliţist; 22,45 Lumea lu’ Gaiţă; 23,00 Serial: Suspect de crimă; |0,05 Sport la minut; ştiri sportive; 0,30 Fotbal Campionatul Spaniei: 2,00 Serial: Seaquest (r);2,45 NYPD Blue - Viaţă de poliţist (r);3,30 M otor sport magazin.

CBN: 10,00 D eschiderea programului - Teleprichindel

TELESPECTATOR(reluare); 10,30 Film pentru copii (reluare); 11,50 Lumi paralele (reluare); 13,00 închiderea programului; 18,00 Deschiderea programului; 18,05 Caleidoscop- film documentar; 18,40 Desene animate; 19,00 Film artistic: Ziua cârtiţei; 21,00 Ora locală; 21,40 Top 10 Cinemar; 22,30 Film artistic; 0,00 Ora locală; 0,30 Avanpremieră + muzică.

Duminică, 26 mai 1996 P ro g ram u l 1: 8,00 Bună

dimineaţa; 9,00 Arlechino; 10,00 Serial: Arabella revine; 10,30 Lumină din lumină; 11,30 Melodii populare; 12,00 Viaţa satului;13,30 Serial: Visînd ia Jeannie;14.00 Actualităţi; 14,20 Video- Magazin„Pămîntul ca floare la reven”; 17,35 A doua alfabetizare;17,50 Serial: Star Trek; 18,45 A doua Românie; 19,15 Robingo;20.00 Actualităţi; 20,50 Film: în căutarea unui vis (SUA); 22,45 Trageriole Loto 6/49 şi Noroc;23.00 Actualităţi; 23,15 Duminica sportivă; 23,35 MTV . 3 from 1;0,05 Serial: Setea; 0,45 Nocturna lirică: Lucia Blaga.

P rogram ul 2: 7,00 5 s 2, Magazin duminical; 13,00 MTV Greatest Hits; 14,00 Film: De ce trag clopotele, M itică ? (Rom ânia); 16,00 Serial: Dragostea mea, durerea mea;16,55 Repriza a treia (magazin sportiv); 19|30 Serial: Puterea, pasiunea; 20,00 Maeştri: Lumini ale creatorilor'din umbră (p.I);21.00 TVM M esager; 21 ,30 D escoperirea p lân e te i: Ţara

Soarelui Rasare (p.I) ; 2 2 ,0 0 Ritm uri muzicale; 22,15 L a puterea a doua; 23,00's e r ia l . Santa Barbara; 23,45 Miss W orld1995 (înregistrare, p. II).

PRO TV: 8,00 D e se n e animate; 9,00 Super Abracadabra (include serialul „ In s u la m isterioasă”); 11,00 F ilm : Yankeii (r); 12,50 Doar o vorbă să-ţi mal spun ... (r); 12,55 Ş tirile Pro Tv; 13,00 Serial: Prindeţi-1 pe Smart; 13,30 Serial: Acapulco H ea t; 14,15 Lumea Iu’ Gaiţă (r):14.30 Serial: Suspect de crimă (r);15.30 Lumea filmului (m agazin cinem atografic); 16,00 B ox Centura de aur; 17,20 Gillette - lumea sportului; 17,45 Faţă-n faţă cu Ilie Serbănescu; 18,30 Serial: Beverly Hills; 19,30 Ştirile Pro Tv; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun 20,00 Film: V ie ţ i disperate (SUA); 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: Verdict: crim ă I; 23,00 Sport la minut: ş t i r i sportive; 23,15 Baschet N BA .

CBN: 10,00 D e sc h id e re a programului; 10,05 Film a rtis tic (r); 11,30 Pe un picior d e p la i (em isiune de folclor); 1 3 ,0 0 închiderea programului; 1 8 ,0 0 Deschiderea programului; 18,05 Top 10 CINEMAR ( r e lu a r e ) ;19.00 Retrospectiva lo c a lă şi internaţională + analiza p o litic ă a săptăm înii; 19,15 R e p o r te r special; 20,00 Film a r t i s t i c : Dosarul Pelican; 21,45 P e n a lty - emisiune sportivă; 20,40 F ilm artistic;.0,30 Ora locală + m uzică:1.00 închiderea programului.

Programul Teatrului de Păpuşi ”PUCK” :

Duminică, 26 mai 1 9 9 6 : orele 10,30 - Ludas M a t y i - secţia maghiară şi orele 1 2 , 0 0- Iep u rilă , varză d u lc e - secţia română.

Programul Radio ClujSîmbătă* 25 mai: -6,00 Bună

dimineaţa (vă spune Delia Bob).10.00 Dor că lă to r, prin Transilvania: muzică populară din fonoteca Radio Cluj, redactor F lo rin ' M unteanu. 11,00 Actualităţi, sport şi muzică. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064/ 18.72.66. La microfon Mihai Miclăuş. 18,00 Radiojurnal. 18,10 Tribuna electorală. 19,00 Un milion de prieteni, redactor Melania Drăgan.20.00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, redactor Gelu Furdui. 22,00 închiderea programului.

Duminică; 26 mai: 8,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, redactor Florin Munteanu. 10,00 Matineu dumini-; cal. Apărătorii gliei transilvane, realizator: thr. Sergiu Vitalian Vaida. Radibduminica, redactor Cornel Udrea. 13,00 Radiojurnal.13,30 Universul creştin, redactor Lucia Stan!a Sevianu. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 A propos, divertism ent dum inical, realizatori: Stela Maria Rareş şi Sergiu Alexi 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, i rcdactor: F lorin Munteanu. 21,55 Buletin de ştiri.22,00 închiderea programului.

POLICLINICA INTERSERVISAN

str, Pascal} nr.5, cart Gheorgheni

INTERNE • CARDIOLOGIE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI­

NOLOGIE • REUMATOLOGIE • ECOGRAFIE*ALERGOLOGIE • DER­

MATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIE • O.R.L. •

OFTALMOLOGIE* GINECOLOGIE*ONCOLOGIE

PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA

LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imunolojţit - Parazitologie Determinări Rh - Tests de sarcină - Antigen HBS- Elisa Test-j j Examinări citologice pentru depistară I | cancerului de col uterin Investigaţi1' pentru sterilitatea feminină şi masculi ti ' - ZILNIC, inclusiv DUMINICA> -

orele 7 - 21 j fMedic de gardă: orele 2 1 -7 j jRezervare, consul tatii | J

^ la te l 41.41.63. ‘ J j.

m w s m

A RadioSonicFtf «8, 7 MHz

Sîmbătă, 25 mai• 8,00-11,00 Sonic Matinal (ştiri, sport, meteo, utilitare, muzică) (Anca Mateş). 10,00-12,00 Music Box (Călin Stăncscu). 12,00-14.00 Emisiune în limba maghiară. 14,00-15,00 Super Sonic (Dj.Dreams). 15,00-17,00 Top 69 Slow (Călin Stănescu Şi Daniel Boroştean). 17,00-18,00 Studio electoral. 18,00-20,00 O amintire şi-un surîs (emisiune pentru vîrstă a treia) (Vasile Truţa). 20,00-22,00 Emisiune :în limba maghiară. 2 2 ,00- 8,00 Saturday Nigbt Fever (Dj.Dreams).

Duminică, 26 mai8,00-11,00 Şi ce dacă e

duminică? (Lucia Radu). 11,00-12.00 Black Magic Hours (Daniel B oroştean)., 12,00-14,00

s t a t i i l o r i d e i r a d i dEmisiunea în limba maghiară.14.00-17,00 Top Sonic Boom (Dj.Magic şi Dj.Dreams). 17,00- 20,00 Groapa cu lei (Marius Aciu şi Dudu Bândea). 20,00-22,00 Emisiune în limba maghiară.,22.00-6,00 Muzică în pijama (Daniel Boroştean).

Sîmbătă,25 mai

7 , 0 0 - 7 , 2 0 R a d i o j u r n a l R o m â n i a A c t u a l i t ă ţ i .

7,20-11,00 Radioprogram "Primul salut”. 11,30-11,35 Revista presei centrale. 11,35-12,00 Muzică, publicitate, ştiri. 12,00-12,15 Agenda electorală. 11,00-13,00 Muzică, ştiri, publicitate. 13,00-13,20 R adiojurnal România A ctualităţi. . 13,30-16,00 Caleidoscop CD (m uzică, actualităţi culturale, relatări şi

m r*M

reportaje despre evenimentele de peste zi). 16,00-16,30 Divertis Radio Show. 16,30-17,00 Muzică, ştiri, publicitate. 17,00-18,00 Studioul electoral. 18,00-19,00 Program preluat RFI. 19^00-19,30 Muzică, publicitate. 19,30-21,30 Top Remembcr - Dan Creta. 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,35-05,00 “Noaptea cu CD RADIO”. 5,00-8,00 Muzică, publicitate.

Duminică, 26 mai8,00-11,00 Radioprogram

"Prim ul sa lu t” . 11,00-11,30 Agenda culturală. 11,30-12,00 Divertis Show. r. 12,00-13,00 Muzică, ştiri, publicitate. 13,00-13,20 R adiojurnal România A ctualităţi. 13,30-14,30 CD Prompt (emisiune dc răspunsuri la întrebările d-voaslră). 14,30-18.00 USA Top 40.r. 18,00-19,00 Program preluat RFI. 19,30-21,30 "M usica M agica” - Ştefan C oroian. 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilci..2 1 ,35-8.00 Muzică, publicitate.

ALIANŢA ANTISUICIDLI F E L I NE i

t

Sufletulnostruladispozim i dumneavoastră. Telefonul: j de noapte, telefonul vie!i ; •

41 41 6 3 1Z i l n i c î n t r e o re le 2 0 - 2 4 ; f

S.C. Dental R0VA- S0C0L0V

Calea Moţilor 106, ap.5Tratam ente

stom ato log ice complexe:> terapie>protetică [ceramică]> chirurgie[rezBCţ'i. m p s~ .

Program ări la tel.: 4 3 0 0 2 8Zilnic orar: 9-19

sîm băta 9-14Pentru studenţi, pensionari, şom eri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂfiB Dr. ANGELA CĂUJGĂRU

S tr . Prahovei nr. 11(lîrigâ biserica Boo)

Td.:42.5S.18;tel/fax:19.14.gS

sîmbătă-dummică, 25-26 mait 996 RQZA VÎNTURILOR ADEVĂRULd e C lu j

'.W

C o r e s p o n d e n ţ ă din Budapesta

Cine va "zbura " din cauza Mlg -urilor?Marţi seara, în tr-o

conferinţă de presă organizată ad-hoc, cele cinci partide ale opoziţiei au-anunţat că au cerut primului-ministru Gyula Horn să-l demită pe Gyorgy Keleti, ministrul apărării. Aceasta pentru că, aşa cum a ţezultat în urma dezbaterilor din Parlamentul U ngariei, între 13 - 16 mai, opt avioane de vînătoare Mig 29 au luat parte la exerciţii militare cu trageri reale, ţinute în afara graniţelor ţării, în Polonia, fără a exista - conform Constituţiei U ngariei - aprobarea Adunării Naţionale.

Prem ierul Horn a recunoscut că, deşi fară rele intenţii; a fost săvîrşită o greşeală inadmisibilă, dar a explicat că ea s-a petrecut din cauză că gcneral-locotenent Sandor Nemelli, şeful Statului Major al armatei ungare, a permis plecarea avioanelor la exerciţiile din Polonia fără ştirea ministrului apărării şi a garantat că în viitor nu se vor mai petrece asemenea grave erori.

In . momentul în care

Gyorgy Keleti a aflat de hotărîrea şefului Statului Major, a anulat o rd inu l, însă revocarea s-a p e trecu t după executarea exerciţiilor, iar ministrul apărării, încălcîndu-şi jurămînlill depus pe con stitu ţie , a dat, în mod: in ten ţiona t, in form aţii false parlam en tu lu i, susţinrep rezen tan ţii p artide lo r opoziţiei. Astfel, la data de 16 mai, el a cerut, printr-o scrisoare adresată şefului Statului Major, să readucă avioanele din Polonia, dar după numai o zi, la 17 mai, fără să înştiinţeze parlamentul despre încălcarea leg ii, i-a solicitat acestuia să facă o excepţie şi să-i perm ită să au torizeze un nou exerciţiu , militar, tot în Polonia, dar de data aceasta cu rachete sol-aer...

Ca urmare a situaţiei create şi a împotrivirii partidelor opoziţiei,; parlam entul nu a aprobat ca aviatorii şi rachetiştii unguri să participe la exerciţiile de luptă care au loc săptămîna viitoare în Polonia.

G yula H orn a o rdonat o anchetă pentru • s tab ilirea vinovăţiilor şi responsabilităţilor. Generalul Sandor Nemeth susţine

că planul exerciţiilor militare, în care figurau şi exerciţiile din Polonia, a fost înaintat conducerii ‘ M inisterului Apărării de către Statul Major al armatei încă de la începutul anului şi că ministerul este cel care trebuia să obţină consimţămîntul parlamentului. Gyorgy Keleti afirmă că nu el, care exercită doar controlul civil, ci şeful Statului Major a - dat aprobarea pentru plecarea avioanelor în Polonia. „Am avut o convorbire cu primul- ministru şi el nu a găsit că este necesar să demisionez”, a declarat într-un interviu acordat postului naţional de radio ministrul apărării.

Acesta este cel de-al doilea conflict major pe care Gyorgy Keleti îl are cu reprezentanţii partidelor parlamentare ale opoziţiei. Prim ul a fost determinat de faptul că, recent, ministrul apărării a cumpărat 100 de tancuri de tipul T 72- de la Republica Belarus fără să ceară aprobarea Adunării Naţionale.

Dorin SUCIU

Divergenţe americano-europene privind pilonul european al NATOAFP

Cu mai puţin de 15 zile înaintea apropiatei reuniuni a miniştrilor de externe ai NATO, care se va desfăşura la Berlin (Germania) în zilele de 3 ş i-4 iunie, mai multe puncte ale Declaraţiei finale nu întrunesc pînă acum consensul celor 16 ţări membre, au precizat aceleaşi surse.

Divergenţele opun „de-o parte Statele Unite, iar de cealaltă parte toate celelalte ţări”, a arătat un diplomat. Ele se referă în princi­pal la redistribuirea rolurilor între americani şi europeni în cadrul Alianţei şi la interpretarea care trebuie dată noului concept al Grupurilor M ultinaţionale de Forţă Interarme (GMFI), adoptat oficial săptămîna trecută de către Consiliul NATO, întrunit la nivel de ambasadori, şi care trebuie ratificat la nivel ministerial la Berlin. -

Americanii, care au propus această reformă în ianuarie 1994,o percep ca pe o adaptare a NATO lă noile sale misiuni de după încetarea războiului rece, în special în ceea ce priveşte operaţiunile de menţinere a păcii. Europenii văd în aceasta mai degrabă posibilitatea de a interve­ni în perioade de criză în mod autonom, cu mijloace militare ale

NATO (structuri de stat major, logistică, informaţii), dar fără participarea trupelor americane.

C onfor t" unui d ip lom at, Washingtonul refuză ideea, avan­sată de Paris, . nei identităţi europene de apăii.re „vizibilă la toate nivelurile structurii militare integrate”. în speţă, Statele Unite refuză propunerea britanică şi franceză de a-i atribui adjunctului european al comandantului su­prem al forţelor aliate în Europa (un general american) responsa­bilităţi care să-i permită să preia conducerea unei operaţiun i dirijate doar de europeni, sub conducerea politică a Uniunii Europei O ccidentale (UEO). Americanii, care ar pierde astfel întregul control, văd în aceasta riscul „unei divizări a structurii m ilitare a A’ian ţe i^ ş i, în germene, pericc !-.l unei rupturi a coeziun ii „ în tre . a lia ţi. W ashingtonul va accepta cel" mult să încredinţeze unui general european comandamentul din sudul Europei, deţinut la Napoli (Italia) de către amiralul american Leighton Smith. A ceasta cu condiţia de a retrage din cadrul acestui comandament Flota a Vl-a americană, care justifică in prezentul faptul că un american îi conduce pe europenii din sudul Europei.

CAMĂTA IN ITA LIA :

iP h ic c t iv ( i l u n e i c a m p a n ii c o o r d o n a t e*Epoca"

Pentru a combate delictul de camătă, în Italia a intrat în vigoare o lege mai drastică. S-a prevăzu t im plicarea asociaţiilor de voluntari, de o anvergură fără precedent. Ziarele îşi aduc şi ele contri­buţia, denunţînd gravitatea acestei practici. Fenomenul implică sume anuale de 100 mii miliarde lire italiene, mai mari decît cifra de afaceri a firmei „Fiat”. Dar rolul cel mai important în lupta împo­triva căm ătarilor, care se ridică la circa 50.000 de persoane pe întreg teritoriul Italiei, a fost încredinţat unui calabrez de 55 de ani, prefectul Emilio del Mese. La întrebarea:„Ce se poate face

într-un timp atît de scurt?”, acesta , a răspuns fără ezitare:„Totul” .

P refec tu l del M ese, fost adjunct al şefului poliţiei, iar din aprilie 1995 director general al serviciilor civile ale Ministerului de Interne, nu şi-a manifestat nemulţumirea, nu s-a lamentat, nu a căutat subterfugii în lipsa de oameni şi mijloace. De cînd Rinaldo Coronas, ministrul de interne 'd in guvernul interimar,l-a numit şi în funcţia de comisar extraordinar pentru coordonarea măsurilor împotriva racketului şi cametei, a avut deja o întrevedere cu preşedinte le O scar Luigi Scalfaro , cu fostu l prem ier Lamberto Dini, cu guvernatorul Băncii Italiei şi cu primarul Romei. S-a deplasat în regiunile din sudul Italiei, cele mai expuse

riscului. A discutat despre costul banilor şi facilităţi de credit cu directorii principalelor bănci. Coordonarea este meseria lui. A învăţat-o în perioada în care avea sarcina să trateze cu sindicatul din po liţie . Iar acum est,e împotriva cametei, considerînd că arma cu care-trebuie combătută aceasta constă tocm ai în coordonare. Ordinul naţional al avocaţilor specializaţi în drept comercial a dat un exemplu privind ceea ce s-ar putea face, oferindu-se să înfiinţeze voluntar „ghişee” de consultanţă financiară, bancară şi comercială. Tano G rasso a făcut altă propunere, prim ită foarte favorabil, de înfiinţare a unor „secţii mobile anticamătă”. Este vorba de mici structuri

însărcinate cu furnizarea' unei asistenţe complete atît de tip juridic, cît şi psihologic. Desigur că bunele in tenţii nu sînt suficiente. Statul va trebui să facă mai mult în planul anchetelor (noua lege permite interceptările telefonice în cazuri de camătă, ca şi împotriva delincvenţei) şi va fi necesar ca el să se organizeze pentru a cunoaşte problema mai în profunzime. Numeroase asociaţii au propus excluderea căm ătarilor de la

. negocierea pedepsei.Proiecte de viitor, dar şi măsuri

de eficienţă imediată în sprijinul celor care au căzut deja în plasa' cămătarilor. Noua lege, aprobată

- în martie, a instituit doi „amorti­zori economici”, două „fonduri” cu finalităti diferite. Primul este

în c red in ţa t com isaru lu i extraordinar şi se bazează pe • suma de 10 miliarde de lire italiene anul acesta şi 20 de, miliarde cu începere din 1997. Este un aşa-numit „fond de so lid a rita te cu v ictim ele cametei”. Cel de-al doilea, d estina t „preven iriifen o m en u lu i, cam ete i” , dispune-.de* ICCnniUanfefcfe.- lire italiene anual pînă îh 1998. îl vor gestiona prin sistem u l ' „ co -c red ite lo r” aceleaşi o rgan iza ţii din domeniu şi asociaţiile anti­camătă, făcîndu-se garante pe lîngă bănci pentru acordarea împrumuturilor destinate unor oameni de afaceri care se confrun tă cu - d ificu ltă ţi financiare.

Programul economic al Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1 9 9 6 -1 9 9 8 , susţinut de Fondul Monetar International

Moldpres

La , şedinţa C onsiliu lu i directorilo r executivi ai Fondului M onetarInternaţional (F.M.I.), de la Chişinău, a fost ap robat programul de colaborare cu acest fond pe 3 ani, adică 1996-1998, a decla ra t în debutul conferinţei de presă Leonid Tălmăci, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei. La rîndul său, reprezentantul perm anent al. F.M.I. în Moldova, Lyngc Niclsen, a menţionat că programul care a fost aprobat în cadrul aşa- num itului mecanism dc cred itare lă rg ită , prevede acordarea Rcpublicii Moldova a unui credit de circa 200 milioane dolari. -Sumele vor fi eşalonate trimestrial şi vor constitu i ap rox im ativ . 10 milioane dolari fiecare.

D omnul N iclsen a menţionat că F.M.I. susţine

programul de reforme economice ale Guvernului pentru anul 1996, care are drept scop realizarea unei creşteri a produsului intern brut. Pentru anul 1996, a spus în continuare reprezentantul F.M.I., se preconizează o inflaţie de 15 la sută şi un deficit al bugetului de circa 3,5 la sută din produsul intern brut. S-a menţionat că după doi ani de reform e economice susţinute de F.M.I. prin două credite stand-by în1993 şi 1995, în Moldova a fost, în linii generale, realizată o stabilizare financiară. Inflaţia în dccursul anului 1995 a fost cea mai mică din ţările C .S .I., redueîndu-se de la 116 la sută în1994 la 24 la sută în 1995. Ratele dobînzilor au scăzut pînă la un nivel moderat şi cursul valutar a rămas stabil. Volumul exportului creşte, în spccial spre ţările nemem bre ale C .S .I., iar activitatea economică revine la normal.' în unele domenii ale reformelor structurale, precum

sînt liberalizarea preţurilor, comerţului şi privatizarea, a fost de asemenea realizat un program bun. Începînd cu1992 a fost liberalizat sistemul valutar.

P rincipalele obiective macroeconomice pentru anii 1996-1998 sîn t obţinerea, timp de trei ani, a unei rate medii de creştere a produsului intern brut (P.I.B.) real de 4- 5 Ia sută; diminuarea inflaţiei pînă la nivelul de 6 la sută pînă în 1998; reducerea deficitului contului curent al balanţei de plăţi pînă la 2 Ia sută din P.I.B. Obiectivele programului pentru 1996 sînt: obţinerea unei creşteri de circa 4 la sută a produsului intern brut real; reducerea inflaţiei pînă la 15 la sută în dccursul anului; stoparea deficitului contului curent al balanţei de plăţi dc 7 la sută din P.I.B.

Ţările din CSI doresc o apărare unită

„Moskovskie Novosti"

Integrarea militară în ţările CSI se realizează în conformitate cu Tratatul de securitate colectivă, semnat în 1992, la Taşkent. Valabilitatea tratatului a fost calculată pentru cinci ani. înseamnă oare că peste un an ţările Comunităţii vor rămîne fară un mecanism al securită ţii co lective ? Situaţia este comentată de general-locotenent Leonid Ivaşov, secre taru l Consiliului de miniştri ai apărării din statele membre ale CSI.

Consiliul dc miniştri ai apărării va propune, probabil, nu numai prelungirea term enului de valabilitate a tratatului, ci va preciza şi anumite poziţii. Dc exemplu, în ceea cc priveşte ob liga ţiile concrete . ale participanţilor la tratat în cazul unui atac militar asupra uncia din ţările CSI. în cadrul Consiliului de m iniştri ai apărării sîn t adoptate şi înaintate Consiliului şe filo r de guverne nu acte politice dc răsunet, ci soluţii concrete, cafe să contribuie la

„Cînd cei vii îşi aduc aminte

de cei morii pe... INTERNET”

integrarea militară. De exemplu, p ro iec tu l p riv ind refacerea sistem ulu i unic de apărare antiaeriană.

Reprezentanţii Complexului M ilitar Industria l din Rusia elaborează în prezent o idee care se va transforma apoi într-un acord de asociere în cadrul CSI a întreprinderilor şi structurilor bancare ce lucrează pen tru apărare. Un sistem unificat de aprovizionare m ultilaterală a fo rţe lo r arm ate va reduce vo lum ul ch e ltu ie lilo r cu aproxim ativ 30 la sută. De accastă asociere sînt interesaţi mulţi membri ai Comunităţii. De exemplu, în Tadjikistan există com plexe - un ica t pentru realizarea tehnologiilor pentru rachete şi a muniţiilor nucleare. Dar ele au fost abandonate. în prezent sînt reactivate: dc ce trebuie să constru im noi com plexe in d u stria le ori să achiziţionăm tehnologii, cînd acolo totul este pregătit? Trebuie doar să aducem înapoi specialiştii şi să facem infuziile financiare necesare.

AFPA m ericanii aleg acum

In te rn e tu l pen tru a-ş i în c r e d in ţa d u re re a resim ţită în faţa morţii. C o m e m o r a r e a d e fu n c ţ i lo r , m a rc a tă p r in v iz i te , ■ la m o rm in te le c e lo r d is p ă ru ţ i sau p r in reu n iu n i în d o lia te , a r putea fi zdruncinată din te m e li i d e re ţe a u a inform atică. A u apărut, în tr-adevăr, în ultim ul tim p m ai m ulte servicii de o rig ine am ericană, c a n a d ia n ă saue u ro p e a n ă , p re c u m W orld W ide Cem etery, V i r t u a î M e m o ria l G a rd e n , G a rd e n o f R em em b ran ce , fa ră a u i ta de V ir tu a l P e t C e m e te ry , C im it iru l p e n tru a n im a le le dom estice.

P o em e n a iv e sau p lin e d c f in e ţe , declaraţii pom poase ori e x tr e m d e s in c e re , p ropuneri neaştep tate , p re c u m o, - c e re re adresată unui m ort de a tr a n s m ite s a lu tă r i D om nulu i - acestea s în t m e s a je le de condoleanţe de tip nou;

.Tarifele pentru â face să fig u reze a s tfe l de m e s a je pe se rv ic ii le oferite de Internet sînt m ic i, în ju ru l a zece d o la r i . Se p o t lă sa m esaje de condoleanţe' pe aşa-num itu l „w eb” tim p de şase luni, un an sau chiar m ai mult, şi de ce nu, pentru a şe asigura că vo r răm îne a ic i veşnic. Pentru cei s u s p ic io ş i ' e x is tă p o s ib i l i t a te a de a -ş i p r e g ă t i u n m esa j postum , ce va fi difuzat p e re ţe a d u p ă deces. Fără îndoială, pentru a evita să se spună orice şi de către oricine pe seam a lo r după propria m oarte . C a dovadă a m obilită ţii In tem etulu i şi a inventivităţii sale pe toate planurile, unii aii ho tărît să creeze locuri sp e c ia le în m em o ria p e r s o n a l i t ă ţ i l o r dispărute, unde fiecare îş i poate aduce mărturia şi carc se va transform a într-un fel de monument c ib e rn e tic re a liz a t în am intirea unui cîntăreţ sau a unui m uzician.

U nul dintre serviciile ' cu plată dă asigurări că lucrează în prezent la o m odalitate dc transfer a acesto r m esaje într-un a l t s is te m g lo b a l de com unicaţii, în cazul în care reţeaua actuală ar u rm a să fie în locuită. R e g re te le p e n t r u 'c e i m orţi ar deveni, poate, a tu n c i 'c u - a d e v ă ra t veşnice.

ADEVARULd e C lu j POLITICĂ sîmbătă-duminică, 2 5 -2 6 mai 1996

i o a n R u s : I Propuneri (tenlru

o politică comunitari în domeniul urbanisticTot ceea ce eu îmi propun

să fac pentru comunitatea clujeană porneşte de Ia o abordare realistă a problem elor acestei comunităţi şi dc la experienţa mea managerială, pe care, dacă aş fi ales primar, aş şti să o folosesc şi să o transpun în domeniul administraţiei locale.

Urbanistica e una din problemele vitale ale acestui oraş. Administraţia publică are obligaţia,să se preocupe de mediul ambiant, aici mă refer la păstrarea şi dezvoltarea patrim oniului urban. Dacă voi fi ales primar voi stim ula creaţia arhitecturală în sp iritu l oraşului, pentru creşterea calităţii peisajului urban, şi voi gestiona cu deosebită atenţie spaţiile publice {personalizare prinarhitectură).

Nu se poate ca un primar să-şi aroge prerogative totale în ceea ce priveşte alocarea de spaţii. Primul lucru care trebuie făcut în domeniul urbanistic de către orice adm inistraţie locală este adoptarea Planului Urbanistic General şi a P lanurilor Urbanistice Zonale care să . ţină seama, de specificul oraşului. Administraţia locală actuală nu are aceste Planuri Urbanistice şi de aceea, tot ce s-a făcut în dom eniul urbanistic s-a făcut emoţional, fără să se aplice criterii clare în domeniul urbanismului şi fără să se ţină seama de părerea cetăţenilor. Aceste Planuri de Urbanism, odată elaborate, trebuie aduse la cunoştinţa cetăţenilor, care sînt de fapt beneficiarii a tot ceea ce se face în oraş în domeniul u rbanistic , şi cetăţenii sînt cei care trebuie să decidă adoptarea acestor planuri.

Opinia specialiştilo 'r în aceste aspecte specifice ale- oraşului trebuie să se împletească.cu modul în care cetăţenii proiectează înfăţişarea oraşului lor.

Din aceste motive noua adm inistraţie pe care aş organiza-o ar avea ca principal obiectiv politica profesională de dezvoltare urbană, carc să aibă în conţinut următoarele direcţii

principale:* Realizarea dezvoltării

municipiului pe baza unui Plan de Urbanism General al oraşului şi a unor planuri urbanistice zonale întocmite de specialişti în domeniu care să fie cunoscute şi acceptate de întreaga colectiv itate locală.

* Respectarea destinaţiilor terenurilor, conform Planului U rbanistic General şi a Planurilor Urbanistice Zonale se va face cu stricteţe.

* Repartizarea investiţiilor industriale se va face astfel îneît zonele rezidenţiale să fie protejate de poluare fonică şi chimică.

* Un proiect important se referă Ia extinderea domeniului intravilanului, pentru asigurarea de noi terenuri în vederea dezvoltării viitoare a oraşului.

* Stabilirea în baza p lanurilo r u rbanistice a destinaţiei terenurilor din in travilan şi respectarea destinaţiei acestora.

Promovarea şi stimularea creaţiei arhitecturale prin concursuri publice privind realizarea celor mai importante edificii, spaţii publice şi alte amenajări urbanistice de zonă sau de detaliu. Mediatizarea acestor proiecte e necesară şi calitatea rea lizărilo r depinde, de aducerea la cunoştinţa cetă ţen ilo r a cel puţin următoarelor elemente:

- macheta sau proiectul;- realizatorul proiectului;- beneficiarul lucrării;- termenul de finalizare.* O raşul nostru e

recunoscut ca fiind unic prin păstrare^ identităţii, realizată p rin ' redobîndirea monumentelor istorice şi a • clădirilor vechi existente.

* îmbinarea vechiului cu noul se va face prin perfecta arm onizare a arh itec tu rii moderne cu vechile edificii. Pentru acest lucru vom cere acordul şi părerea specialiştilor în arhitectură; aceste planuri nu se referă doar la centru ci şi la cartiere şi zone periferice.

* Politica noastră e aceea de a înfrumuseţa oraşul cu aju torul specia liştilo r în domeniu pe baza doleanţelor cetătenilor.

I n s t a u r a r e a l e g i i ş i o r d in i i

PETRE LiTIUPRIMAR

2* f t '

Petre Liţiu consideră că dincolo de discursurile cu caracter electoral şi cu scop propagandistic, orice schimbare în bine a Clujului trebuie să înceapă cu instaurarea legii şi ordinii. În discursurile celorlalţi candidaţi se distinge caracterul populist şi fără acoperire a program elor acestora, de aceea o altă problemă ‘ to t atît de im portantă este găsirea fondurilor necesare realizării proiectelor şi 'promisiunilor electorale. ~

După alegerile din' 1992, cei mai mulţi dintre aleşii

locali au aşteptat în zadar bani de la bugetul naţional dar au primit .din belşug ordine, indicaţii şi reglementări. Aşa s - a , ajuns la b locajul sistemului administrativ, la birocraţie şi implicit corupţie.

Schimbarea de care este neapărată nevoie nu se poate produce decît prin identificarea barierelor administrative apărute prin încălcarea Constituţiei şi a legilor.' Iden tificarea, clarificarea situaţiei juridice a patrimoniului constituie cea de-a doua prem isă a schim bării. R esursele bugetare se pot obţine prin folosirea efic ien tă a patrimoniului propriu pentru a garanta cu acesta împrumuturi de la instituţii financiare din ţară şi ■ străinătate. De asemenea, patrimoniul poate fi folosit în parteneriate cu sectorul privat (închirieri, concesionări etc.)

Viitorul primar trebuie să stimuleze prin hotărîri ce stau în puterea Consiliului local investiţia străină descurajată de fiscalitatea excesivă si legislaţia incoerentă. - ( P )

U.D.M.R. decide astăzi cui îsi va da voturile

'C h ia r dacă 56 la sută din electoratul maghiar s-a arătat în favoarea sp rijin irii de către UDMR a candidatului CDR la Primăha din Cluj-Napoca, Radu Sârbu, d l T okacs C saba, preşedintele executiv al UDMR, s-â oferit să precizeze în faţa ziariştilor cine va fi candidatul susţinut de Uniune la actualele alegeri.

Numele acestuia va fi făcut cunoscut în cursul zilei de azi, la întîlnirea electorală a UDMR ce va avea loc la Casa Universitarilor. La întîlnire va participa conducerea Uniunii, inc lusiv d l L aszlo T okes, p reşed in te le de onoare al UDMR.

U niunea D em ocratică a M aghiarilor din Rom ânia şi fu n d a ţia ' S eco lu l XXI au efectuat zilele acestea un sondaj electoral care să evidenţieze poziţia fiecăru i cand ida t la Prim ăria d in C luj-N apoca. Conducerea Uniunii a afirmat în repetate rînduri că UDMR va fi alături de candidatul cel mai bine plasat'din rîndul Opoziţiei, neexcluzînd, to tuşi, varianta Ioan Rus.

E vitînd orice răspuns clar. despre rezultatele sondajului, dl Tokes a lăsat însă să se înţeleagă faptul că singu ra creştere notabilă este aceea a candidatului PDSR la Primărie, dl Ioan Rus.

Potriv it opin iei m ajorităţii observatorilor, candidatul care va primi sprijinul UDMR Va accede în turul doi, alături de Gheorghe Funar. Sondajele de opinie arată că, în proporţie de cel puţin 80 la sută, maghiarii vor vota conform indicaţiilor conducerii Uniunii.

Dan BRIE

fl Ioan Rus forţează intrarea în turul doi

i

iL — i

Ioan Rus intră în ultima săptămînă a alegerilor cu încrederea dată dc rezultatele sondajelor dc opinie, care evidenţiază creşterea popularităţii sale pînă în apropierea cifrei de 20 de procente. în sondajul efectuat de P.D.S.R., Gheorghe Funar păstrează primul loc, cu 33 la sută din opţiunile de vot ale c lujenilor, dar evaluarea rezultatelor arată că Rus îl poale învinge în turul doi.

în apropierea zilei votului, candidatul P.D.S.R. îşi in tensifică program ul elcctoral, El arc 3 sau 4 întîlniri zilnicc cu alegători, muncitori, profesori,studenţi, inclusiv cu elevii carc votează pentru prima oară. Marţi, Ioan Rus a fost invitat să participe,

împreună cu Gheorghe Funar, la o emisiune dc o oră la postul de televiziune Pro TV. Staff-ul său electorat mizează pe un cîştig de cel puţin 6 procente, după emisiune, indiferent dacă Funar va onora sau nu invitaţia.

Refuzînd să anticipcze decizia pc carc U.D.M.R. o va anunţa astăzi, Rus spune că arc încredere că va primi votul maghiarilor în măsura în carc aceştia acccptă tipul său dc discurs. ”Eu am făcut o ofertă cinstită şi corectă tuturor membrilor comunităţii, indiferent de naţionalitate, religie, vîrstă sau sex. Nu am o ofertă specială pentru maghiari şi nu am avut cu liderii U.D.M.R. întîlniri în carc să mă angajez la ceva în schimbul sprijinului lor eventual”.

Rus apreciază că ar fi o hotărîre cficicntă a U.D.M.R. să

lc lase m aghiarilor posibilitatea să aleagă pe cine vor în 2 iunie. ”Toate sondajele arată că Gheorghe Funar nu poate cîştiga în primul tur, contracandidatul său din turul doi primind automat voturile ungurilor, Iară a fi dezavantajat dc o dccizie politică luată de U.D.M.R.”

Candidatul P.D.S.R. va răspunde în locul primarului Gheorghe Funar la setul de 15 întrebări pc carc i le-a adresat acestuia, dar nu a fixat încă momentul, carc poate întîrzia pînă după 2 iunie. ”Vom analiza momentul ccl mai potrivit şi vom dispune”, spune el.

Caius CHIOREAN

Gheorghe FunarUn om pentru binele, liniştea

si frumuseţea CetătiiCîteva dintre preocupările

din perioada 1992-1996 (II)Pornind de la considerentul

că primarul şi ceilalţi aleşi în fruntea cetăţii trebuie să reprezin te şi să apere interesele generale ale obştii, în întreaga perioadă 1992- 1996 ne-am străduit, prin tot ce am întreprins; să ne situăm cît mai aproape de nivelul pretenţiilor şi al dorinţelor clujenilor.

* în adm inistraţia domeniului public şi privat s-a acţionat, în primul rînd-, pentru a se face ordine după s itu a ţia nefavorabilă m oştenită din perioada anterioară, încurajîndu-se agen ţii econom ici şi iniţiativele valoroase.

* Pentru stabilirea strategiei de viitor a început realizarea Planului Urbanistic General, lucrare complexă, în curs de derulare. S-au elaborat, de asemenea, documentaţia de extindere a intravilanului cu cca 2.500 ha, precum şi un num ăr de 11 planuri u rbanistice zonale şi de deta liu , pentru crearea cond iţiilo r de dezvoltare armonioasă a municipiului în următorii ani.

P entru înfrum useţarea oraşului, pentru creşterea interesului turistic şi pentru cinstirea eroilor neamului, au fost realizate monumente, s ta tu i, busturi şi plăci comemorative şi, deopotrivă, s-a trecut la acţiunea de refaţadizare a clădirilor de pe arterele principale. Cum ar arăta oare, astăzi, municipiul nostru , fără m onum entul “M işcarea memorandistă” , fără “Avram Iancu” , fără “Crucea de pe Cetăţuie”, fără

m onum entul . “Glorie ostaşului rom ân”, fără ce le la lte monumente şi busturi, prin ridicarea cărora s-a făcut şi un mare act de dreptate istorică înlregin- du-sc o zestre,, şi aşa încă săracă, mai ales dacă o îom parăm cu cea a altor oraşe europene.

Amenajarea spaţiilor verzi, a locurilor de joacă pentru copii şi îmbunătăţirea ilum inatulu i public .au com pletat, acţiunile de înfrumuseţare a oraşului.

* Lucrărilor de reparare şi, în unele cazuri, de refacere a străzilor li s-a acordat o atenţie deosebită. Ele sînt cuprinse într-un plan mai larg de soluţionare a problem ei circulaţiei în municipiul nostru,-urmînd să fie continuate şi amplificate în următorii ani, odată cu îmbunătăţirea transportului urban, prin achiziţionarea unor mijloace de transport moderne.

* Alimentarea cu apă şi cu căldură a locuinţelor, precum şi salubrizarea oraşului, au stat mereii în atenţia administraţiei locale, fiind demarate, ,în fiecare din tre cele trei direcţii, acţiuni clare de îmbunătăţire a activităţii.

Victor Surdu vrea să ia cu asalt Palatul Victoria

Domnul prim-ministru Nicolae Văcăroiu trebuie să ia măsuri urgente pentru a evita o răscoală generală a ţăranilor, a afirmat ieri la Cluj-Napoca, Victor Surdu, la în tîln irea d in tre conducerea naţională şi cea locală a PDAR.

G uvernul, se arată în scrisoarea pe care dl Surdu, preşedintele PDAR, a trimis-o ieri primului ministru, trebuie să ia măsuri în vederea opririi exporturilor la grîu şi îngrăşăminte chimice, stabilizării preţului g riu lu i, alocării de fonduri pentru irigaţii şi a dublării salariilor specialiştilor

din agricultură. Victor Surdu cere imperios ca măsurile acestea să fie luate în regim de urgenţă. De asemenea, vrea un răspuns din partea d-lui Văcăroiu. “ în caz contrar, vom aduna la Bucureşti oameni din toate judeţele ţării şi luni vom lua cu asalt Palatul V ictoria. Au făcut-o şi alţii înain tea noastră şi au avut succes” , a spus dl Surdu.

O altă scrisoare a fost adresată conducerii SRI. “Le vom spune noi cu ce anume trebuie să se ocupe un serviciu de informaţii”, a afirmat preşedintele PDAR.

Pentru că PDAR-ul sc află “în

relaţii bune cu ungurii”, Victa Surdu le cere maghiarilor dis C luj-N apoca să -l voteze pt cand ida tu l acestui partid 1« Primărie, dl Ioan Chindriş.

■***'■La întîlnirea dintre conducerea

naţională şi cea locală a PDAR au fost lansate volumele “Ţărănimea, făurirea statulii naţional unitar şi modernizarea României" de dr. ing V. Surdu. “România ... al patrulea război mondial”, de acelaşi autor şi “Naţionalismul modem” de Ioai Chindriş.

Dan BRIE

AIn caz că va ajunge viceprimar

Păcuraru va cere angajaţilor Primăriei ”să mărturisească”

vina înainte de a fi prinşi”.Potrivit tuturor sondajelor de

opinie, O poziţia va domina viitorul Consiliu local, înţelegerea U.S.D. cu Convenţia este ca Păcuraru să fie susţinut pentru a deveni viccprimar, chiar dacă Radu Sârbu nu va fi ales primar. Sârbu spune că Păcuraru a mers la sigur cînd a lăsat candidatura fără şanse la Prim ărie, în schimbul "certitudinii că va deveni viceprimar”, cu sprijinul consilierilor C.D.R.

(C.C.)

Liderul P.D. Cluj, Iuliu Păcuraru, creditat cu mari şanse să devină viccprim ar după alegeri, intenţionează ca toată vara să facă gestiunea Primăriei, afirmă Radu Sârbu, candidatul C.D.R. Păcuraru şi-a retras candidatura'de primar în favoarea lui Sârbu, cei doi formînd acum un tandem electoral.

"Toată vara, Păcuraru nu va merge la marc, ci va controla în Primărie”, spune Sârbu. ”F,I le va da posibiltatca funcţionarilor să-şi mărturisească

Em il Constantinescu,

la ClujLa sfirşitul acestci săptămîni se

află in judeţul Cluj o delegaţie fe cel mai înalt nivel a Convenţiei D em ocratice din Români» Participă Emil Constantincscu, l» D iaconcscu', M ircea lonesca Quintus şi alţi lideri ai C.D.R. Ia program sînt prevăzute întilniri cb cetăţenii oraşului, cu studenţii şi un miting de sprijin a candidatura lui Radu Sârbu la funcţia dc prin# D um inică , liderii C.D.R- vor participa la liturghia grcavcatoiici şi la cca ortodoxă şi sc vor depte ia T urda pentru susţinere* candidaturii lui Sorin Bichiş.

frffO sîinbăcă-duminică, 2 5 -2 6 mai 1996 POLITICĂ - A D E V Ă R U L d e C B u i

Văcarii bagă mîna în foc pentru S.R.I.Preşedintele Comisiei

parlamentare pentru controlul S.R:I., Vasile Văcaru, , îşi exprimă- convingerea că serviciul condus de V irgil Măgureanu nti este implicat în scandalul interceptării telefoanelor. Mai mult decît probabil, concluzia raportului pe care Comisia a promis că-1 va înainta Parlamentului va fi: casetele nu provin de laS.R.I.

Văcaru declară că S.R.I. nu are nici măcar cum afla cine-a iăcut interceptările, pentru că acestea sîn t posibile cu ajutorul unui aparat nu foarte sofisticat care costă doar 1.000 de dolari. Senatorul P.D.S.R. presupune că Vădim Tudor şi-a procurat un astfel de aparat.

Scandalul interceptărilor telefoanelor ţine de o săptămînă capul de afiş al ziarelor. El a fost declanşat de dezvăluirile ofiţeruluiS .R .I.v Bucur, care a prezentat în conferinţa de presă a senatorului P.R.M., Corneliu Vădim Tudor, un num ăr de 11 casete conţinînd convorbiri ale unor oameni politici şi ju rna liş ti. Văcaru se străduieşte să minimalizeze situaţia spunînd că ”orice serviciu de informaţii din lume are astfel de căderi în fiecare an”.

"Sînt oripilat de faptul că e posibilă interceptarea tăcută de altcineva decît de serviciile abilitate”, adaugăel- y >

A flat vineri în C luj, conducînd o delegaţie a P.D.S.R., pentru a susţine candidatura lui loan Rus la Primăria oraşului, Vasile V ăcaru a . replicat acuzaţiilor aduse de colegul său din Comisie, deputatul P.U.N.R., Vasile Matei. Văcaru consideră că Matei este un om "instabil, cu reacţii hormonale, un demn urmaş al preşedintelui partidului său”. Senatorul P.D.S.R. mai spune că M atei are inform aţii

interceptate” pentru că nu ’ a participat la audierea celor implicaţi în scandalul telefoanelor şi la şedinţele Comisiei.

”Nu avea de unde să ştie decît din poveşti. Singura preocupare a domnului Matei în Comisie esle să folosească maşina şi te lefonu l dc serv ic iu” , afirmă Văcaru.

Deputatul Vasile Matei a declarat . presei că interceptările au fost făcute de S.R.I. şi că V asile Văcaru este un om implicat în numeroase actc de corupţie şi, deci, vulnerabil în faţa lui v irg il Măgureanu.

Văcaru spune că aceasta este o calomnie ordinară”

şi că nu arc motive să-i fie ruşine de nici un minut din v ia ţa sa, El l-a dat în judeca tă pe Gheorghe Funar, ccrîndu-i să-şi dea două palme în Piaţa Avram Iancu, după cc preşedintele P.U.N.R. l-a numit "cel mai corupi om din tară".

Caius CHIOREAN

Cu nai viitorul începe azi

Partidul A lianţei Civice, Filiala Turda, sub deviza: “Cu noi viitorul începe azi”, şi-a propus candidatul la funcţia de prim ar a m unicip iu lu i în persoana ing. Heler Tiberiu Ovidiu. Candidatul are 38 de ani, este căsătorit şi are 2 copii.' A terminat Institutul Politehnic din Cluj-Napoca. A muncit în

calita te de ing. la Electroceramica pînă în 1992 cînd, propus fiind tot de PAC, a fost ales viceprimar.

Restructurată pe 8 capitole, oferta electorală cuprinde între altele: înfiinţarea unui scrviciu de salvare particular, extinderea reţelei de cabinete m edicale particulare şi farmacii în fiecare cartier, ex tinderea şi reabilitarea' re ţelei \d e canalizare; achiziţionarea a minimum 20 autobuze Saviem.

:Pentru consilierii municipali PAC ă propus 23 persoane, pe primele 5 'locuri s itu îndu-se domnii Heler Tiberiu Ovidiu, Sfîrlea loan, Felezeu Georgeta, Tothăzan D aniel şi G rigoriţă Dan Romeo. Consilier judeţean a fost propus ec. Felezeu Eugen-Gheorghe.

Ion CORDOS

Bunăstarea fiecâruia - problema tuturor

;

Candidatul PAC la funcţia de primar al oraşului Gherla este dom nul inginer loan Mureşan, în vîrstă de 39 ani. S-a născut la 8 septembrie 1957 în satul Calna, comuna Vad, judeţul Cluj într-o familie cu 4 băieţi. Este căsătorit si

are un băiat. Este. absolvent al Secţiei Maşini Unelte a Institutului Politehnic Cluj- Napoca. In prezent este şeful S erv iciilo r o rganizate Transport-auto din cadrul RAGCL Gherla.

După cum ne-a declarat, domnia «a, doreşte bunăstare pentru fiecare locuitor al urbei, iar problemele tuturor

' să fie tratate şi rezolvate în ' spiritul legii. Printre aspectele prioritare ale Programului Partidului Alianţei Civice se află crearea de noi locuri de muncă prin încurajarea micilor investitori; asigurarea transportului urban în satele limitrofe oraşului; optimizarea serv iciu lu i sa lub rita te şi reducerea poluării oraşului.

SZEKELY Csaba

Alexandru Stănescu, candidat la Primăria ClujuluiS-a născut la 2 martie 1932, în loc. TITEŞTI, jud. Vâlcea -

ţinutul istoric numit Ţara Loviştei, din părinţi ţărani: tatăl - viţă de oier din Răşinari-Sibiu, mama - munteancă, provenind dintr-o familie de vechi moşneni din Ţinutul Loviştei. Este cerce tă to r ş tiin ţific p rincipal, doctorand, specialitatea- PSIHOLOGIE-PEDAGOGIE şi cadru didactic universitar (Psihologie educaţională şi Psihologie judiciară). Funcţia de bază - Institutul de Cercetări Socio-umane al Academiei Române - Filiala Cluj-Napoca. Este coautor la 6 volume de studii şi cercetări de specialitate şi interdisciplinare şi autor a peste 50 de referate şi comunicări susţinute în sesiuni ştiinţifice sau publicate în periodice de specialitate. Domeniile predilecte pentru cercetarea ştiinţifică psihologică şi interdisciplinară sînt: - psihopedagogia

creativităţii; - psihologia managerială; (domeniul ştiinţei conducerii);- studierea şi evaluarea personalităţii umane în subsistemul: funcţie-competenţă-dezvoltare.

Este fondator al Coralei Universitarilor Clujeni (1977) şi coordonator al activităţii acesteia pînă în prezent; membru- fondator al Cenaclului SAT1RICON al epigramiştilor clujeni şi al Asociaţiei Epigramiştilor din România; principal iniţiator şi fondator al Galeriei de artă, avînd prima denumire “Galeriile Universităţii” continuată, apoi şi dezvoltată la cotc înalţe de către d-l director Bizo Ia Casa universitarilor Cluj-Napoca.

Este vicepreşedinte al Partidului Republican din România şi preşedinte âl Secţiunii judeţene Cluj.

Competenţă, muncă si ordine

-P rin tre, pu ţin ii candidaţi independenţi la funcţia de primar al o raşului G herla se află economistul loan Şteiu, .Născut la 27 august 1941, este absolvent al Şcolii Tehnice de Instalaţii şi Construcţii, după care a terminat şi Facultatea de Ştiinţe Economice, fiind licenţiat în acest domeniu. Este căsătorit şi are trei copii, toţi trei licenţiaţi. în perioada 1961-1990 a lucrat la fosta I.G.O., ocupînd de-a lungul anilor funcţiile dc tehnician, şef serviciu proiectare, şef secţie construcţii, ş e f serv iciu . organizare-planificare, inginer şef (conducător tehnic) şi director. în primii doi ani de după Revoluţie a lucrat ca economist şef la Fabrica dc Produse Ceramice Gherla. în prezent, este directorul cconomic al Spitalului orăşcncsc G herla, fiind şi consilier independent în cadrul Consiliului local. -

Oferta electorală a domniei sale a fost formulată astfel:

' competcnţă, muncă şi ordine. Noi, doar atît adăugăm la toate acestea (cunoscînd bine pe domnul loan Şteiu), pc unde a trecut dînsul a fost într-adevăr ordine şi disciplină. Credem, că orice comcntariu este de prisos.

SZEKELY Csaba

PUNR nu crede în d ivorţu l de PDSR \loan Gavra, vicepreşedintele

PUNR, a declarat că, în urma discuţiilor avute în cadrul comisiei paritare, s-a ajuns la concluzia că eventualele divergenţe apărute între PUNR şi PDSR sînt doar în teritoriu, fără a afecta alianţa la nivel central. Ele se datorează neînţelegerii protocolului care prevede doar o alianţă guvernam entală, nu una politică. Divergenţele sînt fără substrat, menţinîndu-se într-o zonă superficială. Altele se datorează faptului că PUNR nu a primit cele cinci posturi în serviciile descentralizate ale Prefecturii (la Cluj), şau cele pe care le-a primit erau de im portanţă secundară (la Alba). A 'doua etapă a negocierilor, în urma cărora se va da un verd ict c la r în problema divorţului PDSR de PUNR se va desfăşura după 5 iunie la nivelul conducerii celor două partide. PUNR este profund nem ulţum it de acţiunea lui loan Rus, candidat

la funcţia de prim ar al municipiului Cluj-Napoca, şi a lui Victor Drăgoi, inspector general al Inspectoratu lu i pentru învăţămînt Cluj şi candidat din partea PDSR la funcţia de consilier judeţean, de a-şi face campanie electorală în şcoli, > considerînd-o drept o încălcare a Legii 70/1991 şi a prevederilor Legii Învăţămîntului art. 11 (1) (2). ”La Liceul Gheorghe Şincai şi Grupul Şcolar Tehnofrig a fost întreruptă activitatea, de predare Ia clasă pentru elevii claselor a12-a, aceştia fiind trimişi la o întîlnire cu domnul Victor Drăgoi pe motivul prezentării unor probe de bacalaureat. După scurte prezentări privind bacalaureatul, s-a continuat cu probleme de cam panie e lec to ra lă , cu participarea domnului Victor Drăgoi. Tot în data de 23 mai, la Uzina "U nirea” a fost oprit lucrul, iar m uncitorii şi personalul TESA au fost invitaţi în sala de festivităţi pentru a participa la o întîlnire electorală cu candidatul PDSR, loan Rus, .

se‘ afirmă intr-un comunicat înmînat ziariştilor.

Mircea Creţu, membru în comisia de învăţămînt de la Camera Deputaţilor, a declarat că îl va sesiza pe ministrul învăţămîntului, Liviu Maior, cerînd la rigoare demiterea lui V ic to r D răgo i.în acelaşi context s-a anunţat că PUNR va face apel la Prefectura judeţului, la Biroul Electoral al Circumscripţiei electorale numărul 13 Cluj, solicitînd respectarea p revederilo r legale ■_ şj tragerea la răspundeffe a je r s o a n e lo r v in o v a te ' de încălcarea acestora.

Subprefectul Liviu Medrea atrage atenţia că prezenţa unor maghiari în structurile, "de conducere ale R egiei N aţionale Poşta Română, Direcţiei de Telecomunicaţii a judeţului Cluj şi a Direcţiei de Radioteleviziune aduce o gravă atingere sigu ran ţe i naţionale.

Ioana GLIGOR

Primarul trebuie să lle:

UN OM DE OMENIE

Sînt mai multe motive care m-au determinat să candidez la această funcţie de o mare răspundere şi complexitate cu implicaţii în viaţa politică şi socială. D in m ultitudinea de motive, aş invoca cîteva, care mi se par semnificative pentru activitatea de primar şi aş spune, necesare, pentru un conducător al Cetăţii. Este vorba mai întîi de capacita tea de-a convinge oameni, colective întregi, structuri sociale etc., de justeţea acţiunilor pe care le întreprinzi, de idealurile politice şi sociale ale doctrinei pe care o reprezinţi. Or, doctrina Mişcării Ecologiste, prin excelenţă, exprimă interesele fundamentale ale omului contemporan, care sparg carapacea îngustă şi unilaterală a intereselor parcelate şi limitate ale celorlalte doctrine politice. Această formulă • ideală, g lobalis tă , ato tcuprin­zătoare, îmi dă putere şi şansă sigură, din start, de muncă de convingere, de intensificare a acţiunilor cu oamenii, de antrenarea lor în activităţile fundamentale ale Cetăţii. La scară micro- socială, în calitatea mea de director adjunct la Teatrul Naţional din Cluj, director al Oficiului Teritorial de Difuzare a Filmelor ( cu activitate în 12 judeţe ale T ransilvan iei Româniafilm), director de editură şi alte funcţii unde am lucrat mi-am dat seama că factorul de succes este, munca de convingere a oamenilor. Şi, cu cît cercul este mai larg, structurile socia le m ultip le,convingerea devine o forţă atît politică cît şi socială.

Dumitru ONACA

in atenţia luptătorilor din revoluţieAsociaţia pentru adevărul revoluţiei din judeţul Cluj anunţă

persoanele interesate în vederea obţinerii titlului de luptător sau participant în revoluţia din decembrie să se prezinte la sediul asociaţiei din Cluj-Napoca, str. Vasile Goldiş, nr. 2, cu dosarele întocmite. Programul de primire este marţi, 28 mai, între orele 16-18 şi marţi, 4 iunie, între orele 16-18.

Ecologiştii sînt împotriva acoperirii Someşului

Partida Romilor are un candidat propriu la PrimăriePartida romilor îi va acorda sprijin actualului primar al

Clujului, dl Gh. Funar, abia în al doilea tur de scrutin. în primul tur, Partida îşi va susţine propriul candidat, dl Aurel Pascu, participant la cursa electorală sub semnul norocos al asului de treflă. Partida îşi îndeamnă susţinătorii “să iasă în număr mare la vot şi să nu se lase induşi în eroare de alte formaţiuni ale romilor, care au interese personale”, se arată într-un comunicat de presă sosit ieri la redacţie.

La conferinţa de presă ce a avut loc marţi, 21 mai 1996, orele 17, la care au participat pe lîngă can d ida tu l de p rim ar al •municipiului C luj-N apoca şi co n siliu l ju d e ţean C luj d l. Dumitru P. Onaca şi candidaţi pentru consiliul local al.Clujului Grigore Dejeu, Romulus Gheţie, loan Lupaş şi Ovidiu Nicolae Meşteru, precum şi Marius I. lepan, candidat de prim ar al oraşului Gherla şi de asemenea candidat de consilier local şi ju d e ţean dl G rigore D ejeu preşedintele consiliului judeţean, a prezentat cîteva repere ale

campaniei electorale ale M.E.R.întrebat de un reporter care e

părerea unui ecologist vis-a-vis de intenţia actualului primar de a acoperi Someşul pentru a face- locuri pentru parcare maşini, dl

. D um itru Onaca a precizat: “Soluţia propusă de Gh. Funar pentru a crea spaţii de parcare ar afecta grav microclimatul. Nu se, pune problema acceptării acestei soluţii de M.E.R.”

Dl Grigore Dejeu a arătat că de altfel dl primar Gh. Funar a încercat de cîteva ori în cei patru ani ai actualului consiliu accst lucru si nu a reuşit.

■ l i i i î a t

în luna iunie:

Campanie de deratizarePrimăria Cluj-Napoca anunţă,

printr-un comunicat, remis presei că, în perioada'3-15 iunie, în m unicipiu se va desfăşura acţiunea de deratizare domeniului public, in aceeaşi perioadă, toţi agenţii economici şi alţi deţinători de imobile, persoane juridice' sau fizice, au obligaţia să efectueze deratizarea. Domeniul public va fi deratizat de S.C. Ratimex. Deţinătorii de imobile şi agenţii economici mici pot efectua deratizarea cu societăţi prestatoare de servicii autorizate, contra cost. Inspectorii Consiliului local vor controla efectuarea deratizării şi, unde va fi cazul, vpr da sancţiuni contravenţionale.

S e r b a r e

p e n t r u c o p i i i h a n d ic a p a ţ iAsociaţia pentru Protejarea şi

Ajutorarea Handicapaţilor Motori Cluj", cu sediul în str. M. Kogălniceanu nr. 8, anunţă pe toţi copiii din asociaţie că serbarea Zilei Internaţionale a Copilului - 1 Iunie, va avea loc joi, 30 mai 1996, ora 16, în sala festivă a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, din P-ţa Avram Iancu nr. 18.

Spectacolul va fi susţinut de copiii de la Palatul Copiilor, şi copiii din asociaţie.

Vă aşteptăm, dragi copii!Intrarea pe baza de legitimaţie.

Protectia socială la nivelul judeţuluiAnaliza Delegaţiei permanente

a Consiliului jude(ean Cluj a vizat, în şedinţa de marţi, 7 maia.c., realizarea p ro tecţie i şi asisten tei sociale în judeţ, reflectată prin datele trimestruluiI. Datele, prezentate de Direcţia de muncă şi protecţie socială -D.M.P.S. Cluj, au fost completate de ceilalţi invitaţi la discuţii - reprezentanţi ai instituţiilor şi organismelor guvernamentale şi non-guvernamentale din judeţ cu rezultate în domeniu. Astfel, sub coordonarea D elegaţiei permanente s-au reunit Crucea Roşie, Inspectoratul de stat pentru handicapaţi, Centrul de sprijin familial şi ocrotire a copilului din subordinea Consiliului judeţean, Serviciul de A ju tor M altez, Asociaţia handicapaţilor fizici şi motori, A sociaţia de caritate um anitară in te rna ţiona lă şi reprezentanţii mass-media.

Prezentarea ac tiv ită ţii de protecţie socială a fost făcută de conducerea DMPS Cluj. în urma preocupărilor asidue şi constante a Direcţiei Muncii, rata şomajului 7 în judeţ ş-a diminuat. Dacă în1994 rata şomajului era de 9,8%, în 19^5 a fost de 8,6% pentru ca, la finele trimestrului I 1996, ' să ajungă la 8,5%. Dacă însă în zona Cluj-Napoca rata este de 7,7%, reducerea activităţii - după1990 - a tît a p la tfo rm elo r industriale din judeţ (Turda,. Cîmpia T urzii e tc) c ît şi a cooperaţiei m eşteşugăreşti, a făcut ca rata şomajului în aceste zone să crească proporţional, culm inînd cu 29,1% în zona Huedin. Structurate pe categorii de vîrstă şi sex, cifrele arată faptul că cei mai afectaţi sînt tinerii sub 30 de ani - cu o pondere de 57,8% din totalul şomerilor - şi femeile care, în

zona Turda de exemplu, reprezintă cca. 70% din numărul şomerilor, categoria de vîrstă cea mai afectată fiind e ea peste 50 de ani.

Compensînd în parte această situaţie şi în pofida dificultăţilor inerente, prin măsurile active şi pasive întreprinse de DMPS - cursuri de calificare şi recalificare, m edieri pentru găsirea unui loc de muncă etc - s-a reuşit ca, doar în trimestrul I1996, un număr de 7.524 de persoane să fie repartizate în muncă. '

Situaţia pensionarilor, în special a celor din sectorul agricol cu o pensie medie de 20.500 lei, este de asemenea în atenţia DMPS. A ctivitatea instituţiei în domeniu este însă agravată de debitele mari pe care unii agenţi econom ici le datorează DMPS, sub formă de CAS şi şomaj, în sumă de peste50 miliarde lei. Urmarea directă a acestei situaţii este diminuarea, pe 1996, a numărului biletelor de tratament pentru pensionari. Ameliorarea sistemului pensiilor se va putea produce începînd cu luna august a .c ., cînd se preconizează introducerea unui nou sistem de calcul al pensiilor. Acest sistem, experimentat în prezent în patru judeţe din ţară, avansează ideea unor majorări medii a pensiilor cu 20-30%. De asemenea,: un pas semnificativl-ar putea constitui viitoarea Lege a pensiilor, al cărei proiect preconizează unificarea celor două sisteme de pensii: de stat şi agricole. în ceea ce priveşte situaţia persoanelor handicapate şi a celorla lte categorii de persoane defavorizate - bătrîni, copii ai străzii etc. - instituţiile de.stat, precum şi categoriile în

cauză, beneficiază de ajutorul organism elor non-guvernamentale. în judeţul Cluj sînt luate în evidenţă un număr de cca 11.000 de persoane ce beneficiază de drepturile şi facilităţile oferite de protecţia socială specială, 5.200 fiind handicapaţi motori şi neurom otori. R eprezentanţii organismelor prezente la şedinţă au prezentat de altfel realizări notabile în domeniu. Se simte totuşi nevoia unei mai bune coordonări a eforturilor tuturor factorilo r im plicaţi, a căror disponibilitate este manifestată. Aceasta a fost de a ltfe l şi concluzia Delegaţiei permanente, Consiliul judeţean oferindu-se ca mediator, al acestor eforturi şi coordonator al unor viitoare colaborări a celor implicaţi în - acest domeniu de mare interes social.

Alte priorităţi au completat lista proiectelor pentru categoriile defavorizate care ar putea fi în atenţia consorţiului: găsirea unor modalităţi de constituire a unor ateliere p ro tejate pentru handicapaţi, .dentificarea unor spaţii prin a căror amenajare să se ofere adăpost şi asistenţă d iferite lo r ca tegorii de handicapaţi ce nu au un alt suport sau îngrijitori, identificarea unor soluţii care să suplinească lipsa unităţilor de profil pentru copiii peste 3 ani abandonaţi în leagăne ş.a.m.d. .

De asem enea, concluz iile practice desprinse în urma şedinţei au întărit necesitatea ca, în condiţiile unor fonduri limitate pentru p rotecţia şi asistenţa socială, sumele alocate să ajungă strict la cei care au realmente nevoie de ele şi nu la persoane ce parazitează sistemul.

Şedinţa extraordinara a Consiliului local

al municipiului Cluj-NapocaC O M U N IC A T

Potrivit prevederilor art. 24 al. 2 şi 45 din Legea nr. 89/1991 privind administraţia publică locală, se convoacă Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca în şedinţa extraordinară în ziua de 31 mai 1996, orele 12, în sala de sticlă de la sediul din str. Moţilor nr. 1-3, cu următorul proiect al ordinii de zi:

1. R aportul prim arului privind starea economică şi socială a municipiului în anul1995.

2. Proiecte de ho tărîri privind conferirea titlului de “Cetăţean de onoare a l municipiului Cluj-Napoca”.

3. Proiect de ho tărîre privind alocarea unor sume din bugetul local pe anul 1996.

4. Proiect de ho tărîre p riv ind m odificarea organigramei,

5. Proiecte de hotărîri privind modificarea unor hotărîri.

6 . P roiecte de ho tărîri p riv ind aprobarea unor planuri urbanistice.

7. Proiect de ho tărîre privind împuternicirea S.C.’ C onstruct “A rdealul” să urm ărească realizarea locuinţelor pentru tineret.

8/ P roiect de hotărîre privind zonarea municipiului.

9. P roiect de hotărîre privind unele măsuri pentru colectarea şi transportarea reziduurilor.

10. Proiecte de hotărîri p riv ind însuşirea unor expertize.

11. Proiecte de hotărîri privind concesionarea unor terenuri.

12. Proiect de hotărîre privind plata cheltuielilor ocazionate de revitalizarea faţadelor unor clădiri..

13. Proiecte de hotărîri _ privind scoaterea din circuitul

locativ a unor imobile.14. Proiect de’ hotărîre

privind înfiin ţarea C asei memoriale “Lucian Blaga”.

15. Proiect de hotărîre p riv ind aprobarea p lă ţii film ului “ Cluj . - in im a Transilvaniei”.• 16. Proiect de hotărîre privind trecerea nor activităţi ale ' R egiei autonom e a domeniului public în cadrul se rv ic iilo r publice a le Consiliului local. •

17. Diverse. - ~Primar,

Gheorghe FUNAR

în c h ir ie re a te re n u lu i, c a r e a p a r ţ in e d o m e n iu lu i p u b lic s a u p r iv a t al m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a , p e n tru p a r c a r e a a u to v e h ic u le lo r

Pentru închirierea terenului administrat de Primărie, în vederea parcării autovehiculelor, a fost emis regulam entul aprobat prin H otărîrea : Consiliului local nr. 91/ 1996.

Regulamentul prevede că persoanele care deţin un abonament de parcare pentru un loc din parcările publice executate de stat şi cele care deţin un contract de închiriere pentru construirea unei parcări, copertine sau garaj cu investiţie proprie, sînt ocupante legale ale terenului statului.

Celelalte persoane, care parchează maşinile pe spaţiile verzi, pe trotuare, pe locurile de joacă pentru copii, pe platform ele am enajate ca puncte gospodăreşti în parcările publice fără să deţină abonament sau şi-au construit parcări şi garaje fără să deţină autorizaţie de construire, sînt ocupante ilegale ale terenului statului. Aceste persoane cad

. sub incidenţa prevederilor Hotăririi Consiliului local nr. 231/ 09.11.1995 cu privire la ocuparea ilegală a terenului statului, iar cei care şi-au construit parcări, copertine şi garaje fără autorizaţie de construire, vor suporta şi rigorile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea construcţiilor. , .

Pentru ultima categorie de persoane, regulamentul prevede posibilitatea obţinerii unui abonament temporar, pentru o chirie anuală de 5000 lei/ an, pînă la reglementarea situaţiei privind obţinerea autorizaţiei dc construire. Toate persoanele in cauză vor depune la registratura Primăriei o cerere, la care sc vor anexa:

a) copie după buletinul de identitate;b) plan de situaţie (scara 1:500) din care să

reiasă poziţia exactă a parcării sau a garajului şi dimensiunile exacte. Dacă există un grup de locatari, care şi-au construit fără autorizaţie parcări sau garaje alăturate, vor prezenta un plan de situaţie comfln. Planul sc va executa de o firmă autorizată.

I. Parcările publice executate din fondurile statului, amplasate

în cartierele de locuinţePersoanele fizice şi juridice, posesoare a u n u i.

autovehicul şi care locuiesc în apropierea unei parcări publice, pot închiria un loc pe bază dc cercrc, în limita locurilor vacante. /

.Cererea, însoţită de copii după buletinul dc

identitate şi certificatul de înmatriculare al maşinii, se depune lă registratura Primăriei, str. Moţilor nr.1-3. în baza cererilor aprobate, se emit abonamente de parcare anuale, cu drept de prelungire a perioadei de locaţiune.

Chiria pentru un loc de parcare de 2,5x5 m, adică 12,5 mp, este de: 15.000 lei/ an pentru persoane fizice şi 150.000 lei/ an pentru persoane - juridice. . - '

Tariful se poate modifica anual prin Hotărîre a Consiliului local.

Pentru înnoirea abonamentelor, abonatul trebuie să se prezinte la ghişeele pentru relaţiile cu publicul ale Serviciului Parcări, parter, cam. 28, cu vechiul abonament, buletinul de identitate şi certificatul de înmatriculare al maşinii.

Pentru anul 1996, perioada de reînnoire a abonamentelor s-a încheiat în data de 30 aprilie, abonam entul pentru anul 1995 pierzîndu-şi valabilitatea.

Locurile de parcare, pentru care nu s-a înnoit abonamentul, se vor putea ocupa de alţi solicitanţi,' în ordinea cererilor depuse.

Vechii abonaţi pot să-şi reînnoiască abonamentul pentru anul 1996, plătind un tarif majorat (0,12% pentru fiecare zi întîrziere), conform Ordonanţei Guvernului.nr. 34/ 1995, dacă locul de parcare nu a fost solicitat de altă persoană, prin cerere.

II. Parcările publice construite din fondurile proprii ale cetăţenilor

în această categorie intră parcările, copertinele şi garajele construite de cetăţeni, pe baza unei autorizaţii de construire.

Conform regulamentului, toate persoanele care deţin o autorizaţie de construire pentru amenajarea unei parcări, construirea unei copertine sau a unui garaj pe domeniul public, sînt obligate ca înaintea începerii lucrărilor dc construcţie să încheie, prin Serviciul Parcări, un contract de închiriere a terenului solicitat prin autorizaţie.

închcicrca contractului de închiriere a terenului pentru parcare sc face pe bază de cerere, care se depune la registratura Primăriei, însoţită dc următoarele acte:

a) copie după autorizaţia de construire

b) copie după planul de amplasare în zonă (scara 1:1000)

c) copie după planul de situaţie (scara 1: 500)d) tabel cu persoanele care aii obţinut o

autorizaţie comuna (dacă e cazul).Persoanele care şi-au construit deja o parcare,

copertină sau un garaj, pe baza unei autorizaţii de construire, dar nu au încheiat încă un contract de închiriere a terenului, sînt obligate să depună de urgenţă formele necesare închirierii terenului, pentru intrarea în legalitate. în caz contrar, vor suporta prevederile Hotăririi Consiliului local nr. 231/1995, cu privire la ocuparea ilegală a terenului.

în acest an, activitatea de încheiere şi prelungire a contractelor de închiriere a început la data de 1 aprilie. Persoanele care deţin contracte de închiriere şi au plătit chiria pentru o perioadă de mai mulţi ani (pînă în anul 2000) la tariful din anul 1990, se vor prezenta la ghişeele Serviciului Parcări, str. Moţilor nr. 1-3, parter, cam. 28, cu vechiul contract, buletinul de identitate şi ultima chitanţă, în vederea completării noilor formulare de contract şi plata chiriei pe anii 1995 şi 1996, la tarifele stabilite prin Hotărîre a Consiliului local, astfel: 700 Iei/ mp pentru anul 1995 şi 880 leiI mp pentru anul 1996.

Perioada de încasare a chiriei pentru anul curent se va încheia în data de 30 iunie, după care se vor percepe penalizări (0 , 12 % pentru fiecare zi întîrziere) conform Ordonanţei Guvernului nr. 34/1995.

Ghişeele pentru relaţii cu publicul funcţionează după următorul program: luni, marţi, miercuri: 8- 13; joi: 8-12 şi 14-15; vineri: 8-12.

Persoanele care şi-au pierdut vechiul contract se vor prezenta mai întîi la Serviciul Parcări, etaj II, cam. 84, zilnic după ora 12,00, pentru identificarea lor în registrele de evidenţă.

Noile contracte se vor putea ridica de la ghişeu după aproximativ 30 de zile de la depunerea actelor.

III. Prevederi ale regulamentului privind regimul de închiriere

a terenului, pe bază dc abonament sau contracte de închiriere

1. Sc va păstra curăţenia pe locul de parcare şi In zona perimetrului garajului; ’

2. Este interzisă subînchirierea parcărilor, copertinelor şi garajelor; . -

3. Este interzisă schimbarea destinaţiei locurilor de parcare, copertinelor şi garajelor fără autorizaţie de construire, conform Legii nr. 50/ 1991;

4. Este interzisă vînzarea locurilor de parcare din parcările publice construite de stat;

5. în cazul în care parcarea, copertina sau garajul | s-au construit din fondurile proprii ale cetăţenilor, la vînzare se va negocia numai valoarea investiţiei. Terenul închiriat nu va face niciodată obiectul vînzării; ‘

6 . Este admisă transcrierea abonamentului saa contractului de. pe titular pe o altă persoană, la cerere şi cu acte doveditoare, în următoarele cazuri: schimb de locuinţă între doi abonaţi sau doi chiriaşi; vînzarea locuinţei şi cedarea locului de parcare cumpărătorului; vînzarea autovehiculului şi cedarea locului de parcare unui vecin; vînzarea locuinţei şi a parcării sau garajului construit de titularul contractului; decesul titularului de contract '

IV. Parcări publice, amplasate în zona centrală a municipiului

Parcările publice din zona centrală sînt, îa majoritate, parcări în regim plata cu ora.

H otărîrea C onsiliu lu i local nr. 89/ 1995 reglementează tariful de 100 lei pentru staţionarei în parcare, pe timp de un sfert de oră.

Hotărîrea Consiliului local nr. 2171 1995, reglementează posibilitatea închirierii de către persoanele fizice şi juridicg a locurilor de parcare, pe bază de abonament, la următoarele tarife:

a) 80.000 lei/ an - persoane fizice riveraneb) 200.000 lei/ an - unităţi bugetarec) 800.000 Iei/ an - societăţi economice ?i

persoane fizice neriverane.Activitatea privind administrarea a 111 locuri de

parcare din P-ţa Unirii a fost concesionată furci VALCON GROUP SERVICE din Canada, carc * utilat parcările cu aparate de tip parcometru. Noul administrator şi-a început activitatea Ia începutul lunii mai. Prin încheierea acestui contract, Primări» a do rit a tît m odernizarea, cît şi creşlcrc* standardului de funcţionare a parcărilor din zobj centrală a municipiului.

sîmbătă-duminică, 25-26 mai 1996 PUBLICITATE Program! S w-VINERI 8-169-14.

ADEVARULd e C iu l

"NPRODUCE Şl

COMERCIALIZEAZĂ 0 GAMĂ VARIATĂ DE MOBILIER:

• mobilier de birou, • mobilier de bucătării• sufragerii • cam ere de tineret• orice alt tip de mobilier la comandă.

Str.Brâncusî, b l.3, et. 1, ap.7. ^ Tel/Fax: 0 6 4 /1 9 .8 2 .1 6 .

F a b r ic ă d e m e z e lu r i Ş r o m â n o - g e r m a n ă |

angajează medicveterinar, laborant, maistru- inginer-şef de tură, specialişti afumare, tranşatori, lucrători cutter, lucrători la maşina de umplut. .■■■■<.In fo r m a ţ i i la t e le f o n : 4 1 4 4 9 9 .

S C

M A N UFÂCTUKERS' SRL:cu sediul în B 'dul Muncii nr.25 A

organizează COACIirS în «loto de 03,06.1996\ nJru c c urm o ckrposlurî:_

> responsabil m arketing - cunoscător a limbilor engleză, şi germ ană. .

> ceram işti ş i tin e r i p en tru calificare în m eseria de ceram ist

> tin eri absolvenţi liceu a r te p lastice cu ap titud in i p en tru desen şi scu lp tu ră în vederea calificării în m eseria de modelor \

>• ag ricu lto r cu experienţă, ş i în a c tiv ita tea de se ră

> ad m in is tra to r - g es tio n a r -> decoratori .> so rta to ri p roduse ceram ice> în g rijito are cu ră ţen ie cu v e le ită ţi

de gospodină> in s ta la to r au to riza t apă, gaz, canal> conducători a u to : d e ţină to ri carnet

c a t. B,C, vechim e m inim 3 a n i şi posesori g a ra n ţie m a te ria lă

> grafician şi designer cu m inim 2 an i vechime. (29648)

N

A N U N Ţ ----------- ------- —----- ---------- •

S C C A S I R O M S A

Turda, str.22 Decembrie 1989 nr.35 organizează în data de 5 iu lie 1996, ora 1 0 ,; la sediul societătii, CO N C U R S de selecţie r

pentru ocuparea postului de: M A N A G E R

în conformitate cu Legea nr.66/1993 şi Normele Metodologice nr. 1/1994 ale FPS. .. ,/ ,

Documentaţia de prezentare a societăţii poate fi consultată la sediul societăţii în zilele lucrătoarc între 7-13 la secretariatul societăţii.

Candidaţii vor depune ofertele în plic închis pînă la data dc 27.06.1996, orele 13,. ,

Relaţii suplimentare la tel. 064/ 316250 int. 125 sau 064/ 312706.

S H A R R O M S . R . L . - F i l i a l a C l u f j

Str. Pascaly, Nr. 5 , Tel.: 4 1 4 3 7 7 c _______orele 9 .0 0 -1 7 . 0 0 (701255) »

S î n t e ţ i m a i s t r u s a u i n g i n e r î n i n d u s t r i a c ă r n i i ?

Doriţi să fiţi manager, eu un salariu excepţional,

la o întreprindere de succes? Doriţi să. aplicaţi ceea ce

ştiţi dar nu aţi avut ocazia din diferite motive pînă în prezent?.

Vă aşteptam la cea mal dotata fabrica de mezeluri

din Transilvania,t e l e f o n 4 1 4 4 9 9 p e n t r u r e fe r in ţe ,

la d -r a L a m a P o p . (585017)

SC METSID- CO NSTRUCT SACluj-Napoca

str.Lacu Roşu nr. 1 l,bl.A P2 ap.26 tel/fax 413262 ■

V IN D E d i n s t o c ş i p e b a z ă d e c o m a n d ă f e r m ă : p r o f i l e t r a s - l a m i n a t e f a b r i c a t e d e SIDERURGICA HUNEDOARA:

* corniere de Ia 20x20x2pînă la 120x120x12* oţel beton dc la <|)6 la (|>32* PC 52 de la $12 la <))32•o ţe l lat de la 20x5 la 100x10, OL 37-50* oţel 1INP şi INP de la 65 la 160* ţevi trase şi sudate negre şi zincate.

I n f o r m a ţ i i l a s e d i u l f i r m e i .

^ Fundaţia Bibliotecară^ ____ Heltat '

a n u n ţă p e ce i in te re s a ţ i c ă m ai avem lo c u r i la ta b e re le de lim b i s t r ă in e p e n tr u co p ii ş i t i n e r e t şi t a b ă r a ;" A B C - u I D r e p t u r i l o r O m u lu i" , o rg a n iz a te in lo c a lită ţi le : P ra id şi G h eo rg h en i (jucL H argh itâ), C is n ă d io a r a ( ju d .S ib iu ) , A rc u ş (jud .C ovasna) şi C o lţc ş ti (jud .A lba):

înscrierile se fac pînă la data de 1 iunie a.c. g. Informaţii la sediul Fundaţiei, >.S str.Clinicilor nr.18 sau la tel.- 190816 si 190096.• * .

( t a b e r e le s î n t s p o n s o r iz a t e d e ^ F u n d a ţ i i l e S o r o s ş i l l ly e s ) >

“ b a n c a ■ ■ ]RENAŞTEREA CREDITULUI ROMÂNESC SA |

C R ED IT BAN K ISucursala CF Cluj j

Cluj-Napoca, P-ţa Avram Iancu nr. 17 | vinde prin LICITnŢI€ PUBUCn în I

d o lo d e 3 0 .0 5 .1996 oro 9, IMOBIL j situat în Cluj-Napoca, str.Nicolae j

Românul nr.4 compus din 2 corpuri: I- corp I - 7 camere şi dependinţe cu destinaţie locuinţă, I- corp II - 3 camere şi anexe cu destinaţie brutărie, *■ teren în suprafaţă de 806 mp.Licitaţia se va organiza Ia sediul Judecătoriei

Cluj, camera 43, biroui c'xccutor. j si Informaţii telefon 195021, 195065 |

.TORMT PRODMST srl

Vinde utilaje frigorifice pentru magazine, import Italia:

s ♦LAZI FRIGORIFICE (300-700 litri)♦VITRINE FRIGORIFICE ORIZONTALE (1,2-2 metri lungime)

♦VITRINE VERTICALE (TIP COCA-COLA) v -ALIMENTARE 220 V;

♦ CAMERE FRIGORIFICE MODULARE (12-80 m3)O F E R IM G A R A N Ţ IE Ş I P 0 S T G A R A » | IE

Clui-Napaca, B-dul Eroilorffosta Dr. P. Groza) nr. 11 (fa curte) tel./fax:064-430193

M A E S T R OF a b r i c ă d e m e z e l u r i

g e r m a n o - r o m â n ă OFERĂ zilnic produse

excepţionale.N u m ă r t e l e f o n : 4 3 2 3 1 3 A d r e s a : C lu j , c a r t i e r I r i s s t r . G h e o r g h e A s a c h i n r .6 - 8

n :

&«O

B A N C A " A € N A Ş T € A € A

C A C D IT U U II A O M A N C S C ' SACREDIT B A N K - Sucursala Cluj

v inde la LICITAŢIE PUBLICĂ în d a ta de 30 m a i 1996:

T,A ORA 8.30;- MICROCOMPLEX DE PRODUCŢIE

AGRO ALIMENTAR, cu destinaţie de abator, ridicat în roşu, fără pardoseli, situat în comuna Iara, str.Paraului nr.352, judeţul Cluj, preţ de strigare 115.000.000 lei.

I A ORA 9:1. APARTAMENT compus din 3 camere şi

dependinţe situat în Cluj-Napoca, str.Băiţa nr.5 ap.8, preţ de strigare 50.000.000 lei.

2. CASĂ cu două camere şi dependinţe, grajd şi şură din lemn acoperite cu ţiglă, situată în comuna Poieni, Valea Dragonului nr.369, judeţul Cluj, preţ de strigare 35.000.000 lei.

- Imobilele se vor vinde la preţul maxim ce se va oferi. .

-Persoanele care doresc să participe la licitaţie sînt obligate să depună în depozit judecătoresc, la CEC, un vadiu de TO% din preţul de strigare.

- Licitaţia se va organiza la sediul Judecătoriei Cluj-Napoca, s tr. Dorobanţilor nr.2 ,B iroul Executori Judecătoreşti, camera 4 3 . (585029)

SC AGROCOM SA CLUJconvoacă pentru data de 27 mai

1996 orele 10, A dunarea G enerală a A cţio n a r ilo r care va avea loc la sediul societăţii din str. Fagului nr.l5.(585032) . Consiliul de administraţie.

___ _ /a SucXJredil Bank CF Cluj. J

S C A G R O M E C S AV i i l t i i i - e n i

v in d e la licitatie t r a c t o a r eş i m a ş i n i a g r i c o l e c a s a t e în

f ie c a re m ie rc u r i la o ra 10,p în ă la te r m in a re a d in l i s tă . Inform aţii la

(585037sediul un itâ tii.

A D E V Ă R U L d e O l u | PUBLICITATE Program: sfofitArA 9-14.

sîmbătă-duminică, 25*26 mai 1996

%

cu sediul în Cluj-Napoca, j str.Fabricii dc Chibrituri nr.5-11, j

IangajcazaI Q a b s o lv e n t c u s tu d i i s u p e r io a r e ) j I specialist în chimic alimentară,- bărbat, dc I I preferinţă cu stagiul militar satisfăcut. I I Concursul va avea loc în data de 4 iunie [J 1996, ora 8 la sediul unităţii. j| f Angajăm o p e r a t o r i în Industrie i j alimentară şi fermentativă. J j

lg Informaţii suplimentare la j | telefon 435303 int. 164.

S o c ie ta t e a d e C o n s tr u c ţ i i î n T r a n s p o r t u r i S A

B u c u r e ş t iS u cu rsa la U tila j T ran sp ort A u to

C lu j-N a p o ca , str. F ab ric ii 125 A

* organizează în data dc 4 iunie 1996 concurs pentru ocuparea unui post de inginer mecanic la sectorul exploatare u tila je ; şi ing iner electromecanic promoţia 1996.

t an g a je a z ă p r in tr a n s fe r s a u o fic iu l fo rţe i de m u n că :

- 5 mecanici auto ctg.III-VI;- automacaragiu;- electrician în treţin ere şi

reparaţii pentru secţia din Dej.

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a

s e d i u l u n i t ă ţ i i s a u l a t e l e f o n

1 4 5 7 8 8 ; 1 4 5 3 8 8 i n t 1 1 4 .(585036)

LICITATIE PUBLICĂ

TffilfiUHIilUl CLUJprin Serviciul Executori Judecătoreşti

vinde la lic ita ţie publică In data de 30 m ai 1996 ora 12:

1. PĂTURI tip Paucon D'or şi Angora, la preţ dc strigare dc 40.000 Ici/buc.

2.M INIBUS FORD-TRANZIT dc culoare alb cu capacitatc cilindrică dc 1993 cmc, an de fabricaţie 1988, la preţ dc strigare dc 18.000.000 lei.

3.AUTOŢURISM BMW dc culoare bej metalizat, cu capacitatc cilindrică dc 2494 cmc, an dc fabricaţie 1988 Ia preţ dc strigare dc 28.000.000 lei.

4.AUTOTIJRISM CITROEN ZX 1,4 dc culoare alb, cu capacitate cilindrică dc 1360 cmc, an dc fabricaţic 1992, Ia preţ dc strigare de 23.300.000 Ici. ^

L ic i ta ţ i a v a a v e a lo c la c a m e ra ?4 3 a T r ib u n a lu l u i C lu j- 3;

Informaţii suplimentare Ja telefon 193190 zilnic între orele 13-15.

0FERA-N0N STOP- SERVIRE LA DOMICILIU-PIZZA-SPAGHETTI ■ COMENZI TELEFONICE!PastEU R NR. 7 7 TEL. 4 3 8 7 3 8

AMD/1335 X O 0 2,419.000Lbl +IVA

MONip?

HDD630 m8 i ! m

3 .0 4 9 . 0 0 0 lei +tva j

C o fe ta r iaEXCELSBOUPiaţa A v ra m Iancu 1 3 ş i C a l e a F l o r e ş t i n r . 7 5

vă oferă un sortim ent bogat de p ră jitu ri

CALITATE GARANTATĂLrţ'

E x ecu tăm la com andă § to r tu r i , p ră j itu r i . S

ORAR 7-21 inclusiv dum inical

SC HEC COMATdepozit EN GROS ;

VINDE |• a race t im port• carb id tip O• p rod . cauciuc• h îrtie am balaj Str.Cheile Baciului 1-3

Telefon 187465,

A D E V Ă R U Lde Cluj

Cluj J^apoca, str. Galaţi nr. 20 organizează în data de 7 iunie ora 8

concurs pentru ocuparea postu lu i deC .F .I.-ist.

C o n d i ţ i i d e p a r t i c i p a r e :

■ - s tu d ii superioare economice - vechime în specia lita te m inim 3 ani.înscrieri şi informaţii zilnic la sediul

societăţii orele 7-15, telefon 195292.(585031)

c u t â & f m a e

CARTE ENGLEZĂP e r io a d a 2 7 .0 5 - 0 1 .0 6

B i b l i o t e c a U a t w a r s î t a s r ă

O r e le 1 0 -1 8• ' • (241806)

OPERA ROMÂNĂ TEATRUL NATIONAL C lu j - N a p o c a

o r g a n iz e a z ă L I C I T A T I E

î n v e d e r e a e x e c u t ă r i iR E P A R A Ţ I E I L A P O D U L

S C E N E I M A R I

î n d a t a d e 1 0 i u n i e 1 9 9 6 .C a ie tu l de s a r c in i s e p o a te r id ic a

d e la s e c r e ta r ia tu l in s t i tu ţ ie i , a c h it în d u - s e s u m a d e 1 0 .0 0 0 lei.

O fe r te le se p r im e s c p în ă l a d a ta de 9 .0 6 .1 9 9 6 .

Informaţii la secretariat, telefon192976, 192826. (2965Ij

COMATM-IMVS

efectuează transport marfa pînă Ia 10 to.Informaţii la telefon 420489; 120226

W300Q) ' , \

VINZARICUMPĂRĂRI

CASA DE AMANETAgenţie imobiliară intermedieri

COMISIOANE MINIMEA gen ţia IN LOM A X

S tr.N apoca n r.4 , ap .53 _ Telefon 1 9 1 5 8 4 . |

v Orele: 9 -1 7 . b

V i n z â r f - c u m p â r â r lapartamente-casc, terenuri prin

PRIMORDIALstr.Braşov nr.44, i

tel. 147897, orele 10-17.1

• Vînd aracct. Tel 16-07-65. (026924)

♦ Vînd SRL din 1993. Tel 41- 08-95. (027630)

CăU ^ ^ ' ne/

11 fi - o 4

L u m i n a s i g u r ă

C A S A D E A M A N E TO f e r i m i m , . , I

C o m is io n m in im ! 3str.Napoca nr.29,feL 199829 7— 7 -7 - —-! S C A N R O SI f.)KAU: 9~17i _ C O M S R L

* Vînd locuinţă. TcL 14-98-86 (014680)

• Cumpăr locuinţă. Tel 14-98- 86.(027381)

• Vînd microcomplcx comcrcial funcţional cu dotări dc ultimă oră în Plopilor Noi. Tel. 42-02-20 (00911.3)

• Vînd cazanc dc baie subprcsiunc Tel. 16-90-19 după ora 20 (015014)

• Cumpăr instalaţie dc sifon. Transport marfă 6t.Tel. 17-44-'* 74(015019)

• Vînd caloriferc .fontă garantate. Tel (163/36-54-16. (027305)

• Vînd spaţiu comercial 30 mp, alimentară, cu dozator suc, vad bun, M ănăştur. Tel. 14-78-24. (014602)

• Vînd lada frigorifică. Telefon 19-53-72; 18-03-31(014896)

• V înd firma “D atacom - Com utcr” SRL Tel. 18-97-21 (014967)

• /Vînd casă eu grădină 1000 mp + firmă- cu bar, vad bun. Posibilităţi de extindere. Relaţii zilnic str. Bciuşului nr. 8 (lîngă Sancx)(014999)

• SC AT Marian Scrvcom SRL, vinde şi execută la comandă plasă din sîrmă, la preţ convenabil. Str. KarlMarxnr. 12. (015000)

• Vînd maşină dc pufuleti. Relaţii tel. 058/77-14-04 (015005)

- • Cumpăr firmă scutită dc impozit. Tel 31-38-35 sau 31-57- 95, Crismi (02770S)

• Vînd casă cu atelier tîmplârie. în localitatea Mociu nr. 80. Tel 064/15-99-08 sau 236 Mociu (015039). '

• ; V înd raftu ri magazin alim entar, v itr in e frigorifice, balanţă electronică. Tel. 18-73-77 ora 9-16 (015043)

• Vînd.camion 5 t, 1992, stare foarte bună, 25. 000 km. Tel 18- 39-91. (027734) ■

• V înd grădină eu 800 pomi, îng răd ită cu p lasă de sîrmă, cabană acces auto şi curent electric, preţ negociabiL Tel 106, 109 C iucea, fam ilia Gabrian. (027715)

• Vînd terenuri în Floreşti şi aproape de Băile Someşeni. Tel 41-42-56 sau 18-04-25. (02773fl

• C um păr casă veche grădină sau teren liber, în zou centrală, artere principale. Td 41-12-03; 15-30-81.(009081)

• Vînd urgent etaj 1 vili, MM rezidenţială, 100. 000 dolari. Tel. 14-83-81, 01/642-34-26. (009088)

• Vînd casă cu grădină pc str. l’lcvnci. Tel. 16-64-78; 18-2'*' 33.(009123)

• Vînd urgen t 3 camcrc parter (ccliivalcnt e taj 1), 2 balcoane, 106 mp, str. Buzău nr. 11 ap.-1' G rig o rescu tel. 18-95-90 orele 17-20 I’rc ţ negociabil 27.0(M

d o la r i . (009136)

f^l^âa-daminicâ, 2 5 - 2 6 mai .996 PUBLICITATE Program: g F l î î 3 g EcfJjUIL. Vînd urgent apartam ent

confort I mărit. Tel. 17-87-77 (0N586)

. Vind apartament 2 camere parter, finisat, în Mănăştur (în spate Ia Big), preţ negociabil Telefon 16-60-36.(014724)

Vînd apartament 3 camere confort I mărit finisat imediat ocupabil. Gheorgheni, str. Pascaly 13 ap. 12 (014866)

Vind 2 cam ere G rig o rescu sau schimb + d ife re n ţă cu 3 camere. TeL 18-24-16 după o ra 16.(014944)

« Vînd garsonieră confort, parter, str. Gr. Alexandrescu. Tel. 17-48-75 (014958)

* Vînd, îji zona T ăietura Turcului, grădină cu pomi fructiferi împrejmuită, cabană, cn terasă mobilate, pivniţă, apă, curent electric, acces auto. Tel. 19-81-88 (014990)

• Vînd sau schimb 4 camcrc confort I zonă bună, Mănăştur, cil 2 cam ere' confort I+diferenţă. Tel. 16-07-60 (015009)

• Vînd gara j beton transportabil, preţ 5 milioane.

1.17-94-28(015042)

• Vînd apartament 1 cameră în Grădini Mănăştur nr. 91, ap. 93, vizibil orele 17-19. Tel 41-04-22.(027449) !

• Vînd apartam ent cu 2 camere decomandate, pivniţă şi alte anexe exterioare în Aghireş Fabrici nr. 227, sc. I, ct. I, ap. 6 . Relaţii la adresa sus menţionată pe data de 28,29,30 mai 1996 său tel 034/ 32-41- 56 municipiul Oneşti. P re ţ informativ 1 1 . 000. 000. (027547).

• Vînd apartament 1 cameră B-dul 21 Decembrie nr. 140. Tel43-25-12 (027579)

• Vînd 3 camere etaj 2. Str. Scorţarilor nr. 15, ap. 81. (027666)

• Vînd urgent apartam ent Baciu, 2 camcrc, îmbunătăţit, 33 milioane. Tel 13-95-78 sau 43-38-72.(027692)

• Vînd garsonieră centru bancar Bucureşti. Tel 01/311-09-41 sau 01/614-31-61.(027697)

• Vînd casă 1 cameră, baie, 54 mp + teren 170 mp, 2 în curte, str. Lemnului nr. 3, Gruia. Tel13-32-48.(027702) v .

• Vînd apartament 3 camere, etaj I, gresie, fa ian ţă , lambriuri, TV cablu, interfon, loc parcare , pivniţă, posibilitate rapidă telefon, preţ accesibil. Str. A. Vlaicu nr. 60, Bl. A7, ap. 31, lîngă Peco.(027711) ~

Vînd apartam ent 3 cam ere Gheorgheni etaj 2. Tel. 14-54-10. (009049)• Cumpăr casă 4-5 camere, curte

mică, posib ilită ţi garaj, zona centrală sau semicentrală. O fer 170 m ilioane. Tel. 41-27-72. (009051)• Vînd apartament două camere.

Tel. 18-34-96. (009097)• Vînd convenabil garsonieră str.

Dîmboviţei nr. 8.1 ap. 47 orc 14-18 (009130)• Vînd apartament cu trei camcrc

Mărăşti, str. Anina nr. 11 bl. A-A7 ap. l i si dubiţă Barlţas an 1987. (014479)

• Vînd aparjament 2 camcrc în str. Horea nr. 88-90 ap. 1 orele 18- 20(014681)

• Vînd apartam ent 2 camcrc confort I, în cartierul Gheorgheni. Informaţii tel. 15-36-03(015033)

• Vînd apartament 3' camere în zona G heorgheni-Pata , pentru pretentiosi. Tel. 14-70-17, între orele 18-20(014683)-’

• V înd apartam ent cu trei camere, două balcoane, str. Parîng nr. 21, et. 5. T e l, 13-50-88 (014735)

• Vînd tre i cam ere Zorilor, finisat str. Observatorului. Tel.12-71-18 (014743)• Vînd casă familială cu teren în

zona centrală, Turda, str. Ş. T. lo s if nr. 14. Informaţii Cluj tel.18-07-59 ore le.20-22 sau 16-6461 după orele 16. (014768) ;

• V înd apartam ent cu două camere. Informaţii str. Bucegi nr.9 ap. 57 (lîngă complex Minerva) (014840)

• Vînd garsonieră pe str. Porţile de Fier nr. 6 ap. 13, et. 2 sc. 1. Relaţii latei. 19-25-39(014842)

• V înd casă cu gospodărie şi g rădină. R elaţii G ilău str. Principală nr. 708. (014857)• Vînd apartament cu o cameră şi

garsonieră. Tel. 18-03-09; 41-46- 03 (014892) ; •

• V înd casă particu la ră cu grădină mare, 3 camere în cartier Iris, str. Iasomiei nr. 38, tel. 41-

.19-07(014894) \ ■• Vînd teren 5000 mp intravilan,

zona Becaş. Posibilităţi apă, gaz, curent. Variante. Tel. 13-42-98 (014904) ~

• V înd apartam ent 2 camere G rigorescu plus garsonieră confort. Tel. 12-71-18(014905)

• V înd garsonieră. Preţ 33 milioane lei. Str. Pietroasa nr. 32 ap. 220 (014931)

• Vînd apartament două camere finisat. Str. Albac nr. 9 ap. 37. (014939)

• V înd 2 cam ere confort 2 finisat. Tel. 12-78-96,(014956)

• Vînd apartament 2 camere etaj1, Mărăsti-centrăl. Tel. 41-32-87 (014965) "

• Vînd apartament 1 cameră cu îmbunătăţiri B-dul Muncii nr. 87/ A, et. 3,ap. 90. Preţ 30 milioane lei. Informaţii zilnic orele 16-20. (014974)• Vînd casă şi grădină, mobilă de

cameră. Str. C-tin N ottara nr. 8 (014976) '

• Vînd garsonieră confort 3, str. L iviu R ebreanu nr. 40 ap. 7(014993)

• V înd apartam ent 2 camere confort unic. Relaţii latei. 16-80- 68(014998) '

• V înd urgent apartam ent 2 camere confort I, str. Fabricii nr. 1 bl. M5 sc. 1 et. 10 ap. 40. Preţ 37,5 m ilioane. V izib il sîm bătă şi duminică orele 9-20. Tel. 41-15- 35(015001)

• V înd apartam ent 3 camere decomandate confort I finisat, et. IV din IV, 70 mp + gara j, în G rigorescu str. F întînele nr. 1. Tel. 18-72-47 orele 20-22. (015003)

• Vînd 3 camere. Tel. 17-68-14 (015008) _ '• Vînd apartament 2 camere. Tel.

41-02-94; 17-95-85 (015015)• Vînd garsonieră confort I, str.

Dîmboviţei nr. 81 bl. D16 et. 4 ap. 57. Zilnic ora 16-20(015022)

• Vînd apartament de 2 camere în P-ţa Flora. Str. Padin nr. 2Q ap. 78 (015028)• Vînd apartament 3 camere, etaj

1, str. C iortea. Tel. 18-75-85 seara. (015030)

• V înd apartam ent 2 camcre confort I în str. Cehoslovaciei. Informaţii tel. 15-36-03 (015032)

• Vînd locuinţă cu 3 camcrc confort, în casă familială, cu teren aferent dc 600 mp, zonă bună. Inform aţii la tel. 18-11-60. (015036) , /

• Vînd convenabil apartament 3 camcrc confort 2 mărit, finisat, în ■ spate la complexul Minerva sau schimb cu apartament 2 camere. Tel. 16-36-97(015049) '

• Vînd 4 camere Zorilor. Telefon12-80-08.(027722)

• V înd 2 cam ere confort 2 Gheorgheni. Tel. 15-89-25 orele11-15 (015052)

i • Vînd apartament cu 3 camere finisate, etaj I, centrul Zorilor + o garsonieră confort I str. Pietroasa

; (Pata). Tel. 12-80-92 (015054)• V înd urgen t apartam ent 2

cam ere confort II. Str. C. Brâncoveanu nr. 60, sc. II, ap. 36, orele 15-22. (027097) ,

• Vînd 2 grajduri a cîte 70x10 m şi o magazie de 40x10 m la 18 km de Cluj. Tel 15-72-34. (027165) •

• V înd apartam ent 2 camere Calvaria. Tel 17-93-82 orele 17-18.(027179)• Vînd apartament 1 cameră. Str.

Mănăştur nr. 91, ap. 12, orele 17-19. (027201)

• Vînd apartam ent 3 camere m obilat în A iud, str. Sergent Hategan. Tel 05 8/86-26-80 între- orele 16-17 sau 20-22. (027442)

• V înd garsonieră Zorilor, fin isa tă m obilată, preţ 33 milioane. Tel 12-91-76 oreie 18-21.(027447)

• Vînd urgen t apartam ent 3 cam ere confort, etaj 4, preţ negociabil. Tel 13-26-12 după ora16.(027455) .

• Vînd apartament 3 camereîn Plopilor. Tel 18-39-69. (027462)

• Vînd casă în Luduş, cu gaz, apă, canalizare. Relaţii Luduş, str. Feroviarilor nr. 2 (lîngă Gară). (027488)

• V înd convenabil 4 camere confort I. Str. Dunării nr. 31, et. 2, ap. 15. (027491)

■ Vînd casă, grădină, gaz, apă în curte. Str. M ărătorii nr. 14, Dezmir (027496)

• Vînd apartam ent 2 camere, telefon 16-89-55. (027514). • Vînd urgent garsonieră confort 1 m ărit, ocupabil im ediat, str. Grigore Alexandrescu nr. 28, Bl.0 2 , ap. 125. Vizibil orele 17-19.(027565)

• Vînd garsonieră confort l.cu îm bunătăţiri, p re ţ 30 m ilioane negociabil. Tel 17-16-24.(027566) •

• Vînd apartament 2 camere. Str. Tulcea nr. 28, BL L4, ap. 75. (027592)• Vînd casă cu teren în Gruia. Tel

18-03-09 sau 41-46-03. (027598): • V înd apartam ent 1 cameră zona Pata, 36. 000. 000 negociabil. Str. M uncitorilor nr.12, Bl. A4, ap. 3. (027606)• Vînd urgent 2 camere confort I,

telefon, garaj, parchet, TV cablu, Str. Micus. Tel 18-82-51; 17-54- 86. (027643) '

• Vînd garsonieră confort I în Mănăştur, convenabil. Tel 19-02- 81. (027650) '

• Vînd apartament 2 camere din cărăm idă, etaj 1, M ănăştur. Inform aţii la te l 17-22-46.(027652)

• Cumpăr apartament 2 camere sau garson ieră confort 1 , pret rezonabil. Tel 13-12-72. (027668)

• Vînd 2 camere. Tel 12-83-59. (027673)

• Vînd sau schimb apartarrient 3 cam ere M ărăşti cen tra l, cu 2 camere Tel 15-15-07. (027676)

• Vînd 4 camere et. I. Tel 17-44- 88.(027681)

• V înd apartam ent 3 cam ere parter, str. Mehedinţi nr. 18-20, B l.D 14,sc. I, ap. 2. Tel 17-79-80.(027682)

•. V înd garsonieră confort I mărit. Str. Gr. Alexandrescu nr.28, ap. 167(027684)• Vînd casă ocupabilă imediat, 2

cam crc, bucătărie , baie. Str. Războicni nr. 52A, cartier Iris.(027698)

• Vînd casă 5 camere, 7 focuri gaz, garaj, g rădină, ocupabilă im ediat, renovată exterior, in terio r, cu telefon , str. Ion Viteazu nr. 14. Tel 43-73-12 sau 17-32-21-, (027704)• Vînd apartament în Plopilor

Noi. parter înalt, 3 camere, 2 băi, finisat, telefon internaţional. Tel42-05-28. (027726) '

• Cumpăr urgent apartament 2-3 camere în Floreşti. Tel 14-40-53. (027728)

• Vînd apartament 2 camere. Tel16-52-70 orele 18-22. (027740)

• V înd u rgen t apartam ent 3 camere în cartie r G rigorescu, finisat, lam briat, parchetat, cu garaj. Tel 18-38-38, str. Fîntînele n r .l , sc. II, ap. 12.(027741)

• Vînd convenabil apartament 4 camere confort I. Tel 17-30-69.(027742) : • ' :• Vînd casă modestă cu uzufruct,

cu lumină, gaz, apă, în zona Gruia, teren 134 mp. Tel 17-16-55.(027743)

• Vînd apartam ent 2 camere confort ultracentral. Tel 19-80-81. (027751)

• Vînd urgent garsonieră. Str. Dîmboviţei nr. 79, Bl. D15, ap. 114.(027753)

• V înd apartam ent 2 camere confort 1 Gheorgheni. Tel 14-27-06. (027754)• Vînd urgent casă particulară cu

grădină, zona Pata. Tel 14-87-73.(027755)

• Vînd Peugeot 405, an 1990, pentru pretenţioşi, 10.400 DM negociabil Tel. 14-42-42. (009111)

• Cumpăr Dacia 1300-1310 cu oferte serioase. Tel. 13-51-64 (014791)

• Vînd BMW 7351 an 1988, model nou, înmatriculat, numai pentru pretenţioşi, cu multe extra, preţ 17 mii DM. TeL 18-91-10(014941)

• Vînd O pel V ectra 1, 6 m etalizat, 1989, ireproşabil, 8500 DM plus vama şi Opel Omega negru, ro ţi aluminiu deosebite, ABS, 1987, 9700 DM. TeL 14-75-34 începînd cu ora 14 eventual şi 19-60-01. (014961)

• Vînd Oltcit an 1989. TeL 14- 87-62(014966)

• Vînd urgent Daewoo-Cielo şi Ncxia fabricaţie 1995. Tel 41- 46-10 sau 018/62-36-54. (027513)

• Vînd Alfa Romeo, 6 milioane. Tel 18-22-53. (027649)

• Vînd avanta jos Renault Laguna superbă, 1994, 8000 km, înm atriculată mai 1996. Tel 43-74-20; 018/62-31-74 sau 018/62-31-76.(027701)

• Vînd Skoda LS Berlină 24.000 km, 5 milioane. Tel 41-05- 30.(027745)

• V înd O pel A scona 1979 şi Dacia 1310 din 1995. Tel. 15-41- 43; 12-78-67. Preţuri avantajoase. (014912)• Vînd Renault 10. Tel. 14-84-46

(014957) .• Vînd apartam ent 3 camere+

garaj, finisat, ieftin. Tel. 4 1-31-60(014970) ; •

• Vînd Dacia 1300. Informaţii tel. 18-58-92 după ora 16. (014989)

• Vînd Ford Fiesta. Tel. 19-77- 84(015038)

• Vînd Renault 18, Fiat Ducato13 D Tel. 18-73-77 orele 9-16. (015044)

• V înd M ercedes 207 D înm atriculat pret 4000 DM. Tel42-51-47.(027094)• Vînd Honda an fabricaţie 1986,

motor 1600 cmc, 4 usi, stare bună, 3200 DM. Tel 41,27-41; 13-75- 84. (027352)

• V înd BMW 525IA , toate opţiunile, an 1990, vama plătită, pret 20. 000 DM. Tel mobil 018/ 62-32-37. (027364)

• Vînd VW Transporter 1981, neînm atriculabil pen tru p iese, 1800 DM. Tel 18-58-88 în tre orele 18-20. (027608)

• Vînd Ford Transit Transporter. Tel 15-41-10 în tre orele 21-22. (027670) ,

• V înd M ercedes 200 d iesel, înm atriculat, preţ fix 3500 DM. Informaţii str. Oltului nr. 40, ap.6 . (027674) ..

• Vînd Renault 19 din 1993. Tel 19-72-60. (027680)

• V înd M azda 929 în stare perfectă de funcţionare, cu motor de rezervă. Tel i06 , 109 Ciucea, familia Gabrian (027714)

• V înd M azda TC323, an fabricaţie 1979, 1. 800. 000 lei. Tel 18-70-14. (027716)

• V în d P C 4 8 6 ,586. Tel 17-69- 09. (027620)

• Vînd combină Claas masa 2,10 Fiat Ducato an 1987. Tel. 15-08- 32(009063). • V înd com bină agricolă MF masa 3 m, stare perfectă. Tel 41-30-75 ziuă, 15-06-64 seara. (027703) • ' ! '

• Vînd tractor U 650. Tel 14-20- ‘80.(027717)

• Vînd combină de treierat, pret 7000 DM şi BMW 520 neînmatriculabil, preţ 1200 DM. Tel 41-41-25 între orele 14-20. (027759) _____■

• Vînd biliard. Tel. 14-38-34 ora 9 (014024)

• Vîndpuidobermann.Tel41- 05-52. (027646)

• Vînd telefon Panasonic fără fir cu robot inclus, nou. TeL 43-77-19(009128)

• Vînd monitor SVGA color şi calculator 486. Tel. 19-90-76 (014620) '

• Vînd m aşină de spălat autom atică germ ană, pu ţin folosită. 3 luni garanţie, p re ţ mic. Tel. 15-66-20 (014921)

• Vînd aparat foto profesional “Nicon 170” nou, cu zum 70/ 210 + obiectiv 35/70, cu geantă şi filtre , blitz inco rpo ra t, cu data şi reglare autofocus, preţ 1600 DM şi video p rin te r “ Panasonic” nou, - ultim a creaţie. Tel. 43-21-89 orele 18-20.(015023)

• C um păr înscriere Dacia ridicabilă imediat. Tel. 16-01-92 scara. (008009)

• Vînd Renault 20 îh stare bună, înmatriculat. Are motor şi cutie de viteze rezervă şi multe piese preţ 6 milioane negociabil. Tel. 43-80-29. (009125) •• VîndRenault21. Tei. 14-45-55

(014568)• Vînd VW Bus. Tel. 13-09-56

(014569)• Vînd autoturism Espero, 20;

000 km cu 5 milioane sub preţul oficial Tel. 41-30-06; 41-31-48 orele 8-16 (014575)

• Vînd Opel Kadett Caravan i, 6 S an fab ricaţie 1984 şi Ford Sierra 1, 6 , an fabricaţic 1983, înmatriculate 12 CJ. Informaţii la tel. 16-73-07 între orele 16-18 (014629)

•'V înd planetare noi, Mercedes Cobra. Tel. 14-70-17 orele 18-20 (014682) .

• Vînd cobăr nou din aluminiu capsat pentru Dacia Papuc, p re ţ’ ncgociabil 2 milioane Ici. Telefon12-23-09(014745)• Vînd Lada 2105. Tel. 12-03-80

(014844) ; .• Vînd .VW G olftl diesel, 1984,

ne înm atricu lab il, 2500 DM. Telefon 15-29-78.(014962)

• Vînd calcu lator 486 DX4 nou. TeL 16-23-74. (015034)

• Vînd, p rin desfiin ţare de gospodărie, mobilă Bobîlna în s ta re bună, canapea extensibilă, televizor alb-negru S irius, m aşină dc spăla t cu storcător şi altele. Tel 43-10-87. (027718)

• V înd m aşină de scris electronică japoneză, memorie, afisaj digital, nefolosită. Tel. 19- 99-64. (009052)

• Vînd boiler electric 5 litri şi bo ile r pe m otorină; am bele germane, la jumate pret magazin. Tel. 19-09-08 (014880)’

• Vînd maşină de cusut Ileana. In fo rm aţii la te l. 16-07-86 (014964)

• Vînd frigider şi casete video în reg is tra te . T el. 17-61-13 (014988) '

• Vînd PC 386 DX 128C. Tel 19- 76-58. (027220)

• Vînd, din gospodărie, mobilă cam cră şi bucă tă rie , te lev izo r color Sanio nou. V izibile zilnic între orele 17-22 str. Horea nr. 7 , ăp. 5, Burcă Petru, tel 13-52-45 (027610) ,

• Vînd televizor Philips stereo 420. 000 Ici. Tel 17-62-86. (027757)- '

• Vînd cărucior landou şi sport, tare mare pentru copii. Informaţii telefon 15-86-38. (009129)

• Vînd maşină de gătit Vesta, albă. Tel. 13-44-39, str. Constanţă nr. 17(014991)

• V înd p is ică birm aneză. Informaţii pînă la orele 17, tel. 14-98-87 (014996)

• Vînd Actihaemyl pentru ulcere varicoase ale gambei. Telefon 13-26-68 (014997)

• Vînd mobilă Belvedere ieftin. Str. Bărc I nr. 1 Someşeni, cort Litoral 2 încăperi, nou. Tel. 15-11-17(015017)• Vînd ficus mare. Tel. 18-81-56

(015026)• Vînd 20 mc cherestea. Telefon

14-18-88.(026046)• Vînd telefon Panasonic nou,

fară fir. Tel 16-94-39. (027311)• Vîiid coItarTereza. Tel 13-26-

39.(027421) ;V• V înd centrifugă, faguri

artificiali, rame stupi. Tel 19-78- 64. (027600) '

• Vînd colţar de cameră, colţar de bucătărie, mobilă bucătărie compusă din corpuri. Tel 18-79- 62. (027633) '

• Vînd mobilă sufragerie furnir rădăcină nuc. Tel 19-17-68. (027675) ^

• Vînd 80 mp tablă zincată (2x1) la pret rezonabil. Tel 19-14-64.(027683)

• V înd cazan baie, 15 mp linoleum import. Tel 19-80-82. (027708)

• Vînd 2 fotolii în stare foarte bună. Tel 16-86-83. (027719)

• Vînd teracotă nouă. Tel 17-91 - 73. (027752)

• Vînd piscină SUA de 120x5 m si acceso riile . Tel 14-87-73.(027756) - ■ ,

• Vînd pui cîine lup, 130. 000 negociabil. Tel 16-69-06 după ora 19(027758) ~

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

’• Schimb apartament 3 camere confort 2 , et. 1 , cu apartament 3 camere confort I. Ofer diferenţă. Tel. 18-03-31 (014895)

• Schimb 2 camere, bucătărie şi baie cu o cameră, bucătărie şi baie mari. Str. Dorobanţilor nr. 5 ap. 1(014994)

• Schimb PC286 cu 486. Tel 19-76-58(027221) =

• Schimb apartament 3 camere, cu garaj, . u ltrafin isa t, cu apartament 2 camere cu garaj plus diferenţă zona Mărăsti-ccntru. Tel42-52-15 sau 41-13-03. (027616)

• Schimb apartament 3 camere Zorilor, cu 2 camere. Tel 43-82-50.(027744) • .

ÎNCHIRIERI

• C a u t ch ir ie . Tel., 14-98-86. (013923)

« O fe r c h ir ic . T e l. 14-98-86 (013929)

• Dau ch iric locuinţă. Tel. 43- 0(1-81 (015048)

3g ^ u l- PUBLICITATE Program: » î l ambia-duminică, 25-26 n»i m<• O fer, caut chirii, t e l . 43 -09-41 .

(008198)• D au ch irie spaţiu . Tel. 14-45-

94 (0 1 5 0 1 6 )• Caut spaţiu central. Tel. 41-15-

0 2 (015046)• O fer p en tru în c h ir ie re sp a ţiu

central pentru sediu firm ă. T el 42- 05-56 orele 16-22. (027596)

• fo rm ă , d o r im să în c h id e m spa ţiu casă 4 cam ere, cu te le fo n , pentru birouri. Tel 15-68-22 orele 8 -18 .(027693)

• în c h ir ie z g a r a j c e n t r a l . Telefon 19-93-80 în tre o re le 17- 20.(014404)

• Dau chirie. Tel 19-85-65 o ra 8-20(027664)

• O fe r în c h ir ic g a r s o n ie r ă M ărăşti bl. D 15. T e le fo n 4 1 -0 8 -27 .(009138)

• Q fe rim p e n tru în c h i r ie r e 2 a p a r ta m e n t c u 3 s i 4 c a m e re . Telefon 43-87-07 (014655)

• Dau în chirie apartam ent. P lata anticipat în valută. T e l.. 18-59-58.(014971)

*, Iau, în, c h ir ic o f a tă . S tr. D îm boviţei nr. 79 bl. D 15 , ap.. 3 .. S îm b ă tă s i lu n i o r e le 1 0 -1 2 (015053) '

• înch iriez garson ieră . Tel. 17- 97-61 (015057) .

• Dau în chirie apartam ent ultra central, cu telefon , m obilat. P lata anticipat în valută. Tel. 13-03-81. (015058) .• Dau în chirie, pc term en lung, 2

cam ere c o n fo rt. T el 1 2 -1 7 -0 8 . (027321) ;- • D au în c h ir ie g a r s o n ie r ă .

Informaţii tel 14-05-74. (027678)• Dau chirie locuiu tă-Tcl 13-03-

81 (027749)

• A n g a jez p e rso n a l ca lificat p e n t r u c ă lc a t ţ i m aş in i de cusut. Tel. 43-21-89. (015025)

• S o c ie ta te de e x p e d iţie a n g a je a z ă o r g a n iz a to r Expediţii m ărfu ri p e n tru cu rse in te rn e ţ i e x te rn e . C o n d iţii: ' v îrs tă 25-35 an i, experien ţa în dom en iu , d in a m ic ita te , sp ir it o r g a n iz a to r ic , p e rm is de conducere, cunoştin ţe dc lim bi' s tră in e . R eia ţii tel. 064/19-26- 36(015041)

• F irm ă d c c o n s tru c ţ i i a n g a jeaz ă cu c a r te d e m uncă, p e n tru a c tiv i ta te d e ş a n t ie r : inginer sau m aistru constructor cu vechim e minim 5 an i şan tie r ş i perm is conducere ca tego ria B; m u n c ito r i m in im cu c a te g o r ia IV în m e se riile zu g rav , z id ar, du lg h er, f ie ra r- b e to n is t. Tel 15 -3 7 -8 6 în t r e orele 10-12, în perioada 28 m ai-6 iunie (027730)

• C au t ch irie . Tel. 19-85-65 orele 9-20 (014954)

• C ant chirie . T el. 15-49-47. (015047)

r F am ilie in te le c tu a li , serioasă, nefumâtori, recent Sosiţi în o r a ş 'c a u t ă fo a r te u rg e n t a p a r ta m e n t de înch iria t, 2-3 cam crc , te lefon , (ne)ruobilat, p la ta a n tic ip a t 3 luni, m axim 80-100 D M /lună . O ferte serioase. Tel 16-93-85.(027712)'

• S tu d en tă g rc c o a ic ă , c a u t de înch iria t apartam ent cu 2 cam ere ş i te le fo n , z o n ă c c n t r a lă sa u G rădini M ănăştur. T el. 16-34-13 (014933)

• Caut de înch iria t apartam ent 2 cam ere nem obilat. T e l 1 8 -5 4 -5 7 seara. (027594) ■ <

• Caut ch irie valu tă. T e l 43 -00 - 81 .(027748)

DIVERSE• S o c ie ta te c o m e rc ia lă

a n g a je a z ă d u lg h e r i f i e r a r i , beţonişti, zu g rav i şi s c c rc ta râ cu c u n o ş tin ţe P C , e n g le z ă , g e rm a n ă . T el. 4 3 -0 1 -4 7 (009124) ■

' • A e ro b ic p e n t r u , to a te vîrstele. O ra r 9-21. P en tru luna iunie m ari reduceri d e p re ţ. Tel. 19-92-03.(009137)

• • A ngajăm agen ţi d e ,v înzări, SC l’av a l SU I,. T el. 15-51-75;15-49-88.(014547)

• SC P orcelain .M anufacturcrs SUI,, m agazin llc lc n , s tr . G h. Doja n r. 6, tel. 19-69-64 an u n ţă c o n c u rs p e n t r u p o s tu l d c lu c r ă to r c o m e rc ia l C o n d iţ i i : b a c a la u r e a t , m in im 3 a n i vechime gestiune. C oncursul va av ea loc m a r ţ i 28 m a i 1996. (014806)

• C a să d e ;■ îm p ru m u tu ri Tcl.41-21-92

• An- m o d e la to r (015021)

;a n e t o fe r im ;!em m obilă.

■1)

r u t a r ş i -6 4 -3 5

• Reînnoirea vanii cu smălţuire germană alb-color. Tel. 13-07-02 (014494) -•’ • Angajăm m ecanic auto

vechim e minimă 5 ani. Str. Crişului nr. 11 (014687)• Mochetă Italia, preţ importator.

Consu Itantă, transport, insta lare gratuite. Tel. 14-07-77 (014752)• Angajez ucenici pentru Service

Auto. Tel. 16-50-01, după orele 17(014871)

• Conform legii 137/1995 SC Cretorom SRL anunţă începerea dem ersurilor pentru acord de mediu, pentru construire sediu firmă, în zona Hajongard, Drumul Sălicii fn Eventualele sesizări şi reclamaţii se vor depune la A, P. M. C alea D orobanţilor nr. 99.(014980) . ‘ :

• Tin evidentă contabilă. Telefon 17-61-13 (014987)

• Spray contra ejaculării rapide, medicamente potenţa, frigiditate, zahăr afrodisiac. Telefon 01/637-. 62-73.(025780) :

• Societatea m ixtă rom âno- italiană Clujtricot SA angajează confectioneri tricotaje. Tel 19-31- 76.(027141) :

• Caut spaţiu 200-300 mp, pe termeii lung, pentru depozit şi producţie. Tel 13-63-56 orele 9-15.(027472)

• Conform legii nr. 137/1995, SC A nitis Impex SRL anunţă începerea dem ersurilor pentru acord mediu a obiectivulu i Service Auto în str. Ţebei nr. 1 . Sesizări la APM Cluj, str. Dorobanţilor nr. 99. (027636)

• SC Metronix SRL angajează personal (fete) pentru activitatea de v înzătoare l a ' cafe bar. Informaţii zilnic între orele: 8-9, 30; 13-15; 20-21 la punctul de lucru Pasaj pietonal P-ta Gării. (027642) : ’ ■

• Societate comercială angajează v înzătoare. Tel 17-04-29. (027691).

• Angajăm agenţi comcrciali. Tel 13-63-81. (027696) -

• SC Colţ Alb SRL angajează fete barman, ospătar. Relaţii la tel13-05-73 după orele 18. (027700)

• în conformitate cu legea nr, 137/ 1995, M oldovan Liviu anunţă înccpcrca dem ersurilor pentru obţinerea dc acord dc mediu pentru Asociaţia familială M oldoviţa, situat în Cîmpia Turzii, str. Tudor Vladimircscu nr. 44. Eventuale sesizări şi reclamaţii sc vor depune la APM Cluj, str. Calea Dorobanţilor nr. 99.(027736)

• Începînd cu data dc 16 iunie1996, SC “MM Scrvicc A gro” SRL G herla p ractică un adaos comercial între 0-100 % (027739)

• Vindem ţigări im port cn gros. Telefon 19-54-40', 42-50- 06(014389)

• Student străin caută fată pentru conversarca limbii române. Plata lunar. Relaţii tel. 16-07-93 orele19-22.(014936)

• O fer îm prumut. Tel. 14-38-74 (015020)

• Electrician, caut de lucru. Tel43-26-38.(027706)

• Caut femeie pentru îngrijire copil de 2 ani şi jum ăta te , cu data de 1 iunie. Inform aţii str. Slatina nr. 8, Dl. V I 8, ap. 2 2 , du p ă o ra 18 (027625) 1

• Caut persoană (fam ilie) pentru îngrijirea unei gospodării ţărăneşti în satul Săliste, comuna Ciurila, jud. Cluj. Tel 31-33-43. (027665)

• Numita Ciuca Margareta născută Chifor, este citată pentru data de 28 m ai 1996, la Ju d e că to ria C luj- Napoca camera 95 ora 8, în vederea soluţionării dosarului civil nr. 6352/ 1996 în p roces cu T ruţă V asile. (014959) . !

• Conform legii 137/1995, Tămaş M arcu an u n ţă încep erea demersurilor pentru acord de mediu, p en tru c o n s tru ire casă în zona H a jo n g a rd , D ru m u l S ă lic ii fn. E ven tu a le rec lam a ţii, sesizări şi sugestii se vor depune la sediul A. P. M , C alea D oroban ţilo r nr. 99(014981) .

•• C o n fo rm le g ii 137 /1995 , T o d o ru ţ Ioan a n u n ţă în cep erea demersurilor pentru acord de mediu, p e n tru c o n s tru ire casă , în zona H a jo n g a rd , D ru m u l S ă lic ii fn. E v e n tu a le s e s iz ă r i, su g e stii şi reclamaţii se vor depune la sediul A. P. M , C alea D oro b an ţilo r nr. 99.(014982) ;

,• C aut stăpîni iubitori pentru pui teckel cu păr sîrmos. Telefon 43-82- 09(015006) v’

PIERDERI• F irm a D ennvex C om im pex

p ie rd u t c e r t if ic a t d e în reg is tra re fiscală nr. 91/173115587 cod fiscal 6099702. Se declară nul. (015004)

ŞPCS Ciro SRL pierdut certificat de înregistrate fiscală cu nt. 225259. Se declară nul. (027671)

• P ie rd u t c a rn e t d e s tu d e n t pe num ele de Jucan A lin . Se declară nul. (027694)

» SC Tiger Electronics Trans SRL pierdut certificat înregistrare fiscală 5646690. Se declară nul. (027727) .

DECESE COMEMORĂRI

• C u ad încă d u re re în suflet a n u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţâ a b u n u lu i şi d rag u lu i nostru soţ, t a t ă , so c ru şi b u n ic , PO PA OCTAVIAN, în vîrstă de 87 ani. Slujba de înn iorm întare va avea loc az i, 25 m a i, o ra 12, 30 , la C a p e la V eche, M ă n ă ş tu r . A m intirea lui va rălEÎne veşnic vie în su fle te le n o a s tre . Soţia L u c re ţia şi copiii M ia , Puşa şi Ionică, cu familiile. (014983)

• S în tcm a lă tu r i de colegul n o s tru P op a Io a n în m area d u re re p ric in u ită dc p ierderea t a tă lu i d ra g . C oleg ii de la C a te d ra de • c o n ta b i l i ta te . (027686) . . • . .

• C u ad încă d u re re în suflete an u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţă , d u p ă o g rea s u fe r in ţă , a scum pului nostru Tiu, soţ, ta tă , b u n ic , f r a te , LADAR DUM ITRU, în v îrstă dc 60 ani. în m o rm în ta re a va avea Ioc în data dc 27 .05 .1996 ,ora 13, dc la C a p e la N ouă a C im itiru lu i M ă n ă ş tu r . D um nezeu să-l binecuvînlezc şi să-I odihncască în pace . F a m ilia în d u re ra tă . (027723)

* Cu inimile zdrobite de durere p e n tru to td e a u n a , a n u n ţăm p lecarea p rea tim p u rie d in tre noi, în dala dc 24 mai, a iubitului n o s tru so ţ şi ta tă , BUCUR IO A N , fost a n g a ja t IJT L , în vîrstă dc 59 ani. Prezenţa ta va If veşnic vie în casa şi în inim ile noastre. Înm orm întarea va avea loc m arţi, 28 m ai, ora 15, dc la Cap 'cla C im itiru lu i C e n tra l. D um nezeu să-l od ihncască în pace . S o ţia M a ria şi copiii C o r in a , D iana şi M ariu s cu familiile. (027750)

• Cu inim ile ccrnite d e durere anunţăm trecerea la cele veşnice, în tru Domnul, în seara înă lţării la ce r a M în tu ito ru lu i Isus Crislos, a fratelui nostru , Preot- ce liba tar A lexandru M IRCEA, p ro e m in e n tă lp e rs o n a li ta te a cu ltu rii creştine rom âneşti d in exil, revenit grav bolnav în ţară , cu d o r in ţa d e a se o d ih n i în păniîntul patrie i sale dragi şi în cadrul Bisericii R om âne Unite cu R om a, G reco -C a to licâ , pe ca re le -a s lu j i t to a tă v ia ţa cu înaltă conştiin ţă, devotam ent şi dăruire de sine. Slujba religioasă şi c e rem o n ia fu n e b ră se v o r oficia îri C a p e la E p iscop ie i G rcco -C a to lice d in C lu j- N ap o ca , s t r . M o ţilo r n r . 26, s îm b ă tă , 25 m ai, o ra .13, ia r înhum area în locaşul de veci a l fam iliei, la C im itiru l Vechi din M â n ă ş tu r -C lu j . în n um ele fra ţilo r şi su ro rilo r cu fam iliile lo r: M a rio a ra , Io n , E ug en ia , A le x a n d rin a , L iv iu , S ev er şi V asile se m n ează în lă c r im a t D um itru şi L ola M âria M ircea cu fa m ilia . D um n ezeu să-l odihnească în tru m are şi sfîn tă mila Sa. (027721)

• îm părtăşim durerea familiei S ch eu leac Io n e l şi R o d ica în aceste m om ente grele. Fam iliile d r . T iv a d a r L , M o ld o v a n N, O lteanuT . (014960)

• S în tem a lă tu r i de fam ilia Pârvu în aceste m om ente grele. Sincere condoleanţe. Colectivul c lase i a X -a U m an , L ic eu l Nicolae Bălcescu (014969)

• S în tem a lă tu r i de co lega n o a s tră p ro f . S ilv ia P o p a şi fa m ilia g re u în c e rc a tă de p ie rd e re a ta tă lu i şi so c ru lu i d ra g . S in c e re c o n d o le a n ţe . Colegii d e la Liceul “ G heorghe B ariţiu” (015010)

• P ios om agiu la tre c e re a în e te rn ita te a iu b itu lu i c u sc ru , BU C U R IO A N . C o n d o le a n ţe în tre g ii fa m ilii . F a m ilia M unteanu. (015031)

• îm părtă şim d u rerea colegei n o a s tre M o n ica S a b ă u , în g re a u a în c e rc a re a p ie rd e r i i tatălu i. Colegii de la Facultatea de E le c tro n ic ă şi Telecomunicaţii. (027679)

• T ra n sm ite m sin c e re condoleanţe şi în treaga noastră com pasiune fam iliei Popa Ioan în m area d u re re p ric in u ită dc p ierderea ta tă lu i d rag . Fam ilia prflT; Pântea Petru. (027685) ■

• Cu a d în că d u re re ne luăm răm as b u n de la naşa n o as tră SĂ LĂ G EA N M A R IA a c ă re i suflet b u n , generos şi b lîn d va răm în e în a m in tire a n o a s tră . F inii V asile, M ariana şi O ana. (015007) :

• T rustu l In s ta la ţii M ontaj şi C onstrucţii SA, C luj (TIM-SA) aduce un u ltim şi pios om agiu colnice a fost inginer MIRCEA BANCIU, om cu alese ca lită ţi m o ra le , dc un în a lt p ro fes io n a lism şi om enie. Sincere condolcanţc şi întreaga n o a s tră c o m p as iu n e fam ilie i îndoliate. (027695) .

. * 5 în lcm a lă lu r i de fam iliile P op a , . C io a n c â şi N an , la p ie rd e re a so ţu lu i, ta tă lu i , so c ru lu i şi b u n ic u lu i d r a g .1 D um nezeu să -l o d ih n ească . Familiile Fărcaş, D uniitrcscu şi cuscrii din Bârsa. (027699)

• Un ultim omagiu prietenului nostru I.ĂDAR DUMITRU, cel ca rc a fost m a is tru , oru de o ţ in u tă im p e c a b ilă , un dom n în tre d o m n i. S in ccrc c o n d o lcan ţc fam ilie i a c ă ru i suflet este profund îndurerat dc d is p a r i ţ ia f iin ţe i d rag i D um nezeu sâ-1 o d ih n ească în pace. F o ştii colegi d in c a d ru l Secţiei a V I-a M ccano- Encrgctic-Invcstiţii SC Rcmatul16 Februarie SA. (027709)

Un ultim omagiu celui care afost m a is tru . LÂ D A RD U M IT R U , om de a leasă om enie . D um nezeu să -l o d ih n ească în p a c e . S in ce re condoleanţe familiei. Colectivul T îm plărie, bob inatori, m agazia in v e n ta r d in S ec ţia a V I-a Rem arul 16 Februarie. (027710)

• Colectivul Clinicii Medicale I adresează sincere condolean ţe dom nului conf. d r. P etru M ircea şi fa m ilie i, la tre c e re a în e te rn i ta te a P ă r in te lu i M o n se n io r A LEX A N D RU MIRCEA. (027729)

• Colectivul SC Artei Culinare re g re tă p ro fu n d d is p a r i ţ ia n e a ş te p ta tă a fo ste i n o a s tre colege şi prietene, BIRO MARIA şi îşi e x p r im ă în tre a g a co m p as iu n e fa tă de fa m ilia îndoliată. (027735)

• C onducerea SC “A pro lac t” tran sm ite condoleanţe fam iliei în d o lia te p r in p ie rd e re a p r e m a tu ră a ce lu i ca re a fost C U L C E R C O N ST A N T IN . Odihnească-se în pace! (027737)

• îm părtăşim durerea familiei con f. d r . Popa Io a n , d a to r a tă p ie rd e r i i ta tă lu i , so c ru lu i şi b u n ic u lu i d ra g . F a m ilia Gherasim . (027747)

• C u in im ile în d u r e r a te ne am intim şi anunţăm că în 26 mai1996 se împlineşte un an de cînd a p lecat d in tre noi fu lgerăto r şi p r e m a tu r scu m p a n o a s tră M A R IN A L O LU C A TĂ M A Ş, p ro feso ară la O cna D ej, lăsînd în u rm ă la c r im i şi d u re re . M a m a , f ra te le , m ă tu şa şi fam ilia. (009139)

• în 26 m ai se îm plinesc 2 an i grei de lacrim i şi durere , de cînd ne-a p ă ră s it p e n tru to td eau n a scumpul nostru sot, ta tă şi bunic, GRO ZA GRIGORE. Nu te vom u ita n ic io d a tă , în su fle te le n o as tre vei tră i veşnic. în veci n em în g îia tă , a ta so ţie N uţi şi co p iii D u ţu şi L a u ra , cu fa m iliile . O d ih n ă veşnică'. (014888)

• A trecut un an dc cînd iubitul n o s tru so t, ta tă şi so c ru , V A SILE P IN T IC A N , d in P an ticeu , a p leca t d in tre no i, lăsînd în u rm ă un d o r nestins. T im pul nu va şte rge n ic iodată d in in im ile n o astre chipu l săii b lîn d şi bun. în veci nu te vom u iţa ! F am ilia în d u re ra tă (014948).

• C om em orăm cu aceeaşi imensă durere, acum la 10 ani de la p ie rd e re a iu b itu lu i n o s tru GELU 'LĂ PTA RU , în v îrstă de17 a n i . S â -i.f le som nu l lin şi od ihna veşnică M am a, so ra şi familia. (014973) ' ' ;

• Cu aceeaşi d u re re în suflet a n u n ţă m că az i, 25 m a i, se împlineşte un an dc cînd bunul şi d ra g u l n o s tru so t şi t a t ă , COZMA ŞTEFAN, din A pahida nc-a părăsit p en tru to tdeauna. T oate florile acestei p rim ă v eri s ă - i ' a c o p e r i m o rm în tu l. B u n ă ta te a şi în ţe lep c iu n ea sa , dragostea pc care nc-o p u rta îl v o r p ă s tra v iu iu su fle te le noastre. Familia. (014975)

• Azi, 25 mai 1996, sc împlinesc5 ani dc cînd ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră soţie şi b u n ic ă , O LG A L A G IIIU . O d ih n ească-se în pacc! G icu , Rita şi Tavi. (015029)'

• Se împlinesc 3 ani de cînd nc- a părăsit cel mai bun sot, ta tă şi bunic, SEMENESCU ION. Nu-1 vom u ita n ic io d a tă . F a m ilia nemîngîiată (015037)

• în data dc 26 mai se împlinesc6 lu n i dc lac rim i şi d u re re dc cînd m -a p ă ră s it iub itu l nostru Ru, BĂGUŢ MARTIN PU1U, la num ai 45 ani. O dihncască-sc în pacc. M ama în veci nem îngîiată. (015056)

• “Venim tăcuţi din nou acum , I / în d u re ra ţi pe-al vieţii d ru m , / \ în sullete cu dorul g re u ,/P u rta t 1 de şase ani mereu/ Şi-jilâcrimaţi ) îngenurichera/ Ungă m orm întul ( celu i cc nu îl mai avem, / C e - ascunde un suflet bun şi b lîn d , / Plecat în nefiinţă prea cu rîn d ” , iub itu l nostru soţ,tată, socru şi b u n ic , O L TE A NPA N T E L IM O N . în veci nem îngîiăţi soţia Viorica, copiii P a n te lim o n , Simion, F e lic ia , n o ra S a n d a , nepoţii P a u l şi ,Pat r id a . (027269).

• T o a te florile ac e s te i prim ăveri să acopere m orm întul sc u m p e i m ele soţii, ANA B O L O G A , la 6 să p tăm în i de cînd in im a ei bună a în c e ta t u m ai b a tă . Fie-i ţărîna u şo a ră şi b u n u l D um nezeu s ă o o d ih n e a s c ă în pace. S o ţu l. (027483)

• Pios omagiu la îm plinirea a 6 I i s ă p tă m în i de la tr e c e r e a în IIj e te r n i t a te a dragei n o a s t re i» m ă tu ş i, ANA BOLOGA. F a m ! ’ Iernu ţan . (027484)

• A tre c u t un an de d u r e r e şi su fe r in ţă de cînd ne-a p ă r ă s i t p e n t r u to td eau n a d o c to r p s ih ia t r u ' S T Ă N C IO IU G IIE O R G IIE . Flori şi la c r im i pe m orm întul lui. Fie ca sufletu l lu i b lîn d şi b u n să-şi g ă s e a s c ă - - , o d ih n a şi lin işte veşnică. S o ţi i ^ G e n a , f iu l D an, p ă r i n ţ i i ş i ’ fam ilia Ariş. (027560)

• Se îm plineşte un a n d e c în d iu b i tu l n o s tru O P R IŞ O R V A S IL E a trc c u t în n e f i i n ţ ă . P arastasu l de pomenire v a a v e a loc dum inică, 26 mai, la B ise ric a Î n t îm p in a r e a D o m n u lu i (M ărăşti). Familia. (027607)

• Se îm p lin e sc 21 a n i d e la deccsul m ult iubitei şi n e u i ta te i m ele so ţi i , C O R N E A F I.O R IC A . C o m e m o ra re a dum in ică ,.26 mai, ora 1 7 ,3 0 , la B ise rid rd in str. Horea. V eşn ică vie am in tire . Soţul. (027655)

• Deşi a u trecu t 3 ani, d o r u l şi :r d rag o stea d in sufletele n o a s tre | n -ă u t r e c u t şi nu v o r t r e c e ;i n iciodată, după scumpa n o astră j m am ă B II .Z A SU S A N A . j C o m em o rarea în 26 m a i 1996, j B iserica M inoriţilor. F iice le cu ş familiile. (027713) :

• Cu inim a zdrobită de d u re re ? j lacrim i în ochi, anunţ încetarea ; fu lgerătoare din viaţâ a scumpa j m ele soţii SĂLĂGEAN MARL4 i d in M ociu , în vîrstă d e 57 n - i În m o rm în ta re a va avea IocŞ * d a la de 26.05.1996, o rele 13. h x> veci ncmîrtgîiat, soţul !onicâ.(0

• Z g u d u iţ i de d u re re şi cs lacrim i în ochi, ne luăm un ultim i ră m a s 'b u n de la scumpa şi iubiţi n o as tră m am ă, soacră şi bunică SĂLĂGEAN MARIA din Mode. p le c a tă m u lt prea devrem t d in t r e n e i . Dumnezeu s-c o d ih n ească în pacc! F iul Iosif. nora D orina şi nepoţii Alexandra şi M arius.(O )

• S întem alături de iubiţii noştn fini S ălâg ean Io jifş i Dorina ît m a rc a d u re re p ric inu tă de p ierderea mamei şi soacrei draşr- S in c c re condolcan ţc familiei. Naşii fam ilia Ilăşmâşan Vasiics I r in a d in C ’Iuj.(O)

• C u sfişictoarc durere în sufici ne Juăm un ultim rămas ban <k la iu b i ta noastră nasi SĂLĂGEAN MARIA din Moos. t r e c u tă n e d re p t <lc repede ît n e f i in ţă . F in ii Alin şi Aii*1 , H ăşm ăşan din Cluj.(O)

• P ioasă rugăciune îi vcşnici v p o m e n ire la şase luni de I* trecerea în eternitate a dragulrmeu soţ PETRE PÂRVULESCL Parastasu l va avea loc duminici26 m ai, o ra 12,30 la Catedraîi O rtodoxă. Soţia. (0)_________ _

• S în ten i alături de voi, Iulis' E le n a l’îrv în accste clipe gr:- Fam ilia Oncţ. (014992)

sîmbăcă-duminkă, 25-26 mai 1996. ACTUALITATE ADEVARULd e C lu j

in inima Clujului

(urmare din pag ina 1)

său frumoasa patroană a OPTICRIS, dna Elena Cristescu. “Să-l folosiţi (central - n.n.) cu succes şi spre bucuria celor ce vor intra aici” - au fost cuvintele d-lui prefect Grigore Zanc. Domnul dr. Ioan Horge, care răspunde de partea medicală a OPTICRIS, s-a referit la prezenţa în cadrul centrului a unor medici serioşi, aplecaţi spre suferinţa bolnavului, competenţi, accentuînd asupra caracterului de centru de diagnostic, de asistenţă (terapie) oftalmologică, în care nu se face cu nici un preţ rabat la calitate. Gînduri frumoase, invitînd publicul să se convingă dacă s-a făcut un lucru bun sau nu, a exprimat şi domnul Ioan Mureşan, manager al S.C Alimentara S.A.

OPTICRIS, care propune clienţilor săi un contract de fidelitate, capabil să producă satisfacţii în plan estetic, dă certitudinea unui consult

.^ ,m ed ical competent. în plus, ^ J^ntrul (de pe B-dul Eroilor) -î'o feră tehnici de ultimă oră pe

plan mondial pentru tratarea vederii; diagnostice stabilite de unii din cei mai buni medici oftalm ologi din România; lentile de cea mai mare puritate, prelucrate de opticieni de înaltă calificare; bu în ultimul rînd, parfumuri şi alte produse cosmetice de la celebrele case Chanel, Lancome, Guerlain, Armâni, E. Arden, Valentino,

P r e m i i l e S a lo n u lu i N a t i o n a l d e C a r te

Ieri, după amiaza, la Muzeul Naţional de Artă din Cluj-Napoca, Secţia Colecţii şi Donaţii, a avut loc fes tiv ita tea de decernare a premiilor celei de a Vl-a ediţii a Salonului Naţional de Carte. Juriul, alcătuit din person a lită ţi de referinţă ale Uterelor clujene - Petru Poantă, preşed in te, M ihai Dragolea, Vasile Fanache, Constantin Cubleşan, Radu Vasile, Radu Munteanu, Traian Brad, membri, Ioan Pop, secretar - a decis prem iile , după cum urmează:

P rem iu l "O pera om nia” : Ştefan Augustm Doinaş; Premiul Special al Salonului: Teohar Mihadaş, Romul Munteanu, Livius Ciocârlie; Cartea anului: Nicolae Prelipceanu "Binemeritoruf , Ed. Vitruviu; Virgil Mihaiu "Incantaţii & Descântări clujene”, Ed. Dacia; Radu Ţuculescu,. "Cuptorul cu microunde”, Ed. Dacia; Cornel Moraru, "Obsesia credibilităţii”, Ed. Didactică şi Pedagogică; Mihai Cimpoi, ”0 istorie deschisă â literaturii române din Basarabia”, Ed. Arc, Chişinău; Cornel Regman, "Ion Creangă. O biografie a operei”, Ed. Iriana; Valeriu Anania "Din spumele mării", Ed. Dacia; M ircea M uthu, "Călcîiul lui Delacroix”, Ed. Libra; Pentru carte şcolară: Mircea Bertea, "Literatura română pentru admitere în licee şi şcoli profesionale”, Ed. Ştiinţa Chişinău; Olimpia Turcu "învăţăm să numărăm, să scriem, să adunăm”, Ed. Mediamira Cluj- Napoca; Mihaela Singer, Maria Râşnoveanu, "Taina numerelor”, Ed. Sigma; Publidstteăf Nicolae Busuioc, "Oglinzile cetăţii”, Ed. : Ştiinţa Chişinău; Cornel Pop, Călina Mare - p t îngrijirea voi. ”D.D. Roşea - Atitudini”; Carte de ştiinţă: Dumitru Zdrenghea şi colaboratorii, "Urgpnţe cardio­

vasculare", Ed. Gusium; Teodor Maghiar, "Surse noi de energie", Ed. Mediamira; Istorie: Ioan Aurel Pop, "Românii şi maghiarii în sec. IX-XIV", Centrul de Studii Tr.; Ioan Ţepelea, ”1919 - O campanie pentru liniştea Europei”, Ed. Dacia; Camil M ureşan, "Naţiune, naţionalism”, Centrul de Studii Transilvane; Aurel Răduţiu şi Ladislau Gyemant, "Repertoriul izvoarelor statistice privind Transilvania”, Ed. Univers Enciclopedic; Imaginea României în lume: Virgil Tănase pentru voi. "România mea” , Ed. Did. şi Pedagogică; P rem iu l p en tru debut: poezie: Virgil Leon, "Unu", Biblioteca Apostrof; George Caravaţeanu, "Mozaic", Fundaţia Culturală Forum; Dan Trif, "Din copilăria unui hoher”, Ed. Chisium; critică: Ioan Milea, "Lecturi bacoviene”, Colecţia Akademos a Ed. Did. şi Ped.; Premiul pentru- ediţie critică: Virgil Bulat - pt.* integrala operei Steinhardt, Ed. Dacia; Mircea Curticeanu, p t voi. de corespondenţă L. Blaga - Ion Breazu, Ed. Bibi. Apostrof; P rem iu l p e n tru grafică şi ilustraţie de carte: grafică: - graficienilor Vitalie Coroban şi Oleg Beşliu pt. volumele apărute la Editura Cartier” Chişinău;

ilustraţie: Heim Andras - p t ilustraţii la voi. "Simfonia antiqua" de Laszloffy A ladar, Ed. "K fiterion”; P rem iu l p t. trad u ce ri: V irgil Stanciu - "Schimb de dame", Ed. Univers; Ion Pop - Tristan Tzara, "Omul aproximativ, Lampisterii, Şapte manifeste DADA”, Ed. Univers; Prem iul p t bibliofilie: Sultana Craia, "Francofonie şi francofilie la români” , Ed. Iriana; Premiul "C artea de biblioteconomie” : Zenovia Niculescu, "Taxonomia grupei (T, editor A.B.B.P.R.; Doina Banciu, "B aze de date, de informare şi docum entare în România”, Ed: Cartierul Latin, Buc.; P rem iu l B ib lio tecii Judeţene ”0 . Goga” Cluj: Dorn Radosav, Ionuţ Costea, Istvan Kiraly, ”Fond secret: Fond S special” , Ed. D acia; Dumitru Cernea, T’oeme translucide”, Ed. Dacia; P rem iu l p e n tru p ro p a g a re a lit. ro m ân e în străinătate: Adam Pustojic - pentru traducerea în limba sîrbă a voL ” 0 sută de poeme” de Lucian Blaga; Prem iul Salonului oferit Ed. R em us - pentru voi. Ion Agârbiceanu 'Cartea legendelor” îngrijit de Mircea Popa; Premiile Prim ăriei m unicipiului C luj- N apoca: Dan Bogdan, Viorel

Ştirbu, "Crepuscul la Heidelberg”, Ed. Viitorul Românesc, Eugen Pop - "Epigrame”, Ed. Dokia; Elisabeta Isanos, traducere pentru voi. "Poezii”, de Magda Isanos, Ed. Libra; Premiul Ed, Remus - oferit d-lui Ion Negru pentru voi. "Cîntec

, de păpădie” apărut la Ed. "Mesagerul"; Premiul "Editura anului” : Ed. Enciclopedică; Ed. Albatros, Ed. Univers; E<t Viitorul Românesc; Premiul p t colecţii şi serii editoriale: Ed. Helicon - Timişoara (Colecţia de poezie liliput); Ed. Polis - Cluj-Napoca (Cartea pt. copii); Ed. Polirom Iaşi (Colecţia "Plural*^; Ed. Echinox C luj-Napoca (pentru cartea didactică); Ed. Militară (Pt cartea de istorie); Ed. Cogito Oradea (Pt Colecţia Penumbre);. Ed. Ministerului de Interne (Pentru promovarea cărţii de istorie); Ed. Vox - pentru seria de dicţionare; Ed. Virtus Romana Rediviva - pentru valorificarea moştenirii culturale; Ed. Ştiinţa Chişinău - pentru lucrarea Căpriana, autori: Gh. Postică şi Nicolae Constantinescu; Ed. Clusium - pentru seria de traduceri din literatura Universală; Premiul SC COM BEC SA Beclean: Aurel, Podara pentru volumul "Exerciţii b microfon”, Ed. Chisium.

U niversitatea Tehnică îş i intensifică legăturile cu Universitatea din S tu ttg a rtLa iniţiativa profesorului

Uwe Heisel, o delegaţie a U niversităţii Tehnice din Cluj-Napoca, formată din Gheorghe Lazea, rector, Petre Berce, prorector şi Gheorghe Achimaş, decan, a făcut o vizită la Universitatea din

Stuttgart, .în cadrul proiectului Magiris.

Ideea vizitei a constituit-o extinderea legăturilor între cele două un iversită ţi, în scopul fina liză rii unui- acord de cooperare. Totodată, s-a urmărit ob ţinerea sp rijin u lu i pentru

lansarea a două specializări de studiu în limba'germana la UT, începînd cu anul I şi în măsura posibilităţilor, cu anul universitar 1996-1997. S-a mai urm ărit ob ţinerea, cu sp rijinu l Universităţii din Stuttgart, a unor burse DAAD pen tru cadre

d idactice tinere din universitatea clujeană.

Conducerea UT apreciază ca bune rezultatele vizitei, profesorii Uwe H eisel şi Johannes Rothmund urmînd să vină la Cluj, la începutul lunii iunie.

- un sem nal de alarm ă!

j • 96 de maşini din cele 147 ale I Salvării au normă de casare ! • ambulanţele “Aro” şi “Dacia” nu j sînt omologate • Fabrica “Aro” are i datorii neonorate către Ministerul

7 Sănătăţii « peste 70 la sută din \ parcul naţional de autosanitare este • cu norma de casare depăşită • ' trusele de urgenţă şi-au schimbat ■ “forma” (sic!) •

Acestea sînt doar cîteva din adevărurile spuse ieri, la conferinţa

- presă organizată de Federaţia * Sindicatelor “Ambulanţa” Cluj.

Discuţiile s-au orientat îndeosebi spre condiţiile de muncă ale personalului de pc ambulanţe. Am reţinut unghiul de abordare al acestei chestiuni: solicitările videa­ză, în primul rînd, îmbunătăţirea actului medical, revendicările reprezentînd un aspect adiacent

Problema vitală este cea a maşinilor, se folosesc maşini vechi pentru situaţii cînd, a salva viaţa unui om înseamnă la concret o cursă contra cronometru, sînt maşini care nu mai prezintă

siguranţă în circulaţie. Cifrele vorbesc de la sine: din cele 147 de maşini din judeţ, 96 au deja împlinită norma de casare. Situaţia este generală, un procent de 70-75 din parcul naţional de autosanitare este reprezentat de maşini cu norma de casare depăşită. Aceasta fiind situaţia la nivelul ţării, au fost scoase din stocul armatei 50 de maşini (judeţului Cluj revenindu-i 6), dar şi acestea sînt maşini care au stat 18-20 de ani în stoc. Să nu fi fost posibil a sări peste această “rocadă şi să primească staţiile de salvare maşini noi ? .... Sînt şi alte nemulţumiri: maşinile “Aro” şi “Dacia” nu sînt omoioga- ţe, de fapt; fabrica de la Cîmpulung Muscel are datorii către Ministerul Sănătăţii - lucru care se pare câ nu deranjează -, ambulanţele ar implica anumite particularităţi în interiorul maşinii (dar la asta nu se gîndesc cei care se prezintă la încheierea contractelor), trusele de pe salvare sînt de acum 20 de. ani (li s-a schimbat doar forma!). Fără îndo­ială, şi în mod justificat, există şi

nemulţumiri legate de sistemul de salarizare, de încadrare în grupa de muncă (aşa se şi explică de ce “se pleacă” des în locuri de muncă mai bine retribuite). Dar toate acestea sînt probleme pe care nu le poate rezolva - aşa cum preciza domnul Lucian Marin un lider de sindicat sau un sindicat. Puterea este aceea care ar trebui să intervină, pentru că în ultimă instanţă este vorba de sănătatea noastră a tuturor şi a fiecăruia în parte.

Şi dacă dinspre putere nu a venit nici un semn, o dovadă a dorinţei de mai bine este înfiinţarea Fundaţiei creştine “Salvarea” Cluj- România, organizaţie non-profit După cum preciza domnul dr. Dom Eremia, activitatea cu caracter umanitar, se desfăşoară parafei cu cea de la Salvare.’Nu este vorba de competiţie, ci de complementa­ritate, fundaţia orientîndu-se cu predilecţie spre persoanele handicapate, cu situaţie socială precară sau care nu se pot deplasa la o unitate spitalicească.

Flavia SERGHIE

Lucrări deprimenire pe Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca.

Foto: I. PETCU

Tradiţie şi inovaţie în învăţămîntul preuniversitar turdean

Vechi centru cultural, Turda îşi etalează potenţialul creativ din învăţămînt în cadrul unor ample manifestări ajunse la a 15-a ediţie sub genericul: "T rad iţii ale în v ă ţăm în tu lu i rom ânesc” . O rganizate de Inspectoratu l şcolar judeţean, Casa corpului didactic şi Societatea "Avram Iancu” , avînd ca p rincipal coordonator local pe dl prof.' M ihai C hioreanu, d irectoru l Şcolii generale nr., .4 Turda, aceste evenimente se bucură de o largă participare şi de interes din partea cadrelor didactice, elevilor, părinţilor şi chiar a unor societăţi comerciale şi instituţii publice. Despre specificul acestei ediţii (a 4-a după Revoluţie), a acestor confruntări creative, am purtat un scurt dialog cu prof. Mihai Chioreanu.

- Ce se urm ăreşte, de fapt, prin aceste simpozioane?

- Implementarea reformei şi în acest domeniu prin: menţinerea interesului cadrelor didactice pentru o continuă autoperfecţionare, readucerea în prim plan a informaţiei actuale din domeniu, lărgirea orizontului educaţional al dascălilor şi al elevilor, confruntarea deschisă de idei, proiecte didactice ş.a.

-r Cum a răspuns in telec­tu a lita te a tu rd e a n a acestei generoase "oferte”?

- La această ediţie, la nivelul m unicipiului s-au înscris cu lucrări 150 persoane (25 elevi), acoperind aproape to a te . d iscip linele din p lanul de învăţăm înt. Se remarcă autonomizarea manifestărilor pe unităţi şcolare, prin care se omagiază şi patronul spiritual al acestora cum este cazul şcolilor generale "Teodor Mureşanu" sau simpozionul "Andrei Şaguna".

- S-a diminuat cumva spiritul competitiv-creativ în cei 15 ani de cînd se organizează aceste simpozioane?

- Nu. în fiecare an se aduc lucrări noi, d eo seb it de in teresante şi valoroase sub aspectul informaţional şi metodic.

- Ce aduce nou a c ea s tă ediţie?

• - Preponderenţă spre aspectul socio-um anist a l ac tu lu i educaţional, detaşarea de aspectul politic şi formalism.

- Cum v o r fi v a lo rifica te lucrările competitive? :

- D eocam dată num ai prin informarea colectivă în cadrul ce rcu rilo r pe d isc ip lin e ale cadrelor didactice. Din lipsa unor mijloace financiare, încercările noastre de editare a unui volum cu s in teze ale - lu c ră rilo r prezentate nu au reuşit. Sperăm să realizăm acest lucru la ediţia viitoare. Pentru a ne atinge scopul am conceput desfăşurarea simpozionului pe mai multe zile- începînd din 18 mai şi pînă la 1 iunie s1996 - în unităţi şcolare diferite.

- în c a d ru l acesto r, m a n ife s tă r i e s te in c lu s şi simpozionul "A ndrei Şaguna” . Se ştie doar că Andrei Şaguna a fo s t in v e s ti t ep isco p de Transilvania la T urda în 1847. Ce inform aţii ne oferiţi despre semnificaţia acestui eveniment?

- Trebuia cineva să-şi asume răspunderea pentru desfăşurarea acestei m an ifestă ri. Nu am acţionat singur, ci ajutat de alţi colegi. în ce priveşte simpozionul "Andrei Şaguna", desfăşurat la şcoala ce o conduc, noi aducem un omagiu marile: români care au păstra t sp irim .ilita tea şi credinţa acestui neam. Andrei Şaguna a fost fondatorul AS REI, copreşedinte al Adunării de la Alba lulia, stîlp dc rezistenţă al bisericii ortodoxe române.

A consemnat prof. Pompei TĂ M A Ş

Subredacţia "Adevărul de Cluj" -T u rd a

Acasă',la Alina Matei

In această primăvară, în luna lui Cireşar, s-au împlinit 50 de ani de la absolvirea Facultăţii de medicină din cadrul Universităţii R eg e le Ferdinand” Cluj, a primei promoţii de medici, reîntorşi din refugiul de Ia Sibiu în capitala Ardealului eliberat

A m fost formaţi la şcoala clujeană de medicină, sub îndrum area uno r străluciţi pedagogi, oameni de ştiinţă şi cultură: profesoru l V ictor Papilian, Iuliu Haţieganu, Ion Goia, Alexandru Pop, Titu Vasiliu, Leon Daniello, Emil Ţ eposu , Iu liu M oldovan , G rigore Benetatto, Valeriu Bologa, I. Buzoianu. Toţi s-au dus pe d rum ul fără întoarcere.

C u zestrea de la aceşti iluştri predecesori am pornit în spitale şi dispensare, în laboratoare şi policlinici, dar şi în institute de cercetare, mulţi dintre noi ajungînd să se afirme în viate profesională şi peste hotare! In paralel, unii ş i-au g ăs it p reocupări apreciate pe linie de cultură ş i artă, jurnalistică, sport de performanţă, teatru. împliniri am avut, dar cu mari sacrificii. Acestea ne arată că am fost hărăziţi a ne trăi maturitatea în climatul unei Europe de răsărit predată absolutismului.

Acum, la vîrsta senectuţii, nu ne pierdem speranţa de a ne urca în ultimul vagon al trenului care duce România cu tînără generaţie, cu şcoala, arta şi cultura, cu ştiinţa, dar şi cu tradiţia, într-o Europă în care am fost şi în care au strălucit dascălii pc care i-am pomenit.

Festivităţile ocazionate dc întîlnirea după 50 de ani vor avea loc în zilele de 20-22 iunie a.c., în Cluj-Napoca C o leg ii sîn t inv ita ţi sâ p a rtic ip e . In fo rm aţii: tel 130052 , dr. V. L ucaciu 180808, dr. Bucur Narcis.

ADEVARULde CB u i SPORT sîmbătă-duminică, 25-26 mai 1996 (l2)

DIVIZIA NAŢIONALA DE FOTBAL RETROSPECTIVA EDIŢIE» 1995-1996

9. T CLUJ-NAPOCA ÎHTRE TRADITIE Sl... SĂRĂCIEi i• Un grafic al producţiei cu multe oscilaţii • Capcanele... economiei

de piaţă •Zbaterile multiple ale conducerii clubului • Truda “baciului” Dan Anca a fost de aplaudat« Ce oferă viitorul? Greu de răspuns ş i ... prognozat, viitorul fiind estompat de griji'

SCURTĂ DIGRESIUNEîn istoria fotbalului românesc, “U” a însemnat şi înseamnă o tradiţie

născută în urmă cu aproape 77 dc ani (în septembrie 1919, cînd a luat fiinţă echipa, la iniţiativa unor studenţi de pc lîngă Alina M ater Napocensis). Era prima echipă studenţească născută în perimetrul dintre Carpaţi şi Dunăre dintre Apuseni şi Nistru. Tradiţia a însemnat culorile alb-ncgre şi locul patru ca prezenţe pe prima scenă fotbalistică a ţării după Steaua, Dinamo şi Rapid. De-a lungul celor 77 de ani drumul lui "U ” a fost barat şi de momente de pierdere a echilibrului competiţional, cu “sejururi” nedorite în eşalonul secund, revenind de fiecare dată acolo unde impunea tradiţia, datorită trudei generaţiilor de fotbalişti veniţi în cetatea Clujului să înveţe carte şi să joace fotbal.

După 1989, echipa prinsă în. eşalonul secund a reuşit revenirea în prima linie fotbalistică a ţării şi apoi a intrat sub incidenţa legilor economiei de piaţă, desprinzîndu-se de restul secţiilor, înfîinţînd clubul de fotbal, sponsorizat de Banca “Dacia Felix”. Toată consideraţia şi stima pentru tot ce a tăcut B.D.F. pentru echipă şi Stadionul “Ion Moina” dar ea însăşi a căzut în capcanele economiei de piaţă şi în momentul cînd a fost prinsă în “ofside” bunăstarea şi sponsorizarea masivă au încetat. Alţi sponsori nu s-au înghesuit şi nu prea se înghesuie şi um brele sărăciei devin tot mai ameninţătoare, mai ales fiind vorba de un club de fotbal profesionist. Drept urmare, în campionatul de graţie 1995-1996 echipa a fost înghesuită de o suită de greutăţi, carc continuă să greveze asupra viitorului. Ca societate non profit, clubul a trăit doar din reclame publicitare şi'm ai ales din vînzări de jucători, încasările de la meciuri fiind prea slabe pentru a acoperi necesarul dc cheltuieli prevăzute în buget (încasări mediocre pentru faptul că tot din cauza economiei de piaţă şi ... sărăciei, oamenii nu se înghesuie la stadion, media prezenţei lor în cele 17 partide jucate acasă fiind jalnică, tinînd cont de capacitatea reală a stadionului.

TRASEUL REZULTATELORînceput-dezastru, 0-5 în deplasare cu Rapid, urmat, acasă, de egalul

1-1 cu F.C. Inter şi de un nou eşec, 0-2 cu Oţelul (D). Prima rază de lumină, 3-1 cu “Poli” Iaşi (A). Au urmat oscilaţiile rezultatelor; 0-2 cu . Ceahlăul (D), 2-0 cu “Poli” Timişoara (A),_0-l cu F. C. Braşov (D), 7- I cu A .S. Bacău (A) şi 0-1 cu Gloria (D). în acest moment a intervenit plecafea inopinată a Iui Ion Andone, soldată, ca efect imediat, cu 1-3 cu F.C. National '(A)- Din etapa a 10-a, pe “ring” a urcat “baciul” Dan Anca, preluînd frinele conducerii tehnice (ajutat de Tiberiu Poraţchi şi losif Cavai, doi slujitori de mare inimă a culorilor echipei).

Truda “baciului” Dan A nca.şi a locotenenţilor săi (plus a medicului echipei, Doru Andea şi a ajutoarelor sale) s-a răsfrint în restul rezultatelor obţinute pînă în final; 2-0 cu F.C. Argeş (D), 2-0 cu Petrolul (A), 0-1 cu Farul(D), 0-0 cu Universitatea Craiova (D), 2-1 cu S teaua (A), 0-1 cu Dinamo (D), 1-0 cu Sportul Studenţesc (A), 3-0 cu R apid (A), 0-1 cu Inter (D), 3-2 cu Oţelul (A) şi 0-0 cu “Poli” Iaşi (D) în tur şi prelungirea lui, rcspcctiv 2-0 cu Ceahlăul (A), 0-2 cu “Poli” Timişoara (D), 1-1 cu F.C. Braşov (A), 0-1 cu A.S. Bacău (D), 1-1 cu Gloria (A),1-3 cu F.C. Naţional (D), 1-0 cu F.C. Argeş (A), 0-2jcu Petrolul (D), 3-0 cu Farul (A), 1-1. cu Universitatea Craiova (A), 0-4 cu Steaua (D),2-0 cu Dinamo (A) şi 3-2 cu Sportul Studenţesc (D) în mini returul ... comprimat 1 , - -■; Cîteva sublinieri: în noiembrie şi decembrie prin prelungirea turului cu patru etape, respectiv în marea majoritate a partidelor din retuiul-comprimat

1 2 3 4 5 6 7 | a | 9 Ilo|ll|l2|l3|l4|l5ll6|l7|l8[l9|2o|2l|22|23|2a|25|26|27|28|29|3o|3l|32|33|3a|

S i r . T i v î r f T n r î r n i J T i T m q r T a R î T r n T i Ţ i B r m j i i

. întîlnirile s-au desfăşurat, acasă şi în deplasare, în condiţii de autentică iarnă, pe terenuri îngheţate bocnă, impracticabile după dezgheţ, în cel puţin patru din partide “U ” a fost jecmănită de puncte de unele “arbitraje pentru ... gazde (cu Farul şi Dinamo în tur, cu Bacăul şi “Poli” Timişoara în retur, prin acordarea de lovituri de la 11 metri cu o condamnabilă uşurinţă); dincolo de răutatea unor arbitri a intervenit şi o labilitate de ordin inoral-volitiv, respectiv o condamnabilă uşurinţă în recepţionarea de cartonaşe galbene şi roşii pentru faptul că jucătorii n-au reuşit să se stăpînească.

LOTUL DE JUCĂTORI UTILIZAŢIîn total au fost rulaţi 26 de jucători. Vi-i prezentăm în ordinea

prezenţelor numerice, cifra fiind trecută în paranteze; Falub (33), Ritli (32), Bănceu şi Cioloboc (cîte 31), Marcă şi Radu Sabo (cîte 30), Jula (29), Şandru (28), Maier (27), Grigoraş şi M ariş (cîte 25), Brătianu II, reintrat după lunga covalescenţâ datorată hepatitei (19), Zanc, transferat în retur la Sportul Studenţesc (17), Kadar, venit înapoi la echipă de la Dinamo în min-retur (13), Ortelecan, transferat la I.S.C.T. şi Sălăgean, plecat Ia Ceahlăul apoi la Rapid (cîte 10), M. Popescu,'după o lungă absenţă datorată fracturii din partida de cupă cu Petrolul, din ediţia anterioară, respectiv: Sima (cîte 7), N eferoiu, transferat la Sportul Studenţesc (4), Mare (3), respectiv dintre debutanţi M. Stan (16), Florescu, reîntors la Craiova şi Szemely (cîte 6), Cem ătescu (4), Borlean (3) şi Sărmăsan (1).

GRILA REALIZĂRILOR ŞI ALTE DATE STATISTICE• 14 victorii (12 acasă), 6 “remize” (4 acasă) şi 14 înfrîngeri (13 în

deplasare), 48 de puncte acumulate.• 41 de goluri marcate (35 acasă), revenind o medie de 1,20 goluri

de meci; locul 9 în clasamentul eficacităţii.• 40 de goluri primite (28 în deplasare), revenind o medie de 1,16

goluri primite de meci, locul 8 în clasamentul defensivelor (deci se poate observa un echilibru între atac şi apărare).

• Golgeterii echipei: Radu Sabo 11(4 din 11, m etri), Mariş 9, Grigoraş şi Marcă - ambii cîte 5, Sălăgean 3 (unul din 11 m etri), Brătianu II 2; cîte un gol au înscris: Cioloboc, Falub, Florescu (penalty), Maier (penalty), M . Stan şi Szemely. Echipa a beneficiat de 10 lovituri de la 11 metri, 3 fi’m d ratate {Sălăgean, Sandru şi Radu Sabo).’ > Cartonaşe galbene în total 86, cifră foarte m are (cele mai multe Jula şi Maier, cîte 9), respectiv roşii 6 (primite de B ănceu, Jula, R, Sabo şi Maier, Maris. si Marcă).

SCURTE CONCLUZII .Faţă de condiţiile precare în care s-a zbătut echipa, rezultatele sînt

peste aşteptări. Ele puteau fi şi mai bune dar a lipsit consecvenţa în abordarea cu maximă seriozitate a partidelor, îndeosebi cele de acasă (“remizele” din retur, acasă, cu Braşovul, Gloria şi Universitatea Craiova), care au însemnat 6 puncte irosite). O ultimă concluzie: fără O implicare majoră a oamenilor Cetăţii, din punct de vedere financiar, viitorul echipei “U” rămîne estompat de noianul grijilor.

Victor MOREA

DUPA MINUTUL 90“SIRMA S-A RUPT

LA ... ARAD!!!“... Aceasta a fost scurta (şi la

obiect) d ec la ra ţic a dom nulu i Bîrsan, sau “Tase-cel-cu bani” , aşa cum ... p la s tic l-a n u m it un confrate. Şi într-adevăr, atunci cînd absolut nimeni nu mai spera, la A rad, M otorul IMA a d e to n a t bomba seriei a 4-a, a Diviziei “B ” : M otoru l IM A - IS C T '0 - 0 , spulberînd astfel visele “sîrmarilor” , (cel puţin deocamdată). Poziţia de lider ocupată de team-ul antrenat de domnii Marius Bretan şi A lexa Uifălcanu după etapa a 36-a, s-a dovedit una efemeră.

D ar iată şi d ec la ra ţia lua tă imediat după aflarea rezultatului de la Arad de la preşedintele A.S. CFR, domnul Mircea Bălaş, fără ap o rtu l c ă ru ia , p ro m o v area feroviarilor clujeni, nu ar fi fost, poate, niciodată a tît.d e aproape: “ îm i p reg ă tisem un a d e v ă ra t d iscurs , d a r acum cu v in tc le le găsesc mult mai greu. Sînt încă sub imperiul emoţiilor. Vreau să spun un singur lucru. Speram că mai există ech ipe c in s titc şi, în t r - adevăr, ele exista, M otorul A rad şi Astral Dcta sînt două d in tre ele.

Acum că treburile s-au a ran ja t, pot să declar că sîntem totuşi cca mai valoroasă echipă a se ric i” . Sugestive s în t şi cu v in te le lui F lav iu s D om id e : “ C F R e s te superioară la toate capitolele ISCT- ului. Clujenii, prin valoarea lor au demonstrat că-şi m erită locul în Divizia “A ”.

Cristian BARA

Asociaţia Sportivă C FR C luj, pune la dispoziţie nn tren special duminică, 26 mai, cu plecare la ora 6,25, p e n tru su s ţin erea echipei CFR Cluj în p artid a de la Şimlcul Silvanici. R eîntoarcerea în C luj, în aceeaşi zi, Ia ora 17,35. S uporterii sc vor prezenta direct la tren .

M arginaliiMINERUL SĂRMĂŞAG • OLIMPIA GHERLA 2-0

în primul joc al barajului de promovare în Divizia B, dintre Minerul Sărmăşag şi Olimpia Gherla, gazdele au obţinut Victoria. Meritată, pentru faptul că elevii lui 1. Tătâian (Olimpia) au atacat partitura mfflnirii cu un inexplicabil trac, surprinşi de începutul debordant al fotbaliştilor pregătiţi de Vasile Stîncel (Minerul), care au reuşit, la capătul unor acţiuni în forţă, să înscrie în primele 20 de minute ale partidei ambele goluri care le-au adus victoria în prima rundă; prima dată prin Toth II (min. 10), a doua oară prin Szanto (min. 20). Din păcate şi în continuare gherlenii au

acţionat confuz, nereuşind să se descotorosească de tracul cel păgubos şi chiar dacă n-au mai primit în continuare alte goluri, acţiunile lor au fost sterile, lipsite de periculozitate în fazele de poartă.

Înfrîngerea nu trebuie să-i demobilizeze. Dimpotrivă ea trebuie să mobilizeze la maximum pe toţi jucătorii echipei şi mîine, acasă la Gherla, Olimpia poate să demonstreze adevărata sa valoare, să cîştige să reducă handicapul celor două goluri primite, şi să promoveze. Înfrîngerea de miercuri a însemnat o primă bătălie pierdută, dar războiul promovării se va decide mîine şi Olimpia are datoria să demonstreze în faţa propriilor suporteri că poate mai mult decît a arătat la Sărmăşagv

Urez succes gherlenilor în meciul de mîine!SZEKELY Csâba

DIVIZIA B DE FOTBAL, SERIA A IV-A - 37

Clasam entul: CFR Cluj 35 107-17

2. ISCT3. Min. Anina4. UMT5. ASTRAL6. Phoenix7. Armătura8. FC Telccom9. Minerul Ştei10.Wcst Petrom11. Min.B.Borşa 12.Sticla '

3535353435 353536 35 35 35

13.Motorul IMA 35

82-3183-3772-2873-30 87-4163-5264-46 64-54 72-82 48-57 57-59. 51-60

84837466605757555453494646

MOTORUL IMA A “DIRIJAT”:CFR CLUJ PE LINIA ÎNTÎI, "SÎRMA" PE A DOUA!

O surpriză de proporţii a marcat penultima etapă a eşalonului trei, în seria a IV-a: favorita numărul unu de u ltim m o m e n t, la promovare, Industria Sîrmei, nu a mai repetat bunele evoluţii dc pînă acum, ncrcuşind să cîştige la Arad, în fa ţa m ai m o deste i fo rm aţii Motorul. Drept urmare feroviarii clujeni au revenit pc primul loc, avînd prima şansă la promovare.S-a făcut dreptate, deoarece alb- v io le ţii d in G ruia au dom inat campionatul şi era păcat ca datorită unei înfrîngeri ncmeritate, la Dcta, să rateze o promovare de care s-a aflat foarte aproape, cca mai marc parte din campionat. - .

R e z u lta te le e ta p e i: M ineru l Cavnic - Minerul Stei 2-2, Metalul Bocşa - Sticla Aricşul Turda 3-1,Motorul IM Arad - Industria Sîrmei Cîmpia Turzii 0-0, Vulturii Lugoj

A S T R A L D c ta (sc rcp ro g ra m c a z â ), M e ta lu rg is tu l Cugir - Minerul Baia Borşa 3-3,Minerul Anina - FC Telecom Arad 3-0 (neprezentate), I’hocnix Baia M are - U T T im iş o a ra 3 -0 (iicprezentare), Armătura Zalău - W est l’c trom l’ccica 7-1 , CFR Cluj-Napoca - Olimpia Sa Ion ta 10- 0. Laminorul Victoria a stat.

14. Metalurgistul 35 42-69 4315. Laminorul 35 55-87 4016. Metalul Bocsâ .35 46-61 3417. Min. Cavnic 35 24-67 2718. Olimpia 35 23-128 1719. Vulturii ■ 34 24-131 10

Ultima etapă (duminică 26 mai):Laminorul Victoria - CFR (0-4), Sticla Ariesul - Minerul Cavnic (1- 2), ISCT - Metalul (1-0), ASTRAL- Motorul IMA (1-0), Minerul B. Borşa - Vulturii (4-1), FC Telecom -M e ta lu rg is tu l (0 -1 ) , U M T - Minerul A nina (1-3), W est Petrom- P h o en ix (0 -7 ) , O lim p ia - Armătura (0-6). Minerul Ştei stă. în paranteze rezultatele din tur.

Eugen HANG

Calificări C.E. cadete

Am bătu t Croaţia!Ziua a doua, joi, 23 mai, a

consemnat rezultate normale, în meciuri de facturi diferite, de la bun (Belarus - Albania), foarte bun (România - Croaţia), anodin şi fără isto ric (B uigaria - Portugalia, 3-0 în numai 49 de minute de joc).

ROMÂNIA - CROAŢIA 3-2 ( -1 1 ,5 ,-1 2 ,1 1 ,1 5 ) ; ROMÂNIA: D ulcianu (H eidel) - Dochia (Zanfir) - Buşu - Enea - D um itrescu - A tănăsoaie; A ntrenori F lorin Grapă şi G heorghe Ene; CROAŢIA: Segvic - Ribicic - Nikolic - Alijev (Jov icic) - Mamic (Jovicic, Sischovie, Stipanovic) - Dancic; Antrenori Nenad Komadina .şi Boris Brescic • A rbitrii: A. Troesch (Franţa) şi S. Iordanidis (Grecia) • durata 121 minute (27, 22 , 27 , 25, 20). • ,, România a învins Croaţia după

un meci greu, chiar foarte greu, palpitant, tensionat şi cu un final dram atic. Cu un tie-break nerecomandat ... cardiacilor. Croaţia a avut în Ribicic şi M amic două jucătoare de. excepţie. în sextetul nostru, Enea şi A tănăsoaie au dus greul partidei. Dar prin modul în care au obţinut victoria, merită a fi remarcată întreaga echipă.

Ziua a III-a, vineri, 24 mai:Croaţia - Albania 3-0 (5,9,5); ROMÂNIA - PORTUGALIA 3-0 ( 2 ,1 ,2 ) ; în tîln irea B elarus - Bulgaria era în desfăşurare la ora închiderii ediţiei.

Programul ultimelor două zile este următorul: azi, sîmbătă, 25 m ai: Croaţia - Portugalia, ROM ÂNIA' - BELARUS,

A lbania - Bulgaria; dum inici, 2i; m a i : B e la ru s - C roaţii? R O M Â N IA - BULGARIA] P ortuga lia - Albania. Orele d;| începerc în cele două zile: 1; f 1 7 ,1 9 . * j

“ Cred că actualul lot f este cel mai bun” f.

F l o r i n G R A PĂ (an tren : < p rincipal): “Cred că acest turte.’ va fi d e s tu l de g reu , este j a firm aţie pc care am făcut-o î i ; ' de la început. Avînd în vedere e c h ip e le s în t, pe de o par,:[. ech ilib rate , pc de altă parte t j noi nu am dispus, în pregăfet de toate fetele prezente acuma;[ C luj. T oată lumea ş tie că b J r e p re z e n tă m C entru l Olimp | R om ân de la Bacău, ceea c e i ! : p rea este aşa. La Centru au fy ’ în p regătiri doar nouă fete ai. acesta, restu l pînă la 14 au f? în p regătiri cu loturile din ţar, Partea neplăcută a situaţiei w. - că toa te cele cinci care au vc; d in ţa ră s în t titulare în prin, form aţie a României. Vă daţi f c i seam a că nu ne este aşa uşor pare Ia prim a vedere. Sperăm fetele să se mobilizeze, să reuşii.1 clasarea pc unul din prim ele dc lo c u r i , c a re n e -a r asiguri calificarea la turneul final a l C.t • D in ech ip e le partic ipante g rupa de la Cluj, cunoaştem doi B ulgaria, cu care ne-am în tilri în toam nă la Balcaniadă. U na d | p retendente este Bulgaria, urm ai de C roaţia , Belarus şi României C red că actualu l lot es te cel rr. bun. C eea ce este prezent Ia C h | p o t a firm a , reprezin tă v iito r .; : v o le iu lu i fem inin în urmate;.: an i” . ■/'.! - . • . h

Demostene ŞOFROÎ Foto: Io n PETCl

* s

De la Turul Balaton

la "Primăvara Prahoveana”Echipa ARDAF Cluj (Pavcl Lupaş, Alexandru Botos, Dai

Bcrchcşan, Romeo Bocor, antrenor Radu Sclcjan) a luat paite la Turul Balaton (Ungaria, 17-19 mai). Cinci etape în care ARDAF a obţinut un loc 8 (la contratimp), un loc I (prin Pavel Lupaş, etap* a IlI-a), locul 10 (semifond) şi un loc 11 (în ultima etapă, 200 kml în clasamentul general individual, Pavel Lupaş a ocupat locul 8. plus locul 1 în proba de căţărare, cu 24 de puncte. Pe echipe. ARDAF s-a clasat pe locul 9 din 17 prezente la startul competiţiei Urmează trofeul “Primăvara Prahoveana”, 22-25 mai, patru etape, cu echipc din Ucraina, Moldova, Bulgaria, Turcia, Serbia şi România. în fine, 28-30 mai, cursa internaţională Bratislava - Budapesta - Belgrad (500 km).

Dem. SOFRON

fi; i

VEŞŢI PENTRU UNDITARIABECEDAR PENTRU M IC U L PESCAR

Azi voi încerca, la modul succint - fiindcă tema este foarte largă - să vorbim despre perceperea vizuală a peştilor. într-o apă perfect. limpede, perceperea vizuală este dc 8,5 metri la clean, 8 metri la roşioară, păstrăv, biban şi ştiucă, 7 metri la crap şi 6 metri la somn. In ape cu transparenţa foarte redusă, perceperea vizuală a peştilor se reduce la 1-3 metri (şi acest lucru într-o apă liniştită, fiindcă la cea mai mică învolburare datorată vîntului, cu valuri doar dc cîţiva centimetri, perceperea sc reduce sau dispare total). Pe Vreme însorită peştii văd la distanţe mai mari dccît pe timp înnorat Pescarii ştiu că m ult mai uşor sc poate pescui, cu undiţa, în apă uşor tulbure, peştii fiind într-o astfel de apă mai puţin prudenţi, respectiv suspicioşi. Este foarte adevărat însă pc o vreme cu vînturi puternice, cînd apa lacurilor devine tulbure, peştii încctcază căutarea hranei. Cea mai bună vedere

o au răpitorii, iubitori de apă limpede. Există şi peşti nyctalopi (şalăul plătica, somnul, tiparul, mihalţul şi alte specii) datorită c ris ta le lo r dc guaninâ (elemente fotosensibile) existente în retina ochiului, fapt ce le conferă posibilitatea de a percepe lucrurile (din apă şi dc pc mal) chiar în contcxtul unei cantităţi redusă de lumină. Peştii deosebesc culorile, ajungînd să distingă 24 dc nuanţe ale spectrului solar (distinge chiar culori pe care omul nu le poate percepe,, cum ar fi nuanţe dc violet). Peştii au chiar unele culori preferate. Intr-un lac, bunăoari mai eficace este năluca argintie, în altul cca aurie, preferinţa fiind direct legată de culoarea apei din lacul respectiv. Unii pescari aa îmbrăţişat regula că nălucile de culoare aurie trebuie folosite în zikk însorite ia r 'ce le argintii în cele înnorate. Numai că s-au constat.it excepţii de la regulă. Adevărul este undeva la mijloc. Peştele, aflat în apă, nu poate vedea pescarul aflat la o distanţă dc 8-10 metri (fie stînd în barcă, fie pc m al, fireşte în funcţie dc gradul de transparenţi a apei, distanta redueîndu-se treptat, prin tulburarea ci).

V ictor PESCARU

O

I ■

13 iimbâtă-duminicâ, 25-26 mai 1996 ŞTIINŢĂ-INVĂ ŢĂMINT-DIVERSE ADEVĂRULd e C lu j

fa premieră absolută în România, Ia Cluj-Napoca:

asistenta primară a stării de sănătate - concept de bază pentru medicina preventivă

Clujul găzduieşte în perioada 27-31 mai prima conferinţă internaţională asupra asistenţei primare a ştirii de sănătate, conferinţă ce se constituie într-un cursinternaţionaldeformare intensivă a instructorilor ie asistenţă primară a stării de sănătate, cu participarea unorspecialişti din străinătate. Conferinţele vor avea loc la Casa Universitarilor. Ceremonia de deschidere are loc în dimineaţa zilei de marţi, 28 mai, ora 8,30; ceremonia de închidere - vineri, 31 mai, ora 9.'

Din conferinţa de p re să organizată de Departamentul de Medicină C om unitară şi de Familie al U.M .F. „ Iu liu Haţieganu” am re ţin u t

j următoarele: “Este o acţiune de ! ordin formativ, care completează ( şi sprijină procesul de reformă al j sistemului de asistenţă sanitară j iniţiat de Ministerul Sănătăţii • f Este o iniţiativă originală pe plan

1 naţional şi regional în Europa de Est şi Centrală • V a lo rif ică experienţa in te rn a ţio n a lă şi tradiţia şcolii medicale clujene,

j j prin parteneriatul cu universităţi h de medicină-din. Statele Unite,

glanda şi Franţa »Departamentul Medicină Comunitară şi de

Familie reuneşte cinci catedre Lf.M.F.: Epidemiologie, Infor­matică medicală şi biostatică, Medicina m ediulu i, S ănăta te publică şi m anagem ent a l

serviciilor de sănătate, Medicina de am bulator şi de fam ilie. Eforturile conjugate urmăresc crearea unei programe analitice noi, bazată pe filosofia asistenţei primare a stării de sănătate. A ceastă abordare nouă va contribui la schimbarea strategiei de formare a medicului generalist sau de familie sau a farmacistului generalist, stimulînd interesul pen tru spec ia lita te . Este o alternativă la actuala strategie form ativă,v în care accen tu l principal este pus pe însuşirea cunoştinţelor conexe cu asistenţa specializată, de mare performanţă- * Un lucru important îl constituie susţinerea materială, asigurată de W orld V ision, reprezentanţa UNICEF, SmithKline Beecham. W orld V ision Romania şi-a început activitatea în judeţul Cluj cu aproape cinci ani în urmă.

Unul din obiectivele sale a fost implementarea în asistenţa de tereu din cîteva dispensare din judeţul Cluj a conceptului de asistenţă primară a stării de sănătate, aşa cum a fost el anunţat la Conferinţa de la Alma Ata în 1978. C onceptul presupune asigurarea.stării de sănătate a comunităţii prin participarea conştientă şi voluntară a membrilor săi, în colaborare cu personalul medical din teritoriu, la un preţ accesibil, bazat pe autoîncredere şi autodeterminare• Din.anul 1995 s-a perfectat un p ro iect de colaborare între Departamentul nostru şi World Vision, finanţat de World Vision şi USAID. El prevede sprijin m oral' şi m aterial pentru dezvoltarea Departamentului, asigurarea consultanţei externe şi a unor schimburi de experienţă necesare şi utile perfectării noilor programe analitice, perfecţionării activităţii didactice în ansamblu, ameliorării dotării didactice şi de cercetare in cadrul Departamentului. O menţiune specială pentru participarea efectivă a Facultăţii de Farmacie, din 1994, iar d in 1995, a Facultăţii de Stomatologie.

Demostene SOFRON

N im e n i n u - i m a i

p r e s u s d e le g e . . .

c în d a c e a s ta

s e ş i a p lic ă

Recent ne-a v iz ita t la sub redacţie .domnul Ioan Pop, dom iciliat în Turda, str. Panait Cernea nr. 36, care ne declara (în baza unei probe evidente) profund nemulţumit de felul "o rig inal” în care Consiliul local a aplicat (sau m ai corect spus n-a... aplicat) prevederile acestei legi şi aşa destul de am bigue.

Despre ce este vo rb a? . D om nia sa a concesionat pe 25 ani un teren pe care, împreună cu cci do i fra ţi ai săi, au construit trei case (suprafaţa fiind de 1300 mp). Terenul a fost recuperat pe cheltuiala lui.

De ce? R e sp e c tiv u l te re n a fo s t transform at (ad-lioc) în teren arab il. Curioasă m etamorfoză! D e ce? N ic i în Extrasul funciar pe care îl deţine şi nici în alt act, acest teren nu era trecut decît un... canal al morii.

După ce om ul şi-a am enajat terenul, .pe cheltuiala lui, s-a găsit şi un... am ator de-a lua totul de-a gata. A cesta este domnul A urel Placintar. A in trat abuziv în terenul dom nului Pop, teren atribuit de Consiliul local prin concesionare.

Ceea ce ne-a frapat în această situaţie a fost felul în care organele locale s-au im plicat” în rezo lvarea acestu i caz:

deşi au produs încurcătura, cînd a fost vorba sâ o dcscurce (aveau doar de partea lor legea) au d a t din umeri.

Trezindu-se frustrat de un drept de-al său, domnul Ioan Pop, a făcut contestaţie la poliţie şi judecătorie.

După ce a cheltuit peste 50.000 lei, cu mult peste pensia sa de fost ccapist omul a fosl pus din nou pe drum uri: multe orc de-a rîndul la audienţe, alte drumuri pe la alte organe cu putere dc dccizic şi în final.... nimic!

Acum cci care au încurcat şi încurcă destule probleme, um blă după voturi. In mod sigur, de la dom nul Ioan Pop şi dc la alţii ca el, nu lc vor primi. Cc-şi face om ul cu mîna lui, nici D um nezeu nu desface!

Elena VAIDA

Ora de dirigenţte' într-un a din după-amiezile trecute,elevii claselor

a Vl-a A şi a Vl-a D, de la Şcoala “ Eugen Pora”, însoţiţi de doamnele profesoare Iustina Sime, Aurelia Câmpean, precum şi de domnul profesor Dumitru Bărbos, au întreprins o vizită la Azilul de bătrîni din municipiul Cluj-Napoca. Acolo, în mijlocul bunicilor uitaţi şi însinguraţi, s-a desfăşurato lecţie de dirigenţie fără festivism, dar cu cîteva valenţe formative. Dialogul dintre generaţii s-a înfiripat repede, în pofida diferenţei de vîrstă. Razele de lumină izvorîte din sufletul copiilor s-au revărsat asupra bătrîni lor înseninîndu-i. Un mic spectacol - colaj de versuri şi cîntece - a avut menirea să le ofere prilejul de a coborî în timp cu ochii minţii şi ai sufletului, pentru a retrăi cîteva clipe de copilărie uitată, pierdută, risipită prin negura timpului...

In partea a doua a întîlnirii, elevii le-au oferit bătrînilor mici daruri. Nu au fost uitaţi nici cei imobilizaţi pe paturile spitalului. Momentul a fost cu atît mai emoţionant cu cît pentru unii dintre ei- poate - a fost ultimul cadou primit înainte de a pleca pe drumul fără întoarcere.

Poate că nicăieri altundeva nu se poate trăi atît de profund o lecţie de viaţă. în mijlocul acestor oameni ce poartă um ili, dar demni povara destinului, simţi prin toate fibrele sufletului ce înseamnă omenie, generozitate, solidaritate. Nici un material didactic nu ar putea fi atît de eficient la o lecţie de dirigenţie, îneît să asigure realizarea atîtor obiective educative. De aceea, îi rugăm pe cei care au nobila menire de a modela sufletele tinerei generaţii să poposească la Azilul de bătrîni pentru a ţine acolo, cu elevii, o lecţie de Omenie.

Prof. Iustina Şime Şcoala "Eugen Pora", Cluj-Napoca

După 1982 satul Săliştea Veche era prevăzut să fie desfiin ţa t. în următoarea perioadă a avut loc un proces de: depopulare accentuată şi decădere economică. Cei mai tineri s-au dezlipit mai uşor de locurile natale, optînd mai ales pentru oraş. Au rămas bătrînii într-o însingurare lipsită de speranţă, Puţini, dar în sat mai era o urmă de viaţă.O vitalitate , ibdâtoare i-a ajutat să supravieţuiască.

...Ne aşteptam să regăsim la Săliştea Veche pustietatea care prevesteşte un dezastru. Imaginile surprinse în acest loc izolat refuză şablonul imaginat. Peste tot în cîmp, la prăşit, la cosit, la alte m unci - oameni. Este adevărat, m ajorita tea în vîrstă . Dar cîm pul atestă hărnicia şi sînt promisiuni de recoltă bună.

Virginia şi Ioan Nemeş sînto familie de pensionari care şi-au construit aici o căsuţă, cochetă şi confortabilă. Au şi in Cluj un apartament, dar preferă satul. Au vreo 60 de păsări şi doi porci, o grădină unde cultivă toate legumele necesare pentru gospodărie. Nici iarna n-au renuntat la

tihna oferită de căsuţa de lemn mult mai călduroasă decît un apartament.

In sa t s-au re tra s şi alţi pensionari dornici de linişte. Baza o constituie, însă, localnicii activi care au pâmînt şi animale. Pe, aceştia îi găseşti greu acasă în zilele frumoase. Se află în cîmp într-o veche şi optimistă înfrăţire cu pămîntul. A obţine roade de

Renaşte un sat

la acesta, este pentru ei, suprema bucurie.

Mafiei Ciupei, păstorul satului, este cel mai bine informat asupra efectivelor de animale existente la âceasiă oră. Raportat la cele20-23 de gospodării ale lo ca lită ţii, acestea nu sîn t neglijabile: în prezent, există cam 120 de vaci şi bivoliţe, care ies la păşune, dar acestora li se mai adaugă cîteva zeci de animale furajate la grajd. Laptele este predai la centrul de colectare, gestionat de familia Gocan. Şi în această fa m ilie creşterea animalelor este la mare cinste.

■ Au două vaci, două bivoliţe, doi cai. 5 porci mari. plus 11 purcei.

Soţii Gocan au un singur fiu, de 19 de ani, care a optat pentru viaţa la sat. Din vorbă în vorbă, aflăm că, în fiecare zi, se colectează în ju r de 200- 250 litri de lapte de bivoliţă şi de vacă. Sabin Suciu, Ion Cucuruzan, lonaş Horju etc, predau zilnic cîte 20-30 litri de lapte. Calculat la grăsimea laptelui de bivoliţă, cantitatea este mai mare. Cele mai multe animale - o adevărată fepnă- are Viorel Lupaş - 30 de vi­ţele şi juninci, care, odată in­trate în producţie, cantităţile de lapte vor creşte substanţial. Ioan Lupaş are 9 animale, apoi mulţi gospodari cresc cîte 5-6 vaci sau bivotiţe.

Un o f al săliştenilor este autobuzul. în a in te venea autobuzul pînă în sat şi se putea ajunge uşor în oraş. Acum, oamenii trebuie să facă cîţiva kilometri pe jos, pînă în satul vecin - Săliştea Nouă- pentru a lua autobuzul. Apoi, în sat nu există nici un maga­zin alimentar.de unde să-şi procure bunurile de consum strict necesare. încolo, viaţa curge în Săliştea Veche ca în vremurile bune, satul şi-a re- cîstigat statutul de aşezare vie.

I. RUS

O fermă rentabilăPe toţi ne preocupă hrana

zilnică a copiilor noştri, începînd cu a lim en tu l v ita l, laptele. Ponderea acestuia ca materie primă se află în gospodăriile ţărăneşti, dar la Gherla, SC “Agricola” SA (fosta IAS) se străduieşte sâ realizeze producţii cît mai bune.

A cordînd o atenţie mare creş te rii bovinelor, această societate comercială' cu vechi trad iţii şi cu renume în ag ricu ltu ra jude ţu lu i nostru obţine, an de an, beneficii, spre satisfacţia personalului muncitor,

dar şi a beneficiarilor, printre care se află şi minerii de pe Valea Jiului. Săptămînal, de două ori, se livrează lapte din Gherla magazinelor de specialitate din Petroşani şi Lupeni.

P rin tre cele mai ren tab ile , ferm e zootehn ice ale SC “Agricola" SA Gherla se află şi ferma de elită de la marginea oraşului. După cum ne-a spus z ile le trecu te şe fu l ferm ei, m edicul veterinar A lexandru Cîmpan, în prezent dispune de 360 bovine, dintre care 250 sînt vaci cu lapte. Zilnic de aici se

livrează Fabricii de lapte aparţinînd societăţii agricole mai sus amintite peste 1700 litri lapte, dar odată cu recoltarea verdeţurilor, producţia creşte de pe o zi pe alta, atingînd chiar şi10 litri de la o vacă furajată. De fapt, animalele arată foarte bine, sînt hrănite corespunzător, iar cond iţiile de păşunat sîn t asigurate. Numai în perioada care a trecut de la începutul anului, de la Ferma de elită s-au livrat unităţilor de prelucrare peste 200 mii litri lapte. Cu astfe l de ' producţii puţine fermă din judeţul nostru se pot mîndri.

SZEKELY Csaba

Fundaţia Rurală din Româniaîn 29 mai, la Muzeul Ţăranului Român

din Bucureşti sc întruneşte Comitetul de pilotaj al proiectului cc vizează crearea Fundaţiei Rurale din România.

Fundaţia, structură românească autohtonă în serviciul colectivităţilor locale, doreşte să fie la curent cu situaţia lumii rurale româneşti. P rin tre: obiectivele fundaţiei figurează: favorizarea coordonării, la nivel local, a mijloacelor şi programelor cc privcsc dezvoltarea lumii rurale; întărirea capacităţii colectivelor locale dc a formula o politică de dezvoltare rurală adaptată specificităţii regiunilor lor, facilitarea coopcrării şi a schimbului de experienţă cu alte structuri europene; valorificarea resurselor locale şi iniţierea dc solidarităţi financiare; implicarea populaţiei in viitorul spaţiului său; funcţia dc interferenţa între asociaţiile apărute din

rîndul populaţiei şi puterea publică etc.Principalii beneficiari ai activităţilor

fund&ţiei sînt colectivităţile locale, populaţia din mediul rural, reţeaua constituită din întreprinderi mici şi mijlocii şi din asociaţiile de dezvoltare locală.

Proicctul FRR, coordonat de Opcration Villages Roumains, este susţinut financiar de cătrc Uniunea Europeană, dc Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, dc Regiunea Walonă (Belgia) şi dc cătrc Delegaţia pentru Amenajarea Teritoriului şi Acţiune Regională (Franţa).

Printre ccle 13 proicctc pilotele FRR figurează şi Parteneriatul Călata (jud. Cluj)/ Trcvc (Franţa): Pregătire dc agricultori şi structurarea socio- profcsională a grupurilor de producători.

(i.r.)

Ergonomia locului de muncăUn asp ec t a l d ep lin e i

c iv ilizaţii este şi ergonom ia locului de muncă. în sprijinul nostru au venit în România, mai recen t, in s ta la ţiile . Y ork de climatizare. Astfel, s-a organizat la Bucureşti, în prima decadă a lunii mai a .c ., 'la lio te i Parc, simpozionul ” Acr condiţionat - tehn ica f r ig u lu i” . Compania ” Y ork In te rn a ţio n a l” şi-a prezentat gama produselor şi p e rfo rm an ţe lo r acesto ra , în f iin ţa tă în 1876 (!), în Pennsylvania, S.U.A.. compania este considerată în prezent cel' mai mare fabricant independent de instalaţii dc climatizare şi frigorifice din lume. Pc lîngă alte ţări din Europa, ca Franţa, Italia, G erm ania, A nglia, din 1994

”York International” a deschis filia lă şi în România. Departamentele York existente, deocamdată doar în Bucureşti, s în t de aer condiţionat, frig industrial şi service.

Urmează să se deschidă birouri în Cluj şi în Timişoara.

D l C hristoph G icsaucr, reprezen tan tu l com paniei ”York”, a declarat că p rin tre instituţiile care beneficiază dc instalaţii de climatizare York sc numără: Pentagonul, S.U.A., Casa Parlamentului din Londra, Opera din Sydney, Tunelul de sub Canalul M inerii, Sala dc expoziţii in te rn a ţio n a le din Hong Kong.

Corneliu 1URES

ADEVAR1J L.de C lu j CULTURĂ sîmbătă-duminică, 25-26 mai 1996 (l4j

Meşteri olari din România la Muzeul ’ Etnografic al Transilvaniei

Prima ediţie a TIRGULUI OLARILOR a avui loc în anul 1986, iar cei care au participai la evenimentul dc atunci îşi amintcsc dc buna primire a manifestării culturalo de către publicul clujean. După o pauză nedorită, iată-ne deschizînd ediţia 1996 cu participanţi din 10 centre de olărit şi peste 40 de meşteri şi ucenici ai lor, prezenţi la M uzeul Etnografic al Transilvaniei. Sînt acei oameni carc ştiu care este.argila potrivită, ştiu să o frămînte, să o modeleze, să o decoreze şi apoi s-o încredinţeze focului carc-i dă trăinicie şi, în acelaşi timp; fragilitate.

Evenimentul are loc la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituţie care, de la fiinţarea ei, a adunat cu răbdare şi competenţă ştiinţifică mii, zeci de mii şi sute de. mii de mărturii ale civilizaţiei tradiţionale al spaţiului românesc.

Olăritul a fost şi va rămîne peste veacuri meşteşug şi artă, categorie ocupaţională definitorie pentru culturi arhaice, tradiţionale sau moderne, Taina argilei lucrate sau prelucrate uneşte pe arheologi, etnografi, meşteri sau artişti contemporani carc transformă materia fără formă în obiccte utile sau dc artă. Nu odată am auzit vizitatori, în faţa vitrinei de ceramică a muzeului, care descifrau semnificaţii ale formelor, semnelor sau simbolurilor sau se interesau dc tehnicile străvechi, făcînd legături

oameni minunaţi din nordul sau sudul României, să le vadă mîinile fermecate, dar şi produsele pe care le pot avea pentru decorarea interiorului sau pentru “ceaiul de la ora 5”...

O lume de creatori este prezentă azi la Muzeul Etnografic, creatori care ştiu să transforme argila în obiecte căutate, obiecte rîvnite, oferite cadou la zile de sărbătoare pentru a pricinui bucurii.

Ne bucură faptul că evenimentul organizat cu exponate văzute prin diferitele galerii ale muzeelor .de muzeul nostru, la acest sfirşit de lună a de arheologie. Conexiunile nu sînt nici întîmplătoare, florilor, este aşteptat cu interes şi curiozitate.şi nici calculate. Ele fac parte din logica intimă a creaţiei, din evoluţia firească a aceluiaşi proces.

Dar de ce nu am vedea şi înfrăţirea acestei arte sau acestui meşteşug, cu dimensiunile meditaţiei religioase? Ideea facerii omului din pămînt şi a întoarcerii în pămînt a inspirat mari creatori ai literaturii Universale pe seama ideii potrivit căreia vom deveni oale şi ulcele... şi cine oare va mai putea ţine evidenţa circuitelor?...

Revenind la TÎRGUL OLARILOR, aducem aminte clujenilor sau trecătorilor prin municipiul nostru, care vor da cu ochii de vreun afiş sau anunţ, că cei interesaţi se pot întîlni cu aceşti

Telefoanele care au sunat la muzeu sau acasă, la cele mai neaşteptate ore ale zilei, pentru a cere informaţii despre tîrgul nostru, adesea anunţîndu-ne chiar schimbări de programe (personale pentru week-end, pentru a nu pierde întîlnirea cu olarii, ne îndreptăţesc să credem că manifestarea este binevenită şi-şi îndeplineşte menirea. Olarii din România sînt un extraordinar exemplu de legătură între generaţii, de preluare şi predare din tată în fiu a meşteşugului, de perpetuare a valorilor culturale.

Simona MUNTEANU, Muzeul Etnografic al Transilvaniei

B ib lio t e c ile c o m u n a le la v re m e a t r a m it ie i

Nu este un secre t, după Revoluţia din decembrie 1989, activităţile cultural-educative din mediul ru ral au in tra t în penumbră. Mai ales munca cu cartea Iasă mult de dorit, să nu mai vorbim de scăderea numărului de cititori. Oamenii se uită mai degrabă la televizor, decît să citească o carte bună. Chiar şi cadrele didactice din comunele noastre au cam neglijat această preocupare, în general acţiunile educative fiind foarte rare.

Nu şi la Mintiul Gherlei, unde, recent, am asistat la o.reuşiţă întîlnire cu scriitori clujeni. în această frumoasă comună din vecinătatea oraşului Gherla, preocuparea pentru literatură şi pentru formarea deprinderilor

artistice la elevi cunoaşte vechi tradiţii. în prezent, Biblioteca comunală numără nu mai puţin de 9000 de volume, iar numărul cititorilor nu a scăzut. Un merit incontestabil al edililor locali este faptul că, după desfiin ţarea fostului CAP, în clăd irea adm inistrativă s-a m utat biblioteca şi nu restaurantul, sau bufetul ca în alte părţi. Astfel, biblioteca dispune de condiţii foarte bune de păstrare a cărţilor, iar sala de lectură spaţioasă oferă condiţii cxcelente pentru studiul volum elor îm prum utate. Bibliotecara Maria Corpodean se află mereu în mijlocul elevilor Şcolii generale, iar locuitorii din M intiul Gherlei pot apela în fiecare zi la serviciile ei. Aici nu este lacăt pe uşa bibliotecii, ca

în alte localităţi rurale din ju d e ţ i* " ^ nostru, dimpotrivă, şi în a fa? '* ( orarului, bibliotecara se află k dispoziţia cititorilor.

In prezent,, la Mintiul Gherfese fac intense pregătiri penlr. aniversarea a 780 ani de atesta documentară a străvechii aşezi-: de pe „valea Someşului Mic, n:" acest sens Biblioteca comunsi' asumîndu-şi un rol important i: ; organizarea acestui eveniment. Sri preconizează vernisarea uce! interesante expoziţii de etnograf! şi fo lc lo r şi organizare,! trad iţionalei întîlniri cu fii.;, satului. La Mintiul Gherlei trăiexş oameni. care iubesc frumos! j, cărţile şi îşi păstrează cu miii;! măiestrie datinile şi obiceiurii* locale. . (

SZEKELY Csab-:

Ne-au oferit o seară minunată, pentru care trebuie să mulţumim Şcolii de muzică (strada Horea 19 A, director prof. Gabriela Abrudan, profesori Lucia Pop, Geanina Luca, Vasile Socea, Zsigmond Antonella, Victoria Şofei, M aria Jidav , Rodica R im başiu, B alla L adislau, Mariana M ore), firmei Andy Fashion (creaţii vestimentare prezentate tot de elevii şcolii), m ic ilo r a r t iş t i . Pe care îi am intesc cu m are p lăcere , convins fiind că, în timp, vor fi

“Cîptec” - Kabalevscki), Patrick More (preşcolar, pian, “Cîntec”- Bartok), Dana Gîdea (cl. I vioară, “Balul bursucilor” - L. Comes), Ioană Simon (preşcolar, pian , “V als” - M ăria Cernovodean), duetul Gabriel Cosma - Lavinia Damian (cl. I I . vioară respectiv cl. IV pian, “Cîntec popular scoţian”), Ionuţ Văcar (cl. I vioară, “Menuet” - J.S . B ach), Luca Toncian (preşcolar, pian “Cimpoiul” - M. Cernovodeanu), Tudor Coroianu (cl. I pian, “Sonatina” - C. P. Basacopol), Victor Brendea (cl.I pian, com poziţie proprie), M ihai Osvath (cl. II vioară, “Dans” - Vasile Timiş), Flavia Fodor (preşcolar, pian, “Mic vals” - Kabalevski), Alexandru Pavel (cl. I, “Scherzo” - Nicolaevîrfuri ale artei interpretative:

Horaţiu Puşcaşu (cl. I pian, .* Chilf), Andra Olariu (cl. II pian, “A llegro” - W.A. M ozart), “Marş” - Prokofiev), Paul Bara Sânziana Crăciun (cl. I vioară, (cl. I pian, “Lebăda” - Garcia), “Cîntec” - Mihai Bădulescu) , K urusz Timea (cl. III pian, Oana Sodolan (cl. I p ian , menţiune la concursul Bach,

Universitatea Populară Mircioiu; m arţi, 28 mai, la ora 17,30expunerea: “A specte actuale ale

Luni, 27 mai, Ia ora 17,30 ecuaţiei ecologice contemporane”,expunerea: “Com portam entul Prezintă: prof. univ. dr. Victor Tătara;sinucigaş” Prezintă: conf. univ. dr. 18,30 expunerea: “M otivaţiiStanca Silaghi; Ia ora 18,30 expunerea: homeostatice: reflectarea temperaturii,“Augustin Pop şi chirurgia-clujeană” foamea, setea, utilizarea drogurilor”:(II)- Prezintă: prof. univ, dr. doc. Crişan Prezintă: lect. univ. Corina Roşioru.

“Hai la Dej, la Festival../’

Invitaţia lansată, prin cîntecul dedicat de Şcoala A jutătoare nr. 2 Cluj “Festivalului de cîntec şi poezie" organizat de Şcoala Ajutătoare Dej, se adresează tuturor copiilor cu nevoi educative speciale din judeţ. Au răspuns invitaţiei la cea de a IV-a ediţie, care se desfăşoară astăzi 25 mai, Şcolile ajutătoare diri Gilău, Huedin, Răscruci, Cluj. Concursul se desfăşoară pe urm ătoarele secţiuni: recitări, muzică uşoară, populară şi instrumentală şi grupuri vocale.

Paralel cu desfăşurarea festivalului, în Clubul Şcolii vor fi expuse aproximativ 60 dc desene carc vor fi jurizalc, înmînarca premiilor urmînd să se facă simultan cu cca a premianţilor la festival. Prin grija sponsorilor, premiile vor consta în diplome, cupe (cadoul Fabricii dc Sticlă din G herla), du lciu ri, diferite obicctc.

Muzica, poezia şi culorile vor pune stăpînire pentru o /i pc accastă şcoală, evoluţia iniei lor artişti răsplătind munca dascălilor, cducatori plini dc sensib ilita te şi răbdare în raport cu un material uman atît dc fragil.

Magdalena VAIDA

I'Mital de virarăîn însorita duminică de 19 mai a.c., sala festivă

a Liceului de muzică din Cluj-Napoca a găzduit recitalul de vioară al elevilor clasei prof. Eva Kakucs, cu acompaniamentul la pian al prof. Angela Albu, recital premergător examenului de fine de an şcolar 1995/ 96. Şi-au dat concursul elevii: Gombar Lorand, Gebe Dalma - cl. a IV-a; Csaszar Anamaria, Nagy Anamaria - cl. a V-a; Letiţia Câmpan - cl. aVI-a, Emanuela Codreanu, Anamaria Tămaş - cl. aVII-a, Kiss Noemi, Amalia Pop - cl. a X-a, Nicoleta Mihail şi Kiss Pista Levente - cl. a Xll-a. Ei au interpretat lucrări din creaţia compozitorilor: V ivald i, Porum bescu, Kom arovski, Haydn, Locatelli, Mozard, Lalo, Bach şi Dvorak. Colectivul de părinţi mulţumeşte profesoarei Eva Kakucs pentru activitatea depusă în instruirea copiilor, fapt reflectat în. nivelul deosebit de ridicat al execuţiei şi interpretării date pieselor muzicale de către toţi elevii prezenţi în recital.

Cooperare Cluj * Santiago de Compostelaîn zilele de 21-22 mai 1996, la

U niversitatea din Santiago de Compostela (Spania) s-a reunit Comitetul de conducere al Conferinţei R ec to rilo r E uropen i (A socia ţia Universităţilor Europene). Din partea universităţilor româneşti a participat rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai", Andrei Marga.

Comitetul a adoptat decizii esenţiale privind restructurarea managementului academic, finanţarea universităţilor, sporirea conexiunilor universităţilor cu economia, amplificarea învăţămîntului

ecologic. Comitetul a hotărît admiterea Academiei de Muzică din Cluj-Napoca în A soc ia ţia U n iv e rs ită ţ ilo r Europene.

în zilele de 23-26 mai 1996, la Santiago de Compostela se reuneşte Conferinţa Rectorilor Europeni, sub genericul Gestiunea schim bării în un iversita te care se va concentra asupra a trei probleme: formarea continuă, dezvoltarea durabilă, europenizarea universităţilor. Cu acest prilej se lansează special programul european Socrates.

c ă n ile c lu je n ilo r Bazii Gruia: Recviem pentru o iluzie

Pînă nu demult Baz.il Gruia, ccl mai tînăr bătrîn poet al Clujului, a fost printre noi şi nc obişnuise cu prodigioasa şi laborioasa sa activitate poctică

din ultimii ani, cînd îşi schimbase total modul de â scrie poezie (faţă de primele volume) şi era nelipsit din vitrinele librăriilor clujcne. Ultimul volum, apărut anul trecut, fusese un volum dc evocări. Iată-1 acum din nou prezent printre noi graţie ediţiei pc care V alentin Taşcu o realizează, prezentîndu-ne în colccţia C a ra te a editurii “Clusium" primul volum dintr-o serie în care vor intra cci mai importanţi poeţi români, Colccţia va reprezenta un unicat, atît sub raportul prezentării grafice, în culori dc aur şi argint, cît şi în modul dc prezentare a poeziei: sub forma unor sclccţii din sclccţie, oferind, ca să zicem aşa,

esenţe de poezie bună. Ce reprezintă această colecţie în concepţia autorilor? Ea vrea să fie o chintesenţă a poeziei unui poet, o selecţie din cele mai bune versuri, strofe, catrene, carc s ă ' exprime partea durabilă, dc rezistenţă, a poeziei unui scriitor, imaginat sub formă aforistică, prin fraze şi expresii celcbre. Prima selecţie dc accst gen o realizează Valentin Taşcu din poezia lui Bazil Gruia, ordonînd selecţia versurilor în jurul unor idei-temă, precum De fiinţă, De viaţă, De dragoste, Dc timp, De spirit, De poezie. Rezultatul c un volum de un format cu totul special, dc tip bibliofil, atît ca formă grafică, cît şi ca prezentare

literară (ediţia beneficiază şi de o postfaţă semnată dc acelaşi Valentin Taşcu), Iată cîteva “carate” din accastă poezie: “Dccît lacrima/ ochilor e mult mai grea/ a cuvintelor”; “Etern Rubicon/ Ţărmul izbînzii este/ mereu celălalt”; “Eternitatea/ c pleonasmul morţii,/ oricît ne- amăgim”; “Pasărea Infinitului - clipa/ chiar cînd o ţii în mîini,/ veşnic nesigură” ; “Limba română-/ floare în aur dc suflet pc buze, / sufletul neamului înflorind/ în cuvinte”. Întîlnirea postumă cu poetul Bazil Gruia este chiar şi în accastă formă, profitabilă.

Mircea POPA

“Toccalina” - Kabalevki), dusr. Diana Hintea - Victor Neaic: (“Vals” - Mozart), Iulia Ud: (cl. IV, “Vals” - Weber).■ Un număr impresionant L

copii, într-un repertoriu diven specific vîrstei. Iar dacă ar fi s; fac menţiuni speciale, a ter m-aş opri la Ionuţ Văcar, Lua Toncia, Tudor Coroian, Dian Hintea şi Victor Neamtu.

. K<decr.

ia .1P

Jle.'-:As

:m< >

‘ im :ha ’ac

Demostene Ş O FR C t^sf si

P e u r m e le l u i Ş te fa n JL udw ig R o th

în acest an se împlinesc 200 de ani de la naşterea lui Ştefan Ludwig Roth, preot şi învăţător sas, martirizat pe Dealul Cetăţuia în mai 1849. în amintirea acestei personalităţi, Forumul Democrat al Germanilor din Ardeal organizează, între 25-26 mai, o călătorie pe urmele lui Şt. L. Roth, care va începe la Mediaş, locul de naştere, şi se va încheia la Cluj, duminică, orele 15, pe Cetăţuie, cu o comemorare, la care v o r . participa episcopul luteran dr. Christoph Klein, Corala Universitarilor Clujeni, condusă de prof. Aristotel Cruceanu, recitatori ş.a.

CE®Colecţia POLITICA >

Maurice T. Maschino

PORNOSTROIECA Uşor înainte tovarăşi!

te

?ac!Pr'lo:Pt,ju-jiu

;înfd<;tr:faItc

îr;d:n

cd

-uJiV]e

' d F

- i . c

Traducere din limba franceză de Monica Jităream

Caricaturi de Ion Barbuîn afara de faptul că

vodca s-a -scumpit, perestroika a mai generat o schim bare: majoră în fosta Ţară a Sovietelor fem eile au devenit conştiente de importanţa lor pentru societate. Aşa se face că a înflorit peste ' noapte o ' adevăraţi industrie a “amorului / liber” - liber mai ales de ~ ' constrîngerile fiscale prin care statul încearcă să-şi umple puşculiţa. De UDa singură sau într-un cadru instituţional, femeia din R usia se descurcă, în

- funcţie de înzestrarea ei naturală, şi nu pe ruble, ci pe dolari....

Autorul cărţii de faţă, un francez foarte îndrăzneţ, a bătut străzile Moscovei, a vizitat bordeluri de cele mai diferite categorii, a discutat cu prostituatele de dum inică şi cnp r o f e s i o n i s t e l e internaţionale, a intervievat clicnţi importanţi (toată | lumea trebuie să se mai distreze din cînd în cînd), ba chiar a reuşit să obţină cîteva declaraţii de la capii unor reţele mafiote.

Concluzia? Şi în acest domeniu, noile aspirante la democraţie au de recuperat un handicap de ordinul dcceniilor. Iar experienţa şi .eficienţa se cîştigă trudind din greu şi sînt într-adevăr rccompcnsatc pe măsura numai într-un context economic sănătos. Să nc punem întrebarea ce s-ar fi întîm plat dacă privatizarea uzinelor ar fi ţinut pasul cu privatizarea amorului...

sîmbătă-duminică, 25-26 mai 1996 EVENIMENT ADEVARULd e C itai

farr*

Tknin*lâT:; ' it.»

De "Ziua Eroilor", i a m o n u m e n t u l Eroilor din municipiul Dej, a avut loc o

/iremonie de depunere de coroane de flori. La invitaţia Primăriei W localitate au participat reprezentanţi ai unor formaţiuni

litice veterani de război, un numeros public. Preotul militar al Marii Unităti de la Dej, împreună cu un sobor de preoţi, a ţinut o slujbă de pomenire pentru eroii neamului căzuţi în primul ii al doilea război mondial. Fanfara şi corul militar au defilat in fata monumentului. ; (R-V.)

tâîlf ' hi$r\

' i

Sîrc*l ►. i

Răspundem cititorilor

Faptele pe care le prezintă redacţiei P.E. pot forma obiect

: de studiu. Se confirmă, dacă mai era nevoie, atitudinea sfidătoare

ja unor primari faţă de hotărîrile judecătoreşti, abuzurile pe care

■fie practică în mod frecvent,' Astfel, prin sentinţa civilă nr. <3278, Judecătoria Zalău a modificat hotărîrea Comisiei

ijudeţene Sălaj şi a dispus împroprietărirea lui P.E. cu 2,67

:ha. teren şi 0,25 ha pădure. Deşi 'această sentinţă a rămas

-Sk?«§nitiVă -şi executorie Comisia ţ /S ^ l f ă , respectiv, primarul refuză f sa predea lui P.E. suprafaţa de

’teren pe care i-a atribuit-o instanţa. Im plicată direct în această jenantă afacere, Prefectura a dat ordin Comisiei Încalc să treacă neîntîrziat la punerea în aplicare a hotărîrii judecătoreşti. Timpul a. trecut şi [lucrurile au rămas în acelaşi' Jpunct ; mort, -C on traria tă de ;încăpăţînarea primarului, de lipsa ;de solicitudine, Prefectura a -trimis o scrisoare lui P.E. în care

. : face următoarea consemnare: “Cu Itoate intervenţiile noastre făcute

■ în scris, ca urmare a;sesizărilor ; dumneavoastră, Comisia locală - ' nu pune în executare sentinţa :

. • civilă prin care vi s-a reconstituit ' dreptul de proprietate, aşa îneît ‘ urm ează, să vă adresaţi

Judecătoriei”, Deşi P.E. a obţinut verdict favorabil -din partea Judecătoriei, primarul dă note

■; explicative, schimbă şi modifică datele. în 30 martie 1994 Prefectura intervine din nou cu următoarea precizare: “terenurile

- din intravilan revin de drept foştilor proprietari şi în consecinţă aveţi obligaţia punerii

. în posesie-a petentei pe vechiul, amplasament, avînd în vedere căio prezent nu este ocupat de

^ «mstrucţii sau alte obiective ce. îm piedica acest lucru. în

; termen legal veţi comunica în : scris atît petentei cît şi Prefecturii ! modul de soluţionare a acestui

caz”. S-au scurs de atunci 2 ani şi nu s-a luat nici o măsură.

Primarul o ţine pe-a lui, adică, proprietar nu este cel care deţine «arte funciară şi certificat de moştenire, ci Jimborean. Are vreo importanţă pentru el legea, ce hotărăsc instanţele judecătoreşti? Petenta fiind obligată să semneze un proces verbal de îm proprietărire, a refuzat să primească titlul de proprietate. L ucrurile au căpătat o aşa amploare îneît s-a ajuns şi la Parchetul General care comunică petentei: “sesizarea dum nea­voastră s-a trimis Parchetului de pe lîngă Tribunalul Sălaj pentru a dispune măsuri de intrare în legalitate, privind punerea în executare a sentinţei civile la care vă referiţi”. Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sălaj a fost sesizat şi de petentă, dar, n-a primit nici un răspuns. Totul trenează, se am înă “ sine d ie” în ciuda intervenţiilor disperate Ia care ş-a recurs.. Ce este d ţ făcut? întreabă P.E.

- Există trei posibilităţi legale:O sesizare scrisă la Judecătoria

Zalău la care să se anexeze, copie de pe ho tărîrea pe care a pronunţat-o în vederea punerii în executare a acestei hotărîri. Som aţie d irectă adresată primarului cu fixarea unui termen precis la care să (ic prezentă şi partea vătămată. Dacă refuză şi de această dată* execu toru l judecătoresc să încheie un proces verbal, în doua exemplare, din care unul să intre în posesia părţii vătămate.

- Se mai poate introduce o' p lîngere la C ontenciosul adm in is tra tiv de pe lîngă Tribunalul Sălaj conform L.29/1991. ;

- Sesizarea Parchetului de pe lîngă Judecătoria Zalău, pentru a se pune în m işcare acţiunea penală, fiind vorba de abuz în serviciu contra intereselor legale ale cetăţenilor sau nerespectarea hotărîrii judecătoreşti.

Jurist Ion GHERCIOIU

Relaţia dintre deţinut şi gardieni, la prima vedere, pare una perfectă. Gardianul este respectat, curtat chiar, avînd o poziţie dominantă, în realitate, însă, relaţia’ lor este un fel d e ... joc de şah. Deţinutul este în permanenţă la pîndă,'”filînd” pe sub gene orice slăbiciune a gardianului, orice mutare greşită, care ar putea li folosită în favoarea sa. Este vorba, deci, despre, un compromis, rezuitatul înfruntării a. două tendinţe opuse: o tendinţă interzisă şi una interdictivă. Gardienii, împreună cu restul personalului, pornesc în acest joc pregătiţi: doar au în spate experienţa citorva ani, în care au studiat cu atenţie psihologia infractorului. ; : Iată cum caracterizează ei infractorii: cei condamnaţi pentru prima oară sînt marcaţi de un sentiment de părăsire, au o stare de nemulţumire generală, permanentă, fiind foarte iritabili. Recidiviştii, care cunosc jocul, sînt preocupaţi să-şi facă prieteni între colegii de cameră, prieteni de încredere, care să nu-i ”dea în gît”. De asemenea, o preocupare, constantă a tor este de a se apropia de gardieni, pentru a-şi face viaţa mai uşoară şi a tiu mai avea probleme în detenţie. în acest scop, recidivistul va desfăşura un întreg arsenal de metode: va fi supus,..

slugarnic, linguşitor, lăudînd cadrul militar, numindu-1 ”tăticul nostru”. Mielul blînd, odată ajuns în celulă, se transformă repede în lup. Astfel, relaţiile cu ceilalţi deţinuţi vor fi abordate de pe poziţii de forţă, fiecare căutînd să se impună în faţa grupului, să domine, să-şi creeze grupul propriu. Personalul închisorii

activităţile ccnaclului literar, sau pot fi actori în trupa de teatru. De asemenea, celor talentaţi le este pus la dispoziţie şi un atelier de pictură, sculptură. Indisciplinaţii zac ”pe

• celulă”. Unii stau chiar cîte 49 într-o cameră, beneficiind doar dc plimbarea regulamentară, în cerc, în curtea închisorii. Cei scoşi la

V iata laf

A cad em ia G h erla n

Deţinuţi şi gardieni faţă în faţăse luptă în permanenţă să descopere aceste grupuri şi să le împrăştie. Uneori reuşesc. Alteori, puşcăria devine o adevărată şcoală a crimei. Aici infractorii de profesie se perfecţionează în "specialitatea” tor, pregătindu-şi noile "lovituri”. Pentru a împiedica asemenea preparative, personalul închisorii a găsit soluţii. Astfel, sînt. scoşi Ia muncă numai cei mai disciplinaţi, cei mai supuşi deţinuţi, aceştia beneficiind de o relativă libertate între zidurile închisorii. Au acces la clubul închisorii, la bibliotecă, pot participa la editarea ziarului închisorii, pot să se angreneze , în

muncă au speranţa reducerii pedepsei, prin comisia de liberare. condiţionată. Celor ce creează probleme, li se face raport, neputîndu-se prezenta în faţa comisiei.

Cristi D., condamnat la 19 ani pentru omor este un tînăr blînd,

. care are sarcina de a păzi şi îngriji zona bisericii. Ne spune că a învăţat foarte multe. aici, şi-a descoperit talentul actoricesc, că speră să iasă cît mai repede, dar că se simte bine aici. Deocamdată nu îşi face planuri de viitor, dar are de gînd sâ se ocupe de ceva util cînd va ieşi. Doreşte să fie un model de ordine

Ţărani disperaţi s-au spînzuratŢăranii s în t tot mai

disperaţi. în special- cei în vîrstă. Disperaţi că au pămînt, jncă au putere de muncă, dar nu au m ijloacele necesare pentru a-1 lucra. Nu au bani, nu au unelte, nu au: seminţe. Unii dintre ei, cînd nu mai pot, cedează. Aflaţi întrTO ;atare situaţie, lipsiţi de posibilitatea de a-şi asigura existenţa, lipsiţi de posibilitatea de a da un sens vieţii lor, fac tot soiul de

depresii psihice, unii ajungînd chiar să-şi pună capăt zilelor. Tinerii, în special femeile cu copii, migrează spre oraşe, unde apelează la mila publică. Bătrînii clachează. Aşa s-a întîmplat şi în cazul lui Boldoc loan, în vîrstă de 66 de ani, care a fost găsit acasă,-în satul Urca, spînzurat. Sau al lui Ciszer Ştefan, în vîrstă de 72 de ani, din satul Cojocna, găsit spînzurat în şură. Ori a lui Feier Ioan, în vîrstăde 54 de ani,

găsit spînzurat la stîna de oi din satul Pestiş. Trei spînzuraţi în două zile. S-au sinucis trei ţăran i, în două z ile , din disperare... Şi ieri dimineaţă încă unul, într-un sat de lîngă Turda... Asta a propos de statisticile oficiale din care rezultă cît de nemaipomenit o duccm...

Diana Căienaru

C am era R ep rezen tan ţilo r in te rz ic e CIA să m a i ra c o le ze ju rn a liş ti

pentru ac tiv ită ti de spionajCamera Reprezentanţilor din

Congresul Statelor Unite a adoptai, miercuri, o decizie care interzice- jurnaliştilor americani să; mai efectueze activităţi de spionaj în ' favoarea serviciilor de informaţii din SUA excepţie făcînd cazurile de extremă necesitate, decretate de preşedinte, informează REUTER. Interdicţia a fost introdusă ca parte a Legii de autorizare a spionajului, care este revizuită anual. Ea a fost adoptată

cu 417 voturi pentru şi şase împotrivă. Camera inferioară a Congresului american a refuzat, insă, să reducă biigetul pentru serviciile de informaţii, sau să dezvăluie suma la care se ridică acesta.Interdicţia de racolare a ziariştilor pentru spionaj a fost propusă de Bill Richardson, reprezentant al statului New Mexico din partea partidului Democrat. La sfîrşitul lunii martie, Institutul Internaţional de Presă (IPI) a adoptat,

Ia cea de-a-45-a reuniune anuală a Adunării Generale a acestei organizaţii, o_ rezoluţie care cere tuturor guvernelor din lume să interzică serviciilor lor. de informaţii să mai. racoleze jurnalişti pentru activităţi de spionaj. Rezoluţia a fost propusă şi adoptată după ce directorul CIA, JohnDeutch, a recunosCut că şi-a rezervat dreptul de a folosi reprezentanţi ai presei în astfel de activităti.,;

şildisciplină, pentra a beneficia dc Crăciun de o permisie. Au mai fost asem enea permisii de Paşti. Conducerea închisorii a riscat... şi a cîştigat. Cci învoiţi să plece acasă aii revenit în penitenciar, la expirarea învoirii, fară nici un fel de probleme.

Un personaj ciudat, un indian care nu vrea să ne spună numele, este aici petitru că a încercat sş-1 ucidă pe ambasadorul ţării sale. Se simte bine, a învăţat limba română şi nu vrea cu nici un chip să ise întoarcă in India... Spune, că aici este tratat foarte bine.

i Alt personaj, aflat într-o cameră, alături de alţi 48 de deţinuţi, are o figură dură, rea. Dacă îl întrebăm de ce se află aici, ne răspunde, ridicînd din umeri: L-am omorit pe unul. Cu un pumn. Cine era?, îl întreb. Un prieten, îmi răspunde. Ceea ce m-a surprins la aceşti oameni este că nici unul nu pare să regrete ceea ce a făcut, faptul că nici unul nu se consideră vinovat. V inovată este victima, sau societatea, sau alţii, sau, pur şi simplu, soarta. Discută despre

. orice, numai despre motivele care ' i-au adus aici, nu. ,

Diana CĂIENARU

Crima pasională' Revenim cu cîteva detalii' în cazul lui Francisc şi Cameliei Kadar, pe care vi I-am prezentat în numărul din 14 mai. al ziarului nostru. După ce şi-a ucis nevasta cu sînge rece, aplicîndu-i 8 lovituri de cuţit mortale în ficat, plămîni, inimă şi secţionîndu-i gîtul, Kadar Francisc a încercat sâ se sinucidă, provocînd o explozie. Nereuşind să moară, şi-a provocat plăgi superficiale la încheietura numitor, în zona gîtului şi plăgi adînci în zona toracelui. Vecinii, alertaţi de explozie, au spart uşa, l-au găsit pe Kadar şi l-au transportat la spital, unde a fost operat, dar, din cauza arsurilor masive, a decedat în data de 22 mai. Criminalul a murit, dar tragedia continuă. în uimaacestor... . intelectuali - el se pare că era un ' inginer foarte apreciat la locul de muncă iar ea - chimistă - a rămas un copil de un an şi şapte luni, aflat în prezent la Cugir, în îngrijirea bunicilor. Biata fetiţă e prea mică pentru a realiză ce s-a întîmplat. dar gestul brutal al tatălui îi va marca definitiv viaţa. O fetiţă fără părinţi, crescînd în atmosfera funestă a casei îndoliate a bunicilor, cărora le-a fost ucisă bestial fiica, în vîrstă de 25 de ani.

D.C.

IIIIIIIIIIr/IIIIIk .

Un lucru scandalos:S e a r c u i t ă p o s t u r i l e t e l e f o n i c e

întors de la lucrările Comisiei Parlamentare pentru controlul S.R.I., domnul deputat VASILE MATEI face declaraţii incendiare 1

- Problema carc a polarizat discuţiile, atît în presă cît şi în Parlament, este cea a interceptării convorbirilor tclcfonicc. Există, trebuie să recunoaştem, o teamă în legătură cu acestc practici, atît fa nivelul populaţiei, cît şi Ia cel al formaţiunilor politice. Despre accstc lucruri sînt multe dc spus, important este că mi- atti format convingerea că unele convorbiri tclcfonicc sînt interceptate fit ră mandat, chiar şi acolo unde, probabil, s-ar fi putut obţine justificat mandate. Acest lucru evidenţiază că, la., nivelul unor factori de decizie, există încă oameni care au, dacă nu chiar dispreţ faţă de

democraţie, cel puţin o ... mânie de a ocoli legile ţării.

- în toa te dec la ra ţiile dc săp tăm înă tre cu tă a ţi fost parlamentarul cel mai tranşant în această chcstiunc. Vreau însă să mergem mai departe şi, firesc, să stabilim vinovaţi.

- Pentru ilegalităţile care se presupun că s-au comis de către Serviciul Român de Informaţii, anclicta va stabili pe cei care au ordonat aicmenca acţiuni ilegale. Normal, în asemenea situaţii şi Comisia parlamentară de control al SRI îşi arc partea sa de vină, datorită faptului că a tergiversat luarea unor măsuri, atunci cînd a fost sesizată asupra unor cazuri carc încălcau Constituţia, legile şi drepturile omului, înccrcind să protejeze accst scrviciu. Serviciu carc, trebuie să fim dc acord, este deosebit dc util, aflat într-un proccs de reorganizare, modernizare şi consolidare pc baze noi. Cu tot scandalul, cred că Scrviciul înccarcă

le presupune o societate democratică.- Colegii jurnalişti, specializaţi

pc "probleme speciale”, au făcut afirmaţii cel puţin grave: cum că a r exista una sau mai multe tabere în SRI. Vă întreb: aţi constatat aşa ccva?

- Nimeni nu poate afirma cu certitudine că Serviciul este scindat, dar că există o gravă criză de autoritate, nu mai încape îndoială. N-am reuşit sâ descifrez în totalitate nici factorii implicaţi în aceste stări conllictualc (mocnite sau ieşite deja la lumină) şi nici care s în t . mobilurilc cxacte ale acţiunii. Este vorba, sc pare, dc o răfuială, o zvîrcolire a fostei securităţi, ofiţeri carc au rămas pe dinafara acestui scrviciu. Considerîndu-se nedreptăţiţi, încearcă să submineze autoritatea celor care desfăşoară activitate informativă şi

'contrainformativă. Lucrurile accstca trebuie gîndite şi verificate în totalitate.

- Acum cîtâva vrem e,

dumneavoastră s-au întîlnit cu conducerea SRI. Atunci aţi avut o atitudine m a i... conciliantă faţă de Serviciu. L a izbucnirea scandalu lu i in te rcep tă rilo r telefonice, am observat că nu sînteţi dispus nici la cca mai mică concesie? A veţi mai multe elemente care să vă motiveze la o critică mai virulentă a SRI-ului?

- Nu există nici o contradicţie între dcclaraţiilo mele de atunci şi cele de acum. Şi atunci şi acum rămin la atitudinea favorabilă Serviciului în ccca ce priveşte nevoia dc a exista, de a fi protejat, dc a fi aju tat să sc înscric pe traiectoria democratică. Ceea ce sc petrece acum, este o problemă nouă, carc trebuie, într-un fel sau altul, rezolvată. A Umbla cu jumătăţi dc măsură este păgubos pentru societatca românească. Oricum, interceptarea telefoanelor subminează democraţia şi nu face dccît să dea apă la moară celor carc nu dorcsc continuarea

Nu pot să nu mă gîndesc că interceptarea ilegală este instrumentul dictaturilor. Urmăriri de persoane pentru ideile lor politice, şantaj etc, ... O r, cu asemenea lucruri nu ne putem, împăca şi din acest motiv am fost aşa tranşant în dcclaraţii. Altfel, apreciez activitatea d-lui Măgureanu şi a prestaţiei sale în fruntea SRI.

- Trebuie să recunoaşteţi că există, totuşi, o atitudine diferită a PDSR în această chcstiunc.

Pentru că participăm la guvernare, ar fi trebuit să ne coordonăm şi acţiunile ş i ’ dcclaraţiilo politicc. Din nefericire, nu s-a reuşit accastă coordonare. N-aş vrea să mă pronunţ cine este de vină, dar accst lucru are influenţă şi asupra atitudinii politice a celor două formaţiuni faţă de SRI. Noi considerăm că sîntem partidul cu un statut m a i... spccial în atenţia SRI, iar PDSR beneficiază de unele informaţii preferenţiale. Lucru cu

- După semnalele pe carc le-am interceptat, căpitanul Bucur s-a adresat într-un loc cu totul nepotrivit în asemenea situaţii

- Sigur, căpitanul Bucur trebuia să se adreseze Parchetului General şi nu senatorului Comeliu Vădim Tudor. Putea, de asemenea, să se adreseze comisiei noastre. Din această cauză rămîne un semn de întrebare asupra bunelor lui intenţii. Faptul însă rămîne: casetele aparţin SRI, pc clc sînt înregistrate convorbiri tclefonicc reale, iar ,1a audieri dl maior Mustcţea a dcclarat catcgoric că acest căpitan n-ar fi putut facc înregistrările dacă nu avea un asemenea ordin şi dacă nu colabora Jot compartimentul în care lucra. Acolo există un sistem foarte complicat dc înregistrări, în carc o persoană nu poate facc nimic fără colaborare.

să sc subordoneze ccrinţctorpc care rep rezen tan ţi ai p a rtid u lu i procesului dcmocratic în România, care nu’putem fi dc acord! Radu VIDA

IIIIII

4IIIIIIIIIIIIIIIIIII

. J

• •• \ . L ‘ ?• “ u , ' V '- ' , - A ' Q S ^ '■ 3.~ .

z i a r h z d ^ e n d & i t

ANUL VII NR. 1976 ISSN 1220-3203

smbătAoumimcA£9-£B MAI 1996

16 PACIM 300 LEI

li ULTIMA ORĂ7~~sîmbătă-duminică, 25-26 mai 1996 ( 16

| ' l ' ' ' ' ' ' 'l fţ ,. ' , ' _ ^ >ÎV 1 \

- V - ‘ - ■•*

, p I I l l l l l l l l

I I l l l l l l l

I I

I

I I l

' L

JPKwntc d eHotarul comunei Măguri

Răcătău. Muntele Rece. Cota 1104. Aliniamentul drumului strategic Hâşdate - Someşul Rece, construit în anii ’40 din ordinul mareşalului Antonescu, acum 52 de ani, zonă de graniţă, rană adîncă încrustată în trupul ciopîrţit al ţării de Dihatul fascist yienez...

Culmea păstrează încă forma lăcaşurilor de tragere peste care, an după an, au potopit unduitoarele valuri de ierbii. Departe, către despicătura Cheilor Turzii, ori către abisul, verde al văii Someşului - case răzleţe, cătune, drumuri şi poteci şerpuitoare şi păduri şi plaiuri şi... eternitatea. în şaua care marchează cumpăna apelor - un cimitir sărac, împrejmuita» o părere de gard prin d e cărui şipci înnegrite de vreme şe prelinge şuierînd melopeic vmtul... Uri chioşc lăsat pe o rînă, ce ţine loc de capelă... Morminte marcate cu bolovani văruiţi şi cruci de lemn veghind mute în lumina soardui.

Pe una dintre crud, scrijelite

în carnea crăpată a lemnului, se mai pot desluşi, cu greu, cuvintele: căpitan T heodor A ngheluţă, căzut pe cîmpul de onoare Ia 5 octombrie 1944. Pe o cită cruce, pe o'tablă "răstignită” în cuie

' scrie: lt. M itache M. Ion, batalionul 8 Vînători, 7.X.1944... Pe celelalte... zăpezile, ploile,

: ( R eg>or t a j jgerurile şi arşiţa au şters orice urmă. De fapt, celelalte sînt crud aşezate nu prea demult, în locul celor vechi, năruite sub anotimpuri Aid odihnesc (potrivit unor recente cercetări arhivistice) 26 eroi

. români, dintre care 9 necunoscuţi, ostaşi ai Diviziei 2 Munte, care în toamna de smge a catului 1944, h luptă cu pîngăritorii de fruntarii horthysto-fascişti, şi-au jertfit pe altarul patriei suprema lor avuţie - viata.■ Spre acest loc învăluit în austeră măreţie - străjuit de mănăstirea bijuterie de lemn purănd hramul Înălţării Domnului, ridicată recent prin osîrdia Patriarhia Ortodoxe Române a Vadului Feleacului şi Clujului, a Armatei a IV-a

Transilvania şi nu în ultimul |rînd a localnicilor - joi, de Ziua •înălţării Domnului, de Ziua ■Ispasului Eroilor, peste 2000 | 1de localnici şi oaspeţi au urcat ■ori au coborît munţii picurată Jlacrima recunoştinţei lor pe Isflnta palmă de pămînt în care |îşi dorm somnul eroii .■

...în urmă cu două milenii, •pe Muntele Măslinilor, la |patruzeci de zile de la înviere, jmîntuitorul nostru, Isus Hristos, .s-a înălţat la ceruri, el Idevenind poarta prin care |muritorii întra-vor în ■dumnezeiască nemurire... ■

...în urmă cu o jumătate de |veac aia, pe Muntele Rece, la |cota 1104, un pumn de ostaşi .români au cimentat cu sîngele *vieţii lor arcul de triumf al |integrităţii naţionale pe sub a ■cărui jertfelnică prin vremi “arcadă România se reîntregea Iîn _ ~ hotarele-i fireşti, | perpetumdu-şi nemurirea

Mai 1996. Muntele Rece. I.Munte de piatră, de lacrimi, | de sînge, de speranţă şi de |nepieritor suflet românesc... !

Nicolae V E R E S I

”Big Ghiţă”, omul care e m ai... aproape cu cel puţin 25 de cm de cerul planetei (dacă îl comparai: cu mai înalţii lui colegi din NBA) a poposit pe meleaguri clujene. Superbul Mercedes, com andat la Paris ne semnalizează nouă că marele baschetbalist e tare şi în conturi bancare. Ieri, prezenţa te Ghiţă Mureşan la Sala sporturilor a fost un adevărat eveniment. Fotoreporterul nostru Ion P e te i ^ imortalizat clipa, convingînd şi pe cei care n-au. fost prezenţi că Ghiţă ”e cu un cap mai m are decfj Cartierul Grigorescu”. în rest, de semeni, muritori de rînd, nu mai spunem nimic...

i P R O G R A M U I X T E L E V I Z I U N I l O R P R I N C A B

S e s p a r g . . .urmare din pagina ^

Convenţia Democratică din România - cu ccle trei partide “istorice” - a făcut cea mai insistentă şi zgomotoasă propagandă politică despre “alternativa” la “neocomunism - mai ales pentru ivncle urechi dinafară, pe al căror sprijin politic şi, mai ales, financiar au contat Iată că cea mai marc dezamăgire o suportă tocmai susţinătorii acesteia. Cîţi, oare, dintre alegători ştiu că acum C.D.R. practic nu mai există? Cîţi dintre ci - oameni sinceri în convingerile lor - nu sînt încă dezamăgiţi şi, poate, ruşinaţi, că au crezut în oameni care fie că au trccut dc la un partid la altul fără scrupule, fie că şi-au negat peste noapte jurămintele de alianţă, în numele unor mai “înalte” idealuri?

Buboaiele s-au spart şi put E mai bine aşa. Dâ-i Doamne, românului mintea cca dc pc urmă!...

Pantagruel din nou pe scenăF rum oasa carte a lu i

R abelais . "G argan tua ş i . Pantagruel”, distins autor, poet şi prozator moral şi imoral, în acelaşi timp, un palavragiu şi un stilist, unul d in tre acei oam eni care au co n stru it Renaşterea, este pusă din nou pe scenă. Este foarte curios faptul că acest text greu este reprezentat de către studenţii din trupa ”Gaudeamus” de la U niversitatea T ehnică d in Cluj-Napoca. Studenţii de l a ; Politehnică au curajul de a face

o comedie de epocă cu aluzii frumoase despre ceea ce se întîmplă în timpurile noastre.

Vom vedea "Despre faptele şi pildele vitejeşti ale bunului Pantagruel în sala "Eminescu” a Facultăţii de Filologie, luni, 27 mai 1996, ora 20, o nouă versiune a acestui text ironic, de mare vigoare şi care a căpătat o faimă internaţională.

Spiritul studenţesc, tînăr şi cu mult umor, ar putea avea succcs tocmai prin puritate.

(d.s.)

r ■

I

I

Ik .

Ziarul nostru utilizează serviciile informative ale agenţiilor de presă

"Rompres" şi "Mediafax"

I

I

I> J

P O R T A L 'EXPORT - IMPORT 8.HL.

I Sîmbătă, .25 mai 1996 PORTAL 1

I 7,45 Buletin informativ; 8,00 | Cartoon N etw ork; 10,00 I H.E.Â.T. Magazinul tineretului-

2MAX; 11,00 B uletin • informativ; 11,15 Videoclipuri- | 2 MÂX; 12,00 Documentar- 2 | MAX; 12,30 Desene animate-2

MAX; 13,00 Buletin I informativ; 13,15 Documentar- I 2 MAX; 13,45 Artele fără . lim ite- 2 MAX; 14,15 ^Videoclipuri- 2 MAX; 14,35 I Film- Pointman-PRO 7; 16,15 | Concert simfonic- 2 MAX;I 17,15 Documentar- 2 MAX;I 17,45 Buletin informativ; 17,55 | Documentar: A ligatorii din j Florida- PRO 7; 18,55 Film:■ Pasărea spin - p.I - 2 MAX;I 20,45 Videoclipuri- 2 MAX;| 21,05 Buletin informativ; 21,15 | Show-ul de 100.000 DM-RTL;

23,00 Film: Născut pe 4 iulie - I RTL. ,| PORTAL 2| Program Cartoon Network;J 21,00 Buletin informativ; 21,50 I Din lipsă de probe-RAI DUE;| 23,30 Videoclipuri- 2 MAX;I 0,15 Frumoasă si accesibilă-

C ANALE 5.I Duminică, 26 mai 1996 | PORTAL 1■ 7,45 Buletin informativ; 8,00

Desene animate-2 MAX; 8,30I Videoclipuri- 2 MAX; 9,10 | Concert: Beethoven - Concert■ simfonic nr. 5 pentru pian-şi I orchestră- 2 MAX; 9,50 Big top | 40 - 2MAX; 10,20 Documentar-

2 MAX; 10,50 Buletin informativ; 11,00 Videoclipuri

I -2 MAX; 11,30 Documentar:| Trecutul şi prezentul regiunilor

. Italiei- CANALE 5; 13,15 Film: Viaţa lui Schubert - ultima

I parte - 2 MAX; 14,45 I______________________ i ____

Documentar- 2 MAX; 15,15 Documentar - 2 MAX; 15,50 Film: Caddyshack-SAT 1; 17,40 Buletin informativ; 18,00 Film: Insula de pe acoperişul lumii- RAI DUE; 19,45 Videoclipuri- 2 MAX; 20,45 Buletin informativ;21.00 Film: Boomerang-PRO 7; 23,15 Videoclipuri- 2 MAX; 0,00 Film: Fortăreaţa -RTL.

PORTAL 2Program Cartoon Network;'

21.00 Buletin informativ; 21,30 Film: D osarele'X -ITA LIA 1; 23,30 Film: Nopţile sălbatice - RETE 4.

Obs.: Traduceri simultane pe ambele canale.

■ e tV~ X

doar moda-CANALE 5; 11,(X Din nou îm preună c u ...■ ITALIA 1; 11,45 Super Quari RAI UNO; 13,30 C a sa dii preerie-RETE 4; 14,45 ForU iubirii -RETE 4; 16,00 Lun amară -RETE 4; 18,00 Asasin: silenţioşM TALIÂ 1; 20,05 Nouă săptămîni jumate-RETE 4; 21,45 Dincolo de realitate- M 6 . , , - •

Duminică, 26 mai 1996 . 10,55 Anunţuri-TVC; 11,15 Cinemâteca-M 6; 12,00 Marile enigme-TF 2; 13,55 Dacă ar f mîine II -M 6 ; 17,15 Coustean i -docum entar-TF 2; 18,45| Ţestoasele Ninja-PRO 7; 21,K j. Exploziv Special-RTL; 22,OC f Magazin Extra -RTL 2 ; 23,00 | Basic instinct-SAT 1. I

' i-Sîmbătă, 25 mai 19969.30 Concertul Filarmonicii

berlineze în St. Petersburg; 10,15 A fost odată ... pt. cei mici; 10,35 „Trădata” poveste a 3 femei- film (r); 18,30 Cupa naţională la cros - jandarm i; 18,50 Omul la frontierele misterului- rep.; 19,10 Exotica - em isiune, despre plantele exotice; 19,25 Un veac de olimpism modern; 20,00 Bibi şi prietenii săi - desene animate; 20,40 Trei destine- serial; 21,25 întiîhire în weekend -film; 23,00 De un fir - film; 0,30 Piele şi dantelă - film sexy. •

Duminică, 26 mai 19969.30 Curs de liarate; 9,45

Desene animate; 10,20 De un fir- film (r); 18,00 Selecţiuni NCN; 20,00 Bibi şi prietenii săi- desene, anim ate; 20,15 Video show; 21,20 Lungul drum către casă - film; 22,55 întunericul dinaintea zorilor- film.

sx.TV CABLU sxLSîmbătă, 25 mai 1996

9,00 Avocaţi la L.A:-RETE 4; 10,00 Wings-RETE‘4; 10,30. Nu

Sîmbătă, 25 mai 19969.00 Avocaţi la Los Ange

-RETE 4; 10,00.Wings-RETE 4; 11,00 Planeta copil- CANALE 5; 11,20 Mc Gyver- ITALIA 1; 12,45 Forţa iubirii- RETE 4; 13,30 Casa din preerie-RETE 4; 14,30 Desen* anim ate-ITALIA 1; 15,3C Ciclismul - turul Italiei-ITALIA 1; 17,55 Aligatorii din Florida- PRO 7; 18,55 U n'concedii dement-PRO 7; 21,00 Numele trandafirului-PRO 7; 23,40 Highlander 2 - PRO 7.: Duminică, 26 mai 1996

10.00 Desene animate- ITALIA 1 ; 11,00 Noile aventuri ale lui Wilhelm Tell-CANALE 5; 11,30 Satul unde te duci - CANALE 5; 13,15 Supertop- CANALE 5; 14,20 Mătuşa Ici ; C harlie-SA T .1; 15,50 . Caddyshack-SAT 1 ; 17,40 , Piraţii din Tripoli-SAT 1; 20,Ou i Casa Vianello-CANALE 5: 21,40 Rambo -RETE 4; 0,00 i Box - ITALIA 1.

I

ILIE CĂLIAN (redactor şef);V A L E R C I I I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d ju n c t ) ;

M Â R I A S Â N G E O R Z A N ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t ) .

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

•T e le fo an e : P u b l i c i t a t e : te l- fa x : 1 9 7 .3 0 4 ; C o n t a b i l i t a t e : 197.307 S c c r c t a r i a t - r c d a c to r şe f , r c d a c t o r i şe f i a d j u n c ţ i , : 1 9 1 .6 8 1 ; fax : 192.828; S e c r e t a r i a t d c re d a c ţ ie : 197 .418 ; R c d a c to r i : 1 9 7 .4 9 0 , 192.127 şi 197.507

Cluj-Napaca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 12/308/1991 din 22 03.1991 cod fiscal 204469

Secretar de redacţie de serviciu: N icolae V E R E ŞT IP A R U L E X E C U T A T L A — | — I | f i

3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 ) V l w J l • Tel. 40-(0)64-199898,154264 / _ / ' - Tipografic . r.L -