i'-v

'jŢimisul special âl Agenţiei ^ţjonale de Presă Rompres, Dragoş ^ ţ e i , transmite: “Croaţia nu va sprijini j^iodaţă crearea unei alte federaţii sau ^ u n i t ă ţ i balcanice”, a declarat, i0 crivit unor surse guvernamentale

♦ Agenda /2♦ Roza vînturilor /3♦ Viaţa politică/4♦ Artă - cultură/5♦ Omul ş i societatea/6♦ Publicitate/7-10♦ Varietăţi/11♦ Sport/12♦ Paginajudeţului/13♦ Economia/14♦ Eveniment/lS :♦ Ultima oră/16

române, preşedintele Croaţiei, Franio Tudjman, la întrevederea cu premierul. Nicolae Văcăroiu. Şeful statului croat a precizat că ţara sa sprijină normali­zarea relaţiilor cu toate ţările din fosta Iugoslavie şi a apreciat drept benefică

dezvoltarea relaţiilor cu România. Premierul Văcăroiu !-a informat pe preşedintele Tudjman despre rezultatele concrete ale dialogului inter- guvernamenţal româno-croat, evi­denţiind unele aspecte ale acordurilor semnate, dorinţa de dinamizare a activităţii'Comisiei mixte, dezvoltarea relaţiilor în domeniul învăţămîntului (în acest sens, se vor deschide lectorate de

limba română şi croată la Zagreb şi, respectiv, Ia Bucureşti).

“Ar fi realist să ne gîndim la un volunr al schimburilor comerciale (româno-croate) de 200-300 milioane dolari”, a. declarat Davor Stern, ministrul croat al economiei, la scurta conferinţă de presă care a urmat după încheierea convorbirilor oficiale româno-croate.

Vineri; 26 ianuarie, a plecat, la Washington, pentru a-şi prelua postul de ambasador, diplomatul român Mircea Dan Geoană.

El călătoreşte spre capitala

americană însoţit de ambasadorul

SUA în România Alfred Moses,

al cărui rol este de a-1 introduce pe diplomatul român în lumea

politică şi diplomatică americană.

, f , { ^ f *\ « , I / 1

X \ / i / I r r î t ^; V \ j \ \ W ' - j fr %! V 3 - 7 / U a. * 1 1 | 1 I 1rs V* ’ I \ i | r k 3 v V - - * / £J L j ^ ' C A L J f c J l

ANUL VII NR. 1577 ISSN 1220-3203

SIMBATA-DUMINICA 27-28 IANUARIE

1 3 9 6 16 PAGINI 3 0 0 LEI

METEO

La acest sfîrşit de săptămînă vremea va fi în genera] închisă cn cerul mai

mult acoperit. Temporar sînt posibile

precipitaţii mixte. Vînt slab la moderat

din sector SE. Temperaturile minime

• 7 şi -3 grade, temperaturile maxime

-2 şi +2 grade C. Izolat condiţii de producere a poleiului. Pe alocuri, ceaţă

dimineaţa.. Ieri la ora-12 la Cluj-

Napoca se înregistrau -2 grade C, iar

presiunea atmosferică era de 735 mm

Hg, în creştere. Meteorolog de serviciu: Octavian Niculescu

Rusia a intrat în Consiliul EuropeiILIE CAUIAN

I ntrarea Rusiei în Consiliul Europei - o simplă formalitate, după ce, în decembrie 1995, la Madrid, Uniunea Europeană îi acorda sprijinul pentru “aderarea rapidă” - este un'

eveniment cu importante consecinţe. Faptul că Rusia trebuie să-şi

asume 20 de angajamente (între care şi ratificarea Acordului cu Republica Moldova privind retragerea Armatei a 14-a) nu înseamnă

mare lucru , pentru ea. E prea mare, prea puternică pentru a fi controlată efectiv.^

Faptul că acceptarea ei în Consiliul Europei survine la puţin

timp după cîştigarea alegerilor parlamentare de către grupările comuniste şi naţionaliste, care nu fac un secret că visează o nouă

Uniune Sovietică, dovedeşte că Occidentul se teme de Rusia: mai bine o Rusie dură în Consiliul Europei, decît înafara lui. (Ne putem aminti în treacăt că un raţionament similar a stat la baza invitării, după primul război mondial, în Societatea Naţiunilor a-

Germaniei şi Uniunii Sovietice.)Desigur, Rusia se poate angaja formal să respecte diferite

angajamente: restituirea unor bunuri aparţinînd altor ţări, reglementarea diferendelor de frontieră conform dreptului internaţional, protecţia minorităţilor naţionale, aplicarea Convenţiei europene a drepturilor omului, respectarea obligaţiilor ce-i revin din Tratatul privind forţele armate convenţionale din Europa (CFE) etc. -

Practic, Rusia a continuat să-şi menţină poziţia în toate problemele ce-o interesează. Lăsînd la o parte problema Armatei a 14-a şi a Transnistriei - care, la urma urmelor, nu prezintă prea

s mare interes pentru Occident, din cît se observă pînă acum -, Rusia a explicat clar că nu va respecta CFE şi-şi va mări potenţialul militar convenţional în anumite zone de graniţă. Şi tot Rusia - încălcînd principiile dreptului internaţional - se amestecă în treburile altor ţări şi organizaţii, afirmînd deschis că se opune intrării ţărilor foste Comuniste în NATO, ca şi cum ar avea dreptul să hotărască politica extemă a acelor ţări.

Şi oricît protestează occidentalii, ei ţin seamă de opoziţia Rusiei şi tergiversează luarea unei hotărîri clare, care să fixeze măcar termenele dezbaterilor şi modul efectiv de intrare în Alianţa nord-atlantică. .

Desigur, se poate lua'în calcul posibilitatea ca; odată intrată ca membru cu drepturi depline în Consiliul. Europei, Rusia să fie “monitorizată”, controlată de ceilalţi membri. Dar se mai poate şi altceva - anume, ca Rusia să preseze cînd e cazul, să tergiverseze

- cu altă ocazie, să ameninţe pentru a-şi realiza proiectele - iar Ia nevoie, să se retragă. •

Din aprilie, este posibilă majorarea tarifelor la energia electrică ^

Consumatorii casnici plătesc, în prezent 46 de lei pentru un

kwh. Preţul a fost calculat în

octombrie 1995, ,1a .cursul de atunci al leului în raport cu dolarul. Cum raportul leului cu dolarul înregistrează o dinamică ascendentă, este posibil ca din luna aprilie a anului curent, să fie revizuite tarifele la energia electrică, Creşterea preţului va fi dependentă de raportul de schimb al monedei naţionale (care a crescut de la 1900 lei dolarul, la aproape 2.600).,

Preţul va fi decis, prin negocieri, de către reprezentanţi al Ministerului Industriilor şi

Ministerul Finanţelor, respectîndu-se condiţiile impuse

prin Memorandumul cu F.M.I. Reprezentanţi ai conducerii RENEL ne-au declarat, referitor

la preţul energiei electrice, că abonaţii casnici sînt, practic, sponsorizaţi, preţul real al unui

kwh din reţeaua de joasă tensiune fiind de 126,4 lei kwh,

: fără TVA. Adică cel pe care îl plătesc consumatorii economici!

P.L. '93 crede că Nicolae Văcăroiu va li înlocuit la primăvarăCu toate că partidul a lansat moda

“nici o sesiune fără moţiune”, liderul P.L.’93; Horia Rusu, nu are în vedere să iniţieze o moţiune de cenzură şi în sesiunea parlamentară care începe, deoarece este convins

că “topirea zăpezilor îl vă topi şi pe . Văcăroiu” : .

Aflat ieri într-o scurtă vizită la Cluj, Horia Rusu a detaliat în faţa ziariştilor: “Eu cred că preşedintele Iliescu are această voinţă. N-ar fi prima dată cînd procedează astfel.

Preşedintele îl menţine pe primul- ministru doar cît să acumuleze întreg capitalul negativ al guvernării

şi apoi, va propune un nou premier. La fel s-a întîmplat cînd l-a schimbat pe Petre Roman cu Theodor

Stolojan”.Horia Rusu este sceptic că o

eventuală moţiune de cenzură ar avea succes. “Unele partide din

opoziţie doresc ca Văcăroiu să-şi încheie mandatul şi să-şi asume . răspunderea pentru guvernare, dar noi nu sîntem de aceeaşi părere”,

afirmă el. “Orice zi în plus pentru Văcăroiu este o zi în minus pentru

România”.Chiar dacă spune că nu găseşte

deosebiri însemnate între partidele

din arcul guvernamental, Horia

Rusu, are ■etichetări pentru fiecare din ele luate în parte/P.D.S.R. este un “partid de buzunar”, “pentru că bagă mîna în buzunarele noastre şi ne ia impozite”; P.U.N.R. este un “partid inutil”, iar P.R.M. “se

adresează unor . oameni dezechilibraţi şi are în frunte pe cel mai dezechilibrat dintre ei”.

P.L.’93 propune ca partidele de 'opoziţie să. “se stângă” după modelul r celor din arcul

' guvernamental, în alegerile generale. Horia Rusu afirmă că Iliescu poate ;fi înfrînt ,1a prezidenţiale doar dacă va exista o - strategică candidaţilor opoziţiei care să-l propulseze pe unul dintre- ei. •

Declarîndu-se surprins de luarea , de poziţie a Preşedinţiei faţă de U.D.M.R., fruntaşul liberal vede în ea semnul că “Iliescu va folosi, din nou, în campania electorală, falsa problemă a naţionalismului, detumînd atenţia de la adevărata

problemă a ţării, aceea că am rămas

pe ultimul loc între toate fostele ţări comuniste”.

Horia Rusu s-a aflat ieri în Cluj -pentru a superviza alegerile îri filiala

partidului.Caius CHIOREAN

Alegeri Ia Universitatea de Medicină şi Farmacie

Ieri„ la U.M.F. “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca - Facultatea de Medicină, respectiv, Farmacie, s-au desfăşurat alegeri pentru

ocuparea posturilor de conducere rămase vacante ca urmare j i alegerii aceloraşi’ cadre didactice, atît la nivelul rectoratului, cît -şi al decanatelor. Astfel, la

3 Facultatea de Medicină, în

I funcţia de prodecan a fost ales d-nul conf. dr. Sorin Nicu

-Blaga; secretar ştiinţific-conf., dr. Mihai Covalcic; la

| Facultatea de Farmacie: | decan - d-na prof. dr. Cornelia | Ţărmure; prodecan-prof. dr. i Mircea Tămaş; secretar

I ştiinţif/'c - conf. dr. Ana f Mureşan. Toţi cei nou aleşi au I fost validaţi de Senatul U.M.F..

\ “Iuliu Haţieganu”.I M.B.

ACTIVITATEA FPS IN 1995Săptămînă aceasta, a avut loc la

sediul central al Fondului Proprietăţii de Stat prima întîlnire din acest an cu directorii direcţiilor teritoriale ale Fondului Proprietăţii de Stat, prilej cu care s-a' evaluat, activitatea desfăşurată anul trecut şi au fost stabilite priorităţile pe termen scurt şi mediu, se arată într-un comunicat al FPS.

în 1995 au fost privatizate 658 societăţi comerciale, din care 46 mari, 248 mijlocii şi 364 mici, cu un capital social total, corespunzător' acţiunilor vîndute,'în valoare de peste 1.900 miliarde lei şi cu

323.000 salariaţi.Sectoarele de activitate care au

prezentat interes în privatizare au fost: comerţ interior (105 societăţi

comerciale), construcţii. (67), industria alimentară (64), industria confecţiilor textile (55), turism, alimentaţie publică, agrement (53), aprovizionare, contractări (29),

, industria lemnului, celulozei,,hîrtiei (25), agricultura (25); industria

construcţiilor de maşini, prelucrare (23), industria chimică (10). ■?. "

în aceeaşi perioadă o atenţie deosebită s-a acordat restructurării

şi reabilitării societăţilor comerciale^, ăcordîndu-se fonduri în valoa_re de' 514 miliarde, lei unui număr'de 677 de societăţi comerciale destinate- pentru: restructurare -261 miliarde

lei, reabilitare -31 miliarde lei şi restructurare selectivă - 222 miliarde Ici.

Fondurile au fost acordate pe

bază de studii de restructurare şi fezabilitate avizate de Agenţia de Restructurare şi direcţiile d_e strategie din ministerele de resort în: industrie -391 societăţi comerciale (construcţii de-maşini, electronică, electrotehnică, industria uşoară, industria lemnului, materiale de construcţii ş.a.); agricultură 235 societăţi comerciale (industria ■_ alimentară, crescătorii de porci, păsări, industria laptelui şi prelucrarea produselor ş.a.);

transporturi 41 de societăţi comerciale (auto, feroviare, navale şi aeriene); alie ramuri. ,

Cu aceeaşi ocazie s-au analizat priorităţile pentru activităţile

următoare, printre care:-măsurile de accelerare a

procesului de vînzare a acţiunilor Fondului Proprietăţii de Stat prin licitaţie; • •

-stadiul rapoartelor de evaluare şi a documentaţiilor de divizare şi/sau privatizarea societăţilor comerciale prestatoarei de servicii din agriculturălŢAGROMEC)

-măsurile de accelerare a ptocesului de subscriere a titlurilor, de privatizare în judeţe. - *.'

- , . ' .. (ROMPRES)

Dacă va ajunge la guvernare, după alegeri!

P.R.M. promite că in două zile

va institui dictaturaP.R.M. are convingerea că

alegerile din acest an îl vor aduce'

la guvernare, aşa îneît a schiţat un plan de măsuri care va eradica “flagelul injustiţiei şi al

debandadei din ţară”. Primele, măsuri sînt “împrumutate” din

arsenalul cu care comuniştii au

impus dictatura: luăm banii de la bogaţi şi îi dăm la săraci.

Vicepreşedintele J.R.M ., Ioan

Tănasă, a-deconspirat ieri, în parte, intenţiile partidului său.

“După. ce vom lua puterea, vom. face ordine în ţară - spune el - în 48 de ore vor fi arestaţi toţi gangsterii. Vor fi confiscate averile fabuloase obţinute prin înşelăciune şi fraudă, care

însumează peste cinci miliarde de dolari Aceşti bani îi vom strînge într-un fond pentru sărmani”.

Tănasă este optimist că Vădim Tudor va convinge peste o treime

din electorat să voteze cu P.R.M.

(C.C.)

Acum si in Cluj-Napoca, pe linii via satelit. Romania Express: 064. 430.450

£

R 0 Y A L PHILIPS- televizoare ,< y '■

- radlocasctofoane- maşini de spâlat- aspiratoare- cuptoare cu microunde- roboţi de bucâtârle .- aparaturâ cosmetică- electrocasnlce

1DCD

CO

§

00in

magazinele E n l c P-ţa Unirii 16, UI.193300

/ n :n | i o T E C

ADEVARULde C luj AGENDA sîmbătă - duminică, 27 -28 ianuarie 1996 (2

• Azi: Calendarul ortodox: + Aducerea Moaştelor Sf. Ioan Gură de Aur; Calendarul greco-catolic: Sf. Ioan Gură de Aur, arhiep. (aducerea moştelor la Constantinopol, 438); Calendarul

romano-catolic: Sf. Bretanion, ep.; Sf. Angela Merici, fc.

• Mîine: Calendarul ortodox: Cuv. Efrem Şirul, Paladie şi Iacob; Calendarul greco-catolic: Dumini­ca 17 ’ d Rusalii, Ss. Efrem Sirianul, cuv. (+ 373); Toma d'A- quino, cuv. (+ 1274). Peste săpt. Ap. şi Ev din săpt. Vameşului şi Fariseului, 34 d Rusalii.

• PREFECTURA,CONSILIUL. JUDEŢEAN:19-64-16

PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60

PRIMĂRIA CiMPIA TURZII: 36-80-01 PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi

11-15.-10POLITIA FEROVIARĂ aU J-N A P O C A :

13-49-76• POLITIA DEJ: 21-21-21

iPOLIŢIA TURDA: 31-21-21POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 , . P O L IT IO U E D IN : 25-15-38 - . POLITIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:

11-24-71SALVAREA: 961 .SALVAREA CFR: 19-85-91

• INTERNAŢIONAL: 971 " •INTERURBAN: 991 •

INFORMAŢII: 931 DERANJAMENTE: 921-

•O R A EXACTĂ: 958 REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE DISPECERAT: 11-87-48 ' 'REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECER/T- K -63-02S.C. "SALPREST" S.A. DI SPECERAT: : '

19-55-22 V "COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: U -10-12 iu l 132 ‘ ' O ' ' '

•DISTRIBUŢIA- GAZELOR NATURALE: DISPECERAT 928, 130561 ■

ORARUL CURSELOR TAROM

31 octombrie 1995 -30 martie 1996 •

Plecări din Cluj-Napoca -9,20 şi 18,00

Plecări din Bucureşti -7,50 şi 16,30

‘ de luni pînă vineri. Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca - ■13,15 i:Plecări din Bucureşti - 11,40 Tariful: 54.700 lei TELEFOANE:: 43-25-24;43-26-69 - pentru externe

e — Ba r a m

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA ' principalele direcţii

trenuri accelerate, rapide şi intercity• BAIA MARE,SATU MARE (prin

Dej): 15,05 - * " , •BISTRIŢA: 15,43

•BRAŞOV (prinDej): M9 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 '(prin Sibiu-Piatra Olt): 11,42 (prin Petroşani-Craiova): 10,00 •BUDAPESTA:0,28; 16,14;•GALAŢI (prinPloieşţi-Buzăn): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14;•ORADEA: 2,45; 16,43;21,00• SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30•SIGHETU AL4RMAŢIEI: 6,11 - •TIMIŞOARA (prin Alba inlia): 5,19; 22,49; 23,08;(prin Oradea) î 15,16

•TlRGUMUREŞ: 16,13;20,19 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR lINFORiMAŢII: 11-22-12 (intern). . : 19-24-75 (internaţional)

CURSE INTER JUDEŢENE

din Autogara I I

Cluj-Napoca -Sibiu: 5,45 (**). ,

•Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00.

Quj-Napoca-Baia Mare: 6,30 (**); 17,00.

1 Cluj-Napoca - Abrud: 6,00; 14,15.

Cluj-Napoca-Zalău: 6,30 (*); 13; 15; 19.

Quj-Napoca- Gîrbâu-Zalău: 6,40.

• Quj-Napoca - Jibou: 7,00,-14,00 (prin

Gîrbou); 16,30(prinHida).

•Quj-Napoca - Şiraleul Silvaniei: 8,30,

16,00. - ^

•Cluj-Napoca-Aiud: 12,00.

• Cluj-Napoca- Alba-Tulia: 13,00.

•Cluj-Napoca-Brad: 16,00.

• Cluj-Napoca - Cîmpeni: 13,15.

• Cluj-Napoca - Reghin:'16,30.

• Cluj-Napoca - Tîmăveni: 15,15.

»Cluj-Napoca - Tîrgu Lăpuş: 15,25;

• Cluj-Napoca - Topliţa; 14,15.

• Cluj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu).

• Cluj-Napoca-Huedin: 13,î5(prin Căpuş),

14,00 (prin Sutor),

• Cluj-Napoca - Turda 5,30; 6,30,6,50; 7,20;

"5,15; 9,30, 10,30, 11,30, 12,30, 13,20,;

.14,00; 14,30; 15,00,15,30; 16,00; 17,00,

18,00; 15,30; 19,00; 20,00; 21,00; 22,30.

(*) nu circulă sîmbătă şi duminici (**) nu circulă duminică.

Cursele judeţene pleaeă din Autogara I

CURSE INTERNAŢIONALE

din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare

din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şi

vineri la ora 7,00 şi înapoierea din

Budapesta In zilele dc marţi, vineri şi

stmbâtă la ora 11,00 O Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen •

Mfckolc, cu plecare din Cluj-Napoca In ziua de nticrcuri ora T şi Înapoierea din

Mfckolc In ziua de joi ora 11.INFORMAŢII

Autogara 1:14-24-26 ’ . . " ' Autogara H: 13-44-88

’rogramuIRadîolClujSîmbătă, 27 ianuarie 6,00 Bună dimineaţa (vă spune Delia Bob). _

10.00 Dor călător prin Transilvania: muzică populară din fonoteca Radio Cluj, redactor Florin Munteanu. 11,00 Radioconexiuni, redactor Florin Pruteanu. Transmisii directe din sâla Horia Demian, de la principalele evenimente sportive ale anului. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064/ 18.72.66. La microfon Anca Mureşan. 18,00 Bilete de papagal, redactor Virginia Fetinca. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, redactor Gelu Furdui. 22,00 închiderea programului.

Duminică, 28 ianuarie: 8,00 Din grădina cu flori multe, redactor Florin Munteanu.- 10,00 Matineu duminical, realizator Dan Banciu. • Poveste pentru copii: ”Făt Frumos, voinicul codrilor” • "Vorbe de clacă” - emisiune bilanţ a lunii ianuarie, punctuală, anuală şi actuală. Din cuprins: obiceiul şezătorii sau al clăcii, ”Vorbe frumoase”: versuri de Mihai Eminescu, Teohar Mihadaş, Grigore Vieru; vorbe dulci: dulceaţă.şi toporaşi; vorbe de*petrecere: astăzi vodca şi ramurile ei; vorbe, vorbe şi iarăşi vorbe; vorbe cîntate, ori altfel spus: muzică de toate felurile şi de toate genurile; vorbe repetabile; reluări din programele speciale de divertisment; vorbe tari: ”Vocea patriotului naţionale; în rest: pauze, reclame, ştiri, curiozităţi şi bineînţeles, surprize. Apărătorii gliei transilvane, realizator mr Sergiu Vitalian Vaida. 13,00 Radiojurnal. 13,30 Universul cţeştin, redactor Lucia Stana Sevianu.18.00 Buletin de ştiri. 18,05 Cursive sonore, realizator: Dan Banciu. • cuvinte de seară: e lung pămîntul, ba e lat... • cuvinte de întrecere: concursul emisiunii! • cuvinte calde: Familia Jazz de Constantin Colhon. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, redactor. Gelu Furdui! 2 l,55 Buletin de ştiri.

■B.C.U. "LucianBlaga" (strada Clinicilor2): Orar:zilnic:8-13,45; 1430-21,'sîmbăta: 8-14, duminica:

închis.■ Biblioteca judeţeană

"OCTAVIAN GOGA"SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA

COPII(P-ţa Ştefan celMare nr. 1), ORAR: luni-joi: 9-19,45;vineri: 9- 17,45;sîmbătaşiduminica-închis.

FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti,Gheorgheni),ORAR: luni, miercurijoi: 14-19,45;marţi,vineri:9-14,45;sîmbătăsiduminică-îuchis. SALA DE LECTURĂ şi M EDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni- vineri: 11-17,45;sîmbătă: 9-13,45; duminica-închis. ,

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis '

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi,miercuri,joi- 12-16;vineri-10-16, sîmbătă-duminică -închis.

■ Biblioteca Americană (strada

Universităţii 7-9). Orar: luni - vineri

12-16■ Biblioteca Britanică (strada

Avramlancu 11).Orar luni,miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 -14; sîmbătă şi duminică: închi s

■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7- 9). Orar: marţi: 18-19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cul­tural Francez(stradaKogălniceanu12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18;vineri: 10-16; sîmbătă şi duminicăînchis.

■ Biblioteca Centrului Cul­

tural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil 8). Oran luni,

marţi, miercurijoi: orele 16-20.H Biblioteca " Valeriu Bologa"

a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avramlancu 31 );Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

B Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis

■MuzeulNaţionalde Artă,Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (stxadaC. Daicoviciu2).Zilnic,inclusivduminica: 10-16; hihiînchis.

B M uzeul Etnografic al Transilvaniei (str.Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■Galeriile "Bastion" (PiaţaŞtefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9-17;

sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil

Isac” (strada Emil Isac 23). Orar:

mieicuri-duminică 13-17; hini şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminicăîntre orele 10-14.

Sîmbătă, 27 ianuarie Programul 1: 7,00 La prima

oră; 8,50 Tip-top, mini-top!; 9,50 Film serial: “Drumul spre Avonlea” ; 10,40 Matineu muzical; 11,25 Pas cu pas; 12,15 Vîrstele peliculei; 13,05 Pleiade;14.00 Actualităti; 14,10 Ora 25 - Tranzit TV; 19,15 Teleencictopedia;20,00 Actualităţi;20,50 Film serial: "Inamicul inamicului” ; 22,30 Un vis la Hollywood; 23,30 Actualităti;23,45 Film serial: “Perla Neagră”; 0,30 Întîlnire peste ani’ 1,05 Tenis.

Programul 2:7,00 întîlnirea de sîmbătă; 12,00 MTV; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Est-meridian magă-zin; 15,55 Desene animate;16,20 Film serial: ” In im ă sălbatică” ; 17,05 Itinerare spirituale; 17,30 Serata muzicală TV; 20,30 Pariaţi pe campion!;21.00 TVM. Mesager; 21,30 Planeta cinema - 100; 22,00 Săptămîna sportivă; 22,30 Film serial: “Santa Barbara”; 23,15 Alfa şi Omega; 0,15 Jazz-Alive Show.

PRO TV: 8,00 Desene animate;9.30 Film serial: “Flipper”; 10,00 Film artistic: "Scrisoare către nevesţele mele” (r); 11,50 Sport extrem; 12,20 Motor Sport magazin; 12,55 Ştirile PRO TV;13.00 Stelele Olympiei; 13,30 Fort Boyard; 1430Fotbal: Cupa Africii (sferturi de finală, documentar);16.30 Film serial: “Dosarele X ” (r); 17,30 Film serial de desene animate: ”Duckman”; 18,00 Film serial: “Seaquest” ; 1.9,00 Ciudăţeniile lumii; 19,30 Ştirile PRO TV; 19,55 Doar o vorbă

să-ţi mai spun...; 20,00 Film artistic: “Singur în cartierul boxerilor” ;21,55 Ştirile PRO TV; 22,00 Film serial: “NYPD Blue - viată de poliţist”; 0,00 Ştirile PRO TV; 23,00 Film serial: “Lege şi ordine”; 0,00 Ştirile PRO TV; 0,05 Sport la minut; 0,30 Fotbal: Campionatul Spaniei;2,00 Film serial: “NYPD Blue - viaţă de poliţist” (r); 3,00 Film serial: “Lege şi ordine’? (r); 4,00 Fotbal:

i H HCampionatul Spaniei; 6,45 Fort Boyard (r).

TVR CLUJ-NAPOCA: Pr.2:7,00 întîlnirea de sîmbătă: Jurnal în retrospectivă. F ilm serial: “Natacha". Rubrica în limba germană. Rubrica în limba maghiară.' Magazin de sfîrşit de săptămînă: Bucuriile şi necazurile iernii. Concediu în ianuarie. Cîntece care răinîn. Desene animate: "Sandy B e ll” . Umor. Incursiune în necunoscut Viaţa sportivă.

Duminică, 28 ianuarieProgramul 1: 8,00 Bună

dimineaţa!; 9,00 Ping, pong!; 10,00 F ilm serial: "Aventurile lui Skippy”; 1030 Lumină din lumină;11,30 D in albumul celor mai frumoase melodii populare; 12,00

Viaţa satului; 13,30 Atlas; 14,00 Actualităţi; 14,10 Campionatele Europene de patinaj artistic; 17,00 Video-magazin; 17,50 Film serial: ”Star Trek” ; 18,45 A doua Românie; 19,i 5 Robingo; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film artistic: ”Album de familie” (II); .22,20 Tragerea Loto Special 6/49 şi.

Noroc; 2230 Filmele săi

22,35 MTV; 23,05 A c tu a l23,20 Avanpremiera; 23,30 Fii/ serial: ”Vioara de aur”; o 4;Tenis. ; ’ '

Programul 2: 7,00 - 5 x 513.00 MTV; 14,00 Actuali®,14,10.Film artistic: "La^j slăbiciunilor”; 15,10 Un zîmbet pentm vîrsta a treia; 15,55 Dese® animate; 16,20 Film serial: "In im ă sălbatică”; 17 05 Magazin sportiv internaţional20.00 Maeştrii; 21,00 TVM Mesager; 21,30 Oraşe şi civilizaţii; 22,00 La puterea a doua; 22,45 Film serial: "Santa Barbara”; 23,30 Întîlnirea de la miezul nopţii; 035 Documentat

PRO TV: 8,00 Desene animate; 930 Film serial: "Insula misterioasă”; 10,00 Film artistic: "Singur în cartierul boxerilor’(r); 12,00 Film serial: "Seaquest’(r); 12,55 Ştirile PRO TV; 13,00 Lumea filmului; 1330 Filmseiia! "Gesturi înseninate”; 14,30 Baschet NBA: Los Angeles Laker - Philapelphia 76-ers; 1530 Fotbal: II Calcio (documentar);17,30 Faţă în faţă cu Ilie Şerbănescu; 18,30 Film serial: "Beverly Hills”; 1930 Ştirile PRO TV; 19,55 Doar o vorba să-ţi mai spun...; 20,00 Film artistic: "Thelma si Louise”21,55 Ştirile PRO TV; 22,00 Film 4*^ serial: "Verdict: crimă!”; 23,OP Fotbal: "II Calcio” : Fiorentim- Viricenze (la pauză - ştiri sportive); 0,55 Fotbal american Drumul spre Super Bowl; 1,00 Fotbal american: Super Bowl (documentar).

f

if l

KU l v,t i.u .I

UNIPLUS RADIO

Sîmbătă, 27 ianuarie8.30 întreruperea emisiei; 12.00

Reluarea emisiei; 12.15 CD Magazin; 12.45 Program de week- end; 14.30 Overdose; 18.30 întreruperea e nits iei; 21.05 Musie by lequest; 23.00 Party on the radio. Program inform ativ BBC Londra: 8; 14; 21. Ştiri Uniplus Radio: 15; 16; 17. Program muzical: 16.05; i 7-05.

Duminică, 28 ianuarie6.00 Week-end matinal; 8.30

întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei; 12.15 CD Magazin; 12.45 Program de week-end; 14.30 Overdose; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 Top slow l i l ; 23.00 Musie by night. Program informativ BBC Londra: 8 ; 14; 18; 21. Ştiri Uniplus Radio: 15. 16. 17.

Magic); 17,00-18,30 O amintire şi-un surîs (emisiune pentru vîrstă a treia) (Vasile Truţa); 18,30-20,00 Seif Control (emisiune pentru adolescenţi) (Marina Lup); 20,00-22,00 Emisiune în limba maghiară (Jakab Lorinc); 22,00-8,00 Saturday Night Fever (Daniel Boroştean). _

Duminică, 28 ianuarie8,00-11,00 Şi ce dacă e

duminică? (ştiri, agenda culturală, divertisment, muzică, curiozităţi) (Lucia Radu); 11,00-12,00 Musie Box (Călin Stănescu); 12,00-14,00 Emisiunea în limba maghiară (Antal Orsolya); 14,00-16,00 BoumTop Sonic (Dj.Dreams); 16,00-17,00 Mondosport (Cătălin Berindean);17,00-20,00 Super Sonic (Dj.Dreams); 20,00-22,00 Emisiune în limba maghiară (Sebesi Karen Attila); 22,00-23,00 Musie News (Dj.Magic); 23,00-6,00 Sonic Nightmaie (Dj. Dreams).

Teatrul Nationalf

prezintă .sîmbătă, ora 19: Marea năpîrlire; duminică, ora 14,30: Covorul fermecat.

RadioSomcFM 68,7 MHz

Sîmbătă,'27 ianuarie-8,00-11,00 Sonic Matinal (ştiri,

sport, meteo, utilitare, muzică) (Marius Aciu); 11,00-12,00 Black Magic Hours (Daniel Boroştean);12.00-14,00 Emisiune în limba maghiară (Antal Orsolya); 14,00-16,00 Super Sonic (Dj. Dreams);16.00-17,00 Musie News (Dj.

3526 ian. - 1 feb.

C L U J - NAPOCA: REPUBLI­CA - Răzbunare infernală - Die

I l a r d '3 - SUA - premieră (9;11,30; 14; 16,30; 19). Sîmbătă ţi duminică spectacolele încep la ora11,30. * VICTORIA - Congo - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA- O n ly you - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂŞTI - sala A - B a tm an Torever - SUA (13; 15,30; 18) * FAVORIT - Liceenele d in Beverly IliUs - SUA (11; 13;

15; 17; 19).; TURDA: FOX- Mandat pen­tru moarte - SUA; Vîrsta inocen­ţei - SUA; . TINERETULUI - Salvaţi-1 pe WiUy din nou - SUA- premieră; Doamna Doubtflre, tăticul nostru trăznit - SUA.

CÎMPIA TURZII: MUNCI­TORESC - Sechestraţi în tren - SUA - premieră; Specialistul - SUA:

DEJ: ARTA - Desperado - SUA- premieră; Patrula invincibilă - SUA - premieră.

GHERLA: PACEA-Nouă luni- SUA - premieră; Fast burger - Franţa - premieră.

Opera Românăprezintă duminică, ora 1830:'

Carmen; luni, ora 1830: Don Pasquale.

F A R M A C IIFarmacii de serviciu'.

şîm bătă, 27 ianuarie: Farmacia nr.4 ”Hedera", str.Gh.Doja nr.32, telefon 13- 00-77, orar 8-20, Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14, Farmacia nr.-27 "M ercur” , Aleea Detunata nr.l, telefon 14-51- 37, orar 8-13, Farmacia nr.57, Cart. Mănăştur II Compl. Union, telefon 16-56-15, orar 8-13, Farmacia "Zea", P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar 8-15; dum in ică, 28 ianuarie: Farmacia nr.4 "Iledera”, str.Gh.Doja nr.32, telefon 13-00-77, orar 8-20, Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14.

Programul policlinicii

fă r ă p la tă “Familia Sfîntă

29-31 ianuarie 1996

Medicină generala: dr. I. Boilă 29, 30 (10-12), dr. G. Răfan 31 (10-12), dr. M. Sucm31 (10-12),dr.C.Ioviţă 30(1214), dr. S. Loga 30 (1530- 17,00),'dr.S.Strîmbu 29 (15 17), dr.A.Wâldraf 30 (16-18), dr.M .M ateş 29 (15-17), Interne: dr. F. Gherman 29 (15,30-17,30) şi 30 (10-12) dr. A .Iancu 31 (11-13), Pediatrie: dr. R.Mitea30 (13-15), dr. M . Fritea 30 (15-17), dr.D .Lupea 31 (12-14). Reumatologie: dr. F Bayrakdar 11 (15-17), dr.I.Afi 30 (12-14); Chirurgie: dr. C, Cosma 31 (10-12); O.R.L:' dr.C-tin Rădulescu 29 (12-14). j

Programarea bolnavilor - de j luni pînă vineri între orele 12- 14, telefon 16-78-22 sau la sediu, Aleea Micus nr. 3, bl. D l 2 , ap: 12.

POLICLINICA INTERSERV1SAN

str. Pascaly nr.5, cart. <jheor^sr.

INTERNE - CARDIOLOGIE NEUROLOGIE * PSIHIATRE ENDOCRINOLOGIE* REUMATOLOGIE * ECOGRAFIE- ALERGOLOGIE DERMATOLOGIE • CHIRURGIE - ORTOPEDIE O.R.L. • OFTALMOLOGIE GINECOLOGIE-ONCOLOGH PEDIATRIE * UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimie - Bacteriologte Imunologie - Paradtologie Teste SIDA)ZILNIC, inclusm DUMINICA orele 7 - 21Medic de gardă: orele 21-7 Rezervare, consultaţii la tel

c 41.41.63

AUANTAANIlSinGID

L I F E L I N E ______Sufletul nostra la dispoziţii î dumneavoastră. Tekfomi j de noapte, telefonul vieţii j

41 41 6 3 IZ iln ic între orele 20-24. f

SÎlsîmbâti-dummto, 27-28 ianuarie 1996 ROZA VÎNTURILORd @

Iugoslavia încearcă să se reintegreze In comunitatea internaţională

f ţeutgr

Iugoslavia caută pneScni dopă ce s-a confruntat

C ® criza provocata de războiul din Balcani, avînd

^•uţin simpatizanţi in afaia Rusiei şi a unor state '

regiune, precum Grecia. Războiul bosniac, j^rovocal de sepaAtjsmnl sirfe suspinat & Belgrad,

$r-a soldai co moartea a 200000 de persoane şi

jrxodul a trei milioane «fe-oameni" îe v im celui

coai grav conflict din Europa de după cel de-al

<3oilca război mondial. Guvernul snbilor bosniaci,

ilec larînd că Iugoslavia revine pe pieţele

internaţionale, afirmă că sancţiunile an costat ■această ţară ISO miliarde de dolari.

Neînţelegerea şi ignorarea Balcanilor dc eâtrc

capitalele Uniunii Europene an constituit un motiv

pentru încercările nereuşite de nsediwe ale Uniunii

Europene, deşi Marea Britanie şi Franţa au

manifestat în mare măsură înţelegere faţă de

Belgrad în timpul războiului ,

Cîndva înfierat dc o oficialitate a Departamen­

tu lu i de Stat ca un potenţial suspect pentru crime

-<3e război, preşedintele sîrb Skjbodan'Mîloşevici

. ^ste elogiat acum câ Serilor al păcii, în calitate de

cosponsor al acordurilor de pace m Bosnia,

- Obiectivul nostm este integrarea în Europa şi

^ 5 comunitatea internaţională - o cooperare egală

c n oricine”, a afirmat Slobodan Miloşevici,

recompensat de occidentali pentru'readucerea la

raţiune a sîrbilor bosniaci rebeli'. -'

> O problemă ar putea amina intrarea în instituţiile

internaţionale: în exterior persistă semne de-

întrebare cu privire la respectarea de către Belgrad

a drepturilor omului în provincia Kosovo, unde

populaţia majoritară albaneză este supusă unui'

regim sever.

în Iugoslavia - care în momentul de faţă cuprinde

doar Serbia şi Muntenegru - există în continuare

multe monopoluri industriale de stat, şi ea rămîrre

în urma Europei de est ‘sub raportul liberalizării

economice. O serie de aluzii apar în mijloacele de

informare controlate de stat cu privire la o

restructurare a aparatului dc; stat. Cotidianul.

proguvemamsntal "Politika” s-a referit la o posibilă

epurare politică - prezentată ca o "împrospătare a

personalului pentru noi politici”. Ziaru l afirmă că

o nouă echipă puternică de luptă împotriva

criminalităţii, denumită "Incoruptibilii”, a primit

ordinul de a elimina corupţia şi hoţia la nivel înalt,

care foloseşte drept sursă o economie distorsionată

de război ■.

China, ea însăşi o fostă surghiunită, a promis

sprijin deplin pentru reabilitarea globală a

Iugoslaviei - aceasta este principalul rezultat al

unei vizite la Beijing a preşedintelui iugoslav Zoran

I.ilici. .

Războiul acuzaţiilor dintre statele arabe si Iran în problema Bahrainului

Reuter

Statele arabe acuză puterile

străine, fără să numească în mod

explicit vreuna dintre ele, că

agită spiritele în Bahrein, unde opt lideri ai opoziţiei urmează

să fie judecaţi după zile şi nopţi de revolte şi sabotaj.

Guvernul din Bahrein, centrul.

financiar al Golfului şi baza celei de-a cincea flote a Statelor

Unite, restructurată anul trecut

pentru a susţine "dubla

descurajare” îndreptată

împotriva Iranului şi Irakului, nu

a numit nici o ţară. Dar presa

sa, care / este controlată

îndeaproape,v îşi îndreaptă

suspiciunile împotriva Iranului,

ţară considerată a . fi cea mai

mare putere din-zona Golfului.

Iranul a intrat şi el în războiul

declaraţiilor, . respingînd

acuzaţiile conform cărora ar-

obişnui să-şi transpună pe plan

extern problemele interne şi să

justifice prezenţa militară'

americană în regiune.

In Bahrein, o mică insulă din

Golf legată de Arabia Saudită prin

intermediul celor 25 de km de

şosea, problemele au izbucnit în

decembrie 1994, odată cu arestarea

unui preot musulman şiit sub

acuzaţia de a fi pus în circulaţie o ;

petiţie în care se cerea reînfiinţarea

parlamentului, dizolvat în 1975.

Preotul a fost deportat, iar în .

prezent trăieşte în exil la Londra.

CelpUţin 13 civili şi trei poliţişti

ău fost ucişi în ciocnirile care au

avut loc, iar în luna aprilie, cînd

tulburările au luat sfîrşit, au fost

arestate sute de ‘persoane. In

ultimele săptămîni agitaţiile au

izbucnit din nou, au fost puse

bombe- într-un magazin şi într-un hotel, s-au produs revolte şi au fost

provocate incendii. Guvernul a

răspuns ultimelor evenimente

ameninţînd cu legea marţială,

situaţie Iară precedent în Bahrein,

şi cu o posibilă intervenţie a unui

număr de 8000 de soldaţi din

cadrul Forţei de. Apărare a

.Bahreinului. > ■ '

Populaţia şiită reprezintă

aproximativ o zecime din

miliardul de musulmani care

trăiesc în întreaga lume, dar în

Bahrein şuţii sînt superiori ca

număr ramurii rivale - suniţii

-, din care provine elita

conducătoare a insulei. Din

secolul al X-lea, în Iran şiismul

reprezintă doctrina religioasă

oficială a ţării.Preşedintele egiptean Hosni

Mubarak s e 'numără printre

aceia care apreciază că în

Bahrein poate fi detectat ”un

amestec extern evident”: ”Ceea

ce se întîmplă în Bahrein nu

ţinteşte doar această ţară. Se

doreşte să se lovească în toate

statele din Consiliul de

Cooperare al Golfului,”

(Consiliu, înfiinţat în 1981 în

momentul în care Iranul şi-

Irakul erau în război, a grupat

Bahreinul împreună cu alte state

arabe ale^Golfului bogate în -

-petrol - Arabia Saudită, Kuweit,

Emiratele Arabe Unite, Oman

şi Qatar). - /

Maliţia de guvernare confruntată cu dificila sarcină de a-şi reface autoritatea după demisia premierului Olelisy

ReuterCoaliţia de guvernare din Pokmia s-a văznt confruntată Ia 25 ianuarie o iminentă remaniere a cabinetului şi cu dificila sarcină de a-şi reface

autoritatea dupâ demisia premierului Jfcwef Oîcksy. in urma acuzaţiilor că k t fi fost In slujba serviciilor de spionaj ale Moscovei Demisia lui Olekşy* fost provocată de decizia procuraturii utilitare de a declanşa o anchetă oficială cu privire la acuzaţiile lansate de serviciile de securitate, potrivit sărora Oleksy ar fi fost, în anii ”80 şi Ia mceputul anilor '90, informator a l serviciilor de spionaj sovktke, iar mai tir/îu nise. Fostul comunist,'

metamorfozat in social-democral, a respins energie acuzaţiile, susţinînd că n u sînt altceva decît o provocare nacrdsiă a susţinătorilor fostului preşedinte "Walesa.

, Oleksy, în vîrstă de 49 de ani, deţine funcţia de prim-ministru abia din martie 1995. Iniţial el a refuzat să renunţe lă funcţia deţinută anterior, cea de preşedinte al parlamentului, pentru a o prelua pe cea de şef al erecutivnlm cu prilejul unei remanieri decise de coaliţia guvernamentală

ÎSSată din Alianţa Slîngiîlieiaociaîkc (ASD), a lui Oleksy, împreună cu " Partidul Ţărănesc Polonez (PTD).

Victoria colegului sin de partid, Akksandsr Kwasniewski, asupra lui Walesa la alegerile prezidenţiale din noiembrie anul trecut părea să-i fi consolidat lui Oldksy poziţia. ASD, formată din foşti comunişti, l-a sprijinit ferm pe premier, la fel ca şi noul preşedinte a! ţării Dar acuzaţiile lansate împotriva lui Oleksy au umbrit victoria Iui Kwasniewski şi i-au privat pe foştii comunişti, cel pnţin pentru moment, de roadele acestei victorii Partidul Ţărănesc, partenerei mai mic al ASD în cadrul coaliţiei, a profitat

de ocazie pentru a solicita mai umilă pubane îa guvern, mergwd pînă Ia a pretinde funcţia de premier, rămasă vacantă in mma demisiei lui Olekşy. ASD a respins pretenţiile Partidului Ţărănesc şi invocînd rezultatele scrutinului, a încercat să-i refuze un acces sporit la putere. ASD a ameninţat

totodată că va convoca alegeri anticipate daci Partidul Ţărănesc ar părăsi coaliţia pentru a sc alia eu grupul partidelor de opoziţie.

Societatea secretă "Templul Soarelui” implantată în Bulgaria

se ocupă de traficul cu armes ■" 1 ' 1 , ___ — —

Articol publicat (n ziarul bulgar "Standart"

După cîteva tragedii care au

zguduit lumea în ultimii doi-trei ani

- sinuciderea în.masă (sau uciderea premeditată) a unor membri ai

Ordinului "Templul Soarelui” - publicaţia de faţă este în posesia unor

date conform cărora şi în Bulgaria există o filială a acestei "formaţiuni

religioase”. Pentru că nu este vorba

despre o sectă, deoarece în acest

"ordin” nu poate fi membru oricine.

Este vorba despre o societate secretă',

care se bazează pe simboluri oculte,- unde poţi pătrunde doar după,

susţinerea unor examene speciale -• explică cei de la Direcţia cultelor din

Bulgaria. De dorit este ca persoanele

să fie lipsite de orice scrupule (chiar

dacă religia pretinde unele norme morale). Cei aleşi se conduc după

"un cod etic” special, Cei mai mulţi

dintre ei doresc cu ardoare să se distingă în mod deosebit şi deseori cad victima unor şarlatani care fac ce

vordinei.

Lista filialei Ordinului ”Templul Soarelui” dir; Bulgaria este plină de. medici, scriitori, oameni de artă, ingineri Această listă cuprinde şi trei

cx-deputaţi.

Ocupaţia principală a filialei

Ordinului "Templul Soarelui” din Bulgaria este de fapt comerţul cu

■ arme. Naivii racolaţi de persoane

fidele ”boss”-ilor servesc drept paravan. Şi în timp ce aceştia sînt

îmbătaţi de ritualuri oculte,

"rechinii” fac afaceri de ordinul milioanelor.'

Armamentul a intrat în Bulgaria

printr-o reţea organizată pentru

importul de automobile de contrabandă. Această reţea porneşte

din Belgia şi trece prin Germania, Austria, Ungaria şi România (sau

. Serbia). "Asociaţii” belgieni caută concetăţeni posesori de automobile

asigurate împotriva furtului. Ei înscenează furtul. Apoi, în carnete

originale în alb se completează numele şoferulu i care ya transporta

automobilul furat, precum şi aprobările - .false - de la diferite

instituţii,-după care automobilul pleacă cu destinaţia Bulgaria. In

Bulgaria sînt găsiţi apoi “destina­tarii” care descarcă armele ascunse şi

pe care le transportă în Serbia.

"Care este legătura dintre Europa de Est

si Uniunea Monetară Europeană”"Nepszabadsag*

Uniunea Monetară Europeană (EMU) este în curs de realizare. La ultima reuniune la nivel înalt de la Madrid au fost decise cadrele transformării, în ianuarie 1999 EMU va fi aplicată în acele ţări care satisfac cunoscutele cerinţe de convergenţă referitoare la nivelul ratei inflaţiei şi al dobînzii, al deficitului bugetar, al datoriilor statului şi al cursului de schimb. Numărul statelor care vor corespunde condiţiilor date nu xit fi mai mare de şase-

opt. Oricum, Germania şi Franţa trebuie să figureze pe această listă, deoarece fără ele nu se poate realiza EMU. •

Dar ce legătură este între EMU şi ţările est-central-europene? Răspunsul este simplu: UniuneaEuropeană a fixat tuturor noilor membri obligaţia de a adera la Uniunea Monetară. Pe termen lung, cei care doresc să adere la UE trebuie să corespundă cerinţelor. Este puţin probabil ca vreunul dintre membrii noi să fie în stare să facă faţă prea repede acestor criterii de

convergenţă.Din punct de vedercal ţărilor est-central-europene ar fi prea devreme

să se renunţe la suveranitatea de care dispun în domeniile politicii cursului

de schimb, monetar şi fiscal, pentru ca să-şi grăbească aderarea la UE, fapt care este deocamdată sub semnul întrebării. Cu toaţe că un .vecin performant nu poate fi lăsat sa aştepte prea mult la poarta Europei, primirea

nu depinde numai de performanţa economică a candidatului, ci de măsura în care UE poate să-şi reformeze Politica Agricolă Comună protecţionistă (PAC). în lipsa unor reforme de acest fel numai integrarea ţărilor central- europene ar costa anual 40-60 miliarde ECU. Ţinînd cont de limitele bugetare ale. UE, pentru aceasta nu există sprijin politic. ,

■ în pofida celor arătate anterior, la ora actuală, pentru politica economică a ţărilor est-europene EMU este deosebit de importantă. Noul euro va fi o valută central stabilă. Ţările est-europene au relaţii comerciale mai ales cu ţările din zona EMU, de aceea în formarea politicii lor valutare trebuie să ţină cont de noua valută europeană.

"V a f î o a r e C r i m e e â d i n n o u t u r c e a s c ă ? ”T’ravda"

"în pnvent, diplomaţia turcă acţionca/â concomitent în cîteva direcţii liste vorba, în primul rind, dc activităţile ei vizind crearea aşa-nuinitci centuri turanice", o alianţă geopolitică a popoarelor turcice, avînd

drept obiectiv principal contrapunerea lumii turanice celei slave. Este de presupus că in această alianţa var intra Turcia, llzbckistanul, Azerbaidjanul, precum şi o serie dc foste republici şi regiuni autonome din fosta URSS. Confonn estimărilor diferiţilor politologi turei, "centura

.turanica sc va întinde din Balcani si pică în Siberia. In al doilea rind, -iţ J-ureia doreşte si deţină o poziţie dominantă în recent constituita

'-Adunare a ţărilor din bazinul Mării Negre din care, după cum se ştie,

fac parte Rusia, Ucraina, Moldova, Turcia, Bulgaria, România, Grecia şi (î razia. Iar în al treilea nud, Turcia intenţionează să-şi sporească influenţa în zona Mării Negre sub pretextul 'apărării intereselor şi drepturilor etnicilor turci din icgiunilc fostei URSS şi din republicile fostului lagăr socialist”, fiind vorba in accst context despre Crimeeâ, Roman ia, Regiunea Autonomă Găgăuză din Moldova şi fosta lugoslavic- Insa obiectivul prioritar urmărit de Turcia este consolidarea axei Ankara-Kicv ca o contrapondere la axa Kicv-Moscova.

în strategia sa geopolitică Ankara include de asemenea planuri vizînd strămutarea în Crimeeâ a tătarilor din această peninsulă care trăiesc în

prezent în Turcia şi al căror număr este considerat a fi de circa două, . milioane. Ce va însemna aceasta în viitorul apropiat se vede cu claritate

din luările de poziţii ale unor politicieni turci, potrivit cărora, "peste cîţiva

ani Crimeeâ nu va mai fi nici ucrainiană, nici rusească, ci turcească”. Pe

fondul expansiunii economice a Turciei în Crimeeâ şi a creşterii rapide â potenţialului militar al acesteia, planurile menţionate nu mai pot fi

nicidecum considerate drept delirante.. în această ordine de idei capătă valoare de simbol asasinarea în 1993

a liderului Mişcării Naţionale a Tătarilor din Crimeeâ (MNTC), Iuri

Osmanov. Vederile politice ale acestuia aveau la bază ideea specificităţii

tătarilor din Crimeeâ, drept care el dezavua ideologia panturcă care preconiza fuziunea deplină a tătarilor din Crimeeâ cu naţiunea turcă. Conform declaraţiei făcute chiar de Osmanov cu puţin înainte de dispariţia

sa, promotorii acestei ideologii sînt reprezentanţii Organizaţiei Mişcării

Naţionale a Tătarilor din Crimeeâ (OMNTC) şi Medjlis-ul (parlamentul) creat de aceasta, dar încă neînregistrat

. Există temeiuri pentru a afirma că lucrurile nu s-au desfăşurat fără

imixtiunea organizaţiei naţionaliste de dreapta, autodenumite "Lupii

Suri", foarte influentă în Turcia. Această organizaţie, avînd legături solide îri cadrul armatei, serviciilor secrete şi a poliţiei, se pronunţă

pentru restaurarea Imperiului turc în fostele sale graniţe şi pentru

unirea în perspectivă, în jurul lui, a tuturor popoarelor turcice. De

altfel, în ariii.1992-1993, cînd la putere în Azerbadjian se afla Frontul ■

Popular, ministrul de interne de atunci al acestei republici, Hamidov, conducea "prin cumul” şi filiala locală a "Lupilor Suri”,

Dar să revenim la Medjlis-ul menţionat de Osmanov, care se bucură

în prezent în Crimeeâ de o notorietate din ce în ce mai scandaloasă.

Este suficient să amintim de recenta grevă a foamei şi de alte acţiuni

de protest organizate de tătarii din Crimeeâ care urmăresc să obţină

pentru reprezentanţii lor o treime din locuri în Parlamentul Republicii

Crimeeâ. Prin intermediul Medjlis-ului şi al OMNTC, Turcia acordă

asistenţă materială tătarilor din Crimeeâ care se întorc în "Peninsula

Soarelui” şi se stabilesc acolo. Nu este exclus ca în viitor, dacă în

Ucraina va fi adoptată o lege privind vînzarea pămîntului, firmele

turceşti şi mixte să participe în modul cel mai activ la achiziţionarea de terenuri şi la reîmpărţirea proprietăţii în Crimeeâ.

ADEVARULd e O lu l VIATA POLITICA i

i iwsîmbătă-duminică, 27-28 ianuarie 1996

PRM revine şi dă vina pe ziarişti .

Nu duşmani ai PUNR, cei mai buni prieteni• "România Mare ” are drept candidat de primar un medic •

Preşedintele PRM Cluj revine asupra materialelor date publicităţii de propriul Birou de presă şi afirmă categoric.că nu există nici un

conflict cu PUNR, "lin partid pe care îl apreciem şi cu care am colaborat foarte bine pînă acum”. Ioan Tănăsă merge pînă acolo îneît

dezinvoltură Tănasă. Dacă deputatul PRM pune această întrebare cu seriozitate, atunci credem, că e necesar să-l informăm că ministrul justiţiei este vicepreşedinte al PUNR. Iar Gheorghe Funar şi Ioan Gavra, luaţi, de asemenea, la întrebări în materialele PRM, sînt

promite PUNR-ului sprijin în turul . numărul unu, respectiv doi în doi al alegerilor locale, dacă ' acelaşi partid.medicul Ioan Mihai Năstase,t candidatul PRM, nu va. trece, de .

primul tur. v ;Probabil la sugestia Bucureştiului,

Ioan Tănasă a organizat ieri o conferinţă de presă încercînd să

dezamorseze sămînţă de conflict, apărută după publicarea în "Adevărul de Cluj” a unor texte, purtînd semnătura Biroului de presă PRM. Tănasă a citit, în deschidere, o declaraţie puţin confuză în care se străduia să susţină, mai întîi, că presa a inventat totul şi, apoi, că nu

'PUNR' n-a luat în serios atacul de la Cluj al "României Mari”. ”Nu ne interesează o organizaţie creditată cu un procent electoral de 0,2 la sută”, spunea Ioan Gavra. Conducerea de la Bucureşti a PRM

'pare însă îngrijorată. După aceste ultime declaraţii, neaşteptat de ajnabile ale lui Ioan Tănasă, se poate presupune că liderii PRM sînt preocupaţi de subiect şi că vor să evite ca PUNR-ul să se alăture listei celor care ar vota pentru ridicarea imunităţii parlamentare a lui

i r - #

^ p '4 'r

>... -'t iC-

înseamnă că ataci partidul atunci - Corneliu Vădim Tudor. cînd te referi la liderii lui. La aceeaşi conferinţă de presă, a

”Ce legătură are cu PUNR-ul fost prezentat candidatul PRM în faptul că eu îl acuz pe Iosif Gavril' alegerile locale din Cluj. El este. Chiuzbaian?V .întreabă .cu Ioan-Mihai'Năstase, medic, fost

responsabil al Băilor Someşcni, unul dintre' fondatorii "Vetrei Româneşti”. Ioan Tănasă afirmă că deţine "dosarele corupţiei” din Cluj - se pare că dosarele sînt jucăria preferată a PRM - şi că le va folosi în campania electorală. ;

Caius C H IO R E A N

Conferinţăîn o rg a n iz a re a

A s o c ia ţie i p e n tru D ia log ’ In te re tn ic , dnul prof. dr. Andrei Roth va s u s ţin e o conferinţă cu titlu l " P r e j u d e c ă ţ i

interetnice” , luni, £9 ianuarie, la ora 17,00. în sala ”l. M uşlea” a B iblio tecii C en tra le Universitare "Lucian Blaga”.

Minerii blocaţi în subteran au ieşit la suprafaţă

La 26 ianuarie, la ora

10,00, cei aproximativ 800

de mineri de la Exploatarea

Minieră Baia/de Arieş au

ieşit la suprafaţă..Negocierile

cu conducerea exploatării

încheiate în seara zilei de 25

ianuarie s-au soldat cu

soluţionarea parţială, în

lim itele legii, a unor

probleme de salarizare şi cu

caracter social. Ing.

Gheorghe Cârja, directorul

Exploatării Miniere Baia de

Arieş, a declarat

corespondentului Rompres

câ aceste cereri, care sînt în

lintiţele competenţei

■ conducerii exploatării, se

puteau rezolva fără a seJ

recurge la acţiunea de

autoblocare în subteran care

a paralizat timp de patru zile

activitatea unitătii.

A d e v ă ru l d e s p re e v a n g h e lis t ! ( I I )Ofensiva central' şi sud-est europeană a

evanghelismului occidental s-a efectuat (şi este în curs de desfăşurare) pe mai multe direcţii. Vom relata cîteva dintre ele în rîndurile ce urmează. în general, au fost recrutaţi foşti sectanţi din ţară sau din rîndurile celor care plecaseră în străinătate. Aceştia, sesizînd că este momentul lor de maximă afirmare, s-au dedicat trup şi suflet "cauzei” Spre a-şi dovedi loialitatea, mai buni 1

cunoscători decît stăpînii lor ai psihologiei sociale locale, ei au pus în operă tehnici specifice: mituire, şantaj, trafic de influenţă,-coruperea autorităţilor, atragerea mass media "etc. Atît de atrăgătoare a fost pentru mişcarea evanghelizatoare din acest spaţiu geografic îneît unii (din Ungaria, spre exemplu) au

renunţat la înalte demnităţi oficiale spre a i se putea consacra în mai mare măsură. Că acţiunea este la rîndu-i extrem de profitabilă o dovedeşte şi cazul unui

alt sectant, revenit în ţară, ca şofer al unor grupuri de evanghelişti nord-americani. Pe atunci, ca semn al, situaţiei sale materiale, era îmbrăcat în tenişi şi blugi ponosiţi. Astăzi, în schimb, este elegant, grăsuţ şi prosper, prosperitate datorată, deopotrivă, avantajelor

materiale oferite de evangheliştii slujiţi, dar şi isteţimii cu care el însuşi a profitat de vidul legislativ şi de cupiditatea unor oficialităţi. Cu sprijinul şi "înţelegerea” acestora, în etapa iniţială, s-au preconizat proiecte grandioase şi ample menite a duce la ridicarea unor "complexe creştine” modeme. Nu s-a ales, însă, nimic, din toate acestea. Totuşi, nu poţi să nu te întrebi: oare noi ce sîntem, dacă abia acum se crede c-am auzit despre creştinism? Să nu ştie ghidul acelor misionari occidcntali nimic despre istoria creştinismului autohton? Dar vom reveni asupra subiectului şi personajului.

Să relevăm, însă, şi alte aspecte.

Conşticntizînd, probabil, că tăria unui neam constă în unitatea credinţei sale, misionarii occidcntali şi-au fixat ca obiectiv prioritar distrugerea acestei unităţi. Nu avem cunoştinţă despre cazuri, din multitudinea de ajutoare materiale, financiare sau tehnice aduse în România după 1989, să fie unele avînd ca destinaţie Biserica Ortodoxă Română, Biserica noastră naţională.

Căci,‘îi} loc de a contribui lă ridicarea de noi şi noi case de rugăciune, cu mult peste cerinţele reale ale credincioşilor neoprotestanţi, dacă aceşti misionari ar fl urmărit cu adevărat întărirea în credinţa lor, a românilor, ei şi-ar fi îndreptat privirile spre nevoile bisericilor locale. în acest sens, ar fi avut ocazia să finanţeze atîtea şi atîtea proiecte de lăcaşuri de cult

multiseculare aflate într-o situaţie precară. Nu de alta, dar aceste biserici străvechi sînt, prin ele însele, dovezi ale, bogăţiei şi complexităţii civilizaţiei’ pe aceste meleaguri. Dar nici unul dintre miile de evanghelişti "creştini” nu s-a lăsat impresionat de starea jalnică a multora dintre aceste bisericuţe. în schimb au finanţat proiecte de construire a cît mai multor capele neoprotestante. Ba mai mult, într-un dispreţ total, niciunul nu au inclus în itinerariile lor, vizitarea cel puţin a vechilor lăcaşuri de cult şi mănăstireşti româneşti, ferindu-se de ele, ca dracul de ţămîie’ De ce? Simplu: însăşi existenţa lor dovedeşte nu doar inutilitatea efortului l<jr de evanghelizare a românilor, ci şi adevăratul scop urmărit în România.

Cei ce-şi zic "creştini” şi slugile autohtone profită sistematic, pe toate căile şi cu toate ocaziile de situaţia precară, social-economică, a ţării. N-am în vedere doar deturnarea de lă scopul lor a unor "donaţii” şi

transformarea obiectului lor în capital al unor firme constituite în nume şi folos propriu. Celebru fiind, în acest sens, un inginer clujean care a folosit mijloacele de transport destinate unor scopuri caritabile în capital al unei societăţi comerciale personale. Aflăm că, culmea

cinismului, acelaşi personaj urmează a candida, pe listele social-democrate, pentru un loc în Parlamentul românesc. Atunci cînd, totuşi, au pus bazele unor mici societăţi comerciale, îndeosebi ţn mediul rural, activitatea acestora, prin diferenţele de preţuri şi tarife practicate, activitatea acestora vizează un prozelitism vădit. De vină este, în acest caz, ca şi în atîtea altele* prea toleranta legislaţie autohtonă, ca şi modul defectuos în care, în multe locuri, ca se aplică. Dar vom reveni.

Cristian RO M A N

Păcuraru începe campania elector atacîndu-l pe Funar

"Slnrimlt mai bine pregătit decît a fostTunar în 1992, deoarece am o experienţă de patru ani în Consiliul judeţean”, afirmă Iuliu Păcuraru, ţâre pare câ după primirea bună făcută de clujeni lui Petre

Păun”, însă “vinovatul principal pentru ce s-a întîmplat în oraş este domnia sa”.

Liderul P.D. Cluj ,este preocupat - ' îndeosebi de situaţia "catastrofală” a sistemului de apă-canal şi a-

Roman a învins ultimele şovăieli şi drumurilor,“”care sînt mai proaste a decis că va fi candidatul P.D.-în' decît în 1990”. Păcuraru afirmă căalegerile locale din Cluj., s-ar fi putut asfalta'peste 50

Păcuraru îşi începe campania- kilometri de drum în oraş cu baniielectorală cu un discurs agresiv cheltuiţi pe statui. El consideră că îndreptat împotriva primarului. El ‘ Funar a impus ”o politicădenunţă "falimentul” actualei pompieristică” lansîndu-se în

conduceri a oraşului şi vinovăţia lui Gheorghe Funar. "Demisiile numeroase şi destituirile funcţionarilor din Primărie atestă falimentul conducerii actuale. Gheorghe Funar vrea să arunce- vinovăţia în spatele unor "acari

investiţii de anvergură care nu pot fi suportate de bugetul local,

v . Chiar dacă P.D. este slab cotat în Cluj, Iuliu Păcuraru are încredere în şansele sale. ”La alegerile locale,

, important este candidatul, nu partidul”. (C.C.)

Gherla este răvăşită de veştile despre primaiîn această, săptămînă, zi de zi

chioşcurile de ziare şi tarabele

particulare au fost luate pur şi

simplu cu asalt, populaţia urbei de

pe Someş aşteptînd cu sufletul la

gură noile veşti cu privire la

excluderea primarului localităţii

din rîndul . membrilor de partid

P.U.N.R.

Exemplarele "Adevărului de

Cluj” trimise în oraş au fost

insuficiente, lumea aşteptînd ore

în şir sosirea presei. Toată

populaţia, de la mic, Ia mare,

discută aprins textul

Comunicatului Biroului de presă

al Consiliului judeţean P.U.N.R..

Cluj cu privire la- Hotărîrea

Biroului Consiliului Subfilialei

P.U.N.R. Gherla referitoare la

excluderea din partid a actualului

primar al oraşului Gherla. Se

aşteaptă veşfi noi, senzaţia ere.

în mica urbe depăşind aştepti-

Probabil, că şedinţa Consilii

local ce va avea loc luni

ianuarie va crea noi tensiuni

rîndul consilierilor.

Oricum, liniştea orăşelului?

tulburată de acest "evenimt:

nedorit în preajma campat

electorale...

SZEKELY Cs-,

Precizare în legătură cu spaţiul academiîn Carta Universităţii ”Babeş-

Bolyai” (1995), elaborată plecînd

de la prevederea autonomiei

universitare din Constituţia

României şi din Legea

învăţăm întu lui (1995) şi în

concordanţă cu ; legislaţia

românească în materie, se

precizează: ”spaţiul universitar este -inviolabil". Articolul este

înţeles de Senatul Universităţii

”Babeş-BoIyai” şi de administraţia

academică în sensul că amplăsări

de obiective în spaţiul unversitar,

folosiri ale acestui spaţiu de către

persoane juridice din afara

universităţii, ingerinţe în

activităţile din acest spaţiu nu sînt admise fără aprobarea autorităţilor

universitare (Senat, Consiliul de

Administraţie,> Rectorat). Est:

la sine înţeles că în caz de t:

majoră - incendii, fluturi, sparţ

violenţe etc - serviciile

autorităţile abilitate ale stat

român intervin în acest sp;

conform competenţelor lor leg

Colegiul Senatul:

Universităţii "Babe

■ Bolyi

’W iiin e /e » ”Alexandru Iorga constituie o

prezenţă, tot mai insistentă şi

insolentă în cotidianul local de

-limbă ungurească; După temele

semnate nu este greu de ghicit că sub această semnătură se ”produ-

ce” unul încadrat pe ”post de

român”. După scăderea catastro­

fală a preţului acţiunilor UDMR

pe eşichierul politic românesc,

racolarea acestui personaj este o

. manevră uşor de înţeles. După

lecturarea ^opintirilor . sale

■ pseudointelectuale ne dăm,seama

că omul potrivit este la locul

potrivit. In galeria încrâncenaţilor,

locul său străluceşte de argintul - ruşinii, al trădării.

Pe cartea de vizită a lui A. I.

se menţionează apartenenţa sa la

asociaţia nemembrilor fostului

PCR. Dacă această apartenenţă

înseamnă concentrarea într-un loc

al acelora care,'prin gestul lor,,

şi-au manifestat dezacordul faţă

de ideologia comunistă, atunci nu .

înţelegem deloc.ce caută A I. în această organizaţie. Apartenenţa

sa este una formală, o

'înregimentare doar administra­

tivă. Vocabularul său, stilul,

extremismul său verbal,

abordarea problemelor de pe

■ poziţiile unui inchizitor, depăşesc ■

performanţele celor mai bigoţi şi

analfabeţi activişti ai fostului

partid comunist. Un exemplu,

credem edificator. Revoltîndu-se

fată de "uitarea numelui”, lui

Laszlo Tokes, el se exprimă astfel

(23.XÎI.1995, Szabadsag):. ”Să se

vorbească despre evenimentele de

la. Timişoara îneît să nu se

‘ pomenească de Laszlo Tokes, este ‘o neobrăzare.;Dacă nu o crimă”...

Un pastor care a respins orice

compromis”, care "singur s-a opus

silniciei” , de la care a pornit

revoluţia”, etc., etc. Să-ţi aduci

aminte de cineva în felul în care ţi

se indică. în caz1 contrar eşti

neobrăzat, sau criminal. Dacă nu ar

fi un şantaj sufletesc ordinar, am

crede că este doar un bluf în spatele

căruia se aude foşnetul forinţilor,

sau al altor bancnote.

"Numele uitat” se intitulează

pledoaria publicată de A.I. (sau de

altul). Ea este apologia unei imagini

special fabricată cu scopuri

manipulative, aici, sau în cancelarii^

străine, oferind posibilitatea

deturnării sensului Revoluţiei

Române. în contradicţie cu

afirmaţiile lui A.I. semnificative sînt

mărturisirile unui revoluţionar

timişorean la Simpozionul consacrat

omagierii victoriei Revoluţiei

Române. în momentul - relata el -

cînd evenimentele au depăşit cadrul

unei manifestări de solidaritate cu

o familie ameninţată cu evacuarea,

cînd numărul protestatarilor a

crescut foarte mult, cînd s-au rostit

primele chemări la luptă împotriva '

dictaturii, pastorul Tokes s-a adresat

din geamul parohiei celor prezenţi

cu rugămintea să plece de acolo ”că

esBiorseInAPiMDEisiI isj

VEc<tecidC

şi aşa are .destule necazuri” Dupi

un asemenea gest trebuie sat

un tupeu inimaginabil să accejŞs

să fi considerat "scîntew

revoluţiei de la Timişoaia'

Momentul relatat a fost contesta'

de Tokes. Un alt momec

semnificativ, care conteşti

afirmaţia că "numele lui Tote

ar fi fost uitat”. Deunăzi,TV” a transmis omagierea sfinţit

şale de . către Fundaţi "Moştenirea Ungurească”, recffi

înfiinţată pentru cinstirea fapteb

de excepţie în slujba naţiuni

ungureşti. în diploma obţinută*

menţionează că faptele sale det

Timişoara - 1986, apari::

moştenirii naţiunii ungureş

definind fără echivoc locul j

rostul acţiunilor sale în decent'»

'89. Cunoscînd forţele poliţe

care se găsesc în spatele acest;

mişcări naţionaliste, apreciată

fost mai degrabă activitatea p»

decembristă şi nu atît preoteasa

cît mai ales politică a pastorul!

Tokes, devenit stâpînulunuijit

episcopal; Credem că acţiunii 1sale antiromâneşti'au constituite J.

argument major pentru cei de ^

Fundaţia mai sus pomen/ls

Antiromânismul său este un ges:

de "gratitudine” faţă de ace:

români care s-au aflat în acel Iar.

viu pericliţîndu-şi viaţa, înfrut-

tînd gloanţele şi care s-au gini

că ar putea să aibă "necazuri’ G. FARKAS

sîmbătă-duminică, 27-28 ianuarie 1996 ARTĂ - CULTURĂ ADEVĂRULde C iu l I

j f j i p r e m ie r ii u h s o lu tu în IZ ttm ân ia^ s e in in a ru l n a ţio n a l:

" L i m b a j s i t e h n o l o g i e "■

pentru început, cîlcva date sseo ţ'ale. Seminarul va avea loc la BuCxireşti, 29-30 ianuarie, este prga'nizaj de Academia Română, secţ^a "Ştiinţa şi Tehnologia Informaţie*”, Centrul de Cercetări avansate în învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului Natural & Modelarea Conceptuală, cu sprijinul pepartamentului de Integrare Europeană al Guvernului României şi a l Institutului de Cercetări în Informatică,. sub patronajul, şi sponsorizarea Comisiei Uniunii ga^qpene - D GX III, Jn cadrul ţvi/giamului "Awareness Campaign”. Este recunoaşterea potenţialului de cercetare românească în domeniul tehnologiei limbajului (echipe de cercetare româneşti participă în şase d in cele 12 proiecte europene Copemicus, special aprobate pentru

accst domeniu). Comitetul de' program al seminarului cuprinde nume consacrate:, acad. Virgil Constantinescu, preşedintele Academiei Române, Poul Andersen- reprezentantul Comisiei Europene- DGXIII, prof. Mircea Petrescu - preşedintele Comisiei Naţionale de. Informatică, acad. Dan Dascălu - preşedintele secţiei "Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei”, dr. Marius Sala - MC al Academiei-, director al Institutului de lingvistică ”Iorgu Iordan”, dr. Dan Tufiş - director al Centrului de Cercetări Avansate în' învăţarea Automată.

Prezenţele clujene la acest seminar naţional sînt demne de notat: prof. dr. Marian Papahagi, directorul Centrului de Analiza Textului Cluj (CAT), lector univ. Sergiu Damian, catedra de istorie a filosofiei şi logică, membru al Comitetului de organizare a seminarului, cu lucrarea "Concordanţele literare din perspectiva computaţională” realizată în colaborare cu fiul d-sale, Sergiu Damian jr), lector univ. Teodor Vuştan ("SILEX,, sistem lexico- morfologic computerizat pentru limba română”) şi lector univ. Sanda Chcrala ("CONCORD: sistem de. realizare a concordanţelor textelor poetice româneşti”).• Intervenţia, domnului prof. Papahagi va avea loc în cadrul mesei rotunde cu tema "Sinergizarea lingvisticii teoretice cu ingineria lingvistică”, pentru profesorul clujean

prilej de prezentare a Centrului de Analiză a Textului (CAT): "întemeiat în 7 ianuarie 1991, CAT a trecut, la început, printr-o fază de organizare şi calificare a personalului (1991 şi

■ 1992 -rstagii de studiu în Franţa, Belgia şi Italia) şi şi-a deschis oficial activitatea didactică şi ştiinţifică la : 25 mai 1992. Scopui este promovarea învăţămîntului şi a cercetării ştiinţifice de informatică aplicată la studiile lingvistice şi literare.. Plecîndu-se de la realitatea că în acest donfeniu decalajul instituţiilor româneşti de învăţămînt şi cercetare faţă de nivelul ţărilor avansate este destul de mare şi destul

,de important. Apoi, crearea de, instrumente informatice specifice şi elaborarea unor lucrări avansate referitoare Ia limba română şi limbile romanice " Centrul are astăzi următoarea componenţă: prof. Marian Papahagi, director, asist; Emma Tămîian, secretar, lectori univ. Teodor Vuşcan şi Sanda Cherata, specialişti în informatică, asist. univ. Ştefan Gencărău. Din-Consiliul ştiinţific al CAT fac parte prof. dr. D.D. Draşoveanu, prof. dr. Mircea

; Borcilă, prof. dr. Mihai Nasta. (Bruxelles), lector dr. Liana Pop, lector univ. Sergiu Damian,( cercetător Iulian Pah • Planul ştiinţific cuprinde: în momentul de faţă următoarele- teme: "Tezaur lexical informatizat al limbii române”,

."Concordanţele .limbij poetice româneşti”, "Baze de date în ■

domeniul lingvistic şi literar”. Graţie unui program propriu, ce a dus la elaborarea unui analizator morfo- lexical informatizat, există în momentul de faţă o bază lexicală computerizată de cîteva zeci de mii de cuvinte. A fost elaborat şi un' program specific ce integrează acest lexic informatizat cu un sistem automatizat de despuiere , şi lematizare- a' textelor poetice, permiţînd crearea de concordanţe. Sînt în lucru concordanţele Bacovia şi Fundoianu. Prin concordanţă se înţelege organizarea'sub formă de dicţionar a tuturor cuvintelor utilizate de un anumit autor, cu indicarea in extenso a tuturor ocurenţelor cuvîntului respectiv; Concordanţele permit studierea ştiinţifică a operelor literare, reperarea rapidă a unei considerabile cantităţi de informaţii morfo-lexicale, dar şi istorico-literare, stilistice, tematice • CAT are un acord de cooperare în domeniul istoriei lexicografiei româneşti şi europene cu Institutul de Lingvistică, Universitatea din Leuven şi Universitatea din Bruxelles, responsabil fiind prof. Mihai Nasţa. în curs de perfecţionare se află acordul cu Universitatea din Seattle. Şi tot în cadrul CAT, s-a lucrat la editarea diplomatică, eu ajutorul ordinatorului, a unui codice dantesc, aflat la Cluj, la elaborarea unor bănci bibliografice şi a unei bănci dedate în domeniul istoriei literare”.

Demostene SOFRON

Revista "Excelsior” la cote tot mai înalte!

SXCEIirr 9 -r*-'*’*

"Mă îneîntă diversitatea tematică,rigoarea şi o nobilă fervoare intelectuală dovedită în paginile revistei "Excelsior”. Iată o publicaţie cu care mă pot mîndri în faţa colegilor şi confraţilor mei din Occident”. Aceste cuvinte, aparţinînd prof. univ. dr. doc. Nicolae Balotă, ar putea prefaţa şi nr. 9 al revistei clujene "Excelsior” (redacţia: Gh. Alexandrescu. 24/ 65). După editorialul consacrat... ”numeomaniei”, urmează superba tabletă a Anei Blandiana - în programajcfllară. Rubrica "Limba- română - partea noastră de cer” este susţinută de prof. dr. G. Gruiţă, prof. univ. dr. Theodor Hristea, conf. univ. dr. G.G. Neamţu, conf. univ. dr. Ştefan Hazy, prof. Florica Mihali-Filip, Gh. Moga şi I. Radu-Nandra. -

La rubrica intitulată "Concursuri, examene” se publică subiecte, baremul de corectare şi de notare, precum şi soluţiile problemei de limba română la concursul de admitere în clasa a IX-a de liceu, la Concursul naţional *M. Eminescu”, precum şi subiectele date la bacalaureat. Secţiunea se încheie cu un concurs unic în publicistica românească - Ochii lui Argus (care constă în descoperirea unor greşeli, de orice natură; în paginile revistei "Excelsior"). Partea literară este reprezentată de trei comentarii literare (Dorinţa, Libertatea de a trage cu puşca şi Oaspeţii primăverii), semnate de prof. univ. dr. Elena Dragoş, prof. J. Flueiaş şi prof. C. Vasile. Tot aici adăugăm medalionul dedicat poetului Ion Petrovai şi •; versurile semnate de opt elevi din diverse localităţi ale ţării. -Pentru diriginţi, revista publică, sub genericul "Ştiţi să redactaţi'o scrisoare?”, 25 de

- norme obligatorii pentru redactarea unei scrisori, ilustrînd regulile cu scrisori semnate de I. Creangă, M. Eminescu, P. Andrei, F.D. Roosevelt şi T. Muşatescu. Cu mare interes se ; citeşte conferinţa prof. N. Balotă - Omagiu dascălilor mei, precum şi secţiunea dedicată lui Aros Cotruş (poeme antologice, eseuri, scrisori,

' fotografii, facsimile, multe dintre' acestea fiind inedite). Celelalte articole, note, reportaje, cuvinte încrucişate sau ilustraţii grafice dau consistenţă celor 80 de pagini ale acestui număr, care poate fi considerat cel mai bun din

"istoria” revistei. I.R. DELIA

I ^ e c l tu l d e p ia nMăria Selena Pop

Drumul unui instrumentist spre solistică esle evaluat, de obicei, prin suma treptelor pe care le poate urca, de la capacitatea simţului artistic nativ la atingerea gradului de exprimare spiritualizat al muzicii. Cei mai mulţi interpreţi se -opresc la treptele ce învăluie muzica în veşmîntul efectelor, al sensibilităţii temperamentale. Neputinţa de a depăşi această ^sensibilă barieră stă în insuficienţa cunoaşterii resurselor pieselor respective şi dintr-o slabă cultivare a orizontului artistic şi a interiorităţii omului. Tînără pianistă Maria Selena P op a demonstrat prin recentul recital susţinut în cadrul stagiunii Academiei d e Muzică "G. Dima”, al cărei cadru, didactic este, că se îndreaptă pe calea de a înfăptui trecerea de la o interpretare muzicală cu sentimente şi nuanţări dinamice la cea care înnobilează simţurile prin nobleţea spiritului. Acest salt calitativ ne-a fost argumentat îri recital prin nuanţarea, mai ales, a "Barcarolei" op 60 de Chopin,-interpretare cu foarte multe unduiri melodice din trăiri ce relevă remodelarea sentimentului spre zonele sublimate ale meditaţiei muzicale Şi cu armonii viu plasticizate în variate culori. Celelalte piese interpretate - Liszt,Ravel, Prokofiev - au evidenţiat faţeta expresivă a tehnicii pianistice "‘‘pistei. Gradele posibile de perfecţiune s-au datorat lipsei unor "explozii” «re sau arcuiri de tumult sonor, mai ales la Sonata a 6-a de S. Prokofiev,

«re ar fi dat recitalului grade ardente ale interpretării. Reuşita recitalului* .pianistei clujene şi mai ales urcarea pe treptele interpretării, cu efect Ş spiritualizat poate fi şi un rezultat al ultimelor îndrumări primite lă Welsh• College of Music and Drama din Cardiff (Marea Britanie) unde a frecventat -j cursurile prof. Julian Jacobson.- ' Emiliu DRAGEA

Cartea de ştiinţă PE ÎNŢELESUL TUTUROR:

"Ghid al bolnavului cu cardiopatie ischemică 99

INSTITUTUL INIMII ’PROF.DR.NICUIAE STÂNCIOIU-

GHID AL BOLNAVULUI CU

CARDIOPaiiB ISCHEMICĂ

Iwb T*doefq j

Dr. Monica Mâghefuţan

Cota Os tdtvO ft npwuiuM Cterto

Institutul Inimii "Prof dr.Niculae

Stăncioiu” (inspirată redenumirea Institutului după numele fondatorului său, prof.' Stăncioiu)

este, înainte de toate, Institutul specialiştilor. Indiferent de vîrste

sau grade profesorale, specialişti cu rezultate notabile la patul bolnavului şi în cîmpul cercetării.

Cum spuneam, cercetarea este în Institutul Inimii la ea acasă. O mărturie avem şi în cartea "Ghid al bolnavului cu cardiopatie ischemică”, apărută sub redacţia doamnei dr. Monica Măgheruşăn. în excelente condiţii grafice la Casa de Editură şi Tipografie Gloria Cluj,

1995. Am mai scris şi menţionat acest lucru, este de subliniat efortul edituril6r care îşi îndreaptă atenţia spre cartea de ştiinţă. Mai ales cînd este vorba de un domeniu de Actualitate, cum este cardiopatia ischemică Cartea apare sub redacţia dr. Măgheruşăn, dar _cu plăcere menţionez şi numele autorilor, nume

care fac cinste tinerei şcoli de cardiologie prof. dr.N iculae

Stăncioiu: Călin Coman, Alexandru Hagău, Cristina. Suciu, Claudia Cocan, Ruxandra Tomoaia, Adela Şerban, Sorina Răduţiu, Nicolae Trocan, Crisîina Scridon, Luminiţa Olariu,... Monica Măgheruşăn. în-

- tr-o carte în care calitatea scrisului

ştiinţific este dublată de o alta, la fel de importantă, apropierea de- cititor. Specialist sau nu, cardiac saii nu, cartea fiind scrisă pe înţelesul tuturor. Simplu, direct argumentat în nouă capitole împlinite cu numeroase grafice, tabele, desene (inspirat realizate, de V irgil . Tomuleţ).- De la o "Introducere” la "Cum funcţionează aparatul cardio vascular?”, "Qeneralităţi despre arteroscleroză”, "Factori de risc ai bolilor cardio vasculare

. ischemice”,-TCardiopatia ischemică- angina pectorală - infarctul miocardic acut”, "Prevenirea bolilor

cardio vasculare”, "Tratamentul medical al cardiopatiei ischemice”, "Tratamentul interVenţional şi chirurgical ' al cardiopatiei ischemice”, "Reabilitarea pacienţilor

cu cardiopatie ischemică”.O carte, "Ghid al bolnavului...”, '

bine scrisă, rod al observaţiilor la patul bolnavilor 24 din 24 de ote, o carte pentru "pacientul care trebuie

să fie bine informat cu ceea ce se întîmplă în-corpul său, pentru a deveni conştient de problemele pe care le are şi pe care trebuie să le rezolve împreună cu medicul curant”.

. Demostene SOFRON

st c ţ i u n i pr&rn<&r'jgz<ătoa.i~& t n f i i n ţ a r i i T R J E I

Istoricul începutului activităţii Despărţămîntului Cluj (II)Vasile Ladislau Pop .(1819-1875), fiu al comunei Berind (Cluj),

considerat de către George Bariţiu ca "decoarea şi fala naţiunii române”. Despre el a scris în revista "Transilvania” Grigore Silaşi, Elogiul rostit la Adunarea generală a Asociaţiunii care s-a ţinut în 1875, la Reghin, iar dr. Ilie Dăianu i-a scris biografia într-o broşură: Al doilea preşedinte al "Asociaţiunii”, Vasile L. baron Pop (1819-1875). Biografia scrisă din prilejul aniversării de 50 de ani de la moartea lui, Sibiu, 1925:

La începutul anului 1868 s-a propus, de către Iacob Bologa, înfiinţarea despărţămintelor Asociaţiunii. Regulamentul pentru

organizarea despărţămintelor a fost votat de către Adunarea generală, ţinută în august 1869; la Şomcuta Mare. Conform acestui regulament, pct. 3: ”membrii Asociaţiunii se împart, cu privire la deosebitele ţinuturi, în despărţăminte, în fruntea cărora va fi un subcomitet, iar în fruntea comunelor din despărţăminte, cît priveşte pe membrii dintrînsele, cîte .o agentură . La pct. 5 se arată că "scopul acestor despărţăminte este

^e a servi de mijloace prin care să se poi •: ajunge mai uşor scopul

isociaţiunii, intrind acelea în mai aproi.;’ atingerea cu poporul şi ra'spîndind la acela învăţătură îh toate dirt 'le.’..”. Se prevedeau, în

continuare, dispoziţiuni privitoare la adu? 1 ie cercuale, la averea despărţămintelor etc,_.

Pe teritoriul actualului judeţ Cluj au activat, astfel, cîteva despărţăminte şi anume: Despărţămîntul X Cluj, despărlămintele Dej, Gherla, Turda şi mai tîrziu Desp. Mociu.

întf-0 primă schiţă istorică a Despărţămîntului Cluj, datorată dr.

. Basiliu Başotă, vicepreşedinte ca director substitut, publicată în numărul jubiliar al revistei "Transilvania” (nr. 4, 1911) se arată:

"Istoricul despărţămîntului. înfiinţat- deodată, cu organizarea

despărţămintelor, Despărţămîntul Cluj, urmărit deaproape de o presă . duşmană, avînd mijloace foarte reduse, avizat aproape numai la subvenţiile băncii "Economu”... în epoca primă, sub conducerea neuitatului Dr. Grigore

Silaşi, ajutat mai ales de fericitul Ioan Petran, care în curînd şi-a testat

întreaga avere Asociaţiunii şi susţinut şi de fostul advocat Alexiu Pop,v acest bărbat a dus steagul Asociaţiunii de la im colţ în altul al comitatului

Cluj, pe care-1 cuprindea întreg despărţămîntul şi prin lucrările sale literare şi prin fondarea societăţilor sodalilor (Ucenicilor) a îndemnat pe meseriaşi pentru tot ce e românesc... Cel mai important moment din această epoca

mi se pare a fl iniţierea fondării unui institut de credit prin un cuvînt rostit, în Mociu, de fericitul Dr. G. Silaşi, în urma căreia a răsărit în curînd

Banca "Economu”...’ De fapt, după cum am aflat în "Foaia” Asociaţiunii "Transilvania”, din 1886, anul IX, nr. 5, martie 1876, în procesul verbal al şedinţei extraordinare a comitetului Asociaţiunii transilvane, din 9 febr, 1876 la al. 29:

"Subcomitetul despărţămîntului cerc. X Cluj, aşterne procesele verbale

ale adunării generale a despărţămîntului ţinută la Mociu, în 26 octombrie a. tr...” Mai departe conţine protocoalele subcomitetului arătări despfe nişte proiecte, pe care subcomitetul are de cuget a Ie face şi adică:

a. Proiect pentru înfiinţarea unei "Reuniuni economice bancale”, acomodate poporului de pe cîmpie.

b. Proiect pentru înfiinţarea unei reuniuni pentru înfnnarea poporului de la fceutura de vinu-arsu. : ■

c. Recunoaşterea necesităţii de a înfiinţa biblioteci române ţinutale”. Comitetul a aprobat în principiu proiectele' respective de la pct. b. şi

. c., doreşte însă ca ele să se facă cît mai curînd şi să se pună în lucrare, iar în ceea ce priveşte proiectul de Ia pct. a. Ia propunerea.dlui Visarion Roman, înflinţareâ unui institut de bancă nu poate fi aprobat sau

desaprobat de comitet ci acesta cade în competenţa Statului.”

Anul acesta se împlinesc 110,ani de la înfiinţarea, în 1886, a Institutului de credit "Economu” din Cluj, care a fost, cum s-a arătat, în strînsă legătură cu ASTRA şi . apreciem. că a fost, pe lîngă

comunităţile celor două biserici româneşti, cu care s-a aflat, de altfel, îri strînsă legătură, cea mai importantă instituţie românească din Clujul

de dinaintea Marii Uniri, în jurul căreia s-a desfăşurat aproape întreaga

activitate nu numai economică, ci şi socială, culturală etc. ă românilor

pînă în 1918. Am ţinut să marcăm această aniversare, iar cu alt prilej

vom căuta să ne ocupăm mai în amănunt cu realizările mai ales

culturale ale "Economului”, în strînsă legătură cu cele din cadrul despărţămîntului Astrei, al cărui principal sprijinitor a fost.

Marcăm, măcar amintind, că în această lună, ianuarie, ar merita să

fie aniversaţi-comemorăţi doi dintre cei pomeniţi şi în acest material:

Aron Pumnul şi dr. Grigore Silaşi, Ia care am mai adăuga şi pe

Daniel Ilarie Monasterianu (1844-1926) clujean, mare binefăcător al ASTREI. : f.-Nicolae TRIFOIU

A B S e W M F S U I L

c ie Q@aajo m u l ş i s o a E m m i ■smibătă-diisifmcăy 27-2S jacăgfe'_199 i

1996 -Anul Convenţiei cu privire ta drepturile copilului

NEPOŢII, BUCURIA BUNICILOR (4)

iu j| ! | j j| | ®

i p L , v

în intervenţiile anterioare

am insistat. asupra

drepturilor copiilor de a

' avea părinţi care i-au dorit

şi sînt în situaţia de a-i

creşte. Acum ne referim la

datoriile bunicilor faţă de

nepoţii lor. Considerăm; Că

între numeroasele drepturi

ale copiilor este şi acela de

a.avea bunici care să-i'

iubească şf să-i educe sub

toate aspectele vieţii.

Experienţa fiecăruia, cea

a generaţiilor anterioare,

numeroasele referiri în

literatura beletristică şi în

cea de. psihologie,

sociologie, au abordat

diferitele laturi ale acestei

probleme. Cine a uitat răbdarea

si bunăvoinţa bunicilor? Numai

cei care nu şi-au cunoscut

bunicii nu conştientizează rolul

benefic al acestora asupra

dezvoltării biologice, psihice şi

comportamentale a . nepotului.

Ba mai m ult, ocupîndu-se

zilnic, ore în şir de nepoţei,

explicîndu-Ie numeroasele “de

ce-uri?” trezindu-le curio­

zitatea pentru lucrurile şi

fenomenele ce-i înconjoară,

antrenîndu-i în jocuri cu scop

educativ, le dezvoltă şi

inteligenţa.

Bunicii îşi învaţă nepoţeii să

ştie ce pot cere, de la cine

anume, cum pot să obţină, la

ce au dreptul să ceară, la ce

pot aspira, şi cum pot obţine

ceea ce aspiră.

în -acelaşi timp îi învaţă să

fie modeşti, respectuoşi faţă de

toţi şi In mod particular faţă

de valorile etern omeneşti, ale

ştiinţei, artei, eticii şi moralei.

Să ştie să piardă cînd nu se

poate altfel. Nepoţii vor fi

conduşi la grădiniţă, Ia şcoală

(numai în primul an). Bunicii

îi vor învăţa cum să se ferească

de accidente stradale, să

respecte regulile de circulaţie,

îi vor îndruma să fie prietenoşi

cu colegii şi alţi copii,

indiferent de etnia din care

provin,' să fie sociabili, să se

viziteze cu colegii, să înveţe

limbi străine. - '

Sfaturile şi îndrumările

trebuie adaptate fir ii şi

înclinaţiilor nepoţilor, vîrstei,

situaţiilor concrete în care

trăiesc. în acelaşi timp, bunicii

să se ferească să ajungă la

fenomenul negativ de

supraprotejare şi dependenţă cu

toate consecinţele dezastruoase

asupra viitorului , copiilor.

Bunicii vor face toate acestea

şi m ulte altele, ; ca

aprovizionarea familiei cu toate

cele necesare, inclusiv ajutorul

financiar, dacă este cazul, fară

să aştepte recompensă sub

forma de iubire din partea

nepoţilor (sau a copiilor) săi,

fiindcă aceasta ar putea să

vină foarte tîrziu, ba uneori

numai post-mortem...

■ Nu putem încheia aceste

consideraţii fără să

subliniem şi reversul

medaliei nepoţi-bunici şi

anume beneficiul bunicilor

din această relaţie.

Continuitatea pe care o vede

în nepoţii săi, speranţa că

aceştia vor realiza ceea ce

ei nu au putut din cauza

lipsei de m ijloace

economice, a vitregiei

vremurilor, din cauza

neşansei sau a propriilor

greşeli, le înseninează zilele

şi îi revigorează., Studii

sociologice arată că bunicii

ce se ocupă de nepoţi sînt

mai v iguroşi, facultăţile

psihice le scad mai lent şi

sînt mai longevivi.

N-aş fi insistat asupra

b inom ulu i nepoţi-bunici,

dacă n-aş fi partizanul

fam ilie i clasice:bunici-

părinţi-copii- (nepoţi),

eventual strănepoţi-

străbunici.

Fforea MARIN

Oferim în continuare consumatorilor cîteva “sfaturi” pe care le considerăm utile:

• înainte de a cumpăra, fiţi atenţi pentru că: . .

- preţul şi calitatea pot varia mult; alegeţi tară grabă şi cereţi sfatul vînzătorului (“agenţii economici sînt obligaţi să demonstreze consumatorilor, la cererea acestora, cu ocazia cumpărării, modul de utilizare şi funcţionalitatea produselor” art.: 22 din OG 21/1992);

- preţul trebuie să fie afişat la loc Vizibil - uşor de citit - în- tr-o formă clară şi inechivocă;

- citiţi informaţiile scrise cu Utere mici - uneori sînt cele mai importante;

- nu vă lăsaţi impresionaţi de eventualele ameninţări “marfa vîndută nu se schimbă” - Vă cunoaşteţi drepturile. .-

• Cînd cumpăraţi:

- indicaţiile mijloacelor de

măsurare trebuie să fie uşor. de ' citit şi la vederea cumpărătorului; .

- cereţi întotdeauna un document de vînzare (bon, chitanţă) cu data cumpărării;

- pentru bunurile de folosinţă îndelungată, cereţi instrucţiuni

de folosire şi certificatul de garanţie semnat -de vînzător (ambele în limba' română, chiar dacă produsele sînt de import); verificaţi ca pe acesta să fie înscris clar termenul de garanţie precum şi numele şi adresa agentului economic care asigură

“service-ul” în perioada de garanţie. .

• Dacă aveţi probleme:- nu mai folosiţi produsul;- acţionaţi imediat pentru

rezolvarea nemulţumirii: prezentaţi-vă la agentul economic care asigură “servi-

ce-ul” şi reclamaţi defecţiunea,, soliei tînd înscrierea operaţiunilor

efectuate, în certificatul de garanţie;

- în situaţia în care sînteţi nemulţum it, adresaţi-vă vînzătorului care a comercializat produsul pentru soluţionarea legală a problemei, soliei tînd fie

înlocuirea produsului defect fie restituirea - contravalorii produsului, (iar dacă'e cazul şi despăgubiri);

- dacă vînzăţorul nu reZolvă problema, adresaţi-vă cu încredere O ficiu lu i judeţean pentru protecţia consumatorilor Cluj - care va acţiona conform celor legale.

• Ne pare rău, dar... vă pierdeţi drepturile dacă:

-nu puteţi dovedi de unde aţi

cumpărat produsul; ’- v-a li răzgîndit dupâ ce aţi

cumpărat;- aţi ales incorect (de exemplu,

mărimea unei confecţii);- aţi defectat produsul, prin

nerespectarea instrucţiunilor de utilizare;

- produsul fiind cu defecte evidente sau care vi s-au prezentat, totuşi l-aţi cumpărat;

- aţi cumpărat produse de la firme neautorizate;

Menţionăm că în cursul anului 1995, Oficiul judeţean pentru protecţia-consumatorilor Cluj, a soluţionat, prin repararea sau înlocuirea produselor în perioada de garanţie sau prin recuperarea contravalorii acestora, peste 250 de reclamaţii primite din partea consumatorilor. în acest sens facem un apel, rugind consumatorii săjie sesizeze orice aspect în care sînt afectate drepturile şi interesele acestora, în care nu se respectă reglementările legale privind protecţia consumatorilor.

Ing. Mircea SECELEANU director O.J.P.C. Cluj

ii♦ * \ V ' ,

•ţd'i v/ Kt#'

De data aceasta nu o "practică de cartier" pentru că ne aflăm undeva foarte aproape de centrul municipiului Cluj-Napoca... . -

Foto: I. PETCU

A N U N ŢReamintim agenţilor economiei'că în baza Legii nr. 57/1992,

privind încadrarea în muncă a persoanelor handicapate, în art. 10 se stipulează: “Persoanele juridice cu un număr de peste 250 de salariaţi au obligaţia de a angaja un procent de celpuţin 3% persoane handicapate! Persoana juridică care refuză să încadreze persoane . handicapate în procentul menţionat este obligată să verse la Fondul de risc şi accident, constituit în baza Legii privind protecţia specială a persoanelor handicapate, sumele aferente numărului de persoane neîncadrate, la nivelul salariului minim brut pe ţară, lunar. Sumele se varsă la Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Handicapaţi Cluj

în contul deschis la BN Trezpreria Cluj.Conform Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994, agenţii economici

NU mai au obligaţia de a vira cota de 1% pentru Fondul de risc şi accident începînd cu anul fiscal 1995; vor vira în continuare cota

de 1% numai agenţii economici restanţieri pe perioada iunie 1992 - decembrie 1994. Agenţii economici care au virat în mod eronat cota dc 1% Fond de risc şi accident pentru anul 1995, se vor adresa'

Inspectoratului de Stat Teritorial pentru Handicapaţi Cluj în vederea întocmirii formelor de restituire a sumelor.

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Handicapaţi Cluj

Cetăteaa de onoare ai R2KiikfpIiiIsi Ckif-NapoJîn şedinţa Consiliului Iscat al

municipiului Cluj-Napoca din data de 25 ianuarie * -C ., s-a aprobat acordarea titlului de “Cetăţean de

onoare al municipiului Cluj-

Napoca” înalt Prea Sfinţiei Sale.

BARTOLOMEU ANANIA,

Arhiepiscopul Vadelei, Fefct şi Clujului, înalt Prea Sfit&j ţ"

ArMepiscop GEORGE GLT Episcopul Dieceyei de Ck^>.

şi domauM acad MARIUS sa- pecu lea . *

Mărfuri multe, tentante, atentie la ce cumpărăm...Foto: I. PETCU

Salariaţii Societăţii Cocicrciale

“Armătura” S.A. Cluj-Napoca, au întreprins o acţiune de sprijin a familiilor sinistrate din localinâple: Someşul Rece,' Mâguri-Răcătăn, Bistra, Ponorel, Luna <te Sus, Vidra»

Bogdăueşti, Avram Iancu, din

judeţele Cluj şi Albal Ajuloarck

fost distribuite de ci reprezentanţii firmei, dii familiilor afectate de inundaţii au constat din alimc: imtMââîniiBte, încălţăminte, pătr

bani, in valoare de 20 milioane

•In această săptămînă a avut toc şedinţa de validare, dnpă al doileil

de scrutin, al alegerilor pentru organismele de conducere ale Colege: Medicilor. După primul tur de scrutin, din luna decembrie 1995, anf: validate alegerile din trei judeţe: Suceava, Bistriţa-Năsăraţ şi Hargb&

• Din cele 37 de judeţe râmase şi municipiul Bucureşti an fost valii după al doilea tur de scrutin, alegerile din 31 dc judeţe, relevă nn comici

semnat de vkepreşedintele Comisiei Electorale Centrale, reprezenta: Ministenilui Justiţiei Au rămas în discuţie pentru botărîrca privind valfe judeţele Prahova si Dîmboviţa, unde comisiile electorale locale au dea datele alegerilor, judeţele Bc/ău, Iaşi şi Timiş, laide au apărut uncie ssjc în desfăşurarea alegerilor care trebuie analizate şi rezolvate privi: legalitatea (unii aleatori decedaţi^ judeţul Hunedoara, unde documentea fost incompletă (probabil artefact de fax); municipiul Bucureşti, unde | , urma analhci proceselor verbale întocmite dc Comisia electorală kxz51 a discuţiilor purtate cu membrii acesteia pc marginea registrului mednfck^. din Capitală, situaţia esle mai eeanpleiâ şi rămineafianafoată şi re a ^S a la următoarea şedinţă a Comisiei Electorale Centrale. f~

• Exodul creierelor din ţările Europei Centrale şi Orientale este pe d. să se stabilizeze după un “exod masiv” ai oamenilor de ştiinţă In periof 1990-1994, conform unui raport adoptat marţi de Adunarea parlament a Consiliului Europei, cilat de France Presse. I

în raportul său, deputatul cefe, doamna Maria Stiborova, (gropul sociaS estimeazâ ca 40.000 -60.000 de oameni de ştiinţă şi ingineri an emir* din ţările Europei Centrale şi Orientale, din care jumătate din Rusii - parcursul primilor patru ani ai deceniului în curs, după căderea cortinc { fier. Odată trecută “o primă reacţie de panică la începutul ariilor inconvenientele acestei migraţii trebuie revizuite, conform raportului, cf vede o posibilitate dc schimb de informaţii de «are să beneficieze SsS lumea. “După primul val dc plecări masive, situaţia pare să se stabilize^ potrivit doamnei Stiborova pentm care, “pe ansamblu, acest exod r reprezintă mai mult de 10 la sulă din capacitatea de cercetare să dezvolt a ţărilor afectate”.- ‘Ţările Europei Centrale şi Orientale au un potenţial dc cercdait calitate, o mînă de lucru bine instruită, un preţ al energiei relativ iefli: costuri mici; dacă reuşesc să stabilească liantul esenţial intre bazaţ

ar putea desicunoştinţe şi diferitele sectoare ale economiei lor,

concurente redutabile pe pieţele mondiale”, a prognozat deputata ceJs;, • Membru Federaţiei Sindicale a Constructorilor Feroviari nn rcnmŞi>

drepturile lor de ceferişti şi doresc stjpclîiea acestora într-un act imrmr. a anunţat marţi Ion Gogonea, liderul acestei federaţii. l

Ca urmare a privatizării unităţilor din cadrul SNCFR, constructor; - căi ferate, drumuri şi poduri sînt m pericol de a-şi pierde drepturile cişfc dc-a lungul anilor, a precizat acesta m cadrul unei conferinţe dc pres

“Nu sîntem împotriva privati/ârii, darnici im vrem sâ pierdem drepte? obţinute cu mai multe zccr de ani în nună - dreptul lâ călătorii gratuite.’5» calea ferată, la transporte gratuite la şi de Li serviciu, asistenţă m crî'p în reţelele proprii ale SF fR”, a afirmat Gogonea.- '

Liderii sindicali sin1" a l nemulţumiţi că pînă la această dată nn > realizat nimic din Pro: ' tal semnat In luna noiembrie cu reprezenlc: Guvernului, prin care ■* se asigurau fondurile necesare pentru continui' lucrărilor la obiectivele începute Sindicaliştii sînt decişi s ă c e a r ă s mărire a salariilor, odată cu demararea negocierilor contractului colet de muncă la nivel de ramură, dar asta numai dacă sc vor as igm g bt necesari pentru continuarea lucrărilor la investiţiile începute.

1 0 sîmbătă-dumfnicâ, 27-28 ianuarie 1996 P U B L IC IT A T Ea d e v a k u l c S o C B u j

-1 . -------------------- —---------------- :----- • ----------------------—----------- --------:-------- ---------------!-------- ------ --------- —

DEIROTI scoate la concurs postul de

DBiiCIORCOMERCIAI-MARKETING

Alături de o muncă interesantă într-un mediu plăcut, vă aferim şi un salariu atractiv.Candidaţii preferaţi vor avea experienţă în relaţiile cu oamenii, vor fi buni organizatori şi capabjli de a- şi asuma responsabilităţi. < înscrierile se vor face pe baza G.V. la sediul firmei.

P - ţ a U n i r i i n r . 2 2 , p i l i l i J i t i i» 11.01.1M t

I m p o r t a n t ă f i r m ă m u l t i n a ţ i o n a l ă

doreşte sâ angajeze

REPREZENTANTMEDICAL

► d o m ic i l ia t în C luj, p en tm p ro m o v area p ro p riilo r p roduse .

C o n d i ţ i i :

- m e d ic s au fa rm a c is t- v î r s t ă 2 4 -3 0 a n i- c u n o a ş te re a b u n ă a l im b i i f r a n c e z e sau e n g le ze- p e r m is d e c o n d u c e re , p r e f e r a b i l ş i m a ş in ă- u ş u r in ţ ă în c o n v e rs a ţie ş i s ta b i l ir e a c o n ta c te lo r- d in a m is m şi s e r io z ita te .

C .V . şi scrisoare la B ucu reşti, în a te n ţ ia d o m n u lu i C ă l in N ă s ta s e , s t r . M a rc e l A n d re e sc u n r .3 0 , s e c to r I , B u c u r e ş t i , p în ă la 10 f e b r u a r ie 1996.

(5 8 4 5 4 8 ) \

s c C O R A M E T s .R.L .SOCIETATE SPECIALIZATĂ ÎN VÎNZĂRI EN C M S PRODUSE CHIMICE

COMERCIALIZEAZĂ:V O P S E L E U L E I, E M A U R (p o lic o ia r B u c u re ş ti) ,

D IL U A N T I, L A C U R I, P E R I I , P E N S U L E , O X IZ I,

^ C O L O R A N Ţ I, D E TE R G E N T I, S Ă P U N R U F E , CHIT

A U T O , C L E I, ARACET, C R E M Ă ÎN C Ă L Ţ Ă M IN T E şialte p roduse chim ice.De reţinut:In calitate de distribuitor al S.C. SINTEZA COLOR S.A. ORADEA. VINDE VOPSELE ULEI cu adaos comercial zero. Relaţii suplimentare la sediul societătii: str. Dorobanţilor 29, tel. 064/194061, orele B ->5. (241584-6)

S . C . I i \ I E l î B I M M ) S M A R K E T I N G

& n i S T R I B I J T I O i V ,

M A S T l i l t F O O l K S D E P A R T A M E N T

anga jează

A G E N Ţ I C O M E R C IA L I

Condiţii:

- Vîrstă 2 0 -3 0 ani- studii medii- posesori de autoturism şi p e rm is de conducere.

Condiţii de salarizare avantajoase.

Contactaţi-ne acum la tel.: i 85833.

rvtd

cu

Cluj-Napoca

distribuitor autorizat RIGÎPS ®OFERĂ LA PRETURI FOARTE AVANTAJOASE:

- PLĂCI DE GIPSCARTON de 3,5 şi 12,5 mm grosime, pentru medii uscate,, umede sau rezistente la foc, cu structură galvanizată şi material mărunt pentru montaj ( tavane şi pereţiJ- VATĂ MINERALĂ THERWOLIN de 50 mm şi 100 mm. ~* ni

Relaţii la te l.: 1 2 3 3 5 0 ; fax: 4 3 3 0 3 1 .

S.C. AW A COMERŢ INTERNATIONAL

angajeaza prin concursîn d a ta de 2 9 ianuarie 1 9 9 6 . orele 1 6

1 2 ELECTRICIENI AUTOIn form aţii şi concurs la sediul firm e i A W A 1 de pe

drum ul european Cluj - O rad ea . km. 1 3 sau la te l. 194400.

D I A D E M A s tr. D o ja n r .2 7 Din data de 29 ianuarie 1996 se deschide pentru frumoasele viitoare mirese, boutique "Diadema” care va satisface cele mai rafinate gusturi: «coroniţe de vînzare şi la comandă • rochii de mireasă cu materiale din India, China, Japonia, Coreea. Noutăp: evantaie şi poşete.

LUNI-VINERI orele 10*18.ATENŢIE! P e n tru D iadem a în fa ţă la in tra re , nu în curte!

[240514) '

/IN D IC A T U L LIBERPRITAX

an un ţă

ADUNARE GENERALĂ DE ALEGERIîn d a ta de 2 8 .0 1 .1 9 9 6 la ora 10

la C asa de Cultură a S tudenţilo r. [ 5 B 4 5 4 0 ]

S.CX.A.CONSTRUCTORULCalea Baciului n r .4 5 , te l. 1 B 4 9 3 7 , 1 8 7 7 6 5 *

• V I N D E CA ZA NE PRESIUNE, 1 2 0 1 p re t producţie

• E X E C U T Ă CONFECŢII M ETALICE si TABLOURIELECTRICE.

(240585)

PLICURI, CALITATE FRANCEZĂ: Pentru compensări.Anti$oc.Licitapl Tradip'onale.Autoadezive şi cu bandă de silicon Serviri în timp record. Tel/fax: 064 - 195785 (241558)

s J .S Â R E S § .a .S tr. Fabricii nr. 1 4 5 / A '

angajează prin concurs în data de 9.0 2 .19 9 5♦ INGINER - R.A. aau T.C.M., p en tru ac tiv ita tea d e rep a ra ţii m ijloace d e t r a n s p o r t - 1 4 MUNCITOR TURNĂTOR -c tg . IV-VI-1 (n e fe ro a s e ] ! ♦MECANICI AUTO - c tg l l - v - 4 f

Relaţii la telefon: 432563.

ANGAJEAZĂ FETE PENTRU BARCondiţii:. ~ a sp e c t fizic p lăcu t

- m ax im 2 5 de ani- b a c a la u re a t

S e lecţia va avea loc luni 2 9 .0 1 .1 9 9 6 ora 19 în incinta Casinoului, s tr. H o re a n r .5 .

(240602)

CONSILIUL LOCALA L M U N IC IP IU L U I

CLUJ-NA PO CAorgan izează licitaţie publică p en tru în to c m ire a

u rm ă to a re lo r lu crări de pro iectare:

1. Studiu pentru revitalizarea faţadelor str. Horea

2. Studiu pentru revitalizarea faţadelor str. Moţilor de la intersecţia cu str. V.AIecsandri la F-ca de bere.

3. Studiu pentru revitalizarea faţadelor str. Iuliu Maniu

4. Studiu pentru revitalilzarea faţadelor str. C-lea Dorobanţilor de la P-ţa Avram Iancu la intersecţia cu străzile Pietroasa şi Petofi Sandor.

D o cu m en te le licitaţie i p recu m şi in form aţii se pot obţine de la sediul Consiliului local al municipiului Cluj- N apoca, Serviciul U rb an ism , cam . 6 5 , Tncepînd de la 1 februarie 1996.

D esch id erea publică a .o fe rte lo r se face la sediul Consiliului local în d a ta de 15 februarie 1996.

(763095)

F O N D U L

P R O P R I E T Ă Ţ I I P R I V A T E I

" B A N A T - C R I S A N A "; - /

încheie convenţii de prestări servicii pentru acţiunea de subscriere de cupoane nominative de privatizare (CNP) ş i/s a u carnete cu cetificate de proprietate ICCPJ în :

TURD A, CÎMPIA TURZII, DEJ, GHERLA, HUEDIN (inclusiv satele invecinate)p re c iim şi p entru u rm ă to a re le zone rura le: Ciucea, Mărgău, Săcuieu, Mărîşel, Călăţele, Belîş, Măguri-Răcătău, Băişoara, Valea lerii, Săvădisla, Aghireşu, Gîrbău, Sînpaul, Borşa, Vultureni, Recea-Cristur, Aluniş, Corneşti, Bobîlna, Vad, Cîţcău, Căşeiu, Unguraş, Sînmartin, Ţaga, Geaca, Palatca, Cătina, Ţritenii de Jos, Luna, Ploscoş, Aiton.

S e p lă teş te 1 . 0 0 0 d e lei b ru t pen tru fie c a re m ilion titlu ri subscrise (1 C N P + 1C C P ). -

E ste n e c e s a ră do vad a cazieru lu i jud ic iar. In fo rm aţii: FP P 1 Filiala Cluj, C lu j-N apoca. P-ţa

M uzeu lu i n r . 1 , te l. 0 6 4 / 1 9 3 4 0 0 .• ( 7 6 0 2 7 2 ]

A D O fA R U Lgfle Olajaj

PUBLICITATE sîmbătă-duminică, 27-28 ianuarie 1996

- O GAMÂ MARE D E S .D .V .-iiri, b u rg h ie , ta ro z i , c u ţ i t c s t r u n g , u n i v e r s a l e , ş u r u b u r i , p i u l i ţ e , ru lm e n ţ i e tc .

- SÎRM A BOBHVAJ, TU B IZO LA TO R e tc .- PENTRU S U D U R A ECHIPAMENTE

Ş I MATERIALE- CIZM E C A U C IU C APA - N O R O I

ELECTROIZOLANTE e tc .- ECHIPAM ENTE DE PRO TECŢIE D E SEZON -

BOCANCI, VESTE VĂTUITE e tc .Depozit s tr . Plevnei n r .6 1 , tel. 415545, 4140S6;

fax: 142342. (584555).

! s c . VLAD UT s r l .

I S tr. 21 D ecem brie nr. 8 2 , tel. 1 3 2 B 3 B ,| VINDE en gros şi en detail

I I I I I I I I I I I I

* O G AM Ă VARIATĂ DE CIO CO LATĂ şi BOMBOANE "KAN D IA"

❖ NAPOLITANE "WAFERS"•:* VODCĂ RASPUTIN HERMENNŞTADT

❖ŢIGĂRI SNAGOV şi CARPAŢI ❖LEGUME şi FRJUCTE CONSERVATE în borcane, alte produse.

DESCHIS ZIL NIC 9 - f 7 (240603)

A N U N Ţ9

Banca Transilvania s a .

c i u i

anunţă angajarea a TREI ECON OM IŞTI înurmătoarele condiţii:

- studii superioare economice;- cunoştinţe de contabilitate;- vechime în specialitate de-minimum 3 ani;- bărbaţi; vîrstă max. 35 ani;■domiciliul în Cluj-Napoca.

Doritorii vor depune la secretariatul băncii următoarele acte: cerere, curriculum vitae, copie după diploma de absolvire a facultăţii, copie după carnetul de muncă.

Informaţii suplimentare, la sediul din Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr. 36, între orele 9-13/

(5 8 4 5 5 6 )

s c . E J L J M L E X s . A . c i u j -N ap o ca S tr . F a b r ic ii nr.118, ANGAJEAZĂ

ŞEf BIRO U CONTABILITATECondiţii:

- s t u d i i s u p e r io a r e e c o n o m ic e- v e c h im e 5 a n i î n s p e c ia l i t a te

ECONOMISTp e n t r u a c t iv i ta te d e m a r k e t in g

c u e x p e r ie n ţă în d o m e n iu .

R e la ţi i s u p l im e n ta r e la te l . 1 4 1 0 2 7 /1 6 3 .

05in!?rain

socom " M E S E R I A Ş U L ” gherlaTel. 241G25

LICITAŢIE în data de 9.02.1996, orele 10 -AUTOTURISM 10 to - UTILAJE mase plastice, încălţăminte,

tricotaje, blănărie.Taxă de participare 25.000 lei Garanţie 10%

(584561) ’

(TR E G I A A U T O N O M A

A D R U M U R I L O R J U D E Ţ E N ECLUJ

anunţă concurs pentru ocuparea următoarelor posturi,

în data de 12 februarie 1996: y ';

- D I R E C T O R la Direcţia de administrare şi exploatare drumuri, în condiţiile:

- inginer C.F.D.P.;- vechime 8 ani în domeniu şi experienţă;

- T ÎM P L A R - categ. IV.

Concursul va avea loc la sediul regiei, la orele 9.

Relaţii suplimentare la sediul unităţii din str. Traian Vuia nr.216, Cluj-Napoca sau la telefoanele: 141816 şi 145816.

‘ (584562)V - ^

C O N S I L I U L L O C A L

al oraşului HUEDINs c o a te la concurs în d a t a d e 7 februarie 1996

o ra 1 0 , u r m ă to a r e le p o s tu ri:

- CONSILIER JURIDIC - 7 post- INGINER, SUBINGINER Bau ARHITECT -

7 p o st pentru Serviciul urbanism şi amenajarea teritoriuluişi o rg an izează licitaţie publică în d a ta de 8 februarie o ra 1 0 . în v ed e rea închirierii unui spaţiu al clubuluisportiv s itu a t p e s tr . H orea , şi p en tru vînzarea unui autoturism ARO 244 p ro p u s p en tru c a sa re .

Inform aţii sup lim en tare . ZILNIC la telefon 251548.v • PRIMĂRIA HUEDIN

[5845B0) i

Societatea Comercială ACORD S.R.L.C lu j-N apoca , P -ţa 1848 n r.1 , tel. 437429 sau 437430 '

Z ona C lujana - C arbochim Im p o r ta n t

’W obllă în rate”fără dobîndăV inde în ra te , d in stoc şi pe bază d e com andă toate tipu rile de

m obilă: b ib lio teci, do rm itoare , cam ere de tineret,. com ode TV,-mese p liante, m obilă de bucătărie.

Societatea noastră m ai com ercializează: parchet, lac, aracet, d ilu an t, p renadez , palux, săpun pen tru pro tec ţia m uncii,

: ~ - d e ro e tc . ’ (584468)

M A T R IM O N IA L E* Intelectuală, 37 ani, divorţată cu

1 copil,- drăguţă, state materială bună doresc cunoştinţă cu bărbat serios 37- 41 ani. CP. 860 OP. 15 (572427)

V Î N Z Â R IC U M P Ă R Ă R I

VÂND CASA C EN TR AL 80 MILIOANE CUMPĂR APAR TAM ENT SA U CASA MICĂ SEM tCENTRAL-TEL. 432401VAND (ÎNCHIRIEZ) APARTAMENT;

CUMPĂR GARSONIERĂ TEL. 137001

y \£ u m p â r , teren pentruconstrucţii, garsonieră ş i °

L -apartam ent. Tel. 142-907. c

V 7 ifc J r l-< irm p A r4 r l ^apartamente-case, terenuri prinJ P R I M O R D I A L g,

str.Braşaw rtr.44, tei 147897,*reU lfr-17.

CASA DE AMANET(JJ 'rrim îm p r u m u t! C 7 a m isio n m in im !

str.Napoca nr.29,tei. 1 9 9 8 2 9O R A lt 9-17;

J. SC ANROSrCOM SRI.

AGENŢIE IMOBILIARAin te rm ed ie m V ÎN Z Ă R I- CUMPĂRĂRI. Str. Arieşului nr.32/1,tel.1 5 2 D M taia!

R U L M E N Ţ I - C U R E L E T R A P E Z O I D A L E

• Vînd spaţiu 120 mp, Mărăşti central, în finisare. Tel. 18-10-88.(572533)

• C um păr societate cu capital social de 10. 000 USD înfiinţată în decembrie 1994, cu certifica t de investito r, dc preferinţă fără activitate. Tel 17- 42-61. (583293)

• Vînd aragaz 3 ochiuri 150. 000 lei. Vînd stative, ra ftu ri, tejghea pentru magazin confecţii, firmă luminoasă 1, 5x5 m. Tel 18-75-24. (583517)

EN-GROS.(241486)

TEL. 4 1 5 6 0 4

Societate ComercialăFINANCIARĂ PE ACŢIUNI,o fe ră p o s ib ilita te a •

p e r s o a n e lo r fizice s ă in v e s te a s c ă p e b a z ă d e

C O N T R A C T Î N A F A C E R I

S IG U R ESe oferă 1 0 % pe lună la

investiţiile de minim 5 mii. lei şi 1 2 % pe lună la investiţiile

de minimi 0 mii. lei R e la ţ i i la s e d iu l d e p eQ r s tr . M u r e ş u lu i n r .1 4 , £ sau la te l. 4*14521. ™

(D X 2/66 - 785i

D X 2/80 -801J-

!Tfax:43268Q;• Cumpăr apartament h

parter sau casă cu 2-3 camere, a zona cen tra lă . Tel 15-18-9- seara. (583154)

• Vînd SRL 1994 cu 2 baruri în funcţiune vad bun. Tel 43-84-12. (566008)

• Cumpăt cîntat platformă. Tel. 15-71-21. (566017)

• Vînd apartament cu o cameră, spaţios, zonă deosebită, telefon internaţional, parchet, cablu. Sun şi pentru privatizare, 12. 000 DM. Tel. 17-77-03 între orele 18-20. (566032)

• Vînd firmă de producţie brutărie Tel. 14-45-16; 42-06-33 (572423)

• Vînd hală 120 mp central; teren 700 mp. Vad deosebii Tel. 13-74-61 (572436)

• Vînd maşină de înghetată. Tel. 13-57-79 (572522)

• Vînd spaţiu comercial cu terasă, vad bun. Tel. 15-86-93. (572534)

• Cumpăr casă-spaţiu (semi)central pentru sală sport. Tel 41- 44-93. (583157)

• Vînd apartament cu 2 camere, Spaţiu comercial la parterul blocului, zona Ghergheni. Relaţii ta tel 14-04- 23. (583447) _ ■ - '

■ • Vînd apartament 3 camere central cu spaţiu comercial amenajat Tel 14-01-92. (583467)

• Vînd SRL fără activitate şi magazin cu Tec 5 capete. Relaţii pe str. Ion Meşter nr. 4, ap. 1. (583510)

• Vînd dubă Mercedes şi teren la intrare în Gilău, intravilan. Tel. 18-75- 09 şi 41-50-02. (565880)

• Vînd 1 ha teren arabil plus grădină 14 ari în zonă bună în Gîrbău nr. 245 sau tel. 14-00-44. (565998)

• Vînd teren 2950 mp, la şosea, lîngă Awa Gilău. Tel 43-81-75. (583408)

• Vînd teren la intrare în comuna Gilău 12, 5 m deschidere la şosea naţională, lungime 50 m. Telefon 12- 71-21. (583453)

• Cedez SRL profil amanet agenţie imobiliară. Tel. 41-00-41 scara. (565951)

♦ Vînd casă în Turda. TeL 12-21-33. (565761)

* Vînd apartament 2 camere parter Calea Dorobanţilor nr. 11 ap. 2 cu spaţiu în curte pentru parcare. Zilnic între orele 15-17. (565932)

. • Vînd urgent apartament confort mărit cu trei camere plus garaj. Informaţii str. Nirajului nr. 9 ap. 19 (565981)

« Cumpăr apartam ent 3 camere decom andate(eventual ga ra j) exclus M ăn ăş tu r sau M ărăşti TeL 12-05-10 ; 18-73-35. (565989)

• Vînd casă şi grădină în Sîncraiu AlmaşuluL TeL 18-68-04 (572475)

• • Cumpăr apartament 1-2 'camere. Ofer 20-30 milioane. TeL 13-48-18 (572545)

• Vînd apartam ent două camere, str. Horea. Tel. 18-66-55 (572549)

• Cumpăr apartament două cam ere decom andate c a rtie r G rigorescu. Tel. 18-66-55 (572550)

* Cumpăr teren în zona Făgct-Z orilo r. Tel 43-81-13. (000100)

• Cumpăr garsoniera. Ofer 1! milioane lei. Tel. 14-19-12. (565648)

• Vînd garsonieră confort 1 Td17-93-16. (565673) .

• Cumpăr apartament 3,4 cam® Informaţii tel. 17-48-84. (565724), • Vînd sau schimb casă la ţara km Cluj cu apartament sau garsoaiea Tel. 11-92-73 orele 16-18. (565745)

• Vînd casă 2 camere Andie Mureşanu. Tel. 12-01-13 orele 10-14 (565755)

• Cumpăr contract ICRAL. Tel 14-76-67. (565788) -

• Vînd apartamente 3 şi 4 came? în Zorilor sau schimb cu casă 4 caras si curte în zonă bună. Informat telefon 12-83-66. (565818)

• Vînd casă modestă str. Gh. Poj de Băseşti nr. 15. Informaţii Tăşnac jud. Satu Mare telefon 061/82-54-1 după orele 16. (565830)

• Vînd urgent apartament camere poziţie spre răsărit, cu telefon Str. Gh. Dima nr. 41 bl. 4G sc. 2 et ap. 41 cartier Zorilor. Relaţii Ia tel 15- ^ 96-12 sau 16-52-08 zilnic. (565861)

• Vînd garsonieră confort L St Răsăritului nr. 106 ap. 37 (565870)

• Vînd apartament 4 camen confort I etaj 2 cu balcon închis TV Cablu. Tel. 16-06-38 între orele 134! sîmbătă duminică. (565894)

Vînd apartament 2 came?. decomandate cu 2 balcoane confort 1 Tel. 17-57-05. (565900)

• Vînd apartament 3 camcre mobilat finisat, nedecomandat, parteţ pe valută în Gheorgheni. Tel. 14-14- 53(565904)

• Cumpăr garsonieră. Ofer milioane. Telefon 24-38-73. (565933)

• Vînd schimb garsonieră confon I finisată. TeL 17-60-02. (565952)

• Vînd apartament 3 camere etaj 1Plopilor. Tel. 17-25-77. (565957)

• Vînd apartament 2 cames Mărăşti cu garaj cărămidă lingi Napolact sti. Crinului nr. 5 ap. 2 orele18-20 superfinisat cu balcon. (565963)

• Vînd apartament 2 cames Mănăştur, str. Bucegi nr. 5 bl A3 aj 47(565976). .

• Vînd apartament 3 cames cartier Grigorescu "sau schimb ci- apartament cu două camere pta diferenţă. Informaţii tel. 17-67-02 (565980)

» Cumpăr apartament 1-2-3 camere Gheorgheni-Mârăşti. Tel 14- 62-06. (565984)

• Vînd garsonieră str. Băişoata m 9/A ap. 86 (565990) \

• Vînd urgent apartament cu s cameră Mănăştur. Tel. 12-40-15 (565993) .

• Cumpăr garsonieră confort 2,.’Tel. 14-25-57. (565996)

• Cumpăr apartament jaf- camere exclus Mănăştur şi In® Lacuri. Telefon 41-10-30. (565997)

• Vînd casă trei camere bucătărie cămară în str. Strîmbă nr. 26 Cfc Informaţii fam. Pop tel. 21-53-41 De: (566002)

• Cumpăr apartament c« cameră. Tel. 14-14-54. (566011)

• Vînd apartament două cames confort I cartierul Mărăşti, str. Dunări Tel. 13-71-08. (566021)

• Cumpăr apartament 2,3 cames zona centrală, parter, etaj 1, 2 Informaţii tel 13-10-46. (572204)

• Vînd urgent apartament doui camere, finisat, Mănăştur. Tel. 17-2Y 87 ora 18-20. (572422)

• Vînd casă semicentrar Informaţii pe str. David Francisc nr. < (572441) ,<

• Vînd casă 2 camere, bucătărie curte 1000 mp, str. Becaş nr. 9 Informaţii după ora 16. (572466)

• Cumpăr garsonieră. Tel. 41-23- 05 (572509)

%

© sîmbătă-duminică, 27-28 ianuarie 1996 PUBLICITATEa d e v ă r u l

c f e O S & a j

fvlagazinul f ^ E Q U I E M

rfdvn str.Bisericii 'Ortodoxe 8

^-a mutat Tn apropiere pe str.Potaissa

SC FIXHEIT SRLMAGAZINELE

m DE SERVICII FUNERARE

X REQUIEM- str.Potaissa n r .l?

sicrie , coroane, accesorii, transport.

P ro g ra m zilnic 73“-2130.

- str.Universităţii nr.7-9 co ro an e , acceso rii funerare.

P ro g ra m : l n n i - v in e ri 7°°-1600

s îm b ă tă d u m in ică 800-1300.

PtiPAC/r[L_r 6tr. POrAtbA 1

^ 11P O M P e F U N E B R E

pţe unt aii

> florărie fPT. COROANE

itr.AJAAfCU 684489,90)

. • Vînd apartament 2 camere e t 4 b l 4 etaje, cu telefon, interfon, tv cablu, finisat, usă lemn masiv, faianţat, p re ţ 35 m ilioane negociabil, eventual m o b ila t sa u p arţia l mobilat, str. Observatorului nr. 125 sau tel. 12-92- 2 .5 (572483)

• V înd apartament 3 camere. Tel.: 23W >2 o ra 9-14; sau tel 18-75-96 o r i 16-21. (572496)

• V înd sau schimb apartament 4 camere finisat, cu garaj, Zorilor, cu apartament 2 camere (eventual garaj) -+- diferenţă. T e l 12-31-96 (572503)

• V înd apartament cu o cameră, fînisat-si mobilat, str.' Pata, preţ 17. 5 0 0 DM. Tel. 41-06-87 (572504).

• Cumpăr apartament o cameră. T e l 12-27-72. (572506)

• Vînd apartament o cameră str. Pata, plata în valută. Telefon 15-52-57 (572520) ; . . :

• Vînd/schimb apartament 4 camere cu 3 + diferenţă. Tel 17-22-08 <572546) , ’ •

• Vînd apartament 3 camere, 2 lă i , în Mărăşti-central. Str. Aurel "Vlaicu nr. 3 , Bl. R2, sc. 6, ap. 183. . <583164) '

• Vînd garsonieră str. Răsăritului nr. 110, ap. 39. Vizibilă între orele 17- 20.(583189)

! _ • V în d .4 camere confort, negociabil Str. Teleorman nr. 65, e t 2, ap. 77. (583202)

• ' Cumpăr garsonieră. Tel 16-45- ‘ 11. (583288)

• Vînd garsonieră confort I str.- ^ p g , 10. 000 DM şi Lada Samara

* ,«ghtan 1990, stare ireproşabilă 6500 . DM. Tel 16-23-23 ora 18-22. (583291)

• Vînd garsonieră confort I str. Parîng nr. 37, Bl. T2, ap. ,110, et VI, pret 17 milioane fix, orele 10-16

■ (583355)• Vînd apartament 2 camere,

- parter înalt. Aleea Retezat nr. 1, ap. 1, - Mănăştur, zona Big. (583376)

• Vînd casă central 4 camere, dependinţe, garaj, grădină 664 mp. T e l' 065/11-52-60 Tg. Mureş. (583391)

• Cumpăr garsonieră. Tel 18-21- 28.(583423)

• Cumpăr apartament 2 camere. Tel 18-21-28. (583425)

• Vînd casă 3 camere în Gherla, str Dejului n r.'4 . Tel 43-20-06. (58345 7)

• Cumpăr apartament 3-4 camere. Ofer 35-40 milioane. Tel 19-54-23 sau 18-85-39. (583466)

• Vînd apartament 3 camere P-ţa Mărăşti si blană vulpe polară. Tel 14- 32-69.(583486) '

• Cumpăr casă la ţară (pînă la 40 km, preferabil aproape de linie ferată- gară). Tel 17-04-57. (583490)

• Cumpăr/Închiriez casă sau■ aţartament. Tel 19-62-88 orele 10-17

'** ^3504)t • Vînd garsonieră şi apartament 2

; camere. Tel 14-25-57. (583513)• Vînd apartament 2 camere, preţ

30 milioane. Str. Tulcea nr. 14 an 18: (583514)

• Vînd garsonieră confort I. Str.: Parîng nr. 37, Bl. T2, ari. 123

(583521) ■

• Cumpăr apartament. Tel 14-37- 31. (583531)

• Vînd Dacia 1310 L motor 1600 cmc km parcurşi 1200 şi foarte multe îmbunătăţiri. TeL 14-17-52. (565657)

• V înd D acia 1310 an fabricaţie 1985 neînmatriculată. Telefon 19-01-15 zilnic după ora 20. (565783)

• Vînd piese Fiat Tipo 1, 9 TD şi multicar dieseL Tel 14-97- 87. (565985)

■ • Vînd /schimb Hoinar (cu carte identitate) pe 4 anvelope 155/13 noi (Radial). TeL 12-20-11 (572490)

• Cumpăr Dacia Break. Tel 15-80-68.(583192)

• Vînd piese Ford Scorpio 2. 0 injecţie, benzină. Tel 19-18-15. (583320)

• Vînd VW Passat 1979 p e n tru piese telev izor Nordmende, telecomandă, 61 cm şi magnetofon Akai cu benzi. Tel 41-42-64. (583406)

• Cumpăr Dacia accidentată. Telefon 12-86-30. (583435) .

• Vînd Dacia 0 km preţ 13. 500. 000 lei discutabil. Tel 16-01-92. (565548)

.. • Vînd Dacia 1310 din 1989 stare foarte bună 58. 000 km. Tel. 13-94-02: (565789) • j

,• Cumpăr piese motor Talbot Tel;; 41-07-57. (565834)

• Vmd autoturism VW Jetta 1987 cu carte şi talon, avariat. Informaţii tel 25-15-5^ după masa. (565931)

• Vînd Citroen BX 14. neînmatriculat, 1984. Tel 14-58-95 ;14-82-82 (565935)

• Vînd Opel Kadett an fabricaţie 1988, stare excepţională vama achitată, pret convenabil. Tel. 069/44-64-56. (565966)

• Vînd BMW 725i 1983 stare foarte bună înmatriculabil pe 12 Cj, 4500 DM. Sunaţi la tel. 19-21-08. (565970)

• Vînd caroserie Dacia papuc echipat cu uşi, aripi, capotă, vopsit şi antifonat TeL 14-13-72. (565982) ’ .

, • Vînd utilitară Moschwics 1987 cu piese schimb pret 4, 3 milioane lei. Tel 13-42-98. (566004)

• Vînd Nisa din 1987 poloneză omologată necesită parbriz (Cumpăr parbriz). Tel. 13-78-26. (566012)

• Vînd talon şi piese Opel Kadett E Caravan modei 87. Tel. 19-20-04 (566013)

• Vînd barcă cu motor pe Temorcă pentru pretentiosi. Pret 7500 DM. Tel.15-71-21.(566016) '

• Vînd boiler inox 108 litri, piese Opel Kadett 1, 3. Tel. 16-82-18. (566018) .

• Vînd Renault GTX CC 1720 cu injecţie. Informaţii tel. 13-78-37 (572350)

• Vînd Ford Fiesta neînmatriculat sau cumpăr talon Ford. model 1979 Tel. 16-34-84 (572387)

• Vînd Audi 100 pentru piese de' schimb sau piese de Audi 100 an 1980 separat. TeM 7-71-50 (572420)

• Vînd polaroid autoficus, parabolic ă completă, curea distibuţie pentru Mitsubishi Galant Dm, semering cu flanşe pentru diferenţial la Mercedes 190D. Telefon 42-06-33 (572424)

• Vînd Audi 80, an 1988, omologat, 10. 400 DM. Tel 14-75-34 (572462)

• Vînd Audi 100 CD, 1987,2000 cmc stare perfectă, 7300 DM negociabil. Tel. 13-81-88 orele 13-20 (572514)

‘ • Vînd autoturism Datsun în stare d c funcţionare bună. Tel. 16-49-89 (572544) . ’

• Vînd Audi 80 înmatriculat, stare bună, negociabil. Tel. 14-25-15 (572557) ,=

• Vînd Renault 5,1979,1700 DM şi Zaz(Lada) 1989,1100 cmc, 5 viteze 2300 DM, înmatriculate, negociabile. Tel 19-76-43 (572563)

• Vînd Opel Kadett 1, 3S 4 uşi, benzină, 1983, neînmatriculat sau cumpăr talon. Tel 058/71-13-38. (583204)

' • Vînd Alfa Romeo cu carte, 5 ,5 milioane. Tel 17-90-75 orele. 10-14. (583216) '

• Vînd Opel Omega, stare foarte bună; sufragerie Royal. Tel 14-90-78 (583359)

• Vînd VW Transporter înmatriculat ieftin si sintetizator. Tetefoc 17-57-05. (583377)

• Vînd urgent Lada 1500 la preţul oferit de cumpărător. Telefon 19-26- 07 sau 13-68-23. (583382)

• Vînd BMW 316 1987 cu carte identitate, lanţuri antiderapante şi cauciucuri maşină de teren 225x75x15, 205x75x16. Tel 43-81-75 (583407)

• Vînd Fiat Argenta TD an 1986, cu uşi, geamuri electrice, pentru pretentiosi. Tel 18-29-66 orele 8-16 sau 18-9i-75 orele 16-22. (583414)

• Vînd VW Golf diesel 1980 înmatriculat Tel 13-62-25. (583440)

• Cumpăr VW Broscuţă în orice stare de funcţionare. Tel 14-59-61. (583450) ’

• Cumpăr talon Fiat Argentina diesel. Tel 19-21-56 orele 18-21.(583470)

• Vînd urgent Renault 11 turbo înscris, 5300 DM. Tel 14-20-87.(583471)

• Vînd Aro 243 motor Braşov, pentru piese si talon Aro 240. Telefon 12-80-00. (583481) ./

• Vînd Ford Taunus. Tel 16-87- 81.(583491)

• Vînd Mitsubishi Galant GLS1 an fabricaţie 1992, aer condiţional Tel 42-00-48; - 18-29-51; 43-80-14. (583497)

-• Vînd calculator 386, im prim antă. Tel 12-96-64. (583417)

• Vînd televizor color Sony pret 450. 000 lei. Tel 19-61-64. (565839) ’

• Vînd televizor alb-negru, dicţionar român-germân. Tel. 16-42-45 orele 19-20. (565871)

• Vînd telefon fax Panasonic nou. Tel. 4141-42. (565950) ^

• Vînd măŞină de spălat Alba-Lux 12, stare foarte bună, 170. 000 lei Tel. 15-36-25. (565962)

• Vînd televizor color Kendo(Philips), 65 cm, stereo, teletexţ telecomandă, 500 DM. Tel. 16-62-96. (565972)

• Vînd televizor 51 cm, 30 programe, 690. 000 lei. Tel 17-54-84. (566019)

• Vînd cuptor cu microunde, marca Siemens. Tel. 18-57-36 (572491)

■ • Cumpăr video recorder. Telefon 41-06-87(572505)

•. Vînd calculator 486SLC 4RAM 635 HDD imprimantă. Tel. 15-41-55 (572528)

• Vînd PC 386. Tel. 17-69-09(572561)

• Vînd covor persan nou, ieftin foarte frumos, Super Nitendo nou sigilat 105 . 000 lei. Tel. 12-79-32(572562)

• Vînd calculator 286, placă bază Detunata cu apartament 2 camcre şi 386. Tel 12-17-11 sau 21-32-84. diferenţa. Tel 15-81-06. (583434) (583464) ’ • Schimb garsonieră cu 2 camere

• Vînd PC 486. Tel 41-11-17. + diferenţa. Tel 41-21-22 după masa (583484) (583529)’

• Vînd casetofon Deck Akai GX --------------------------------------—------75: Tel 16-15-01. (583509) Î N C H I R I E R I

• ■' V înd tra c to r U650, rem orcă, plug,' disc şi semănătoare porumb. Tel 13-31- 31.(583388)

• - Vînd aracet construcţii, mobilă, hîrtie. Telefon 16-07-65. (565655)

• Oferim chirii!!! Tel. 43-00-81' (572559)

• Vînd ieftin masă de biliard nouă fără fise. Tel 15-96^40. (565728)

• Vînd pui de cocher spaniei, preţ negociabil. Telefon 24-36-20 Gherla 18-39-84 Cluj. (565915)

• Vînd canapea burete cu ladă lenjerie. Tel. 17-32-69. (565938)

• Vînd antenă ProTV 30. 000 lei. Tel. 13-73-74. (565955)

.Vînd lambriuri din frasin, preţ 20 mii lei negociabil. Tel. 124 jud Bistrita Năsăud comuna Maieru. (565964) -

• Vînd fin si palmier. Tel. 19-39- 48 (565977)

• Vînd patru soldănei. Tel 13-33- 50(565995) :

• Cumpăr cărţi de artă şi filosofie, dicţionare, literatură universală. Tel. 14-8840. (566010)

• Vînd două canapele în stare bună Tel. 16-86-83 (572453)

. • Vînd 2 scaune tip fotoliu noi, tejghea tîmplărie. Tel. 13-87-98 (572518) • . ,. . ■ • Vînd sufragerie Silvania şi mobilă Bonanza. Tel. 41-13-37 (572541) J j ;

• ’ Vînd cărţi specialitate medicină şi pentru studenţi anul I-VL Tel 14-27- 23 ora 18-20 (572554)

• I Desfac gospodărie vînd: plapumă, pături, scurtă piele, palton, balonzaider, hanorac, bocanci, cisme, ghete, blugi, pantaloni, adidas, rochie, damă, pulovere. Tel. 14-2723 orele 18 (572555)

• ■ Vînd pătut copil cu sertare. Tel 12-00-26.(583089)

• Vînd aragaz 2 ochiuri + rolă. Tel 14-67-43 orele 17-21. (583384)

• Vînd 200 demenţi calorifere de fontă noi si de tablă. Telefon 14-90- 16. (583394)

• Vînd pui cocker şi ciobănesc german. Tel 14-39-66; 43-25-15. (583436) ■

• Vînd urgent mobilă bucătărie si cameră, cuier, tablouri, dulap. Str. Madach Imre nr. 26 (Gheorgheni). (583503) ;■ -> ,

• Vînd vitrină cu sertare, pistol de vopsit cu motor 2 kw, sobă cu gaz pentru baie. Tel 15-35-21. (583524)

S C H IM B U R I D E L O C U I N Ţ Ă

* Caut chirie . Tel. 13-68-38. (566023)

• închiriez spaţiu pentru privatizare 22 mp, apă, gaz, grup sanitar, parter casă zonă centrală Gherla Informaţii la tel 060/62-13- 23 între orele 16-20. (583456)

• C aut de înch iria t a p a rtam en t 2-3 cam ere Grigorescu, centru. Telefon 42-00- 68. (583347)

• Caut urgent de închiriat apartament 2 camere, mobilat, cu telefon sau garsonieră, zonele Zorilor, Grigorescu, Pata. Tel 16- 21-73.(583367)

• Caut de închiriat garsonieră în Mănăştur. Relaţii la tel 17-43- 98(583488)

• închiriez spaţiu comercial discotecă bar noapte en gros. Relaţii tel. 41-41-42 seara. (565949)

• Dau în chirie . Tel. 13-68-38. (566022)

• Închiriez rochii de mireasă din Orient, deosebitei Tel 18-70-14. (583380) '

• Dau în chirie apartament 2 camere Zorilor. Tel. 12-26-71. (565971)

« Dan în chirie, în cartier Gheorgheni, apartament 2 camere mobilat, cu telefon, numai pentru persoane serioase.. Tel 41-42-09. (583253)

• Dau în chirie garsonieră central pentru o persoană. Tel 15- 20-57.(583441)

• Caut de închiriat apartament cu 2 sau 3 camere în Mărăşti, mobilat şi telefon. Tel. 41-02-30. (565811)

• Caut de închiriat casă în Gheorgheni, Mărăşti terminată şi mobilată cu telefon. Tel. 41-02-30. (565813)

• Medic, caut de închiriat cameră. Tel. 17-44-81 între orele 17-20. (565941)

• VCaut chirie urgent.Tel. 16-58- 10 (572396)

• Caut chirie. Tel. 15-49-47 (572397) :

• Caut urgent chirie apartament cu 1 sau 2 camere Pata sau Gheorgheni Tel. 41-42-54 (572530)

- • Caut de închiriat apartament Tel 15-19-30 (572540) .

• Caut de închiriat garsonieră sau apartament. Tel 41-00-08. (583518)

D I V E R S E

' * Schimb apartam ent 4 camere confort, Zorilor, finisat, cu casă singur în curte . Ofer diferenţă. Ţel 12-07-56 sau 43-81- 71.(583487)

• S;himb în Zorilor apartament cu 2 camere ultrafinisat şi garaj, cu apartament 3-4 camere (eventual garaj). Ofer diferenţă. Telefon 12-76- 36, (565865)

• Schimb apartament 4 camere Gheorgheni cu similar Grigorescu. Tel. 18-04-79 după orele 17. (565922).

• Schimb două garsoniere confort 1 Mănăştur cu apartament 3 camere. Tel. 17-91-91. (565975)

• Schimb locuinţă ICRAL str. Napoca cu 2 camere. Tel, 41-23-05 (572508)

■ • Schimb garsonieră et. 1 Grigorescu cu apartament 2 camere. Tel. 13-57-79 (572521)

• Schimb apartament 4 camere cu ■casă particulară 3 camere. Ofer diferenţă. Tel 17-27-97 ora 16-22 (583096)

• Schimb apartament 3 camere cu 4 camere Grigorescu. Tel 42-00-55. (583334)

■ • Schimb apartament 3 camere confort I cu casă 2-3 camere. Str. Albac nr. 16, ap. 17, orele 14-20. (583383)

• Schimb garsonieră Gheorgheni

• Dau în chirie central garsonieră mobilată, plata anticipat. Tel. 15-36- 13.(565944)

• Dau în chirie 3 camere confort Cipariu (valută). Tel. 14-65-81. (565956)

• închiriez apartament 3 camere în Zorilor. Orele 9-22 tel. 15-35-89 (565960)

■ Dau în chirie două camere cu telefon Gheorgheni. Tel. 41-18-87. (565965) .

* închiriez două camere zona Gării confort. Telefon 13-33-50. (565994)

• închiriez apartament confortabil pe durată îndelungată, două camere în str. Calea Floreşti nr. 60 bl. A2 sc. 4 ap. 133. Relaţii la tel. 16-59-52. (565999)

• Dau în chirie pe valută apartament 2 camere. Tel. 17-56-96 sau 14-42-42. (566001)

• Dau în chirie apartament cu o cameră (spaţios) telefon internaţional, TV Cablu, nemobilat. Plata anticipat. Tel. 17-77-03 între orele 18-20. (566033)

• Dau în chirie locuinţă unui student(â) (informatică-germană) contra meditaţii. Tel. 18-49-16 (572431)

• Dau în chirie apartament două camere în Grigorescu. Tel. 18-62-50 între orele 15-20 (572494)

• Dau în chirie cameră pentru birou, str/ Mamaia, 160. 000 lei/lună Tel. 13-54-52(572511)

• Dau în chirie garsonieră mobilată, cu telefon, plata anticipat 1 an. Tel. 16-62-97 (572536)

• Dau în chirie apartament 2 camere cartierul Gheorgheni. Tel. 43- 83-15 (572542)

• Dau în chirie garsonieră mobilată, termen lung, plata anticipat 6 luni. Str. A. Vlaicu nr. 48, ap, 16 (583364) ,

• Dau în chirie garsonieră Gheorgheni. Tel 14-69-74. (583415)

• Dau în chirie apartament. Telefon 17-87-46. (583445)

• Dau în chirie apartament 2 camere pe termen lung, plata anticipat. Tel 14-27-86. (583455)

• Dau în chirie apartament 2 camere, mobilat, telefon, TV cablu, plata anticipat 6 luni. Tel 17-67-24 (583476)

• Dau în chirie spaţiu comercial ultracentral în Zalău. Tel. 060/ 63-42- 63, după orele 17. (100255)

• Dau în chirie p e 'v a lu tă garsonieră mobilată. Tel 42-51-05. (583494)

• Angajăm nn opera to r calculatoare cn cunoştinţe de. contabilitate cu vechime minimă 3 ani şi un bărbat căsătorit cn v îrs ta m inim ă 35 a n i cu cunoştinţe de limba engleză; dacă a lucrat în domeniul de. citrice şi banane en gros este un avantaj. Relaţii la teL 19-63-72. (565806)

■ • F irm ă p a rticu la ră angajează barmani(fete). TeL 17- 57-37.(565978)

• Angajăm fete Ia am balat cafea. Relaţii la te i 43-25-96. (566003)

• . R epara ţii frig idere , congelatoare vitrine frigorifice, aer condiţionat. TeL 41-47-69. (572061)

• Căutăm firme sau persoane fizice p en tru p ră j it sem inţe floarea soarelui TeL 13-42-13, sîmbătă, orele 9-13 şi lnni 9-17. (572507)

• Confecţionez rolete din lemn şi plastic. Oradea, tel 0591 47-98-22 (582659)

* Execut jaluzele lemn tei cu garanţie. Tel 41-02-79. (583323)

• Angajăm o păţiseră ţ i o cocă toare cu experien ţă . In fo rm a ţii “P an iro ’V C alea Floreşti nr. 2, între orele 8-15. (583506)

, • Transport marti. Tel 14- 67-36. (583516)

• Două Tete grecoaice caută sâ închirieze apartament cu două sau trei camere, cu telefon. Sunaţi la tel. 16-92-50 orele 17-19 (572340)

- • Zilnic în Germania cu Atlassib pe ruta Nurnberg-Augsburg- . U l m S t u t t g a r t - K a r l s r u h e - H eilb ronnM annheim -Frankfurt- Sicgcn-KolnDusseldorf-Dortmund. Vindem asigurări medicale şi carte verde. înscrieri tel. 43-34-32; 43-23- : 06; 19-22-06; 19-48-86. (564190)

• Nou: Atlassib efectuează zilnic din 1 februarie 1996 transport la Munchen. (565689)

• Cluj-Budapesta. Plecări în zilele de luni şi joi. Tel. 19-97-32. (565916)

• Şcoala Alexandru Vlahuţă str. Ăl. Vlahuţă nr. 44-48 Cluj-Napoca, anunţă concurs pentru ocuparea unui post de lucrător de întreţinere instalator. Concursul va avea loc în data de 8 februarie 1996, ora 10. Informaţii la secretariatul scolii, tel. 18-09-66.(572495)

• Angajăm vînzători. Tel. 17-69- 03 (572537)

• SC Elso SRL anunţă onorata clientelă că începînd cu data de 17. II. 1996 va practica un adaos comercial cuprins între 0-130% (572547)

A D E V A R U Lefle C i u l

PUBLICITATE sfnibătă-duminică, 27-28 ianuarie 1 9 9 6 ^ ^

• Angajez femei pentru confecţionat plicuri hîrtie. Tel. 16-28-06 (572558)

• Angajăm 2 vînzătoare la un bar. Tel 12-84-79 orele 15-20. (583392)

• Angajez vînzătoare magazin mixt. Tel 12-09-55 între orele 17-19. (583500)

• Casă de amanet, oferim împrumuturi. Tel 19-62-88 orele 10- 17.(583505).

• Angajez tractorist. Tel 13-43-64 după orele 17. (583507)

• SC Agromec SA Vultureni vinile la licitaţie în data de 7. 02. 1996, ora 10, tractoare şi maşini agricole casate. Licitaţia de va repeta in fiecare miercuri ora 10 pînă la vinderea utilajelor din lista. (583525)

-V-• Pierdut borsetă cu acte pe

numele G ăldy în zona G heorgheni. G ăsitorului recompensă. Telefon 15-85-80. (572553) • .

. • Pierdut cîine dalmaţian, mascul, vîrstă 3 ani, în zona cartier A. Mureşanu. Găsitorului recompensă. Tel 42-50-05; 01-86- 23-277.(583251)

•' Pierdut în 24. 01. 1996 geantă diplomat neagră pe Calea F loreşti. Rog găsitoru l să restituie actele. Tel 15-31-12. (583350)

• SC Industrie Mică şi Prestări Servicii SA Turda, str. Dacia nr. 1 anunţă licitaţie pentru închirierea unei maşini de rectificat în 16. 01. 1996. Tel’31-63-20. (583496) ■

• Ofer împrumut. Tel. 17-29-24. (565992)- .

. • Ofer împrumut valută. Tel. 14- 16-59. (566028)

. • • Dau împrumut. Tel. 17-29-26 orele 10-14 (572527) r

• Solicit urgent împrumut mic, termen scurt Tel. 16-36-76 (572556)

• Ofer împrumut Tel 17-90-75 numai între orele 10-14. (583217)

• Ofer împrumut. Tel 14-63-78.. (583520) . -

• P rofesor, meditez m atem atică la dom iciliul elevului Tel 15-60-50 (583142)

• Inginer specialist, solicit angajament în vederea întocmirii licenţei de fabricaţie produse alimentare. Tel/fax 064/15-46-82. (583502) ^

• Evidenţă contabilă pe calculator si certificare bilanţuri. Tel 17-32-35: (565353)

- " Economist ţin evidenţă contabilă. Tel 15-23-46 orele 18-20. (565742)

• Ţin evidenţă contabilă, certific bilanţuri. Tel 42-04-62 seara. (565854)

• Meditez matematică clasele V- XII Tel. 13-29-40 între orele 16-21. (565988). ; -

• Meditatii engleză. Tel. 19-84-76 (572442) , ' /

• Caut atelier turnătorie şi frezor particular. Tel 065/44-32- 06.(583348)

• . Tînără caut loc de muncă gestiune secretariat. Tel. 16-36-68 (572510) ' .

• Caut instalator. Tel 14-90-16. (583395)

• Caut femeie menaj zilnic. Telefon 17-09-47. (583452)

• Asociaţia de Dialog Interetnic Octavian C. Buracu organizează luni29 ianuarie 1996 orele 17 în Sala Prof.I. Muşlea a Bibliotecii Lucian Blaga, conferinţa cu tema Prejudecăţi Etnice. Prelegerea va fi susţinută de prof. dr. Andrei Roth de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj. Intrarea liberă. (566020)

• Văduvă serioasă caut persoană în vîrstă pentru îngrijire .întreţinere contra rămîneii în locuinţă Informaţii14-07-13 (572543)

• Jurnalist german, trimit gratuit în limba română Literatura istoriei bisericii şi a creştinătăţii. Scrieţi la adresa: Detlef Mehnert, Schulgasse nr. 7, 08352 Markarscbach, Germany. (583372) _______

P I E R D E R I

• Pierdut geantă diplomat care conţinea trei carnete de muncă pe numele Oşorhean, Moldovan, Manciu şi alte dosare cu acte pentru Camera de Muncă. Găsitorului mare recompensă. Sunaţi latei. 18-71-86. (565909)

• Pierdut carte de identitate seria A-0179050 pentru 8-Cj-152. O declar nulă. (565959)

• Pierdut legitimaţie SC Mafir SA pe nomele Purcia Marin Marius. O’ declar nulă. (566030)

• Dobondi Alexandru pierdut autorizaţie nr. 9923. Se declară nulă (572497);

! • Pierdut carnet student pe numele Dogaru Florica. îl declar nul. (572517)

• Căţeluşă rasă pudel pierdută în zona Grigorescu îşi caută gazda. Tel. 18-76-68 (572538)

• Augustini Vasile pierdut cod fiscal nr. 2917620. îl declar nul. (583475)

• Haig Artouh Krikorian pierdut carte CIV seria A 97551, Dacia 1300 TLX cu nr. CT-624. O declar nulă. (583501)

• SC Bancorex Zalău pierdut ştampilă. Se declară nulă. (583511)

• Samfira C. Gheorghe pierdut legitimaţie veteran de război. O declar nulă. (583526)_________________ _

D E C E S EC O M E M O R Ă R I

* Pierdut lup 7 luni zona Stanca-Mihai Viteazu-BucureştL Recompensă. TeL 19-06-94; 19- 06-87 (572539)

• Pierdut cîine lup negru cn maron ta tu a t în u reche, în noiembrie 1995 şi căţeluşă erder terier 2 ani, în luna decembrie 1995. Tel 19-83-81. Se orerâ recompensă. (583318)

• Găsit cîine dalmaţian. Telefon 19-37-58. (583493)

• înllâcâratul patriot erou al neamului rom ânesc, dascăl şi cetăţean de onoare al comunei Floreşti, DUMITRU TĂUŢAN MONU a încetat din viaţă. Societatea Avram Iancu Filiala Floreşti ii aduce un ultim şi adînc omagiu! (O)

• înalte gînduri de preţuire şi pios omagiu aducem eminentului dascăl şi tr ib u n al neamului românesc învăţător DUMITRU TĂUŢAN MONU. Colectivul de cadre didactice din Floreşti. (O)

• Pios omagiu iubitului nostru învăţător DUMITRU TĂUŢAN, om de aleasă omenie şi nepreţuit prieten. în tre ag a compasiune distinsei sale familii. Familia Olteanu şi Mureşan. (O)

* Cu reg re t anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, soacre, bunici şi străbunici CHECICHEŞ MARIA în vîrstă de 89 ani din Vaida Cămăraş. Înmormîntarea va avea loc în Vaida Câmâraş în data de 27 ianukrie ora 12. Să-i fie ţărîna uşoară. În d u re ra ta familie. (565943)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă după o lungă suferinţă a scumpului nostru soţ şi ta tă p ro f. pens. MARDAN IONUŢ. Înmormîntarea va avea Joc luni 29 ianuarie orele 15 la C im itirul ' cen tral. Familia îndurerată. (566025)

• Cu adîncă durere în suflet anunţ înce ta rea din viaţă a scumpei mele soţii, DREVE MARIA. Înmormîntarea va avea loc în dată de 27 ianuarie 1996, ora 13, în Huedin. Nu te voi uita niciodată. Soţul Ioan. (572492)

* Sînt a lă tu ri de Jeni şi Cristina la trecerea în eternitate a soţului şi tatălui iubit Dumnezeu sâ-1 odihnească. Ş tirb M aria. (566027)

• Un gînd pios, o lacrimă, amintire la încetarea din viaţă iubitului nostru frate şi unchi CALOTĂ ŞTEFAN MIRCEA. Înmormîntarea va avea loc în data de 27 ianuarie 1996, orele 14, de Ia Capela Cimitirului Central Familiile îndoliate: Calotă,- Negrea şi Socol. (572531)

• Cu nemărginită durere în suflet anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru frate, cumnat şi unchi, GOGA VIOREL, din Bucureşti, în vîrstă' de 66 ani. Înmormîntarea va avea loc în Cimitiruf Central, în data de 27. 01. 1996, orele 15. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sora Rodica, cumnatul Ambrozie şi nepoţii Ovidiu şi Radu. (572532)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre soţii, mame şi bunici ELENA ŢUCLETE. Înm orm întarea va avea loc duminică, 28 ianuarie 1996, orele 13, de la Capela Veche a Cimitirului Mănăştur. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia profund îndurerată. (583519)

• Sîntem alături de colegul nostru' Handra Petru în marea durere pricinuită de pierderea tatălui şi îi transmitem sincere condoleanţe. Colegii de la Divizia M aterial Rulant din Regionala CFR Cluj. (565927)

• Sîntem alături de colegul nostru domnul ing. Lucian Tăuţan în marea durere pricinuită de pierderea tatălu i. Transmitem sincere condoleanţe familiei în d u re ra te . Conducerea SC Armătura SA. (565942)

• Sîntem alături de colega noastră Doina Tăuţan în marea du rere p ricinuită de moartea tatălui drag. Colegii de la Liceul Teoretic Gh. Şincai. (565948)

• Sincere condoleanţe familiei D oru şi Leontina T ăuţan la despărţirea de cel care a fost DUMITRU TĂUŢAN. Colegii de L abo ra to r de la Institu tu l de Chimie (565953)

• Sincere condoleanţe colegului nostru ing. Lucian Tăuţan în aceste momente grele pricinuite de moartea tatălui. Colectivul secţiei Sculârie SC “Armătura”SA (565958)

• Sîntem alături de colegul nostru Lucian Tăuţan în greaua încercare pricinuită de moartea tatălui său. Biroul Export Import. (565961)

• Sîntem alături de colegul nostru Horea Tăuţan în aceste momente grele. Sincere condoleanţe în treg ii familii. Colectivul M. E. I. din I. T. I. M.(565968)

• îm părtăşim durerea prietejiului nostru Horea Tăuţan la pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe întregii familii. Fam. C hincişan şi Sîmplâceauu.(565969)

• Sîntem alături de familia M udure în m area durere p ric inu ită de m oartea mamei dragi. Familia Pantea. (565973)

• îm părtăşim 'du rerea colaboratoarei noastre Drâgan Rozalia la p ierderea soţului. Condoleanţe familiei. Uniunea Judeţeană a Pensionarilor Cluj. (566006)

• O lacrimă şi un gînd naşului şi unchiului nostru DRĂGAN IOAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace Familiile Ungureanu şi Fărăgâu (566007)

• Sîntem alături de naşii noştri, familia Burduja, în marea durere prin care trece la moartea tatălui socru. Familia Coroiu Dan. (583498)

• Se împlineşte un an de cînd a plecat dintre noi scumpa mea mamă, MĂRIOARAMĂRGINEAN. Nu te voi uita niciodată şi vei rămîne mereu vie în ’ amintirea mea. Ovidiu. (572501)

• Sincere condoleanţe familiei Tăuţan la pierderea tatălui drag. Familia Dumitru Onaca. (566009)

• Un gînd pios la plecarea în veşnicie .a cumnatului nostru MARDAN IONUŢ. Fam. dr. Lobonţ şi mama Mi. (566026)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Mircea T ăuţan în marea durere pricinuită de decesul- ta tălu i şi transm item condoleanţe familiei îndoliate. Conducerea SC M afir Sa. (566029)

v Un ultim omagiu celei care a fost nora DREVE MARIA. Măicuţa Dreva Verona. (572493)

• împărtăşim marea durere la decesul mamei soacre alături de colegul nostru sing. T ătar Iuliu, şef birou SPCLU din SC Remarul 16 Februarie SA Cluj-NApoca. Odihnească-se în pace. Colegii de serviciu. (572498)

• Cu durere în suflet anunţăm trista despărţire de bunul nostru coleg SOOS ATTILA. Un pios omagiu Colegii de la SC Napolact SA (572512)

• Sîntem alături de colegul nostru Tăuţan Lucian, în clipele grele- pricinuite de m oartea ta tă lu i. Sincere condoleanţe. Colegii din Serviciul Calităţii. (572515)

: • Colectivul Serviciului Marketing din SC Armătura SA este alături de familia ing. Tăuţan Lucian în marea durere pricinuită de decesul ta tă lu i drag. Odihnească-se în pace! (000100)

• Suntem alături de familia dr. Mircea Mudure, în marea durere pricinuită de m oartea soacrei dragi. Sc Farm avet SA Cluj. (572525)

• Sincere condoleanţe transmitem d-nei dr. Aura Miu, la decesul mamei. Familiile Suciu şi Munteanu (572535)

:• ; Transm item sincere condoleanţe doamnei Viorica Mustăţea şi familiei, Ia pierderea mamei dragi. Familiile Plitea şi Mureşan. (572560)

• Suntem alături de colega noastră asistenta T ătar Ana la trecerea în eternitate a mamei dragi. Sincere condoleanţe întregii familii. Colectivul Grădiniţei nr. 72 şi Creşa Mănăştur V. (583473)

• Suntem alături de colega noastră A driana D ăbâcan, la moartea bunicului drag. Colegii de clasă şi doamna învăţătoare. (583477)

• Un ultim omagiu celui care a fost vecinul nostru, DRAGAN IOAN. Sincere condoleanţe şi în treaga noastră compasiune familiei îndurerate. Vecinii de pe str. Eftimie Murgu. (583483)

• Dragă Mia, suntem alături de. tine şi de familia ta în aceste momente grele, cînd te desparţi de iubitul tău ta tă . Colectivul Grădiniţei nr. 71. (583489)

• Locatarii blocurilor A şi B din str. Pavlov nr. 18 îşi exprimă profundul regret la trecerea în eternitate a colocatarei, prof. ILEANA ŢICLETE şi transmit sincere condoleanţe familiei îndurerate. (583492)

• Un moment de reculegere pentru draga noastră “ Tanti IUŢI”, la un an de la trecerea în nefiinţă. Fam. d r. Coman. (583439)

• Preoţii Protopopiatului Ortodox Român Cluj, împreună cu enoriaşii noştri, îngenunchiaţi în faţa sfin telor a lta re , înălţăm rugăciuni fierbinţi spre Dumnezeu, Stâpînul viilor şi al m orţilor, pentru ca sâ odihnească în împărăţia Sa sufletul roabei sale ROZALIA POP, vrednica mamă a Prea Sfinţitului Episcop Irineu Pop Bistriţeaniil. Fiind alături de bunul nostru Ierarh, în aceste momente grele, transm item sincere condoleanţe în treg ii familii. (583512)

• C olectivul Muzeului Etnografic al Transilvaniei îşi exprimă profunda durere pentru pierderea colegului ROMULUS OŞIANU, muzeolog principal, specialist de marcă a etnografiei transilvane şi transmite sincere condoleanţe şi în treaga compasiune familiei îndoliate. (583523)

• Suntem alături de prietenul nostru Mircea Dăbâcan în marea durere p ric inu ită de m oartea tatălui. Fam. Dan Pitică. (583527)

’ S incere condoleanţe colegului nostru inginer Lucian Tăuţan, la pierderea tatălui drag. Direcţia Tehnică SC “Armătura” SA. (583528)

• Cadrele didactice şi studenţii Facultăţii, de M atem atică şi Informatică sunt alături de colegul lor, asist. Ioan Lazăr în momentele grele pricinuite de decesul tatălui său. (583532)

• Comemorăm la 28 ian 5 ani de la decesul omului de omenie care a fost VIDICAN ALEXANDRU, iubitul nostru soţ, ta tă , bunic şi socru. Pentru bunătatea inimii sale şi dragostea cu care ne-a înconjurat îi vom păstra o pioasă şi neştearsă am intire. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (565767)

• Se împlinesc 6 luni de cînd a plecat dintre noi iubitul nostru tată, socru şi bunic VOLOVEI HARALAMBIE. Parastasul de pomenire va avea loc luni, 29 ianuarie 1996 ora 17 Ia Biserica Ortodoxă de pe strada Horea. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia îndurerată. (565859)

• Se împlinesc 4 ani de cînd ne-a părăsit iubitul nostru tată BULZA GHEORGHE.Com em orarea duminicâ 28 ianuarie la B iserica din str. Eroilor. Fiicele cu familiile (565901)

• Se împlinesc 6 săptămîni de cînd a plecat dintre noi iubitul nostru Soţ şi ta tă CLUJAN TEODOR. Parastasul de pomenire va avea loc duminicâ 29 ianuarie Ia orele 11 la Capela din Mănăştur. Dumnezeu sâ-1 ierte şi sâ-I odihnească în pace. Soţia.1 (565945)

* Au trecut 6 săptămîni de la decesul bunului nostru frate şi cumnat CLUJAN TEODOR. Dumnezeu să-l odihnească. Fam. Clujan Ioan. (565946)

Şase luni de lacrimi şi durere de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna draga noastră fiică, soţie şi mamă DOINIŢA POP. DOINA dragă nu te vom uitaf niciodată. în veci nemîngîiaţi părinţii, soţul Andrei şi fiica Alexandra. (565967)

* Un pios omagiu nepoatei prof. ILEANA ŢICLETE din partea Aurorei şi Ioan Şerban.(P)

* O rugăciune, lacrimi şi durere pentru scumpul nostru soţ, ta tă , socru şi bunic BORŞAN PETRU. Se împlinesc 3 ani dc Ia dureroasa despărţire. Trecerea timpului nu poate alina durerea lăsată în urma lui. Chipul lui blînd şi bun va rămîne veşnic viu în inimile noastre. Dormi în pace suflet bun Soţii M arta, copiii Silviu, Rodica Petrişor şi Horei cu familiile. (572425)

• Cu nestinsă durere în uj, anunţam pe cei care au CUMx, o ca se împlineşte un an de ' m ătuşa noastră dn MĂRIOARA MĂRGINEA' plecat dintre noi. Na te vonj niciodată. Odihneşte-te îa Nepoţii. (572499)

• Nemîngîiaţi, a nu ni; scurgerea unni an de la tretrei nefiinţă a celei care a fost dn noastră sora MÂRI0A5 MARGINEAN. Odihneşte-tc pace. Fraţii şi surorile. (57250*

• A plecat de un an dintre dar va rămîne mereu vie şi n vom uita niciodată pe dn. noastră mătuşă, MĂRIOAi MĂRGINEAN. Dormi pace!Familia Moraru Cristiu Ioana. (572502)

• Cu imaginea lui în suflet în gînd adunăm toate amintirilt împlinirea a 2 ani de la trapa nedreapta despărţire de dri;: nostru soţ şi tată, col. GHEORGHE HÂLBAC. plecăm frunţile Intr-o piei; rugăciune pentru a-I ruga j bunul Dumnezeu sâ-1 odihnea»: în pace. Comemorarea 27 i 1996, ora 17, la Biserica d in!. Horea. Familia. (572529)

• în 29. 01. 1996 se împliiel 53 ani de cînd a trecut în neflk., MATIAS PETRU din satul M Oţelu-Roşu, tatăl col. ing. M Nicolae, lâsînd un minor şi Brânduşa care s-a ocupat peitr realizarea copilului în viaţă, t pios omagiu pentru tatăl MATIJ.- PETRU şi mama BRÂNDUŞA : un an de lă deces. Dumnezeu s odihnească în pacelCopilul Mat; Nicolae, nepoţii Cosmin şi Lucii!: Nicolae. (583282)

• Au trecut 6 săptămîni lacrimi şi durere de cînd a pleti dintre noi cel care a fost cel ' bun soţ, tată şi bunic, L U P iţ IOAN din Popeşti. Dumnezeu ii-; odihnească. Familia îndoliau (583390) I

• Un pios Omagiu de aducer: aminte azi, 27 ianuarie 1996, ci;, se împlineşte un an de Ia trecer- în nefiinţă a scumpei noast:-, su ro ri şi mâtuşi,. C IO P L II IUSTINA. Lidia (Timişoara) ! familia Orban (Bistriţa). (58343$

• A trecut uu an de cînd i plecat dintre noi cel care a fost c om ales, un soţ bun şi un tiU . iu b ito r , ing. agronom LUFCI IOAN. Comemorarea şi slujba pomenire va avea Ioc duminică, - z* ianuarie 1996, Ia Biserica SL I& r~' Proroc din Cluj-Napoca. Soţii! Maria, fiul Mihai, nora Ne via ci - (583474)

• Membrii Uniunii Creştin din România îşi amintesc cu dnl; de cel care a fost p reo tu l PO1MIHAI. Comemorarea u nu i aifcla plecarea lui dintre noi a re le. în 29. 01. 1996, orele 18, la sedii; Uniunii (str. Năsâud n r . 1 1 Veşnică pomenire. (583479) j

• Mereu prezent în suflete: noastre este şi acum, Ia 3 a n i i t i. du rero asa .pierdere a m>’ iub itu lu i nostru SA M OT- DORIN. Dumnezeu si-J odihnească în pace ş i înm ii veşnică. Mama, soţia cu copiii s- sora cu familia, în veci în d u re ra -1: (583480) [

• Sincere condoleanţe familie’; B urdu ja Ioan în du rere :» pricinuită de decesul ta tă lu i socrii Familia Pop Ioan. (583499) |

• Se împlinesc 20 de a n i de li trecerea în eternitate a c e lu i a t t i a fost MUREŞAN I A C G ^ GEORGE cu ultim ul l o c muncă Oficiul Farm aceutic Cluj.] Cei care l-au cunoscut ş i iu b i t să-i1 reînvie în memorie p en tru o c lip ii chipul vesel şi bun. Noi n u -1 v e : uita niciodată! D u m n ezeu j i - : odihnească în pace! Soţia M a r i a ?"* fiul Marin Mureşan. (5 6 6 0 3 1 ) ?

Cartea p e n tru clujeni

CIia r I.es B er Ut z : "TR IU N G H IU L B ER IH U D f t

s a u i n c r e d i b i l a . p a v e s t e a d i s p a i ţ i i l o r m i s t e r i o a s e .

E d i t u r a S a e c u l u m ş i V e s t a l a , 1 9 9 5 .

■ lată o carte care îş i merită numele de b e s t - s e l le r ” san m a i pe româneşte o carte ce se citeşte ca sufletul la g u ră , ce nu se Iasă din mîna decît la ultim a pagină. Antonii ne prezintă fap te şi evenimente de domeniul incredibilului: astăzi, în era com puterelor, a radarului, a sistemelor d e navigaţie marină şi terestra ultrasolîsticată ne este greu, dacă n u c h ia r , im p o sib il să ne imaginăm altfe l decît pe post dc Science fic tion , că avioane mici sau de linie, vapoare de sute de tone toate cu oam en i la bord, dispar larii urmă, se volatilizează pur şi simplu, nu mai răm îne d in ele nimic, nici cea mai m ică urină. D e necrezut şi totuşi a d e v ă ra t . L ocu l unde sc întîmplă ace s te d ispariţii a fost denumit T riu n g h iu l Bermudelor, după un arhipelag situat la ceva mai mult de 1000"de km. est de coasta Statelor U n ite , în Oceanul Atlantic Dacă acesta este unul din virtuţile triunghiului, 'celelalte două sînt

, situate ap rox im ativ în peninsula ^torida ia r a l treilea în Arhipelagul Bahamas. T o tu l a început în ziua de 5 decem brie 1945 cu un zbor de rutină â 5 avioane de luptă ale Statelor U n ite ce decolaseră din Florida, care s-au volatilizat fără ca vreodată să se m ai G găsit o urmă a lor. M ai m u lt chiar, un hidroavion cu 13 persoane la bord trimis în căutarea lo r, a avut aceeaşi soartă.

" Singurul lucru de neînţeles au fost

relatările Iacale tu m n b î dc cssuîsffil cam că toate aparatele de bend am Ioat-o razna şi c i practic cm m ai ştin unde s a t (pc vrem e totel senină) şi cran să se edenteze. Apoi, nimic. Ş i acest'n im ic* s-a isp J s t de numeroase ori cn s u m u s e avioane ntari şi mici, ca mEnaosase

r f (K"w s m iK m m

n-|i \-ÎES să o i s i ceea ce citeşti AEtkMnnl, fesirtîc d^onsoecîtaţg deşi n m ş l e isBjwmfeiliitatea găsirii «mei cspîkzSii logice pccfni aceste ifiţparcEii, r a se «S. M te l Două sînt dj ocfiiiiile In cajseraeeâEcâ să îndrepte disentiac prinai.lcgpli de prezenţa OZN^-criktr â a tusor extraterestri, - ce m avea seSseemie h i aceasta z a c ă , san se re fe ră 'd ir e c t ' la A tlan tid a , la a c e s t co n tin en t rnmffflsims amintii de.Platon şi care s-ar f i s a s f i r ia t aerau 90GQ de ani fEB a p e î e A tM tlk n C s i i - A i g c o c c t c l c

sarioase: spe®l€>gBe submarină şi arfcffltogie s a f a m in ă , respectiv C8®sEE5DC|BÎ mmiive nnmarne. săsîSc la B3En « i r i i i i i im zrama respectivă. Affilaml este d e păţise câ energiile descoperite ş i pmse în jo c de aitaSEtasâ si came sn âm ia ultimă

vase, cargouri m ari, sau foărei O arecnm va sup rap u s a c e s tu i triunghi se găseşte aşanEEaiila Marea Sargaselor, cn al doilea loc urate în c ă d in 1S00 se sem nalează d isp ariţii m isterioase to tz te de corăbii şi vapoare, ca echipaj cn to t Întreg acest coitsgm de dispariţii

t e , jbt m ai adfeîta p as!ăzi în zona ’ HXgsediivă, SigEsr, ssnt espîia tţii ce frizează naposEfrtfa!_ dar oaie aceste dispasaiiiî misterioase na Irizează.la ’ fe l ‘im p o sib ilu l? R efe ririle la anîlExHb piîEoIiiKifrfcEe şi hinduse,

* trosnii |s la alte radine tecrairi descoperite în : d een rsn l tim p u lu i dar

cu comentariile iespeetwe,aşaiE£ÎI

in fo rm ări a a u to ru lu i , ce se străduieşte să asate prin analogie, că există istda menite lucruri fără explicaţii pfeczibiBc-

prof.dr. Răzvan G tV U L E S C U

DEyâm Ăm ^uLm

2 1 i a n u a r i e - 1 8 f e b r u a r i e

V ărsătorul de apă este considerat ce l m ai im an zodiacului, reprezentat ca sim bol printr-im

om care poartă la subsioara lui un ulcior plin cu apă, al căru i conţinut omul îl varsă cn generozitate peste tot pămîntul. El sugerează progresul, ideile înaintata, schimbări sociale care împing ritmul omenirii către o nouă form ă de viaţă.

C a simbol al intelectualităţii, acest semn abxge , colectivitatea spre schimbări de id e i Vărsătorul nn este aşa de şovăitor şi schimbător ca celelalte semne de aer, ca Balanţa sau Gemenii.

Înţelegînd natura omului, cel născut în V ânător, din respectul pentru om, îşi aşează copiii pe acelaşi nivel ca pe cei ai altor oameni, pe mama M în a c d a â rang care-1 au alte mame, iar soţiei sale fi acordă acelaşi respect şi drepturi, egale, cn. ale celorlalte femei. Este în stare să-şi iubească duşmanii, să răsplătească răul cu binele, să lucreze într-un scop constructiv, fără vorbe deşarte.

In general, caracterul acestor oam eni este plăcui, prietenesc, liniştit, răbdător, hotărît, fidel, Vesel, sincer, foarte sensibil Ia atenţii, rafinat în activităţile sale. Cuvîntul este folosit cu pricepere în direcţia prieteniei şi conlucrării pentru scopuri care dan satisfacţii şi Jiucurii.

Cei născuţi în zodia Vărsătorului nn pot să trăiască lără prieteni, care sînt însăşi raţiunea lor de a fi. Se consultă cu prietenii în luarea dc h o lă r îr i Se interesează de ştiinţe, de invenţii, îi preocupă politica, religia, uneori avînd idei subversive Cei mai mulţi dintre ei sc interesează de progres şi de bunăstarea

ţ societăţii, ci fiind oameni care înţeleg m ai bine suferinţa celor din jurul lor.

Verbul a ţ i i simbolizează curiozitatea lor, mereu trează'. Cea mai frum oasă ca lita te a lo r este universalitatea, iar cel mai mare defect este dricBţia, accasta din urmă degenerind, uneori, în cantraziccii.

Copiii născuţi în Vărsător vor trebui să Ce cdccati în respectul faţă de dreptul altuia, să înţeleagă câ m

fi de partea acestora.C ă năşeşti im aevatOi ymdig* mut intaitivi, simt

apropierea pcricolnlui An o antipatie instinctivă pcEtrn acei caic le-ar pcSca face râa. A c visuri care se realizează şi inspirată caic te dan mari «tocri de cap pe pbnial oeaţiei artistke, ştiimţifice, in efortul dea finaliza anumite idei şi proiecte.

D c s lic V i4 a nn le va fi îmtofeleanna plină de fericire san smccese, penbu câ e i nn trăiesc numai penim propria p e n m ^ c i niai im it pcmlra a lţii în umile situaţii k w f i ajutaţi de p rie ten i '

Boli: N ativii d in VitsifeMr se ssseatesc printre tesEspdan&enteSe feilKBSD-sangDîsne. I*a wmi dssslre ei

. cea m ai sEabă â l neivjjî, a tic trdwsie stăpînili C ei Bxtcnţi in p â r i I n u : 21 i u a r i c -

29 i a m a » ..A n cai notă czsxcterâtikâ simţ artistic dan'oItaL

D ezm ldeşare de Iseeeiieu nsafiexnlk . Ournesa nsodestă. Fire mediMivă. N u sofiaă co c to îiiiia . Spirit crilic, tosdîmŞa de a vedea m b î grcwrlille alSoia. - -

. Al d*3ea decaK 30 iam saile - S fetsrBsrie. înclinaie către ocatm este. Uşurinţă m a asimila

uşor c o i ce este nsm. Învaţă n şw to t ceea ce li şe arată. Cîteodaîă m it flecari. Şansdb aEtenseazâ, mai ales pe pfaxml oeapei, n e o n râot mai mari, alteori m ai m ic i Nestatornicie în id e i Independenţă, nervozitate. lEîefcşsrc pctttin ccea ce este osnenesCw

Al frc tk a deci c 9 - ÎS februarie.- Indinace către urnele boemii case nn simt reale,

dbt^âcmeiiEEaiigiEiii|îiei3gţiste. fire Enaăfadătoare. Huiitui pripiSc.. VkXimicafcamrcritiâ ÎEfi-eişaiaţi SU feÎEne in fesa gaetaîâlŞBOT.. Surccescfe sorpriad pe alţii şi d e aici fondii. Posibile accikicct& fizice. Se rcBEEcă prin kalilate, sÎDDeiîte!a. Ui!jEori prietenii Ic anpcsya deccisîii

• Un restaurant foarte select Intră o femeie tlnără şi frumoasă îmbrăcată în pantaloni

'— îmi pare nespus de rău, domnişoară, i se adresează şefiil de sală, dar nu servim femei în pantaloni

— Nu face nimic, răspunde accasta prompt, îi scot im ediat *

***• U n tînăr avocat tocm ai s-a m utat în tr-un

apartament nou. Telefonul încă nu este cuplaL F a ta , din casă H anunţă că-I caută cineva.

— lnvită-1 înăuntru, spune el ridicînd receptorul şi prelacîndu-se că discută aprins:

‘— Stimate domn, Bni pare rău, dar mîine pledez ‘ la Bucureşti, miercuri voi fi Ia Braşov, iar j o i ... Vă convine v ineri?... Perfect, dar nu la 10, am întîlnire cu m inistrul şi sînt sigur că mă va reţine la dejun. Rămîne atunci pe sîmbătă la 10 ... Dc acord pc simbătă.

P une receptorul în furcă şi se întoarce spre vizitator:

— Cu cc vă pot fi dc folos?— A ş vrea, dacă se poate, să-mi permiteţi să vă -

cuplez telefonul. ■- *** 3

• O tînără îl întreabă pe un m arinar— Tatuajul nu se duce în contact cu apa?— N-aş putea să vă spun, răspunde acesta, n-am

naufragiat niciodată pm ă a s m

■ • Un tînăr se logodeşte şt «mnlâ w b ChtkEcî..— Dar nu are nici snn ban, spune tetăl. -— ŞiaaaLiTJt câBkiiM^iesăîăîasaiaiiaîgăinffliffi. —.Nn ştie sa se mriieze^ se md^ufiază ssx.'— Şi nici măcar ms şi-a luai bacalaureatcL

interrine mătuşa.— Sc poate, sptnietmârei dar a rc o calltali: caic

compensează toate acestea.:—Care?-— Nn are familie. .

«**• — Spcue-mi, cine o a fimsisslcai caceeizi soi

Ia cinematograf?— Cumnatul meu. -—- Ai nn cuincat foarte smpaiîcL. Nn sezssxa&ca

deloc cn soţul tăn.—- Să nn cumva să-i sjmi ceva. Ştii, e ins sesset

de familie: d se crede srâgnr b p*sm£i

• Un industriaş bog^t a txsmmâxt tm tefelb® rcpiczentindn-i pe Adam şi Eva.

— înainte ssi dsrpâ păcat? 3 Ssfcediă pădasnL . — .Ştin en? ... Mi-ar plăcea mtee asjesCe dsmă

momente.Culese de Eugen HANG

Curiozităţi,curiozităti...

9

1 . C u l m i ... p o s ib ile :- Să călătoreşti pe un c a l ... de

■ mare, :- Să salvezi de la înec un ...

salvamarist,' - Să cînţi într-un cvartet compus

d in ... 3 persoane,- Să te muşte un leopard şi să

vezi n u m a i... pete,- S ă p ic i la examen de canto că

ai prim it o notă prea ... joasă, > - S ă soliciţi la restaurant o porţie

de somil ş i chelnerul să-ţi servească u n .... somnifer,■ - Să ceri ceva pentru cap şi să ţi se aducă o ... pălărie!

2. Culmi... imposibile:• - Să te lansezi în Cosmos pc o

rachetă d e ... tenis,- Să zbori la stele şi să faci o

plimbare cu ... Carul marc, _ .- Să faci dureri dc cap unui ...

cap de pod, '- S ă serveşti prînzul dintr-o.

farfurie... zburătoare,- Să determini să plîngă o

salcie plîngătoareilo a n N .U R E C H E (INU ) '9 6

|_ UHIOR • URROR • UMOR J

LEGE PRSVO OCROTIREA FMMCITQ1Darinyi, ministrul agriculîurii, a îoaîicizt on asm proicct d t lfcţşr

pentru ocrotirea muncitorilor.Noul proiect umanitar cuprinde nnnăfoaicfc: '• Patronul este obligat s i siaM&ască timpal m aron dc b m i »

retribuţia minimă a muncitorilor.• Patronii sînt obligaţi să jhucuic ă tiberc râ cate să sc zdusc

stropii dc sudoare a i muncitorilor.■ Sc intcrzicc catcgoric muncitorilor sâ cădi dc afcosczEă san

moară de slăbiciiinc. Muncitorii carc v o t îciEilciprevctfcrifis aessfm paragraf, vor fi supuşi corccţîci jandsntdkc.

• La muncile agricolc c a vor putea fi atrgajaţi tkcîtt c d ca ic got dovedi cu acte că sînt rezistenţi la foame: Mimcitorii ca ic £tc grcVă sau instigă Ia grevă, vor fi supaşi, prin ],iniîanni, !a n m n ri forţată, iar dnpă seceriş vor f i înfundaţi Ia încaisoare--

.Din revista um oristici ”KAKAS M Â R TO îr, annl I8S7.

în româneşte de Liyta SC' IESFĂLEAN

a d e v ă r u ld e C l u j S P O R T

sîmbătă-duminică, 27-28 ianuarie 1996 (jJ

Un mare sufletist şi sponsor

Sînt convins că mulţi şi-au pus întrebarea legată dc secretul succeselor obţinute în ultimii ani de sportul dejean. Fiindcă în oraşul de la confluenţa Som eşurilor activitatea sportivă a înregistrat în ultimii ani un reviriment evidenţiindu-se prin rezultatele pe care le obţin.

Răspunsul e'fcte simplu de dat. Secretul reuşitelor este direct legat de dragostea cu care este sprijinit sportul şi sponsorizat de către Combinatul de celuloză şi hîrtie, în mod deosebit de marele sufletist care este. inginerul Ioan Ungur, directorul general al SC “SOMEŞ" SA. Aşa cum îşi cunoaşte ca pe propriul buzunar combinatul, la fel îţi dă un răspuns-clar şi precis despre activitatea disciplinelor sportive sponsorizate’ de combinat. Ştie la micul amănunt unde sînt sportivii în cantonamente, care sînt stadiile pregătirilor. M-a surprins modul cum mi-a vorbit despre rezultatele toamnei şi care sînt perspectivele primăverii, la baschet, fotbal şi volei. Fără aportul domniei sale echipa de fotbal n-ar fl urcat cu atîta consecvenţă treptele spre afirmare; la fel echipa de baschet fete. Dacă în problem.? profesionale ale combinatului domnia sa şi-a dovedit clasa, aceiaşi’competenţă o găsim şi în sprijinirea sportului. Sincere aplauze şi jos pălăria în faţa unui om de talia inginerului Ioan Ungur pentru tot ce a făcut şi va face peAtru sportul dejean. . •

SZEKELY Csaba

E voluţiimrnnxurik

. La Predeal a .avut loc, de curînd, competiţia dotată cu Cupa “ACRO“, organizată de"CSS Predeal şi

• rezervată copiilor, .fruntaşii întrecerilor fiind răsplătiţi cu frumoase premii. Au participat peste 150 de copihdin întreaga ţară, printre competitori numărîndu-se şi micii schiori de la CS Pioneer- UniversitateaCluj.- v

. - Crescuţi, educaţi şi antrenaţi de dascăli precum Ştefan Fediuc, Ştefan Benko, MariusTlăian şi Dan Căpitan, micii schiori clujeni au avut o evoluţie remarcabilă. Primş

. cursă de slalom uriaş a fost cîştigată de Alina loani, secondată de Ioana Roman. în cea de a doua Alina Ioani s-a clasat pe locul doi iar Ioana

' Roman pe locul trei. Bine a concurat şi Majdik Petra clasată pe locul trei în prima zi. Locuri între V şi VII au ocupat dintre clujeni Kovacs Hajnal, Rinald Muti, Iancu Şerbănescu şi Benko Alpar.

La ora cînd apar aceste rînduri un mic grup ds schiori clujeni se află în Slovacia, unde timp de o săptămînă se vor pregăti şi vor participa la concursuri, urmînd ca la reîntoarcere să participe la competiţii interne. Una dintre

, întrecerile ■ programate era tradiţionala “Cupa Băişoâra“, dar cum zăpada ... lipseşte, concursul va fi programat, după dîte se aude

, la ... Poiana Braşov. Ce să-i faci dacă avem parte de o iarnă atît de capricioasă?

Petre N A G Y

Cortina fotbalistică a căzut, comentariile continuaîn c o l i m a t o r : D i v i z i a B , s e r i a I

Turul a fo st dominat de formaţiile petroliste din Moirieşti şi Brăila, care au mers “cap la cap“, cei din Moineşti trecînd primii linia de sosire cu un punct avans. Returul se anunţă la fe l de interesant şi nu este exclus ca verdictul promovării să fie dat de ultima etapă. Din punct de vedere statistic, gazdele şi- au luat partea leului în tur prin cele 1SQ de victorii obţinute (oaspeţii doar 22). “Remizeleuau însumat cifra de 18. în total, în cele 190 de partide disputate au fost înscrise 572 de goluri (o medie de 3 goluri de meci), gazdele dovedindu-se din nou mai productive cu 445 de goluri marcate (oaspeţii doar 127). Recordul eficacităţii este deţinut de etapa a XVI-a cu 45 de goluri. După aceste scurte consideraţii să trecem în revistă, pe scurt, evoluţia primelor clasate, echipele cu şanse la promovare, O ultimă subliniere: seritt are 20 echipe. ■ -

1. PETROLUL MOINEŞTI. Bilanţul turului: 44 puncte: acumulate din 14 victorii (4 în deplasare) şi 2 egaluri (ambele în

_■ deplasare), 3 fiind partidele pierdute (toate în deplasare), 40 goluri marcate (29 acasă) şi 12 primite (8 - în deplasare); +14 la adevăr. Returul se. anunţă dificil în primul rînd

.pentru faptul că în cele 10 partide pe care le va susţine în deplasare, una’ este în compania principalei' contracandidate la promovare, Petrolul Brăila (în tur succes acasă cu 2rl în faţa formaţiei din Brăila). Greu va fi şi meciul, tot în deplasare, cu FC Acord Focşani mai ales că în tur cei din- Moineşti au cîştigat cu un scor neţ 5-0 şi focşănenii vOr ţine cu tot dinadinsul să răzbune gravul esec." ,

2. PETROLUL BRĂILA. Principala contracandidată Ia promovare 'cu un bilanţ foarte apropiat de prima clasată: 43 puncte acumulate din 14 victorii (9 acasă)

şi o remiză) (culmea ... acasă, 2-2 cu FC Sf. Gheorghe); 113 la adevăr. Identitate cu formaţia din Moineşti la eficacitate prin cele 40 de goluri marcate (27 acasă). Defensiva ceya mai vulnerabilă ca a liderului, primind 18 goluri (11 în deplasare). Ca şi liderul, în retur petroliştii brăileni vor susţine 10 partide în deplasare şi 9 acasă, avantajul fiind , că pe teren propriu va întîlni atît formaţia din Moineşti (în tur 1-2) cît şi pe a treia clasată, Chimica Tîmăveni (în tur 0-1).

3. CHIMICA TÎRNĂVENI. A treia contracandidată la promovare, chiar dacă bilanţul turului s-a încheiat*cu numai 36 puncte acumulate din 11 victorii şi 3 egaluri (5 au fost înfrîngerile). Formaţia cu. cea mai bună eficacitate prin cele

,56 de goluri marcate 45 acasă) şi cu o defensivă bună care a încasat 22 de goluri (17, în deplasare). O dovadă elocventă cîteva scoruri nete înregistrate de Chimica în tur: de

cîte două ori 5-0 şi 6-1, culminînd cu scorul fluviu de 9-1 în compania echipei Sportul Municipal Vaslui. Returul se anunţă dificil în privinţa reuşitei la promovare pentru considerentul că, din 10 deplasări două vor fi la echipele din faţă şi una la- Focşani. ,

în continuare, ierarhia turului este alcătuită din mai multe plutoane: unul din echipele clasate pe locurile 4-8 format din FC Acord Focşani 33, Melana Săvineşti 32, Minerul Comăneşti 32, Unirea '95 Focşani 31 şi Petrolul Berea 30 puncte. Lidera plutonului ex-divizionara A, echipa din Focşani, are doar lâ modul teoretic, extrem de infime şanse de-a se bate pentru promovare.

Urmează un pluton lărgit-între locurile 9 şi 15 alcătuit din echipele FC Sf. Gheorghe 28, Rafinăria Dărmăneşti 27, Zimbrul Şiret 26, Letea Bacău 26, CFR Paşcani 25, Mureşul Topliţa 25 şi Harghita Odorhei 25 puncte, un pluton tipic de luptă acerbă spre a rămîne sub soarele Diviziei’B.

Ultimul pluton este alcătuit din echipele Vrancart Adjud 22, Minerul Vatra Domei 21, CFR Iaşi 19, Sportul Municipal Vaslui 18 şi Romgal Romanu 9' puncte. Cu excepţia ultimei clasate (şi care nu este exclus să se retragă că tot este la modă dezertarea' în Divizia B, dovadă seriile a Il-a şi a IV-a, alcătuite din cîte 19 echipe) restul echipelor mai speră în minuni pentru a se salva de la retrogradare, “capitol" care va însemna în final un total de opt echipe ce-şi vor lua adio de la Divizia B (luptă aspră în care vor fi implicate chiar şi echipele din plutoanele anterioare).

-Eugen H A N G

în premieră naţională la Cîmpia Turui

Turneu de fotbal-tenisA.S. “Industria sîrmei“ Cîmpia

Turzii, în colaborare cu FRFT organizează azi, sîmbătă 27 ianuarie a.c., în Sala, Sporturilor din . localitate, în premieră naţională, un mare turneu de fotbal-tenis dotat cu Cupa “Metalurgistul", la categoria Oldboys. Sînt admişi la turneu jucătorii ,oldboys care au împlinit 40 de ani. Şi-au anunţat participarea Dobrin, L iţă Dumitru şi Şumulanschi (fost jucător la Steaua), Anca, Uifălean, Dobrotă, Mureşan şiOlosutean (foşti' jucători ai U“ Cluj), M arius .Bretan,_ actual antrenor la ISCT, Şerbănică (Sp. Studenţesc), Eparu şi Oprişan (Petrolul), Paul Grigore (Progresul), Frunză (Oţelul), Tibi Gacs şi A.

Voroneanu (ISCT).Şi-au anunţat participarea la

tumeifMiron Cosma, împreună cu două echipe reprezentînd LSM Valea Jiului, una din echipe cîştigînd de trei ori consecutiv “Cupa Franţei"; alte patru echipe care activează. în “Liga Naţională", trei dintre acestea fiind laureate atît pe plan intem cît şi pe plan extern cum sînt: ARDAF-Cluj, campioană naţională, avînd în componenţă pe D :, Săsărman, F. Purice - - vicecampioni europeni la proba de dublu şi Ion Gheorghiu yicecampion eutopean la simplu; West Petrom Arad, vicecampioană naţională şi cîştigătoare a numeroase turnee internaţionale, avîndu-1 în

formaţie pe G. Călean, component al lotului naţional; Topaz-Bucureşti, fruntaşă a fotbalului-tenis românesc, ciştigătoare de două1 ori a “Cupei Elveţiei“, vedeta formaţiei fiind Frederico, un brazilian naturalizat în România, care prin jocul său deosebit de subtil a constituit şi va constitui “sarea şi p iperul" spectacolului sportiv. Industria sumei se va prezenta cu o echipă încă aflată la început de drum.

Pentru cîştigătorii locurilor I, II, III la probele de simplu, dublu şi triplu, organizatorii vor acorda diplome, cupe şi însemnate sume de bani. Programul are loc între orele 9-14. ■ ..

Ion C O R D O S

Fotocronica unei superbe victorii

O sa lă d e v is4000despectatori. Un număr

cum rar rie este dat să vedem într-o sală de sport. Şi mai ales lă un meci de volei. Meritul aparţine deopotrivă, echipei, te h n ic ien ilo r, sponsorulu i ARDAF. Atmosferă de fiestă, confeti, aplauze, volei de mare, m are sp ectaco l. G aleria clujeană - al... cincilea jucător a r i i " ARDAF. '

Artizanii victorieiAnton Piţigoi (7) şi Aurel

Vlaicu (3) au fost nuniber 1 în teren. Pentru amîndoi, sezonul 1995-1996este la vîrf. Felicitări!

if

■

« i i i ♦ %

M m

■ tv.tvH4

înalta protipendadăDe nelipsit la asemenea

întliniri. Pentru unii sau alţii, un publicdoritşi la fotbal, baschet, handbal. Aici însă laVolei. între VIP-uri, Ioan Sima, Grigore Zanc, Dan Briciu. -

D e m S O F R O N Foto: Ion PETCU

, ■ , ,

■ t ; 'r ' K I .v î j *

r { K |

U i

m v

* i * t * ’* •*

f O * \k «■ V ~‘• . - / W \

* * - - r \ i * * * x* .

' i

* r /* \ -to r

O lim p ia G h e r l a s e f o r t i f i c ă

la S o v a t aFiind convinşi de şansele mari

privind cîştigarea ediţiei actuale a campionatului Diviziei C, ţinînd cont şi de .poziţia fruntaşă în clasament, fotbaliştii de la Olimpia Gherla au atacat pregătirile de iarnă deosebit de optimişti şi siguri în forţele proprii. După .două săptămîni de readaptare la efort, gherlenii s-au deplasat în staţiunea Sovata, unde între 19-28 ianuarie s-au antrenat în cadrai obişnuitului cantonament de iamă.

Din lotul.deplasat de antrenorul I. Tătăran, ajutat de fostul jucător al formaţiei, M. Coroi, fac parte 20 de jucători (doi dintre componenţii echipei, Mişca şi Muza fiind trecuţi pe lista de transferări). Dintr-o discuţie purtată la începutul •săptămînii cu sponsorul principal al grupării sportive de pe valea Someşului Mic;- domnul inginer, Ionel Curt, directorul Fabricii de

mobilă aparţinînd- de ,RA “Multiproduct“, am aflat şi ultimele noutăţi din tabăra Olimpiei: Nicoară (Gloria Bistriţa), Danciu (Armătura Zalău) şi Cupşa (Unirea Dej). în timpul şederii la Sovata, echipa este cazată la hotelul “Făget“, loc tradiţional al gherleiulor în perioada de iamă. Echipa efectuează zilnic cîte două antrenamente, dimineaţa, accentul punîndu-se pe ... alergări, iar după amiaza pe jocul cu mingea. Despre prim ele rezultate ale meciurilor de verificare susţinute pe malul lacului Ursu vom informa pe cititorii noştri cu ocazia reîntoarcerii formaţiei de la Sovata. Pînă atunci, să mai amintim doar faptul că prin grija sponsorilor au fost contractate partide de verificare cu “U,“ Cluj- Napoca, Gloria Bistriţa şi UnireaDej-

SZEKELY Csaba

Azi, 27 ianuarie, om 11,30: “U” Ardaf - Elcond

Divizia A la ora returuluiDe sîmbătă, 27 ianuarie, caravana voleibalistică se pune în

mişcare. La Cluj-Napoca, în Sala Sporturilor “Hojia-Demian” , “U” A rdaf tntîlneşte un adversar incomod, bătăios, pe locul 4 Ia încheierea turului, ELCOND ZALĂU. D ar pentru elevii antrenorului Neculae Pop, returul se anunţă m ult mai dificil, fiind vorba de o luptă pe două fronturi, cam pionat rCupa Cupelor. La care se adaugă şi... Cupa României. Practic un număr de aproape 25 de meciuri într-o perioadă foarte scurtă. Din lotul zălăuan fac o figură aparte Ciontoş, Iancu, Abraham, Zadacencu şi Lazăr. Şi dacă ne gîndim bine, Abraham şi Zadacencu au fost jucătorii “U ” Transgex Ardaf. Antrenorii echipei, Elcond sînt V asile Steang şi Mircea Sum urducan (alt fo s t “U ”- iş t) . A rb i tr i i în t î ln ir i i ■ s în t C o rn e l M a lax ia (T îrg o v işte ) şi A n g h e lu ş C o toan ţă (B u cu re ş ti) ; am bii internaţionali. Observator F.R.V. este domnul V iorel Manole, antrenor federal. Tot în prim a etapă a diviziei masculine se întîlnese pentru un loc sub soarele primelor “6” : Steaua - Rapid, “U’’ Explorări Baia M are - Tractorul Braşov, Dinamo - “U” Craiova, “U” Timişoara - Eibrex Rifil Săvineşti şi “U ” Bacău - Delta Tulcea.

Fetele de la “U” SM joacă la Penicilina Iaşi. în tur a fost 3-2 pentru studente. Returul este deschis oricărui rezultat, noi sperăm într-unul favorabil clujencelor. Că va fi greu ni> ne îndoim, dar nu si imposibil.

D em . SO FRO N

Cupa CupelorS u r p r i z e

î n e t a p a

« m - a' Rezultatele complete ale e ta p e i a IlI-a : “ U” A R D A F - U nicaj» A lm e r ia 3 -0 , A lcom C apelle - PSG Asnieres 3- 0, M T V Nafels (adversarii n o ş t r i d e m iercuri, 31 ianuarie) - Hapoel 1-3 şi K o m m n n a ln ik G rodno - O K M a rib o r 1-3. Ultimele d o u ă fiin d şi surprizele, m arile surprize ale etapei. C lasam entul în momentul de faţă: “U” ARDAF -' 6, H apoel --5 , OK Maribor - 5, M TV Nafels - 4, Unicaja şi G rodno- 4, Alcom - 4 şi p e u lt im u l loc, P S G A sn ie rs - 4 puncte (cele cinci echipe cu 4 puncte f i in d - d esp ărţite de setaveraj).

' ' (nş. dem ian)

(13) sîmbătă-duminică, 27-28 ianuarie 1996 PAGINA JUDEŢULUI a d e v ă r u lcB e C B m

- CLEPSIDRA A REALITĂŢILORCOTIDIENE

N o i o b iec tive re a liz a te p r in in vestiţiiPentnianul trecut, Consiliului local din Turda, i-a fost aprobat un plan

je investiţii în valoare de 3621 milioane lei. Realizările totale ale anului lespectiv, constînd din derularea unor lucrări la obiective începute, dar neterminate, ca şi la altele noi, s-au ridicat la o valoare de 3376,1 milioane lei din care 1677 milioane lei, au fost cheltuite pentru RATACFL, în vederea materializării unor obiective ca: amplificarea Staţiei de pompare de pe str. Castanilor şi rezervor de 2500 m.c.; Modernizarea sistemului de aspiraţie a Uzinei Mihai Viteazul şi rezervor de 2500 m.c.; Modernizarea Staţiei de tratare Uzina Moldoveneşti în scopul potabilizării apei din rîul Arieş. . , ; .

La lucrările de modernizare a centralelor termice, de asemenea au fost . cheltuite 386 milioane lei. Este vorba de optimizarea CT-8 cartier Oprişani precum şi de studiile de fezabilitate pentru centralele termice nr.2 şi 8.

Oaltă regie care a beneficiat de 498,2 milioane lei din fondul de investiţii â fost şi RAD AP. In cadrul acestei regii au fost efectuate lucrări de modernizări şi altele noi cum sînt; Pod peste Arieş, Amenajări parc Oprişani

IU, Consolidare teren Muzeul de istorie şi studii de fezabilitate str. Mărului. Alte 253,6 milioane lei au fost investite în cadrul RATL pentru procurarea de mijloace de transport în comun. ' ’ ■

Consiliului local, prin acelaşi plan de investiţii, i-a fost acordată suma de 561,3 milioane lei. Pentru locuinţele construite din fonduri constituite în baza 46 391/1990 şi Ordonanţa Guvernamentală nr. 19/1994 şi pentru lucrări tehnico-edilitare finanţate din sursele bugetului local şi studii de fezabilitate pentru locuinţe tineri căsătoriţi, au fost consumate 492,1 milioane lei, iar. celelalte cheltuieli de proiectare pentru PUG etapa I şi dotări independente, s-au ridicat Ia suma de 69, 2 milioane lei.

- în concluzie deci, ne 'mărturisea domnul prof. Ioan Bembea, primarul Turzii, am cheltuit fiecare ban cu zgîrcenie, investindu-1 în lucrări de cea mai mare stringenţă pentru urbea noastră. Păcat că fondurile au fost mici în comparaţie cu obiectivele începute, dar neterminate şi cu altele care sînt necesare a fi incluse în planul de investiţii spre a-i da municipiului o înfăţişare cît mai plăcută, mai civilizată.'

O fertă argum entată

C e n tru l araăului are n e v o ie d e c o s m e tiz a re

De cîteva zile,‘ în locurile rezervate propagandei vizuale din Turda, a fost lipit un afiş mare, tipărit m două culori, care atrage atenţia. ’ ,

SC “Casirom” SA, îi asjgură pe cetăţenii urbei de pe malul Arieşului că cuponul este o investiţie profitabilă pentru ei, mai ales dacă acesta este depus la susnumita societate comercială. în susţinerea afirmaţiei, în afişul amintit, se aduc argumente solide: producţia anului 1996 este superioară celei din anul trecut; peste 50 % am producţia acestui an este, pînă la această dată,

contractată la export (Germania, Italia, Belgia, Turcia, Anglia); materia primă necesară nu este importată, ci se asigură din tară:

Societatea comercială, se spune mai departe în afiş, şi-a propus să asigure cupoanelor nominative subscrise, un- dividend la nivelul dobînzilor bancare.

Să mai amintesc că semnatarul acestor rînduri, dacă pînă acum a rămas nehotărîf, citind această ofertă argumentată, a optat, împreună cu m em brii' fam iliei, pentru SC “Casirom” SA -

D o m n u l Io an B e m b e a , p r im a ru l m un ic ip iu lu i T u rd a

A jutoare p en tru cei în suferinţă

La solicitarea domnului Vieriu suferinţele semenilor lor, domnulV asile, secretarul executiv al Vieriu i-a nominalizat pe domniiF ilia le i T urda al PR M , am Podariu Dumitru care a donatconsemnat următoarele: suma de 15.000 lei, senatorul

-Comitetul de initiativă format PRM To'dea Ioan cu 10.000 lei,

D e c e R A T L , i n t r i m e s t r u l I V d i n 1 9 9 5 ,

a o b ţ i n u t d o a r u n n i v e l m i n i m d e p r o f i t ?

~ r

'a k e M t

Am în faţă un raport întocmit de conducerea administrativă a RATL spre a fi analizat de către Consiliul local care dă răspuns la această întrebare. - : '‘‘Despre ce este vorba? RATL -ul deserveşte cu 68 autobuze 13 linii in cadrul municipiului şi 8 în zonele învecinate. Din aceste autobuze doar M sînt..:apte de-a facilita transport de persoane. 5 sînt staţionate fiind în curs de dezmembrare. ' .:

- Deşi cele 20 autobuze Saviem pe care le-am achiziţionat în urmă cu ţrei ani, preciza domnul ing. Urian Gheorghe, managerul regiei, aveau la bord între 350-550 mii km rulaţi; acestea s-au comportat bine în trafic, n-au avut căderi accidentale, contribuind din plin la fluenţă în trafic si Ia un mod

civilizat de transport călători. In orele de vîrf, regia a asigurat funcţionarea^a 35-37 autobuze (orele 5-8) şi cîte 35-37 (între orele 13-16). A avut de întîmpinat şi mari greutăţi; neefectuarea de către şoferi a concediilor de odihnă din cauza grevelor din vara lui ’95 şi destule căderi accidentale datorită stării deplorabile a unor trasee cum sînt: Staţiunea de cercetări agricole, str. 22 Decembrie, Podul peşte Arieş ş.a.

Deşi în perioada analizată (ţrim.IV 1995) s-a observat o creştere a numărului de bilete vîndute, au scăzut în schimb

; numărul de abonamente, amenzile însă: âu rămas relativ constante. M otiv _pentru care regia - a solicitat...ridicarea acestora de la nivelul dc 2000 Ia 5000 Iei, fiindcă

S ă rb ă to a re a Unirii a s tr în s lao la ltă u n m a re n u m ă r de localn ici

sînt unele trasee în care preţul unui bilet se ridică la 1600 Iei. în această situaţie, ce stimulent mai constituie amenzile?

Cu toate greutăţile : (căderi accidentale, lipsa unor piese de schimb, scumpirea combustibililor şi a lubrefianţilor, numărul mare de autobuze care şi-au împlinit norma de casare) volumul de călători transportaţi (numai c|lătorii ştiu în ce condiţii) s-a ridicat la 37S8 mii ’ pe 4 luni (iar pe anul 1995 la 14.696 mii) pentru care s-au vîndut .1.439.234 bilete şi 25.544 abona­mente. Odată cu creşterea lungimii traseelor la 15,1 km faţă de 14,9 km cît a fost la 1 oct. 1995, s-a putut obţine şi valoarea indicatorului “parcursul călători" de 56.431,4-mii călători km pe 4 luni şi (2.218.977,8 mii călători pe 1995).

Din analiza' rezultatelor economico-financiare pe trim.IV1995 reiese, că regia a înregistrat o pierdere în valoare de 84.363 'mii lei, datorată în p rim u l. rînd, cheltuielilor financiare în sumă de 72.603 mii lei, reprezentînd diferenţa de cufs valutar pentru autobuzele Saviem. Pe întregul an1995, aceste cheltuiţii financiare au influenţat în mod negativ rezultatele economice ale regiei cu 162.988 mii Ici. Această situaţie a determinat regia să înainteze Consiliului local adresa nr.2989/11.12.95, prin care solicită suplimentarea sumei de , 196.300 mii,Iei acordate iniţial cu suma de 142.451 mii lei pentru acoperirea integrală a ratelor

scadente în "anul trecut pentru | . autobuzele Saviem. ■

Întrucît suma solicitată n=a fost acordată nici măcar parţial (de ' unde?) regia ă suportat din surse I proprii aceste cheltuieli, în condiţiile |

.în care tarifele la bilete şi | abonamente au rămas neschimbate | din luna mai 1995. în acelaşi raport, i regia motiva că menţinerea tarifelor ! la bilete la. acelaşi nivel, a avut • influenţe ne^ljve şi asupra cifrei I de afaceri care îu trim. IV a fost | numai de 637.732, iar pe întregul | an 1995, de 2.196.258 mii Ier .

.Mergînd mai departe cu analiza se constată că din contul de profit şi pierderi, regia a obţinut un profit brut de 66.098 mii lei. Acesta va fi influenţat de pierderile înregistrate în anii 1993 şi 1994 în sumă de 37.476 mii lei, aşa îneît pînă la | fmele lui ’95, rămînînd doar un profit de...17.946 mii lei. -

: Aceasta fiind: situaţia pe 1995, regia a solicitat Consiliului local săo sprijine în obţinerea unei alocaţii bugetare pentru acoperirea | diferenţelor de credit valuta,r şi reîntregirea "surselor proprii de

> finajiţare (cu alte cuvinte, creşterea preţului la un i'iitt cu încă 50 lei) avîndu-se în vedere că contractul de credit pentru achiziţionarea | autobuzelor Saviem este în derulare şi în anul curent.

Să fi învăţat ceva regia din' proverbul potrivit căruia “copilul care nu plînge, rămîne flămîhd?” Se pare că da. Altfel...

Ion C O R D O Ş |

| P e n tru p r im e n ire a f a ţa d e lo r m ai e s te nev o ie d e ban i

în cadrul Filialei Turda a PRM, din dorinţa de-a veni în sprijinul c e lo r a fe c ta ţi • p ro fu n d de inundaţiile Arieşului, a adunat de la m em brii de p a r tid , simpatizanţi şi alţi cetăţeni ai m u n ic ip iu lu i, o b ie c te de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi pentru bărbaţi, „ femei şi copii înseninate cantităţi de produse a lim e n ta re în 'v a lo a re de1.500.000 lei.

Printre oamenii de bine care n -au răm as in d ife re n ţi la

pe col. Teodorescu' Ioan, şeful g arn izo an e i care a asigurat

. transportul bunurilor colectate la Baia de Arieş.

în mod substanţial au mai ajutat sinistraţii şi domnii Rusu Ioanj maistru la SC “Cimentul” , profesorii Teodor Popa şi Ioan G ăină , Foro Ş tefan, Mircea, Cornel, oameni pentru care şi noi avem numai cuvinte de respect şi g ra titu d in e pen tru gestu l umanitar făcut.

fŞaşjEVse&iiiJO ECONOMIA sîuîfeitâ-diiir^mcă, 27-28 ianuarie 1995 (14)

AGRICULTORUL EUROPEAN PE CALE DE DISPARIŢIE?!

~ PCLlîIOâ i i l M A U l i i E 1 0 P II L â M iO KIn anjarajlnT jirilrfir. jmţflTTirorenlat rip. I lnirnipa Rnmpeană3 politica agrară

ira, până sm demult, o poMîică născută din grija de a evita penurii Ic de Mulcdrvrffficare Se-a percnis Europa în timpul şi imediat după cel de-®3 & ia Hâzboî Mondial, o.politică ce s-a concretizat în primul rînd în inî«s£ sadţ'wmffi ^jordate agriculturii -

Etocemi de-a lîruM, jprodnsck agricole as fost cumpărate de la ţărani k pretai pi$lercn|iî!le şi stocale în depozite gigantice'care au diis la apariţia mai surplus cm care Europa nu mai ştie ce să facă. Această jw-Idicâ aşncoM europeană esle «slazi cc lotul depăşită, cîteva exemple Emd ă l se poate de irsîdalaare. Astfel, ncmaişliicd ce să facă cu vinul Stc®B!l,ţibâiiaeafeii©pemjăci!dîiifeşle m fiecare an 1 miliard de dolari pentru disfilarca acestei vin şi transformarea Ini în alcool, după care aHnoiM cu pricina este vindcl în pierdere pe im preţ de nimic pentru gfâfile de 'benzină din Brazilia, la nnâă cc cîteva luni, Europa era pe oile «3e a ixţpe rdalffle cn Canada penîrc o mică cotâ.la pescuit, în vwmne ce, prin radinele iniile de ia Bruxelles în ţările maritime ale Ctensă, zeci de myi de ta c de peşte sînt transformate în alimente jsmtaD găini, cn csne.de asemenea, nimeni nu ştie cc să facă.: lânimca Vjnmpcenk monajează exporturile de produse agricole, dar fiecare kăfograntde a m de vilă din Europa vnidnt cu 3 mărci în ASăca, a asKteî de £apî ÎS rairei In snbsădiipcntna producătorii europeni .

Acesl sistera de SEbvmlii caic frizează absurdul, a costat anul acesta

80 de miliarde de mărci, jumătate din bugefal toîa! aî lifeiau Ijsmpaaz. S-ar putea crede că BruxeHes-ul este capitala una uriaşe fedaiajii agricole. De fapt numai 5% din cei 340 de mic»!© ds fcasteri ai Uniunii Europene lucrează în agriculturi. '

O asemenea politică agrară este incompatibilă cn o esesteslla ©sofsSane a cîtorva ţări cst-curopcnc.

Intrarea ţărilor din grupul de la Vişejpad, a Bdgana p a ţârii nsas-îp în Comunitatea Europeană va duce Ia dublarea bng^taM Egpool. Im acordurile de asociere ale Uniunii Euiqpeue cir firile jăMaitas , jrasifadfe agricole sînt lăsate deoparte, tratate în capitole speefek şi sopase bumt cote şi taxe vamale. Aceasta deoarecc în Uniunea Eeiopeană ainaessSefc continuă să coste de 3 ori mai mult decil pe piaţa MsndiaM.

Uniunea Europeană îşi exportă în ţările de 'est o parte a «ocfesESnlsa alimentar, injcctrnd în aceasta sume enorme, Anual, BiEsdkMul plelcşte 20 de miliarde de mărci ca subvenţii peajtm espoitaea prodaisdtor agricole. Este o strategie întoarsă pe dos, se plăteşte jtrata a exporta

' produsele agricole scumpe în Europa de Est, unde produsele, agricole sînt iefiine, toate acestea sub pretextul sprijinului ades nud cfase sccăslle - agricultorii - pe cale de dispariţie Europenii coraimitasi şfei foarte bine că dacă vor să coopteze ţări est-enropene, îafeea^ jjolîtkă a subvenţiilor din agricultură trebuie modilkală. Alfonisateri, cmind intagal buget al Uniunii va fi consacrat agriculturii

A gricu ltorii g lter le iii an făcut p a şi m e ii p e dram ul

econ om iei de p ia ţăCSiox dai» ne eă« in în plină

arrrrâ lai 222«Ql$eitoaEridedifieîaaî. ia seclaarcfe de acS iiilate d ia a c e s t dom en iu , indiferent d e .anotim p,, s ln t ogriimFrcVnre» d e i x d b ş n c e 2H3- p © t f i

anăaSte M â afes în unififife de se pune ca acu ita te prob lem a rikăsnteă. ..

F l i n t e p E iin c le . soc ie tă ţi coiECTciîk cd profil agricaî dm Jnâdţaî bbsI!!® i z k i h e S - ş i încăCHS E033— nu grea de JiamziSje pe care o pBran^ci, sc alffi -si SC “Agricola" SA {fîsli lAS) Giiarh, unde şi -în

m z-jk in jhrvtflr r*sd 'Wjc l3îri‘rlc de !mn n tiislL STC c^îc foc «sm&BL La Fabrica de îapte de nafia ÎBGa onsmliia |i în se jfBrifeiaiîaas ziîiic 4SM3 lâri de tejjîe. Marfa produsă este., desfăcută In J33ife|33l, dar s ni bzmml irnmMŢ de pe Vaîea Jijjîni, cbqt & zsaî msft de im an se csasEHă raa jaafâ pîâcsse I^Sele jpgjşrealde b xisi&tea de pe Someş. Ite assaisaasa, înaâ «anHăâli de aîte ps®dase lactate isint' livrate baodkăEiîka' dm kcaitate şi din O nJ-N ^ina, smîntîm a^jsmgM cSms' şâ m S&!aiâni®ş.

Camea provenită din cele patru fense ale societăţii este prelucrată în cadrul abatorului de Ia marginea satahii I.iv’ada, unde sînt create cele mai bone condiţii tehnice pentru industrializarea materiei prime asigurată din sectorul zootehnic. Dacă reuşesc să-şi extindă reţeaua de magazine proprii, - atunci beneficiile vor fi şi mai mari. Deocamdată, în oraşul Gherla s-a deschis o unitate de prezentare a produselor proprii, care se bucură de o mare căutare- în rîndul cumpărătorilor. Aici se găsesc şi legumele cultivate în grădina unităţii, unde pe mai mult de o sută dc hectare se cultivă zarzavaturi şi alte legume proaspete necesare .bunei aprovizionări a populaţiei oraşului. Printre beneficiarii mărfurilor produse aici se află şi unităţile de desfaccre din judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, cumpăra tori tradiţionali ai legumelor cultivate pe malul Someşului Mic.

lată că şi în agricultură se pot obţine profituri Depinde doar de capacitatea organizatorică şi, nu în ultimă instanţă de. iniţiativele specialiştilor.' - '

S Z E K E L Y Csaba

MAJOMâSJ! DE PRETU“Aproximativ 28 la sulă, atît

reprezintă creşterea preţurilor în anul 1995”, spunea recent preşedintele Comisiei Naţionale de Statistică, Alexandru Radocea, prezentînd cifra cu pricina ca pe o realizare “pozitivă” a Executivului Admiţînd - pînă la proba contrară - că acest 28 la sută-este şi real, devine evident pentru toată lumea că procentul reprezintă o medie destul de îngăduitoare a scumpirilor din toate domeniile. Dar produsele alimentare din. galantarele magazinelor au înregistrat scumpiri de pînă Ia 50 la sută. Cetăţeanul de rînd a resimţit cel mai puternic şocul majorărilor de preţuri

începînd cu mai bine de o lună înaintea sărbătorilor de iarnă, continuată şi după . revelion, scumpirea produselor alimentare este. un lucru cert Este şi cazul cărnii şi a preparatelor din came, ale căror preţuri s-au modificat în principial datorită deprecierii monedei naţionale faţă de dolar. Mecanismul scumpirilor este simplu: majoritatea materialelor auxiliare, cale se adaugă în mezeluri, se procură numai din import: membranele colagenice din Germania, Ucraina, Italia sau chiar America;, condimentele, aditivii adjuvanţi pentru aromă sau gust se aduc în principal din ţările Uniunii Europene.La mai toate aceste produse s-au înregistrat în ultimele

luni soiiiiipm d ep u i la îffllasalâ.Dacă preţis! cârmii de' p»ic -

sutoveopranafi la- dc gnu, lapte şi carnea dc pasăre - mai poale fi pxet cit «fe căi m ffîm, ' mpotearisărfcÎMliplaîâiSccălrc stat a primelor premise, nu sodaşi lucra se ifillimpli Ol gJtmnga devUă, a cărei pi$2S35|â KsnsânaeBscadepinde în mame măsniă de imapoit Şcsizînd cerere* im eontinnă creşlcrc, cşp®it$taril an SălM. Jârâ

' alte raplkatii psetol cmca^ de -»M de la 1,25 fa 1 ^ deferi pe kfejram.. Toate aceste scumpiri, carfate cm

deprecierea lemM iăp de'dalaj-, demonstrează încă o dată că “protecţia - SBoală” este o expresie dc folosit doar m ajuMnl afcgcrifcr-

Slă Ia p s lliila noastră de a ne îmbogăţi...Şi cm snmiH:? Simpla de tot -

Si prfDcrâra mm dejmte, cil dc PBîfa, m cc iese . din mimife' - Koaîîic. Cencret avem di-tjNKiflţiî pmhm c i port 5,5

boabe, laprelnl de 200 dolari tona. Taansl&inast în paste fiânuase, aeesţ grin işă imîicâcsSc prcîcl, dewmiid 3,3 unSnde dolai, în bjedel,l mî&ndeatonstiazi. De cc n-o ticna? De ce E-irc m d aw Ji? - ar fi n a jm a i l cdn a i [B Îih i l L ip ra c c tib je lc DDcauE înnobilării xoateriei frisac. N c o t m i b risd , fireşte, şî defcaşrc de de^booe. Cma potl i K H t a d io t r a i crcatc? L ăsod c îşd dm p u ţ PnŞnrilc c e t a t e a i coia l i t ă l a itilo ia cn

de a l l ă d a l ă a n

xScbAcnir ţnEŞdar coksâile. D eccpotean r â d e m i id tm ’ A p d asaă la

- l i u n i m cn aburi -

Am bat doar a n i griutni BBSttm. INiţwuuunşidc porarab. la loc de a4 vîodc bmbe, poale

fi transformat în ulei dietctic, obţinut din colţul de porumb, restul limînînd pentru alte destinaţii

. Săteanul nostru,’ prin cultura de porumb, seamănă şi dovleac furajer. Din sămînla de dovleac, rezultă cel mai delicios ulei comestibil ce poateli imaginat Cîno-1 vede vreodată? Destinaţia lui este ”tabu” - ca atîtea altele. Dar, dacă in loc de dovleac furajer, am cultiva dovleac comestibil, ca ce ne-am alege? Am ameţi, aflînd rezultatele. îa 1944, la lumina lunii/ am văzut, în Banat, astfel de dovlecei pc cîmp, după ce tnlpinele de porumb fuseseră recoltate. Păreau nişte oi albe culcate. Crescătorii de animale se pEng meren de lipsa de furaje. Cultivind mai mult nap furajer, ar -obţine nutreţul trebuitor, chiar în apropierea adăposturilor unde se află vacile pentru lapte.

In loc de a vinde cherestea sub formă neprelucrată sau drept ambalaje, dacă accasta devine mobilier, preţul este mult amplificat

Din subsolul ţării noastre,, sînt scoase multe bogăţii sare, metale

grele,, petrol etc. In stare neprelucrată, preţul este mic. Altul este costul ţevitor de plumb, în comparaţie cu metal în diferite forme. -

Fiindcă multe state îşi au şomerii lor, de ce nu i-am avea şi noi pe ai noştri? Aşa se explică faptul că plătim ajutoare de şomaj acelora care nu fac absolut nimic, pentru simplul motiv că s-au mutat din sate în oraşe, unde nuA ’mai este nevoie de eL înapoi, cum să se mute? Şi-au vîndut totiil. Unde mai pui ruşinea?

Cui se adresează aceste, rînduri? Nouă,-tuturor. Căutăm soluţii de ieşire din impasul în care am ajuns, după evenimentele din 1989 şi nu le găsim. Pur şi simplu, nu vrem să le vedem, în ciuda faptului că dispunem de capete luminate Ia toate nivelurile, începînd. cu ministerele, Academii, asociaţii de ingineri, Camere de comerţ etc. Presa dc specialitate sc cam fereşte de astfel dc subiccte.

Petre DA NCIU

IN ATEfM PEESOMLOBFHăsUJBilH e M E M U lJ*

In conformitate cm previedcrîic Legjii nr. 27/1994 jsriwiăă itnspnzîîdfe şi taxele locale, impuzămil pe dăâitî, impozitai pe teasnmi ©capele de clădiri şi alte constdnacpî, tacite asupra nrijihacdtef de transpari ac plătesc trimaesariall, Im Rfl® plai la data de 15 iMâsăw a mttkaEi fcrni din fiecare trissestai.. Pentru clădirile ;şi respectiv.

mijloacele de transport dssfcSoâife Bl cursul anclui, peasossele Surâse să juridice au obligapa s i depusă . declaraţii de îmjnmesB la ©igâirfe fiscale teritoriale pe mea cin»» m au . domiciliul, sediul sed se allă bunurile. imgsazabile sau după caz, ni teoaaii de de zfife de la data'doBmdirii

Menţionăm, de aseaoeaaea, că, ori de cile ori nntemn cc .priveşte valoarea de inventar a clădirilor, agenţii economici an obligaţia sâ depună dedaiatii la organele fiscale cn aceste modificări

în cazml nii care nn se depun aceste declaiatii cn nnodificirile intervenite, răspunderea esle a agentului mMMHiiic.

Depnnerea peste termen a declaraţiilor de iopnccrc sc sancţionează cn amendă dc la100.000 la 250.000 fei ,

Nedcpcnerca declaraţiilor dc impunere san sustragerea de la impunere.a.onor bnmmi snpnsc impozitării san taxării sc sancţionează cn amendă de la 250000 la 1.000.000 IriL

Directă Generală a Finanţelor Pubâce şi

Controhihă Financiar ele StatChij.

Cursoii valutare de referinţă-■ v . a i e B N H - . r

- 2 6 . 0 1 . 1 S i 8 - |

B S N B M I E E A V A L U T M

- i . i

C U R S Î N L E I |

E C O 3 2 4 6 |

D O L A R S U A 2619

I.1R A S T E M I I N Ă 3955

D O I A R A U S T R A L IA 1928

S H IU C X G A U S T R IA 251 1

F R A N C B E L G IA 8 6 1

D O L A R C A N A D A 1 9 1 5 }

C O R O A N A D A N K M A R C A 4 5 7 j;

F R A N C E L V E Ţ IA 2 1 9 8 \

M A R C A F IN L A N D E Z Ă 5 7 6 ţ

F R A N C F R A N Ţ A ■ 5 1 6 1t

M A R C A G E R M A N A : : 1 7 6 6 »

I fE N J A W I N I A : J 4 -5 «

C O R O A N E N O R V E G IA ' 4 0 3 ||

G U L D E N O L A N D A ' ' 1 5 7 7 |

F E S E T A S S P A N IA . 2 0 , 9 f

C O R O A P 8E S U E D I A 3 8 2 j

C R H J 1 T A M S T A L T B W E S T R O iV IA W lA

o f e r ă i n v e s t i t o r i l o r

F O i y D U L U I R O M Â N

D E a ^ V E S T B T I I

2 7 5 . 0 0 0 . 0 0 0 l e i î n p r e m i i

La începutul lunii februarie, o tra g e re Ia sorţi pentru investitorii

program ului A , care la 31.01.1996 a u în sold minimum 300.000 lei.

1 p r e m i u - d e 2 5 . 0 0 0 . 0 0 0 l e i

5 p r e m i i - d e 5 . 0 0 0 . 0 0 0 l e i

2 5 p r e m i i - d e 1 - 0 0 0 . 0 0 0 l e i

1 . 0 0 0 p r e m i i - d e 1 0 0 . 0 0 0 l e i

2 . 0 0 0 p r e m i i - d e 5 0 . 0 0 0 l e i' _________________ ____________ __________________ [7 6 3 0 7 5 1

Pagină realizată de Ion RUS* -

SAFIammwEST

FONDUL M UTUAL A L OAMENILOR DE AFACERI

tmtt X a i u i

Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri adm inistra t d e SAR INVEST S-A-Comunicâ următoarele date privind fu n c - bonarea FonduSii, valabile de lura, 29 IANUARIE 1 9 9 6 :

A. NUMĂR C I iN CIRCULAŢIE 5 .5 3 3 .4 0 9 e c h iv a le n t t i p c

a VALOAREA ACTIVULUI NET: 4 7 2 .3 0 4 ,1 milioa n e iej

C . VALO AR EA LA Z I A C I . : TIP A : 682.880 L f | TIP B: 170.720 L £ l TIP C: 85.360 L e i

D.CRESTEREA VALORII CJ. -In anul 1995: 120.00%-Fată de săptămâna anterioară: 1 ,5 0 %-In uitima lună: 6 ,1 0 %

( l 5 ) s î m b ă t ă - d u m i n i c ă , 2 7 - 2 8 i a n u a r i e 1 9 9 6 E V E N I M E N TA D E V Ă R U L

d e C i u l ______

ACUZATORUL PUBLIC

1

In procesele penale, mai ales, prezenţa procurorului îşi face simţită prezenţa, nu în primul rînd ca persoană, ci prin ceea ce susţine, prin raţionamentele şi. argumentările sale. Cei care' cunosc puţine lucraţi în domeniul justiţiei, confundă judecătorul cu procurorul. De ce s-a creat această imagine? Potrivit codului- de procedură penală, procurorul însoţeşte pe invinuit “pretutindeni”, adică în toate fazele procesului penal. Este de neconceput declanşarea acţiunii penale, . fără avizul, fără investigaţiile procurorului. De la prima dec la ra ţie şi pînă la întocmirea rechizitorului de trimitere în judecată se desfăşoară 9 muncă uriaşă. Infracţiunea nu ’vste o manifestare banală, un act

pe care-1 interpretăm cum ne convine. Pentru stabilirea ei, a circumstanţelor în care s-a comis, legea îl obligă să strîngă probe, să le analizeze, să le coroboreze. Pentru reuşita acestei operaţiuni, procurorului i se cere multă cultură, simţ pedagogic şi juridic, răbdare şi un dezvoltat spirit de investigaţie. Cînd este vorba de stabilirea adevărului, vinovăţiei sau nevinovăţiei, spunea prof. italian Sabattini - n-avem voie să fim pătim aşi, dom inaţi de; idei preconcepute. Armele cu care procurorul potoleşte pe infractor sînt probele, dovezile, logica pe care o foloseşte în examinarea lor. Puterea de convingere a procurorului are o însemnătate enormă şi ea nu se formează bătînd din palme.* Instanţa îi pretinde să lămurească confuziile, neconcordanţele dintre probe, versiunile care' se ivesc. Există tendinţa de a ignora cu bună ştiinţă probele dosarului, să se minimalizeze pericolul social al infracţiunii Se pun în joc, cu alte cuvinte, interese care nu au nimic

comun cu spiritul de dreptate şi justiţie. Tocmai în aceste cazuri este necesară intervenţia discretă a procurorului, capacităţii lui de a nu lăsa să se formeze o “ imagine răsturnată” despre in fracţiune.. “Sînt pătimaş domnilor - a declarat procurorul I.P., dar, nu în sensul peiorativ al cuvîntului. Pătimaş, înseamnă, a scormoni; a adinei, a nu admite deformările de orice fel. Trebuie să fim “bătăioşi” pînă la capăt în descoperirea adevărului”.

în practica de zi cu zi s-a confirmat, dacă mai era nevoie, că discuţiile pe tema adevărului sînt scurte, iar cele ; pe tema m inciunii nesfîrşite, Pentru evitarea acestor paradoxuri trebuie ;.ă se pună în dosare, fapte vii, ră /i sociale de netăgăduit. Infracţiunea produce răni şi dacă nu le înfăţişăm în culori reale, acuzarea este pusă sub semnul întrebării, dînd şansă infractorului să scape de răspundere penală.

ju r is t Ion GHERCIOIU

Problemele spionajului au inspirat, de-a lungul timpului o vastă literatură în aproape toate statele lumii. Multe cărţi privitoare la spionaj, dar puţine care să fi putut fi reţinute. Din păcate, în goana după senzaţional, . sînt aruncate pe piaţa cărţilor, numeroase romane, cărţi,

; broşuri, articole în ziare,-toate scrise din interes material, tară valoare artistică, cu persoane şi fapte care n-au existat decît în imaginaţia autorilor. Dacă se refera la femei, atunci povestirile sînt şi mai bogate, mai

- complexe şi, dacă e bine zis, mai complicate. Trebuie sâ se adauge neapărat, frumuseţea şi farmecul eroinei şi aventurile amoroase. Este adevărat că şi în realitate, în cele mai multe cazuri, o spioană pentru a fi introdusă într-un mediu de unde sâ procure informaţii ori să

- îndeplinească alte misiuni, trebuie să fie frumoasă şi să aibă un fizic plăcut. în schimb, în majoritatea cărţilor

^ se aminteşte doar vag despre calităţile intelectuale şi ^Sturile sufleteşti ale femeilor trimise în misiuni de spionaj. Foarte puţin se scoate în evidenţă cele două atribute^necesare spionilor, inteligenţa şi ataşamentul faţă de statul care îi trimite în misiuni.

Fără îndoială, au existat şi spioane mari, sau măi bine zis femei care şi-au închinat viaţa culegem de informaţii, pentru ţara lor, pentru aliaţii statului lor, ajutînd într-un fel patria lor. Dacă ar fi să ne gîndim' numai la miile de femei'franceze, sovietice,'poloneze ori din alte ţări, trimise ori paraşutate în spatele frontului din mai multe ţări ale Europei, unde au cules informaţii sau au îndeplinit alte misiuni, unde şi-au riscat viaţa. S-au distins în special femeile din Rezistenţa franceză şi din detaşamentele de partizani din spatele frontului sovieto-german. .

Ca şi cărţile, filmele cu femei “mari spioane”, cuprind mai mult poveşti romanţate, şerise şi turnate pentru a crea senzaţionalul, priza la public şi pentru a aduce cît mai mulţi bani. Realitatea este că faptele eroinelor au fost muit mai puţin prozaice şi, de regulă, învăluite în

l mister. Trei exemple ne vor edifica, f Olandeza Margaretha Grethe Zelle, căsătorită

MacLeod, cunoscută mai ales sub numele artistic de Mata Hari, a fost prima celebritate feminină în domeniul ‘ spionajului şi nu atît pentru activitatea ca spioană, cît

kţ^/ZMiales pentru că a sfîrşit în faţa plutonului de execuţie.ea se cunoaşte că, după ce şi-a părăsit soţul şi

t eei doi copii în India, a hotărît să practice coregrafia dîndu-se drept orientală, cîştigîndu-şi în scurtă vreme o mare notorietate în Europa, mai ales la Paris şi Berlin, unde apărea ca dansatoare indiană. Era frumoasă, inteligentă, avidă de bani-şi frecventa cercuri înalte, exact ccca ce urmăresc serviciile de spionaj. în ambele capitale a intrat în anturajele ofiţerilor de stat major,

ceea ce a atras atenţia Serviciilor de Contrainformaţii Militare. în anul 1913, Serviciul de Contrainformaţii francez a trecut la recrutarea şi dirijarea ei pe lîngă un ofiţer german, cu care fusese în relaţii în timpul cît a activat la Berlin. Ofiţerul se găsea la post în cadrul ambasadei germane din Madrid, avînd calitatea de şef al rezidenturii.de spionaj germane din Spania. După contactare, ofiţerul a atras-o şi el la colaborare, în serviciul Germaniei, astfel că Mata Hari a început să lucreze ca spion dublu. De la germani a primit mari sume de bani, pe care i-a ascuns faţă de francezi, fiind considerată ca nesinceră. A fost arestată şi acuzată că ar fi transmis spionajului german informaţii despre marea ofensivă pe care armata franceză o. pregătea în 1915, in care Franţa a pierdut peste lOO.OOO militari. Procesul a avut toc în luna iulie 1917, fiind condamnată la moarte de către Curtea Marţială. A fost executată prin împuşcare, la 15 octombrie în acelaşi an. Niciodată nu s-au stabilit probe certe din care să rezulte vinovăţia ei, din contră, toate circumstanţele pledau pentru nevinovăţie! Ulterior, chiar procurorul general al Franţei, a făcut declaraţii că nu a avut temeiuri suficiente pentru a cere pedeapsa cu moartea.

Ca o ciudăţenie a soartei, fiica Matei Hari, pe nume Louise Banda MacLeod, a fost una din marile spioane în cel de-al doilea război mondial şi după terminarea lui.. După abandonarea familiei de către mama sa, a fost înfiată de o familie de indonezieni, trăind în oraşul Batavia, capitala insulei Java, stăpînită de olandezi. în anul 1943 arhipelagul indonezian a fost ocupat de trupele japoneze. -

Remarcată prin posibilităţile şi relaţiile îri rîndul populaţiei băştinaşe, Banda MacLeod a fost constrînsă de Serviciile de informaţii japoneze să lucreze pentru el şi, şantajînd-o cu faptul că este fiica celebrei Mata Hari. I-au amintit că mama ei lucrase pentru spionajul german, iar acum japonezii sînt aliaţii Germaniei. A fost folosită de japonezi pentru a descoperi persoanele care se ascundeau pe insulă sub diferite acoperiri, dar în realitate era agenţi ai trupelor aliate. După ce a observat că japonezii executau imediat, fără judecată, atît pe unii agenţi aliaţi, cît şi pe patrioţii indonezieni, a făcut totul pentru dezinformarea serviciilor de spionaj japoneze. în acelaşi timp s-a pus la dispoziţia mişcării de partizani indoneziene, dîndu-le informaţii despre intenţiile şi acţiunile japonezilor, pentru a putea acţiona. După eliberarea insulei Java şi reocuparea ei de către Olanda, Banda a cules inform aţii din mediile guvernatorului şi armatei, ajutînd la eliberarea naţională a Indoneziei, deşi era din părinţi olandezi.

T ra ian CORNEANU

P o l i ţ i ş t i i c j h e r l e n i l a d a t o r i eîn ultima perioadă, cadrele

Poliţiei oraşului Gherla şi-au in tensificat eforturile pentru îndeplinirea în condiţiile legii a atribuţiilor specifice, acţionînd cu mai mult dinamism pentru co n sta ta rea şi ce rce tarea încălcărilor de lege, asigurarea ordinii; a liniştii publice şi a stării de legalitate. S-a reuşit, prin m ăsurile luate şi prin implicarea cadrelor, menţinerea la nivelul oraşului a unui climat de ordine, raportînd situaţia locală la tendinţele evoluţiei fenomenului infracţional.

în u ltim ele lun i au fo st organizate şi executate de toate cadrele Poliţiei oraşului Gherla un mare num ăr-de acţiuni şi

controale, care s-au soldat cu sancţiuni contravenţionale. O direcţie prioritară de acţiune o constituie asigurarea ordinii şi l in iş t i i p u b lic e , ac tiv ită ţi o rg an iza te în co laborare cil g a rd ie n ii p u b lic i. D acă pe această linie nu au fost probleme în o răşe lu l de pe Someş, în c u rsu l a n u lu i 1995 to ta lu l infracţiunilor comise se ridică la 319, faţă de 270 cîte au fost în reg is tra te în 1994. D intre a c e s te a , 76 s în t in frac ţiu n i economice, care, de asemenea, au crescut faţă de anul trecut cu 12. S-a acţionat cu mai multă eficienţă' pe linia prevenirii şi s a n c ţio n ă r ii a c tiv ită ţilo r comerciale.

D eşi s-au in te n s if ic a t şi diversificat activităţile specifice, în anul 1995 s-au. în reg is tra t destule abateri şi de la circulaţia rutieră. Au fost constatate 24 accidente, majoritatea din cauza nerespectării regimului legal de viteză şi neacordarea priorităţii veh icu le lo r şi a d e p ă ş ir ilo r neregulamcntare.Trist este că, în ultimele luni, au avut loc pe raza urbei şi 4 accidente cu urm ări grave. Totuşi, dacă avem în- vedere creşterea traficului rutier în ultimii ani, prin vigilenţa celor de la serviciul de circulaţie s-au ev ita t m ulte n e p lă c e r i şi accidente.

SZEKELY C s a b a

S t r ă v e c h i o b i c e i u r i m a t r i m o n i a l e

g e r m a n e a u f o s t a b r o g a teTinerele germane care au fost

deflorate de logodnici,'' înaintea căsătoriei, şi care au fost, apoi, părăsite de aceştia, nu vor mai putea . să le pretindă despăgubiri financiare, după cum este specificat într-un proiect de lege care a fost aprobat de autorităţile de la Bonn.

Aprobarea în parlament a acestei iniţiative legislative va elimina aşa- zişii “bani de cununie”, alături de celelalte obiceiuri ale străvechii legi matrimoniale din Germania a căror schimbare este motivată de trecerea

tim pulu i şi , de evoluţia mentalităţilor

După cum prevedea tradiţia germană, m enţionează. Reuter, num ai- miresele virgine aveau dreptul de a purta pe cap cununa de m ireasă. Cele care se făceau vinovate de pierderea virginităţii înainte de cununia oficială trebuiau, conform legislaţiei oficiale, să plătească, o taxă de compensaţie, determinată de “lipsa de valoare” în ochii viitorului soţ. Legea datează din anul-1989, dar aplicarea acesteia

nu s-a mai făcut de ani de zile. .Actuala măsură leg isla tivă

vizează, de asemenea, aplanarea eventualelor diferende post-maritale

-în tre cei doi soţi şi anulează obligativitatea unei femei care a avut un contract premarital de a nu se mărita . în primele 10 luni de la anularea acestuia. .. A FM ,. menţionează că noul proiect

'legislativ propune, de asemenea, simplificarea căsătoriilor dintre germani şi străini.

S Ă N E C U N O A Ş T E M C O N C E T Ă Ţ E N II

în Haiti vrăjiloria se pedepseşte cu moartea

Cinci persoane învinuite de vrăjitorie au fost ucise de populaţia oraşului haitian Corail (aproximativ 165 km sud-Vestde Port-au-Prince), relatează agenţia France Presse; citind mass media locală.; Potrivit postului privat “Radio Haiti Inter”, victimele au fost acuzate de mulţime că ar fi “vîrcolaci” , care au provocat moartea mai multor copii din localitate.

Respectivii “vrăjitori” au fost ucişi, cu lovituri de bastoane, de populaţia adunată la apelul unui părinte, al cărui copil decedase în ajun, în condiţii “misterioase”. Precizarea a fost făcută de reprezentantul poliţiei locale, Max Harry Isaac.

C I N E I L C U N O A Ş T E ?B ă rb a tu l d in .fotografie a

m u rit în 13 ianuarie în tr-un accident de m aşină p e trecu t în F ia ţa “ 14 iu lie” . Avea c i r c a 50 dc a n i ' i a r îm brăcăm in tea tră d a un om d e c o n d iţ ie m o d e s tă . In buzunare le paltonului nu a fost găsit dccît un banal bilet d e tro le ibuz. N imeni nu a v e n i t p în ă în p re z e n t să re v e n d ic e c a d a v ru l şi de a c e e a p o liţ ia a p e lşa z ă la p re să . C ine îl (re) cunoaşte este ru g a t să telefoneze la B i ro u l p o l i ţ ie i r u t i e r e . (41.40.10)

i'

]i* J■ fWm

A D E V Ă R U LO H i a j

ULTIMA ORĂ sîmbătă-duminică, 27-28 ianuarie 1996 ^

C O N C IN iC fiTPotrivit prevederilor art. 24 al. 2 şi 45 din Legea nr. 69/

1991 privind adm inistraţia publică locală, se convoacă Consiliul local al m unicipiului C luj-N apoca în şedinţă extraordinară în ziua de 3 1 'ianuarie 1996, orele 15, în Sala de sticlă de la sediul din str. Moţilor, nr. 1-3, cu următorul proiect al ordinii de zi:

1. Proiect de hotărîre privind interzicerea vînzării, timp de 10 ani a unor imobile concesionate;

2. Proiect de hotărîri privind concesionarea unor terenuri;3 : Proiecte de hotărîri privind însuşirea unor expertize;4.' Proiect de hotărîre privind înlocuirea unor membri ai

C onsiliu lu i de ad m in is tra ţie al R eg ie i autonom e de termoficare; ^

5. Informare privind activitatea desfăşurată de Regia autonomă a domeniului public;

6. Proiect de hotărîre privind reorganizarea Consiliului de administraţie al Regiei autonome a domeniului public;

7. Proiect de hotărîre privind modificarea Hotăririi nr. 116/1994;

8. Proiect de hotărîre privind aprobarea unui plan urbanistic de detaliu pentru zona Aurel Vlaicu - EXPO Transilvania 2000; --

9. Proiect de hotărîre privind extinderea imei construcţii proprietate de stat;

10. Proiect de hotărîre privind scoaterea din circuitul locativ a unei locuinţe; ,

11. Proiect de hotărîre privind utilizarea unei parcări publice;12. Proiect de hotărîre privind scutirea de plată a unor

majorări de întîrziere;13. Proiecte de hotărîri privind modificarea unor hotărîri;14. Informare privind remodelarea urbană; *15. Diverse.

prim ar, G heorghe FUNAR

r - .

relatarea agenţiei croate HTNA~)Preşedintele Croaţiei, Franio

Tudjman, l-a primit joi pe primul ministru al României, Nicolae Văcăroiu - transmite agenţiei Hina, recepţionată de ROMPRES.

Tudjman a declarat că vizita oficialilor români, a contribuit la consolidarea relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări, care au participat la eforturile de soluţionare şi încetare a conflictului şi de stabilizare a întregii regiuni. '

Premierul Văcăroiu l-a informat pe preşedintele croat despre întrevederile sale cu oficialităţi de rang înalt, avute în timpul actualei vizite, exprimîndu-şi satisfacţia pentru rezultatul lor. Primul ministru român a . transmis salutul preşedintelui Iliescu, exprimînd voinţa României de a ajuta Croaţia în procesul de reconstrucţie şi în punerea în" aplicare a acordului de pace. ~

Premierul român şi-a exprimat

convingerea că stabilirea păcii şi stabilităţii va aduce întreaga naţiune mai aproape de comunitatea ţărilor dezvoltate.

Ambele părţi şi-au exprimat dorinţa de a promova în continuare relaţiile tradiţionale prieteneşti, care pot fi privite ca un exemplu de cooperare bilaterală în regiune.

Din delegaţia română a făcut parte ambasadorul României în Croaţia, Vasile Lece, şi «alte oficialităţi guvernamentale.

Partea croată a fost reprezentată' de ministrul de externe Mate Granici, ministrul economiei, Davorin Stern, consilierul prezidenţial pentru economie, Marko Skreb, şeful cabinetului, preşedintelui, Gordan Radin, ambasadorul în România, Nikola Debelici, şi Şeful departamentului pentru Europa centrală şi de est din MAE de la Zagreb, Aleksandar Stipetici. _•

Grav accident de circulaţi; la Tîrguşor - poziţia SNCFlffJ

SNCFR comunică faptul că la . data de 26.01.1996, între staţiile Nicolae Bălcescu şi Tîrguşor Dobrogea, la trecerea de nivel de la km. 21+240, înzestrată cu instalaţie (barieră automată cu semicumpene (BAT)), în bună stare de funcţionare, trenul d e ' persoane 8562 a surprins în gabaritul liniei autocarul nr. BR 178 aparţinînd firmei Melody Tourcu sediul în Brăila.

în urma impactului 8 pasageri ai autocarului au decedat şi mai mulţi au fost grav • răniţi: Locom otiva trenului a fost avariată şi deraiată cu toate osiile. -

La faţa locului s-au deplasat.

organele de poliţie 8\ parchetului local Constaţi precum şi Comisia de cerceii- a Societăţii Naţionale a Cai •Ferate. Române.

în cursul lunii ianuarie i s-ău produs 22 cazuri de talon;- şi loviri ale instalaţiei BAT c către conducătorii auto, dator: nerespectării reglementărilor vigoare.

SNCFR îşi exprimă regre1 faţă de evenimentul petreci: reamintind totodată obligi vitatea conducătorilor auto de respecta indicaţiile sonore luminoase de la instalaţiile t barieră automată. (Rompres)

Situaţia transporturilorComandamentul Central de iamă -

din cadrul M inisterului transporturilor a transmis Agenţiei Naţionale de Presă Rompres situaţia privind efectele condiţiilor meteo asupra activităţii de transporturi la data de 26 ianuarie ora 7,00.

-1. Situaţia drumurilor naţionale- Nu sînt drumuri naţionale cu

circulaţia întreruptă;- Pe toate drumurile naţionale se

semnalează un strat de zăpadă bătătorită sau îngheţată de 1-5 cm;

- Se semnalează polei pe drumurile naţionale din sudul

Banatului şi Dobrogei;- Se acţionează cu utilaje

specifice şi materiale antiderapante.;2. în transporturile feroviare:

circulaţia rămîne închisă pe liniile Telciu - Romuli şi Ocolişel - Baia de Arieş.

3. în transporturile aeriene: aeroportul Bucureşti-Băneasa nu operează din cauza vizibilităţii reduse.

4. în transporturile navale: circulaţia pe canalul Dunăre-Marea Neagră este îngreunată din cauza sloiurilor de gheaţă.

C o m u n ic a tîn data de 19 ianuarie a.c., la Cîmpia Turzii s-a organizat

C o n v en ţia D em ocratică d in lo c a lita te . în p rez en ţa reprezentanţilor care fac parte din C.D. adică: P.N.Ţ.C.D., P.N .L., A.F.D.P.R. şi A lianţei Civice, delegaţii au ales

-C om itetu l de conducere local. A cesta are urm ătoarea componenţă:

Preşedinte: d-nul Ioan Vlad - P.N.Ţ.C.D.; . ' Vicepreşedinte: d-nul Gheorghe Lazăr - P.N.L.;Secretar: d-na Mariana Gligor - Alianţa Civică;Purtător de cuvînt: d-nul Ioan Macra - P.N.L. în discuţiile purtate cu acest prilej, s-a reliefat deplina

înţelegere între formaţiunile componente din C.D., precum şi angajarea totală în campania electorală care să conducă la victoria în alegerile locale, legislative şi prezidenţiale. Delegaţii au convenit ca pe listele Convenţiei să acceadă numai oameni de valoare, de probitate profesională, cu un profil moral inatacabil care, ajunşi la conducere să poarte doar interesul electoratu lu i pentru aducerea bunăstării în localită ţile respective.

.în etapa următoare se vor înfiinţa şi la nivelul comunelor arondate comitete de conducere ale Convenţiei Democratice.

”începînd cu data de 27.0L1996, ora 0,00 pe secţia c circulaţie SA U A - S ld llU T l' MARMAIllU, se deschl circulaţia tuturor trenurilor de călători şi marfă. Circula;., peste punctele slăbite se va face cu restricţie de viteză”

. Şefu l D ivizie i com erciale călători, ing . Dumitru SIN!:

P o z iţ ia W a s h in g to n u lu i f a f â d e p r o b le m a f

r e f o r m e lo r r e a f i r m a t a d p r e ş e d in t e le B o r is Elţîn

Departamentul de Stat al SUA şi-a exprim at, sa tisfac ţia în legătură cu reafirmarea de către preşedintele rus, Boris Elţîn, a in ten ţie i sa le .de a continua reformele.

Relaţiile americâno-ruse ”sînt întemeiate pe reforme” a relevat p u rtă to ru l de cu v în t al D ep a rtam en tu lu i de S tat, Nicholas Burns, care s-a referit la rolul important ce va reveni în so lu ţionarea p rob lem elo r cconom iei ruse lu i V ladim ir

K ad a n n ik o v , numit joi, funcţia de prim-vicepremk locul liberalului Anatoli Ciut

D ep a rtam e n tu l de stj a m in te ş te AFP - a depL înlăturarea lui Ciubais, artizz. programului rus de privatiza? a a p re c ia t că alege: succesorului său va constitui te s t în p riv in ţa voii preşedintelui Elţîn de a meni orientarea din trecut, în poi p lecării din guvernare a e m iniştri reformatori.

Programul televlziunllor prin cablu pentru zilele de sîm bătă şl duminică

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Sîmbătă, 27 ianuarie 19968,10 Seriale -CANALE 5 şi

RETE 4; 14,35 Desene animate- ITALIA 1; 15,30 Nu spune niciodată “Banzai” . - show - ITALIA 1; 16,00 Jammin-muzical- ITALIA 1; 17,40 împărăţia urşilor polari- document - PRO 7; 18,35 Despărţiţi prin crimă-PRO 7; 21,00 Curly Sue- PRO 7; 23,00 Aventura începe -PRO 7.'

Duminică, 28 ianuarie 199611,00 Galapagos -documentar-

CANALE 5; 12,00 Compania călătorilor-, magazin geografîc- CANALE 5 ; 13,15 Supertop- muzical-CÂNALE 5; 15,15 Domnul mama- 'ITALIA 1; 17,00 Moştenitoare, caut de lucru - ITALIA 1; 19,55 Familia Vierstein-

_ serial-PRO 7; 21,00 Into the sun- PRO 7; 23,00 Palm Beach duo - serial - PRO 7; 23,55 Crimă într-un orăsel-PR0 7.

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Sîmbătă, 27 ianuarie 19969,30 Desene animate; 10,05

Dragoste neîmblînzită-codat; 18,30 Preluare Samtel (1); 20,00 Desene animate; 20,20 Introspectivă britanică; 20,50 Trei destine -codat;21,35 F lorida -codat; 23,30 Valoarea chipului -codat

Duminică, 28 ianuarie 199610,00 Preluare StarFilm J[l);

11,20 Valoarea chipului -codat;18,00 Selecţiuni NCN; 20,00 Desene animate; 20,25 Fuga de teroare-codat; 21,55 Lungul drum către casă-codat:

S&ÎT CABLU u i iPROGRAMUL

CANALULUI PROPRIUSîmbătă, 27 ianuarie 1996

TVC8,00 Banda lui Zechino-RAI

UNO; 8,50 Valeria şi Massimiliano- : RETE 4; 9,40 Un chip, două femei -RETE 4; 10,30 Ţiganca -RETE 4;11,00 Nu doar moda-CANALE 5;11,30 A cţiuni de curăţenie - ITALIA 1; i3,40 Forja iubirii-RETE 4; 15,00 Mai sănătoşi, mai fiumoşi- RAI UNO; 17,00 Prieteni pentru sport-RETE 4; 19,00 Superquark- RAI UNO; 21,50 Moarte rece-RAI DUE; 23,30 O vară blestemată- ITALIA 1.

TVC+(Antena 1 şi TELE 7 ABC)

10,00- Film serial; 10,35 Dance club; 11,00 Film artistic; 12,35 Noutăţi cinematografice; 12,50 Film serial; 13,25 The album show; 14,00 Din lumea afacerilor; 14,20 Desene animate; 15,00 Post meridian;! 6,00

' Film serial.

Duminică, 28 ianuarie 1996 -. t v c : ■

9,30 Team Disney-RTL; 10,40 Cea mai mare aventură a lui Tarzan- SAT 1; 12,10 Masacrul dragoon wells-SAT 1; 13,50 Parada filmelor Diseney-PRO 7; 15,55 Cousteau - VOX; 16,45 Wind dancer-RTL;18,45 Magazinul animalelor-RTL;

20.00 Numai dragostea contează- SAT 1; 21,00 Spre soare-PRO 7;-23,05 Zile liniştite in Clichy-VOX.

TVC+ (Antena 1 şi TELE 7 ABC)

10,00 Ştiri, reportaje; 10,25 Dance club; 11,00 Film artistic;12,35 Mapamond'sportiv; 13,10 Film serial; 14,05 Post meridian;-15.00 Film serial; 16,00 Ştiri, reportaje; 16,30 Lumea de azi;17.00 Cigica, ţara nimănui; 17,35 Divertisment 7 ABC; 18,40 Desene animate; 19,15 Capcană periculoasă; .20,25 Observator; 21,30 Film artistic; 23,00 Film artistic; 0,35 Linia întîi; 1,40 Nocturn club; 2,30 Preluare D.W.

' ; :

P O R T A LE34POI1T - IM P O R T S .R .L .

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

' Sîmbătă, 27 ianuarie 1996 PORTAL 1

7,45 Buletin informativ; 8,00 Cartoon Network; 10,00 Buletin informativ; 10,15 A 1- Divertisment

matinal-serial; 11,30 Acţiunea poliţiei-ITALIA 1; 13,25 A 1- Serial; 14,20 N u-i aşa că-i minunată?-PRO 7; 16,00 Buletin informativ; 16,15 A 1- Reportaje;16,40 Caii sălbatici- 3 SAT; 18,10 A 1- Observator-Ştiri; 19,10 Buletin informativ; 19,20 A 1- Documentar; top muzical- A 1-Serial; 20,45 Buletin informativ; 21,00. Curly

. Sue- PRO 7; 23,00 RehoWilliams: Aventura începe-PRO 7; 1,05 A 1- Film.

PORTAL 29.45 Buletin informativ; 10,00

Al-Film; 11,30 A 1-Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A 1- Film;13,30 A 1- Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc - documentare, desene animate, post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică; 21,35 Buletin informativ; 21,50 Moarte rece-RAI DUE; 23,30 O vară blestemată-ITALIA 1.

Obs.: Traduceri simultane pe ambele canale.

Duminică, 28 ianuarie 1996 PORTAL 1

7.45 Buletin informativ; 8,00 A1--Divertisment matinal- serial,

muzică, desene animate; 11 Documentar -Galapagos-CANlits*; 5; 12,00 Documentar- în conm Sz călătorilor-CANALE 5; 1? Buletin informativ; 13,30 A Seriale, muzică, reportaje; 1? W ho’s th a t girl ?-SAT 1; U Buletin informativ; 17,25 Şr cascadori -RTL 2; 19,00 Bei inform ativ ; 19,15 A Documentare, serial, top rac;:20,45 Buletin informativ; 21,00; the sun-PRO 7; 23,05 Quietc. VOX.

s

PORTAL 29,45 Buletin.informativ; 10,5

1- Film; 11,30 A 1 - Muzică; 1' Buletin informativ; 12,00 A l-k13,30 A 1- Reportaje; 13,50 Bt-j informativ; 14,00 Program Tcj abc - documentare, desene anfc, post m eridian, reportaje, X' telejurnal, seriale,muzică; 2! Buletin informativ; 21,301.T.-' ITALIA 1; 23,35 Marele fr; RETE 4.

Obs. : Traduceri simultan*ambele canale.

Autorizată pnn S .C .nr 1 ^ 8 /1 9 9 1 , judecătoria Quj- ■Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Ijudeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 / 1 9 9 1 din 122.03.1991 cod fiscal 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);

I MARIA SANGEORZÂN (redactor şef adjunct).Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16T e le fo a n e : P u b lic ita te : te l-fa x : 1 9 7 .3 0 4 ; C o n t a b i l i t a t e : 1 9 7 .3 0 7 S e c re ta r ia t-re d a c to r şef, re d a c to r i şefi a d ju n c ţ i , : 1 9 1 .6 8 1 ;fa x : 192.828: S e c re ta r ia td e re d a c ţie : 1 9 7 .4 1 8 ; R e d a c to r i: 1 9 7 .4 9 0 ,1 9 2 .1 2 7 şi 197 .50 '

T I P A R U L E X E C U T A T L A S .C . " G e o r g e B a r i ţ iu " te l. 4 3 2 5 0 2 ; fa x : 4 3 2 5 0 1 .