Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Catedra Medicina Legală

Aspecte medicale și juridice ale resuscitării,

transplantării, eutanaziei. Metodologia examinării

cadavrelor. Valerii Tetercev

d.ş.m., conferenţiar universitar

Conţinut:

1. Clasificarea morții2. Procesul instalării morții

3. Probleme principale ale tanatologiei medico-legale

4. Modificările cadaverice precoce

5. Modificările cadaverice tardive

6. Expertiza medico-legală a cadavrului

Clasificarea morții:

1. Noțiuni generale de tanatologie

2. Categoria, forma și genul morții

3. Moartea rapidă și lentă

Procesul instalării morții:

1. Starea preagonală 2. Pauza terminală3. Agonia4. Moartea clinică5. Moartea biologică

Probleme principale ale tanatologiei medico-legale

Stabilirea corectă a morții reale Estimarea vechimii morții Determinarea cauzei și mecanismului

etiopatogenetic al morții Concretizarea circumstanțelor în care a avut

loc moartea Aprecierea raportului de cauzalitate între

acțiunea agentului traumatic și producerea morții

Elaborarea metodelor de conservare a țesuturilor și organelor cu scopul transplantării

Modificările cadaverice precoce

Răcirea cadavrului Deshidratarea Lividitățile (petele) cadaverice Rigiditatea cadaverică Autoliza

Răcirea cadavrului

Scăderea temperaturii corpului poate să înceapă încă din timpul agoniei, aceasta se explică prin scăderea activității biologice a țesuturilor;

Temperatura corpului scade în funcție de o serie de factori: temperatura și umiditatea aerului, volumul și vârsta cadavrului, grosimea stratului de țesut adipos, grosimea îmbrăcămintei, cauza morții;

Se consideră că răcirea cadavrului aflat la temperatura aerului de 16-18⁰C se face cu 1⁰ pe oră (aproximativ!);

Temperatura cadavrului poate fi măsurată în cavitatea bucală, esofag, în cavitatea craniană, intrahepatic, în rectum. (În practica noastră se folosește termometria rectală);

Deshidratarea cadavrului

Deshidratarea apare ca o consecință a încetării circulației sanguine;

Acest proces începe în zonele cu epiderm subțire (buze, scrot, labile genitale,) sau în cele traumatizate;

Ca urmare a deshidratării locale apare pata pergamentoasă, un sector de piele de consistență dură, inițial galbenă, apoi brună;

Pata pergamentoasă uneori se confundă cu excoriațiile, fapt care impune necesitatea unui examen histopatologic.

Lividitățile (petele) cadaverice

Localizarea lividităților cadaverice depinde de poziția cadavrului

În apariția și evoluția lividităților cadaverice sunt 3 stadii:

1. Stadiul de hipostază se instalează după circa 2 ore de la moarte și durează 8-12 ore. Printr-o digitopresiune pata dispare și reapare încurând după încetarea presiunii.

2. Stadiul de stază (de difuziune) apare după circa 8-12 ore de la moarte și durează până la 24-36 ore. Lividitățile cadaverice în stadiul de stază au un caracter permanent, la o presiune digitală devin mai pale și se restabilesc peste 5-10 minute.

3. Stadiul de imbibiție apare după 24-36 ore de la instalarea morții. Aspectul lividităților nu se schimbă la o presiune digitală sau la o schimbare a poziției cadavrului.

Lividitățile (petele) cadaverice

Rigiditatea cadaverică

În evoluția ei se remarcă 3 stadii:1. Instalarea rigidității (durează până la 12-14 ore după

moarte).2. Generalizarea rigidității (are loc între 14-24 ore după

moarte).3. Rezoluția rigidității (începe după 24-36 ore de la

moarte).

Autoliza

Autoliza este un proces de alterare celulară condiționat de o activitate enzimatică postumă;

Printre primele țesuturi care se autolizează este sângele, acesta îmbibă pereții vaselor sanguine;

Urmează suprarenalele, în care primele modificări apar la nivelul stratului reticular al corticalei;

Organele parenchimatoase (ficat, rinichi) pierd desenul caracteristic, mucoasa gastrică apare murdară, neomogenă, roșie-violacee.

Modificările cadaverice tardive

Putrefacția Mumificarea Saponificarea Lignificarea Congelarea naturală

Putrefacția

Putrefacția cadavrului reprezintă un proces de descompunere a țesuturilor sub acțiunea microflorei aerobe și facultativ anaerobe;

În procesul putrefacției flora patogenă, de obicei, moare. Putrefacția duce la formarea substanțelor toxice (cadaverina,

putrescina); Primele semne de putrefacție devin vizibile după 1-2 zile de

la moarte, manifestându-se prin pete verzi-cenușii în fosa iliacă.

După 3-4 zile pe tegumente apare desenul vascular de putrefacție;

La sfârșitul primei săptămâni apare emfizemul cadaveric, condiționat de formarea gazelor.

După 10-12 zile toată pielea e verde-murdar, epidermul este tumefiat, pe tegumente apar vezicule mari cu gaze și cu lichid murdar;

Procesul de putrefacție antrenează și organele interne, în primul rând pe cele parenchimatoase.

Putrefacția

Mumificarea

Mumificarea cadavrului apare în mediu cu temperatura ridicată, umiditatea scăzută și ventilația bună;

Cadavrul se usucă, pierzând din greutate și volum, pielea devine pergamentată, de o culoare brună-închisă;

Mumificarea poate fi totală sau parțială.

Saponificarea

Saponificarea (adipoceara) cadavrului se dezvoltă în mediu umed și lipsit de oxigen;

Se realizează în cadavrele înhumate în terenuri umede sau rămase mult timp în bălți, lacuri, fântâni părăsite;

Țesuturile aflate în stare de saponificare (adipoceara) au culoarea albă-gălbuie sau galben-cenușie, un miros rânced și consistență dură.

Lignificarea

Lignificarea se observă la cadavrele staționate timp îndelungat în terenuri mlăștinoase cu reacție acidă puternică care împiedică putrefacția;

Pielea se tăbăcește, proteinele musculare, grăsimea, sărurile de calciu sunt dizolvate;

Părul, unghiile și cartilajele se conservă. Organele interne se micșorează sau dispar.

Congelarea naturală

Congelarea naturală se realizează în zone cu temperaturi scăzute sub zero.

Cadavrul se conservă cu păstrarea caracterelor leziunilor traumatice și patologice.

Mecanismul: inhibarea putrefacției pe durata înghețării.

Aspectul cadavrului: absența mirosului de putrefacție, lividitățile de culoare roș-aprinse.

Probleme medico-legale: autopsia se face imediat după dezghețarea lentă, fiindcă apoi putrefacția este rapidă.

Expertiza medico-legală a cadavrului

Expertiza medico-legală a cadavrului se efectuează în baza unei ordonanțe scrise (emise) fie de organele de poliție sau procuratură.

Motivele expertizei medico-legale a cadavrului sunt: Moartea violentă (indiferent de locul și timpul instalării morții),

prin acțiunea factorilor mediului ambiant (mecanici, fizici, chimici, biologici);

Moartea subită; Moartea în instituțiile medicale (pe parcursul primelor 24 ore

după internare, când nu este stabilit diagnosticul clinic); Cadavrele persoanelor necunoscute (neidentificate); Cadavrele pruncilor (găsiți în gunoiști, în păduri, fântâni etc.); Persoanele decedate în urma avortului criminal (indiferent de

locul și timpul instalării morții); Persoanele moarte în instituțiile curative în caz de plângeri din

partea rudelor (tratament incorect).

Sarcinile expertizei medico-legale a cadavrelor

Stabilirea cauzei morții; Depistarea și evidențierea caracterului leziunilor

corporale; Aprecierea caracterului obiectului vulnerant și a

mecanismului lui de acțiune; Estimarea datei morții; Constatarea eventualei stări de ebrietate a victimei

înainte de moarte etc.

Vă mulțumesc!