Download - Tanatologia

Transcript
Page 1: Tanatologia

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Catedra Medicina Legală

Aspecte medicale și juridice ale resuscitării,

transplantării, eutanaziei. Metodologia examinării

cadavrelor. Valerii Tetercev

d.ş.m., conferenţiar universitar

Page 2: Tanatologia

Conţinut:

1. Clasificarea morții2. Procesul instalării morții

3. Probleme principale ale tanatologiei medico-legale

4. Modificările cadaverice precoce

5. Modificările cadaverice tardive

6. Expertiza medico-legală a cadavrului

Page 3: Tanatologia

Clasificarea morții:

1. Noțiuni generale de tanatologie

2. Categoria, forma și genul morții

3. Moartea rapidă și lentă

Page 4: Tanatologia

Procesul instalării morții:

1. Starea preagonală 2. Pauza terminală3. Agonia4. Moartea clinică5. Moartea biologică

Page 5: Tanatologia

Probleme principale ale tanatologiei medico-legale

Stabilirea corectă a morții reale Estimarea vechimii morții Determinarea cauzei și mecanismului

etiopatogenetic al morții Concretizarea circumstanțelor în care a avut

loc moartea Aprecierea raportului de cauzalitate între

acțiunea agentului traumatic și producerea morții

Elaborarea metodelor de conservare a țesuturilor și organelor cu scopul transplantării

Page 6: Tanatologia

Modificările cadaverice precoce

Răcirea cadavrului Deshidratarea Lividitățile (petele) cadaverice Rigiditatea cadaverică Autoliza

Page 7: Tanatologia

Răcirea cadavrului

Scăderea temperaturii corpului poate să înceapă încă din timpul agoniei, aceasta se explică prin scăderea activității biologice a țesuturilor;

Temperatura corpului scade în funcție de o serie de factori: temperatura și umiditatea aerului, volumul și vârsta cadavrului, grosimea stratului de țesut adipos, grosimea îmbrăcămintei, cauza morții;

Se consideră că răcirea cadavrului aflat la temperatura aerului de 16-18⁰C se face cu 1⁰ pe oră (aproximativ!);

Temperatura cadavrului poate fi măsurată în cavitatea bucală, esofag, în cavitatea craniană, intrahepatic, în rectum. (În practica noastră se folosește termometria rectală);

Page 8: Tanatologia

Deshidratarea cadavrului

Deshidratarea apare ca o consecință a încetării circulației sanguine;

Acest proces începe în zonele cu epiderm subțire (buze, scrot, labile genitale,) sau în cele traumatizate;

Ca urmare a deshidratării locale apare pata pergamentoasă, un sector de piele de consistență dură, inițial galbenă, apoi brună;

Pata pergamentoasă uneori se confundă cu excoriațiile, fapt care impune necesitatea unui examen histopatologic.

Page 9: Tanatologia

Lividitățile (petele) cadaverice

Localizarea lividităților cadaverice depinde de poziția cadavrului

În apariția și evoluția lividităților cadaverice sunt 3 stadii:

1. Stadiul de hipostază se instalează după circa 2 ore de la moarte și durează 8-12 ore. Printr-o digitopresiune pata dispare și reapare încurând după încetarea presiunii.

2. Stadiul de stază (de difuziune) apare după circa 8-12 ore de la moarte și durează până la 24-36 ore. Lividitățile cadaverice în stadiul de stază au un caracter permanent, la o presiune digitală devin mai pale și se restabilesc peste 5-10 minute.

3. Stadiul de imbibiție apare după 24-36 ore de la instalarea morții. Aspectul lividităților nu se schimbă la o presiune digitală sau la o schimbare a poziției cadavrului.

Page 10: Tanatologia

Lividitățile (petele) cadaverice

Page 11: Tanatologia

Rigiditatea cadaverică

În evoluția ei se remarcă 3 stadii:1. Instalarea rigidității (durează până la 12-14 ore după

moarte).2. Generalizarea rigidității (are loc între 14-24 ore după

moarte).3. Rezoluția rigidității (începe după 24-36 ore de la

moarte).

Page 12: Tanatologia

Autoliza

Autoliza este un proces de alterare celulară condiționat de o activitate enzimatică postumă;

Printre primele țesuturi care se autolizează este sângele, acesta îmbibă pereții vaselor sanguine;

Urmează suprarenalele, în care primele modificări apar la nivelul stratului reticular al corticalei;

Organele parenchimatoase (ficat, rinichi) pierd desenul caracteristic, mucoasa gastrică apare murdară, neomogenă, roșie-violacee.

Page 13: Tanatologia

Modificările cadaverice tardive

Putrefacția Mumificarea Saponificarea Lignificarea Congelarea naturală

Page 14: Tanatologia

Putrefacția

Putrefacția cadavrului reprezintă un proces de descompunere a țesuturilor sub acțiunea microflorei aerobe și facultativ anaerobe;

În procesul putrefacției flora patogenă, de obicei, moare. Putrefacția duce la formarea substanțelor toxice (cadaverina,

putrescina); Primele semne de putrefacție devin vizibile după 1-2 zile de

la moarte, manifestându-se prin pete verzi-cenușii în fosa iliacă.

După 3-4 zile pe tegumente apare desenul vascular de putrefacție;

La sfârșitul primei săptămâni apare emfizemul cadaveric, condiționat de formarea gazelor.

După 10-12 zile toată pielea e verde-murdar, epidermul este tumefiat, pe tegumente apar vezicule mari cu gaze și cu lichid murdar;

Procesul de putrefacție antrenează și organele interne, în primul rând pe cele parenchimatoase.

Page 15: Tanatologia

Putrefacția

Page 16: Tanatologia

Mumificarea

Mumificarea cadavrului apare în mediu cu temperatura ridicată, umiditatea scăzută și ventilația bună;

Cadavrul se usucă, pierzând din greutate și volum, pielea devine pergamentată, de o culoare brună-închisă;

Mumificarea poate fi totală sau parțială.

Page 17: Tanatologia

Saponificarea

Saponificarea (adipoceara) cadavrului se dezvoltă în mediu umed și lipsit de oxigen;

Se realizează în cadavrele înhumate în terenuri umede sau rămase mult timp în bălți, lacuri, fântâni părăsite;

Țesuturile aflate în stare de saponificare (adipoceara) au culoarea albă-gălbuie sau galben-cenușie, un miros rânced și consistență dură.

Page 18: Tanatologia

Lignificarea

Lignificarea se observă la cadavrele staționate timp îndelungat în terenuri mlăștinoase cu reacție acidă puternică care împiedică putrefacția;

Pielea se tăbăcește, proteinele musculare, grăsimea, sărurile de calciu sunt dizolvate;

Părul, unghiile și cartilajele se conservă. Organele interne se micșorează sau dispar.

Page 19: Tanatologia

Congelarea naturală

Congelarea naturală se realizează în zone cu temperaturi scăzute sub zero.

Cadavrul se conservă cu păstrarea caracterelor leziunilor traumatice și patologice.

Mecanismul: inhibarea putrefacției pe durata înghețării.

Aspectul cadavrului: absența mirosului de putrefacție, lividitățile de culoare roș-aprinse.

Probleme medico-legale: autopsia se face imediat după dezghețarea lentă, fiindcă apoi putrefacția este rapidă.

Page 20: Tanatologia

Expertiza medico-legală a cadavrului

Expertiza medico-legală a cadavrului se efectuează în baza unei ordonanțe scrise (emise) fie de organele de poliție sau procuratură.

Motivele expertizei medico-legale a cadavrului sunt: Moartea violentă (indiferent de locul și timpul instalării morții),

prin acțiunea factorilor mediului ambiant (mecanici, fizici, chimici, biologici);

Moartea subită; Moartea în instituțiile medicale (pe parcursul primelor 24 ore

după internare, când nu este stabilit diagnosticul clinic); Cadavrele persoanelor necunoscute (neidentificate); Cadavrele pruncilor (găsiți în gunoiști, în păduri, fântâni etc.); Persoanele decedate în urma avortului criminal (indiferent de

locul și timpul instalării morții); Persoanele moarte în instituțiile curative în caz de plângeri din

partea rudelor (tratament incorect).

Page 21: Tanatologia

Sarcinile expertizei medico-legale a cadavrelor

Stabilirea cauzei morții; Depistarea și evidențierea caracterului leziunilor

corporale; Aprecierea caracterului obiectului vulnerant și a

mecanismului lui de acțiune; Estimarea datei morții; Constatarea eventualei stări de ebrietate a victimei

înainte de moarte etc.

Page 22: Tanatologia

Vă mulțumesc!


Top Related