TALITA KUMINVIIND PE DRUMUL

DAMASCULUI

1

2

Cuvntul editorului

notnd mpotriva curentului

"A venit odat un clugr roman, care fusese dregtor al palatului si a locuit n Schit aproape de biseric. Avea nc un rob care i slujea. Vznd deci preotul slbiciunea lui si nstiintndu-se din ce fel de odihn este, orice iconomisea Dumnezeu c venea la biseric i trimitea lui. Si fcnd douzeci si cinci de ani n schit, s-a fcut mai nainte-vztor si nsemnat.Auzind deci unul din cei mari egipteni despre dnsul, a venit s-l vad, asteptnd s afle la el vreo nevoint trupeasc mai mult. Si intrnd la dnsul, i s-a nchinat lui si, fcnd ei rugciune, au sezut. Dar l vedea pe el egipteanul c poart haine moi si harar si piele sub el si o pern mic. Picioarele le avea curate si cu sandale. Acestea vzndu-le, s-a smintit, cci n locul acela nu se ducea o astfel de viat, ci mai vrtos aspr petrecere.Dar mai nainte-vztor fiind btrnul, a nteles c acolo s-a smintit si i-a zis slujitorului: "F-ne nou praznic astzi pentru avva". S-a ntmplat s aib si putine verdeturi si le-au fiert si, la vremea cea cuviincioas sculndu-se, au mncat. Avea nc btrnul si putin vin, pentru slbiciune, si au but. Dup ce s-a fcut sear, au citit cei doisprezece psalmi si s-au culcat. Asemenea nc si noaptea. Deci sculndu-se dimineata egipteanul, i-a zis lui: "Roag-te pentru mine!". Si acela a plecat fr s se foloseasc. Dup ce s-a dus putin, vrnd btrnul s-l foloseasc, trimitnd, l-a chemat napoi. Si dup ce a venit, cu bucurie, iarsi l-a primit. Atunci l-a ntrebat, zicnd: "Din ce tar esti?". Si i-a rspuns: "Sunt egiptean". "Dar din care cetate?" Iar el a zis: "Nu sunt cu totul eu orsean". Si l-a ntrebat: "Care era lucrul tu, n satul tu?". Si a rspuns: "Eram pndar". Si i-a zis: "Unde dormeai?". Iar el i-a zis: "La tarin". "Aveai asternut sub tine?" Si a zis: "Da, la tarin aveam s pun asternut sub mine". "Dar cum?" Si a zis: "Jos". I-a zis lui iarsi: "Dar ce aveai de mncare la tarin? Sau ce fel de vin beai?". Si a rspuns: "Este mncare si butur la tarin?". "Dar cum triai, rspunde?" "Mncam pine uscat si, de gseam, putin pastram si ap". Si rspunznd btrnul a zis: "Mare osteneal! Dar este si baie n sat ca s v scldati?". "Nu, ci cnd voim, ne scldm n ru". Deci, dup ce l-a ntrebat btrnul despre toate acestea si a aflat strmtoarea vietii lui celei dinti, vrnd s-l foloseasc, i-a povestit petrecerea sa din lume, cea mai dinainte, zicnd: "Pe mine, smeritul care m vezi, din cetatea cea mare a Romei sunt si mare m-am fcut n palatul mpratului". Dac a auzit egipteanul nceputul cuvntului, s-a umilit si asculta cu dinadinsul cele ce se ziceau.Si iarsi i-a zis: "Deci, am lsat cetatea si am venit n pustia aceasta. Si iarsi eu, pe care m vezi, aveam case mari si lucruri multe si, defimndu-le pe acestea, am venit ntru aceast chilie mic. Iarsi, eu, pe care m vezi, paturi aveam peste tot de aur, cu asternuturi scumpe, si n locul lor mi-a dat Dumnezeu asternutul acesta prost si pielea pe care stau. Hainele mele erau de mare pret si n locul lor port aceste haine proaste. La prnzul meu mult aur se cheltuia si n locul aurului mi-a dat Dumnezeu aceste putine verdeturi si acest mic pahar de vin. Si cei ce mi slujeau erau slugi multe si n locul acelora a ornduit Dumnezeu pe btrnul acesta ce-mi slujeste. Iar n locul bii pun putin ap pe picioarele mele si sandale pentru neputinta mea. n locul alutelor, citesc acesti doisprezece psalmi. Asemenea si noaptea, n locul pcatelor pe care le fceam, acum cu odihn mi fac aceast slujb mic. Te rog, dar, avvo, nu te sminti de slbiciunea mea".Acestea auzindu-le egipteanul si n sine venindu-si, a zis: "Vai mie! C din mult ptimire a lumii la odihn am venit, si cele ce nu le aveam atunci, le am acum. Iar tu din mult odihn ai venit la ptimire si din mult slav si bogtie ai venit la smerenie si srcie". Si mult folosindu-se, s-a dus. Si i s-a fcut lui prieten si venea la dnsul des pentru folos, cci era brbat cu dreapt socoteal si plin de bun mireasm a Sfntului Duh." Nu mai e nevoie de comentarii. Cei care caut cu orice pret s i gseasc Monici Fermo defecte vor gsi. Dar acestia pierd din vedere esentialul: c ea a trecut de la ntuneric la lumin.Poate c altii s-ar fi asteptat s vad o convertire mult mai spectaculoas. De multe ori asteptm ns de la altii s ajung pe culmi ale virtutii la care noi nu ne ostenim s ajungem. Asa c, n loc de orice mrturie despre msura duhovniceasc la care a ajuns autoarea, vom mai pune naintea cititorilor nc un cuvnt al Patericului. Care face referire nu numai la Monica Fermo, ci si la toti cei care n vremurile noastre de apostazie duc lupta cea bun pentru

3

mntuire. "Fratii printi ai Schitului au proorocit pentru neamul cel de pe urm. "Ce am lucrat noi?" ziceau ei. Si rspunznd unul din ei, mare cu viata si cu numele, avva Ishirion, a zis: "Noi poruncile lui Dumnezeu le-am fcut". Si, rspunznd, fratii au zis: "Dar cei de dup noi oare ce vor face?". Si a zis: "Vor s vin la jumtatea lucrului nostru". Si au zis fratii: "Dar cei de dup dnsii?". A zis avva Ishirion: "Nu au nicidecum lucru cei ai neamului si rndului aceluia, ci va s le vin lor ispit. Si cei ce se vor afla lmuriti n vremea aceea, mai mari si dect noi si dect printii nostri se vor afla"." ( Danion Vasile )

4

IERUSALIM

2 aprilie 1990 - ora 24:00Mare esti, Doamne, si minunate sunt lucrurile Tale! Nu-mi vine s cred si totusi m aflu de mai bine de o or n avionul care m va duce n Tara Sfnt. Emotiile mi strivesc inima, cuvintele amortesc, ba chiar si gndurile. Sunt ncordat la maximum. Aparent stau ntr-o stare relaxat, instalat comod n scaun, si din cnd n cnd mai deschid ochii s m conving de realitate. Da! Sunt n cursa Otopeni - Tel-Aviv si voi ajunge peste o jumtate de or n Israel. Sunt doar cinci ani de cnd ncercam pentru prima oar s intru n Tara Sfnt si fusesem respins pe motiv c as altera sngele meu evreiesc cu surogate crestine. Na! Acum o fi mai bine pentru ei c intru n Israel ca o bun crestin, purtnd la gt crucea sfnt a lui Hristos?! M simt un pic ametit poate din cauza zborului, poate a emotiilor. Chiar si imaginile amintirilor m atac si se suprapun unele peste altele: Botezul, revolutia, plecarea. Si nu as fi ajuns la plecarea pe care att mi-am dorit-o dac nu era Botezul, si nu as fi ajuns la Botez dac nu era Dan si spiritismul lui, si nu as fi ajuns la Dan dac nu era Dinu n viata mea si tot asa . Nu, nu, nu este timp acum pentru speculatii filozofice si amintiri. O s le fac poate alt dat ntr-o ordine clar, asa cum au fost puse ele acolo de Dumnezeu. Acum ns trebuie s m pregtesc de aterizare, cci n 10 minute survolm Tel-Aviv-ul.

2 aprilie 1990 - ora 03:00 dimineata - HolonSlav Tie, Doamne! Ct fericire poate ptrunde n sufletul unui om atunci cnd se druieste cu totul lui Dumnezeu, cnd se las purtat n bratele Lui sfinte, precum pruncul n bratele mamei! Parc m rotesc ntr-un dans ametitor. De fapt sunt ametit si tot ce m nconjoar contribuie la accentuarea strii mele. Aterizarea a fost ca n filmele americane, cu un Tel-Aviv inundat n mii de becuri, alternnd de la neoane la o lumin roz, dnd un aspect de basm si de ireal. Starea s-a accentuat cnd am scos capul din avion si am respirat pentru prima oar n viat AER SFNT. A trebuit s m sprijin de bratul stewardesei care m-a pironit cu o privire si un zmbet atotstiutor si ntelegtor si cu un accent perfect israelian mi-a spus: "Laila-tov" (Noapte bun). Putea s spun si noapte sfnt c nu ar fi gresit. Cerul era att de frumos nct prea ireal, semnnd foarte bine cu ilustratele de Pasti sau cu fotografiile trucate, de un albastru intens, bleumarin spre cobalt, dar cu o strlucire ce venea parc din interiorul noptii si cu o mare de stele ce nconjurau o lun urias si strlucitoare. Dar ceea ce te mbta pur si simplu era un straniu parfum, o mireasm dulce ametitoare care te ntmpina o dat cu primii pasi n Tara lui Dumnezeu. Nu am rezistat si, coplesit de emotii, am czut n genunchi, plngnd si srutnd Pmntul Sfnt. Acas! n sfrsit am ajuns ACAS! A urmat drumul cu taxiul pn n Tel-Giborim - la Lic si Aurelia, crora le-am telefonat din aeroport. Desigur eram att de ametit si uluit de tot ceea ce vedeam: sosele late luminate ca ziua, reclame uriase luminoase, strzile pline de palmieri si portocali nfloriti care rspndeau un parfum nucitor, pe care sunt convins c nu-l voi uita niciodat. Chiar si soferul a observat aerul meu de extaz total si binenteles a profitat lundu-mi pret dublu. Cnd au vzut ct de "ambetat" sunt, Lic si Aurelia s-au dus la culcare si eu am nceput s scriu, ncercnd s opresc cumva timpul n loc, cu frumusetea si sfintenia primelor clipe n Tara Sfnt, clipe pe care nu le voi uita niciodat.

3 aprilie 1990 - HolonSenzatia de ireal si film se suprapune peste amintirile de cosmar ale revolutiei din Romnia, din cauza sunetelor ce nsotesc aici viata cotidian. M-am trezit n suieratul disperat al sirenelor de salvare si politie si n zgomotul asurzitor al elicopterelor si avioanelor ce brzdeaz cerul Holonului foarte des, deoarece ne aflm doar la zece kilometri distant de aeroport. Cu toate c mi se spune c pe vremea cnd bunul meu verisor Viorel si printii lui erau vecini cu Lic - adic acum 30 de ani - n aceste locuri unde ne aflm era pustiu ca-n Sahara si circula hiena printre barcile n care erau cazati evreii ntorsi n Eret, se pare c am aerul c nu l cred pe Lic, care devine din ce n ce mai elocvent. Dar aspectul actual de cartier mic burghez din Paris, cu strdute pline de vile si pomi exotici, cu felinare de tip 1800, rspndind o lumin electric roz si cu bun starea din supermarket-uri face ca totul s par asa de cnd lumea. Nu nteleg cum a fost posibil, chiar cu bani multi, o astfel de transformare?! Cu adevrat aici este

5

"Tara n care curge laptele si mierea". O "Bucurie Sfnt" mi nclzeste inima si ncep s plng ncet, fr zgomot, dndu-mi seama c TOTUL MI APARTINE si c APARTIN TOTULUI.

5 aprilie 1990 - Ierusalim De aproximativ dou ore m aflu n orasul cel mai vechi si cel mai sfnt din lume. Cu toate c, geografic vorbind, ntre Tel-Aviv si Ierusalim nu este o distant prea mare - 60 de kilometri - totusi diferentele sunt majore. Ierusalimul este, ca si Roma, un oras cldit pe coline, aflndu-se la 800 de metri nltime. Dac Tel-Aviv-ul este ntesat cu boutique-uri moderne si este nconjurat de o superb plaj pe malul Mediteranei, plin cu hoteluri ultralux, Ierusalimul este nconjurat de stnci, este construit pe piatr si din piatr. Din piatr veche de 3000 de ani care vorbeste de la sine despre acest Sfnt Pmnt, despre aceast tar si despre oamenii ei ciudati cu limba lor la fel de ciudat (cu rezonante de pietre rostogolite) si cu scriere si mai ciudat si dificil, de la dreapta spre stnga si fr vocale. Dup ce m-am instalat ntr-o camer din cminul bisericii romnesti, am plecat singur la plimbare ncotro m vor duce pasii. Si pasii (ndreptati si numrati de Domnul) mi-au scos la iveal o superb priveliste aflat la captul strzii pe care se afl biserica romneasc - Cetatea Sfnt - cu ziduri nalte, cu creneluri, cu porti medievale att de autentice, nct m-a surprins multimea pestrit si modern ce intra si iesea pe poart de parc erau niste extraterestri si nu niste bieti turisti dornici de a vedea si ei minunata lume a Orientului. Deodat o mare urias de musulmani, mbrcati cu rochii lungi si cu baticuri pe cap, au nvlit prin portile larg deschise spre soseaua unde m aflam. Spre mirarea mea, n cinci minute au rsrit ca din pmnt patru dubite de politie suiernd cu zgomot asurzitor si au aprut zece politisti clare pe niste armsari uriasi cum nu mai vzusem niciodat, nct sub burta calului ncpea linistit un om de statur medie. Politistii erau narmati cu bte si mitraliere si supravegheau iesirea musulmanilor. Am aflat apoi c musulmanii fuseser la rugciune la moscheea lor din cetate si acum trebuiau supravegheati, cci altfel exista pericolul de crime si atacuri, desigur nu asupra turistilor pe care i recunosc dup mbrcminte, ci asupra localnicilor evrei. Am prsit tot circul acesta jalnic si fascinant totodat, ndreptndu-mi pasii spre o vale strjuit de un deal mpdurit. ntre attea stnci si pietre, acest deal mi s-a prut o fantasm de poveste, cnd, de dup o colin, a aprut o splendoare de biseric ruseasc cu trei cupole aurite n form de ceap - specific rusesc. Se profilau att de frumos printre brazii dealului, iar mai jos se zrea o alt biseric impuntoare ca un templu grecesc cu coloane si arcade, nct am rmas nmrmurit si am nceput s plng. Nu stiam ce loc sfnt este, dar simteam c am ajuns ACAS. Din nou acest ciudat sentiment de ACAS - aici printre strini - ntr-o tar att de zbuciumat religios si politic, uimit pn la lacrimi de niste locuri despre care nc nu stiam nimic si care aparent nu erau mai frumoase dect alte minunate locuri din Romnia, dar care exercitau asupra mea o atractie aproape fizic. Simteam c apartin acestor locuri. Un foc mi ncinsese inima si m-am prbusit pe o banc aflat ntr-o statie de autobuz, cci lacrimile mi siroiau si nu mai vedeam pe unde calc. Am stat asa aproape o or, apoi m-am ntors spre biserica romneasc pe acelasi drum pe care venisem. De data aceasta era liniste, musulmanii plecaser, totusi ici si colo mai erau politisti clare care mai supravegheau strzile. Am ajuns cu bine la biserica romneasc, unde am participat la vecernie. Starea de plns si de fericire a devenit continu.

6 aprilie - IerusalimAm ntrebat-o pe micuta Teodula, care se ocup de ngrijirea bisericii romnesti, dac cunoaste pe cineva cu care as putea s m duc la Sfntul Mormnt, cci m tem s merg singur prin cetate. Mi-a aruncat o privire cam ciudat si mi-a rspuns att de monosilabic nct am renuntat. Dar m-a auzit o femeie din cele cazate cu mine n camer si s-a oferit s mearg cu mine, mai ales cnd a auzit c l astept pe printele Argatu. Femeia este din Suceava si l-a cunoscut pe printele nc de cnd dnsul era la Boroaia. Pe drum am sporovit multe si mrunte, despre necazurile ei, despre ajutorul primit de la printele. n tot acest timp nu s-a prea uitat la mine, dar la un moment dat m-a zrit si a vzut c sunt alb ca varul. - "Oh, dar ce ai, ti-e ru?" - m-a ntrebat. - "Nu, nu am nimic, dar m apropii de Sfntul Mormnt si mi este fric." - "Ei, nu trebuie s-ti fie fric, acolo este foarte frumos, ai s vezi!" Aproape nu am zrit nimic din frumusetea cettii, cu magazinase mici si tarabe cu mirodenii orientale, cu miresme ciudate provenite de la tarabele unde arabii ne mbiau cu tot felul de mncruri necunoscute. Nu am zbovit n dreptul nici uneia, pentru c m astepta Domnul. Da, niciodat nu am avut un astfel de sentiment de iubire, care m-a topit, aproape m-a lichefiat, 6

cnd am intrat n Sfntul Mormnt. mi pare nespus de ru c nu pot descrie starea interioar n cuvinte pentru c mi se par nencptoare si neexplicite pentru mretia Iubirii Lui. Cred c am stat mai bine de o jumtate de or lipit de piatra Mormntului, fr s intre nimeni, cnd deodat am auzit pasi si am simtit c a intrat un brbat, dar eu plngeam att de tare nct nu am vrut s-mi ridic capul de pe piatr. Zgomotele cresteau, semn c se apropiau multi oameni care probabil vroiau s intre. Totusi eram tintuit de piatra Mormntului de o fort mult mai mare dect vointa mea. Atunci s-a petrecut ceva minunat si am simtit c cineva m ia de mna ce se sprijinea de piatra Mormntului si m trage ntr-un colt ferit, cci eu m asezasem chiar n mijloc. Nu puteam s ridic capul de pe piatr, cci eram ntr-o balt de lacrimi, asa c nu am vzut cine era cel care m tinea de mn. Dar eu am apucat aceast mn cu minunatul sentiment c nsusi Hristos mi-a ntins Mna Lui cea Sfnt. Am nceput s plng mai tare si s srut mna aceea despre care n continuare nu stiam a cui este. La un moment dat persoana a vorbit n englez, rugndu-m s ies cci trebuie s intre grupuri de turisti s se nchine. Atunci abia am vzut c strnsesem si srutasem mna unui preot clugr al Sfntului Mormnt - printele Pantelimon. Am aflat apoi c este de 30 de ani ngrijitorul Sfntului Mormnt si i-am povestit cte ceva despre mine n timp ce ne ndreptam spre celelalte locuri sfinte (Golgota, Sfnta Cruce, Biserica nvierii, Stlpul Biciuirii, Piatra Ungerii). Toate sunt ncorporate n marea biseric construit de mpratul Constantin cel Mare mpreun cu mama sa, mprteasa Elena, care au descoperit prin minune dumnezeiasc n locul acesta Mormntul gol si Sfnta Cruce ngropat ntr-un morman de gunoi; cci aici era sfrsitul cettii - locul de gunoaie. Nscut ntr-un staul de vite, ntre paie, si rstignit ntre tlhari la marginea orasului, ntre gunoaie! Ct umilint si cu ct demnitate si dragoste a suferit! Este covrsitor! Am simtit c trebuie s m ntorc la biserica romneasc, cci era prea mult pentru mine, inima sttea gata-gata s plesneasc de prea plinul sentimentului de IUBIRE. Am ajuns cu bine si, dup ce am mncat un pic, cele dou femei cu care mpart camera s-au culcat, iar eu am simtit brusc nevoia s ies n curte si s m uit pe strad. Vecintatea bisericii cu un cartier de evrei ultra-religiosi, cu costumatia lor din vremuri de mult apuse, cu perciunii lungi ca simbol al "castei sfinte" din care fac parte, sunt att de pitoresti nct pot sta ore ntregi admirndu-i din curtea bisericii. Cred c stteam de un sfert de or la poart, cnd deodat zresc un brbat ce semna de la distant cu printele Argatu si, ntr-adevr, cnd s-a apropiat si m-a ntrebat ce fac, aproape c mi s-a tiat respiratia, cci eu l asteptam abia peste o lun asa cum mi spusese. Iat de ce am venit att de repede de la Sfntul Mormnt, iat de ce nu m culcasem si eu ca celelalte din camer, iat de ce luasem cu mine cheia de la poart n loc de metaniile de rugciune. Da, cu adevrat aici Domnul ti numr nu numai pasii, ci si respiratia si gndurile, pe care ti le controleaz. Slav Tie, Doamne, Slav Tie! Seara, slujb divin la biserica romneasc pentru c mine este Smbta lui Lazr. La slujb a participat printele Irineu, superiorul de aici, si printele Argatu, iar dup slujb ca de obicei am luat masa la printele n chilie, cu Gabi - fata printelui, cu Paul - profesorul de englez si interpretul printelui, si cu Puiu - soferul care i-a adus cu masina lui pn aici. Printele ne-a povestit c drumul a fost o adevrat aventur, cci au luat vaporul din Grecia si masina a fost demontat aproape bucti si controlat la intrarea n portul Haifa din Israel. Deh! i ntelegem si pe evrei, cci prea au multe atentate care vin de niciunde. Dar n mod special ei se rzbun cnd vd venind n tara lor preoti sau maici, cci n adncul sufletului lor i dispretuiesc pe crestini de 2000 de ani.

7 aprilieNu au trecut dect dou zile si dou nopti de cnd sunt n Ierusalim si am attea informatii si atta trire n suflet nct m ntreb sincer dac o s pot suporta tot ce va urma, toate srbtorile, Sfnta Lumin si toate excursiile. Astzi, fiind Smbta Sfntului Lazr, ne-am dus cu totii n mod organizat n satul de la iesirea din Ierusalim, care a preluat numele lui Lazr, chemndu-se pe arbeste Azaria. Drumul care nu dureaz mai mult de 15 minute de la biserica romneasc a fost extrem de pitoresc, pe sosele moderne tiate ntre vi si dealuri, unde alearg nestingherite cmile cu beduini clare, printre Mercedes-uri cu viteze mari, acestea fiind masinile de baz n Israel att la arabi, ct si la evrei. Din loc n loc tarabe pline cu fructe exotice, sticle cu buturi rcoritoare si obiecte sfinte de cult crestin, mozaic sau musulman pe care le vnd arabi cu fete arse de soare si plictisiti aproape de multimea turistilor, ascultnd cu mult piosenie casete cu muzic religioas oriental, care pe mine m ameteste si mi trezeste iarsi acel DOR ancestral pe care nu l pot explica si care acum, n fata pietrelor milenare sfinte pe care lng care trec, m face s nteleg c sunt ACAS.

7

Dup ngereasca liturghie n limba greac din biserica construit chiar pe locul casei lui Lazr si a surorilor lui, Marta si Maria, a avut loc o superb procesiune la care au participat toti preotii si maicile din biseric (greci, rusi, romni, arabi). Cu steaguri, cu icoane, cu diaconi, cu cdelnite si cu cor de maici care cntau Troparul nvierii am mers pe jos aproape un kilometru pn la Mormntul lui Lazr, unde s-a citit Sfnta Evanghelie si apoi s-a permis tuturor credinciosilor s intre n interiorul Mormntului. Am fost att de uluit nct n primele minute nici nu am putut s-mi misc picioarele, cci Mormntul lui Lazr nu era altceva dect o pester cu cotloane nguste care naintau n jos si prin care trebuia s te strecori uneori pe burt, pentru ca la final s ajungi ntr-o ncpere mare aflat la 5-6 metri sub pmnt. Mi s-a explicat c de fapt intrarea era odinioar mult mai direct venind din directie opus, dar din cauza mprejurrilor politice, a Intifadei, "rzboiul sfnt" cum l numesc musulmanii, nu se mai poate folosi intrarea aceea. n interiorul mormntului m-am simtit deodat extrem de usoar si o pace deosebit a czut asupra mea, dndu-mi astfel seama ct de ncordat sau poate chiar ncrncenat si revoltat eram n interior, desigur n urma evenimentelor politice pe care le-am trit din plin si cu toat seriozitatea. Revolutia din Romnia a lsat urme serioase n adncul multor persoane. Deodat am nteles c viata nu avea ca scop n sine desfsurarea ei ct mai plcut si pe ct mai multi ani. Deodat am stiut c si pe mine m asteapt o "nviere" la care nu am sperat niciodat pn la 33 de ani si un sentiment de sigurant c n curnd voi ajunge la Tatl Ceresc s-a slsluit adnc n inima mea. Am plecat de la Mormntul lui Lazr cu un sentiment de mare biruint asupra mortii. Nu mai mi era fric de ea. Obtinusem acest dar minunat de la Domnul n clipa cnd am cobort n mormnt, de parc lsasem frica acolo si, fcnd un schimb, mormntul mi-a dat siguranta si certitudinea nvierii. Pe drumul spre cmin i-am povestit printelui Argatu trirea mea si mi-a confirmat, binecuvntndu-m s intru mntuit n nviere, "pentru c, vezi matale, mi-a spus dnsul, exist si o nviere chinuitoare spre osnd vesnic, asa cum exist si nvierea Bucuriei Vesnice alturi de Hristos". Drumul la ntoarcere a fost mult mai lejer, cci nu ne grbeam, si printele Irineu a putut s ne prezinte multe detalii despre Ierusalim si spre surprinderea si bucuria mea, am trecut pe lng biserica rus n fata creia aproape lesinasem acum dou zile si mut de uimire am aflat c era mnstirea Maria-Magdalena din Grdina Ghetsimani. Deci se ntmplase din nou, cci iarsi recunoscusem un loc pe care de fapt nu-l vzusem niciodat. Hristos nsusi mi purtase pasii aducndu-m n fata celui mai dureros loc din lume: locul trdrii - Grdina Ghetsimani. Dintr-o dat am nteles c Dumnezeu fusese prezent n viata mea cu tot felul de chemri care tulburaser la vremea lor mintea si inima mea, ncercnd astfel s m scoat din pgnismul n care se afla sufletul meu. Profitnd de faptul c printele Argatu se afla n masin lng scaunul meu, i povestesc asa cum mi vin acum din amintire momentele mai importante din viata mea, crora abia acum le descopr un nteles ascuns. Bunoar, prima zi de filmare din viata mea - la 17 ani - la un film de scurt metraj (de protectia muncii) fcut de Gigi Naghi la Piatra Neamt. Jucam rolul sotiei unui muncitor forestier, care rmne vduv din cauz c sotul nu respectase, evident, regulile de protectia muncii. Ca de obicei nu filmam n prima zi cnd ajungeam la locul stabilit, pentru c mai nti ncingeam un chef mare. Asa procedasem si atunci. Deci dup o noapte de but si zbenguit, n dimineata urmtoare am fost mbrcat din cap pn n picioare n negru si am pornit spre cimitir, cci ncepeam cu secventa de la nmormntare. Ce s-a petrecut cu mine atunci nu mi-am putut explica pn azi, dar acum cred c Hristos nsusi mi-a atins inima la vederea crucii nfipte n pmntul proaspt al mormntului, pentru c spre fericirea si uimirea tuturor am nceput s plng n hohote. Fiindc nu m puteam opri, au tras secventa de mai multe ori, spre bucuria regizorului. Zece ani mai trziu am plns fr nici un motiv aparent la spectacolul Raluci Ianegic, la dansul ei pe Requiem-ul de Mozart. Abia acum ns am aflat c portiunea aceea din Requiem se numeste "Lacrimossa" si este tnguirea Maicii Domnului la picioarele lui Hristos rstignit. Ea m atrgea si m fcea s plng n acelasi timp. Doi ani mai trziu vedeam filmul politist 39 de trepte cu Robert Powell si, fr s stiu c el jucase deja n Iisus, am plns o sptmn fr logic. Cnd printele Argatu a pronuntat pentru prima oar acum patru ani n fata mea cuvntul Ghetsimani, desi nu stiam ce nseamn, ceva a tresrit n inima mea si apoi acas am plns mult si mi-am dorit nespus s ajung n Ghetsimani. - "Deci la matale au fost dou chemri la fel de puternice - mi-a spus printele Argatu. Una este cea a sngelui, a neamului evreiesc, care, desi blestemat, prigonit si fr tar, atunci cnd hotrste Dumnezeu se ntoarce n Tara Sfnt, si alt chemare, care de fapt o completeaz pe prima sau mai bine zis se foloseste de ea, este cea a lui Hristos, Care a si spus cu gura Lui

8

sfnt: Sunt chemat mai ales ctre oile cele pierdute ale casei lui Israel. Chiar dac matale nu ai avut Harul botezului crestin, totusi Dumnezeu a lucrat n sensibilitatea sufletului si te-a chemat mereu ctre o viat curat, nlttoare. Asa procedeaz cu toate sufletele, numai c unii sunt orbiti de ntunericul pcatelor lor si nu aud si nu vd chemarea lui Dumnezeu." - "Da, cred c asa s-a ntmplat si cu mine pe parcursul a 35 de ani. Printe, v rog, desi sfintia voastr m-ati botezat si de attea ori m-ati spovedit, cunoasteti foarte bine viata mea, totusi m-as bucura dac ati avea timp zilele acestea, pn cnd ncep srbtorile Sptmnii Mari, s cititi din caietele mele cu nsemnrile momentelor socante din viata mea si apoi, dac Dumnezeu v va lumina, s-mi spuneti care credeti c este dorinta lui Dumnezeu cu viata mea." - "Bine, a zis printele Argatu, s-mi aduci caietele n chilie."

8 aprilie 1990 - Intrarea n IerusalimCu mic, cu mare - romni, rusi, arabi si greci - am participat la liturghia de la biserica din satul Betfage sau Betfaghi, locul de unde Domnul, asezat pe un mgrus, a intrat n Ierusalim. Locul este divin, un parc de mrimea Cismigiului, cu mslini si tot felul de pomi fructiferi exotici. La sfrsitul liturghiei a avut loc o procesiune superb cu icoana praznicului, purtat de un preot urmat de maici cntnd troparele praznicului. Toti aveam ramuri de finic n mn, precum ce-i de acum 2000 de ani care L-au ntmpinat pe Hristos. Din pcate, la cteva zile distant, aceiasi oameni l rstigneau fr pic de remuscare. O fi nvtat oare omenirea ceva din istorie si din religie? Oare s-a vindecat lumea asta bezmetic de boala cea mai grav - rutatea? Judecnd dup dificulttile vietii din Israel si chiar din Romnia, s-ar spune c, din contr, lupta dintre oameni s-a ascutit. Procesiunea a strbtut tot muntele Mslinilor si a intrat n cetate prin Poarta Oilor, oprindu-se foarte aproape de intrarea unei case cu biseric n interior, care a fost construit de Sfintii Constantin si Elena, pe locul casei Sfintilor Ioachim si Ana - printii Maicii Domnului - si unde am reusit s ne nchinm cu totii. Apoi, nsotiti de printele Argatu si de un biat de la cmin, care este soferul printelui superior si care cunoaste bine locurile sfinte, am refcut cu totii tot drumul Crucii numit acum Via Dolorosa. A fost o experient covrsitoare, sufletul aproape c s-a teleportat n timp si a trit spaima si durerea simtit de femeile Ierusalimului care plngeau si se tnguiau vznd atta cruzime. n special n Pretoriul lui Caiafa, sau n nchisoarea umed si rece, se loveau n mine dou sentimente ciudate. Pe de o parte trecerea milimetric pe lng locul unde a ptimit att de mult Hristos pentru noi, si cellalt sentiment-paradoxal - c desi din ochi curgeau continuu lacrimi, sufletul meu se bucura si se mngia, umplndu-se de o dragoste imens plin de sfintenie si nlttoare pn la Tronul ceresc. Drumul a continuat si uimirea noastr a crescut, cci n locul n care Domnul S-a ntlnit cu Simon din Cirene si S-a sprijinit de zid s-a produs o mare minune cci piatra zidului s-a "topit", lsnd n istorie una din mrturiile de necontestat ale trecerii fizice a lui Hristos pe pmnt. Pn si americanii, care au venit si au controlat piatra cu raze X si carbon 14, au concluzionat c adncitura n piatr este provocat de un fenomen inexplicabil, deoarece piatra prezint urme de reactie nuclear. Uluitor! Fantastic! Slvit s fie Domnul n veci. Amin! Via Dolorosa este astzi ns plin de magazine - n stnga si n dreapta - care fac comert cu obiecte de cult, cu obiecte de art crestin, pe care turistii le cumpr ca amintiri din locurile sfinte. Magazinele sunt ntesate cu icoane, cruci, mir, tmie si multe, multe altele, chiar si cu coroane de spini, simboliznd coroana de spini purtat de Hristos. Se pare c a avut dreptate printele Petre David cnd mi-a spus c totul este ntesat de turism. Dar, dac nu ar exista cerere, desigur c nu ar fi nici ofert. Cu totul sunt 14 opriri pe Drumul Crucii si drumul este destul de lung, cu foarte multe scri ce urc abrupt, asa c am ajuns la Sfntul Mormnt obositi si rvsiti n special din cauza cldurii (30 C n aprilie), nchipuindu-ne cum ar fi fost drumul si cu o cruce n spate cntrind 90 de kilograme, biciuit, scuipat, btut. Dup ce ne-am nchinat la toate locurile sfinte din Sfntul Mormnt, ne-am ntors la cminul romnesc. Pe drum i-am spus printelui c am fost att de impresionat de cele vzute nct dou zile vreau s stau n cas si s le astern pe hrtie. Am primit binecuvntarea si am rmas acas.

11 aprilieAstzi am participat la slujba Sfntului Maslu Mare n cadrul cruia s-a sfintit la Patriarhia Ierusalimului Mirul cel Mare. Au participat toti episcopii Patriarhiei si patriarhul Diodor al Ierusalimului. A fost superb. Au grecii niste cntri bisericesti care te nalt la ceruri, cu toate c nu nteleg nimic din text. Seara am participat la Denie la biserica romneasc. Si aici a fost

9

divin. Simt cum m nalt, cum cresc cu fiecare srbtoare, cu fiecare slujb aici, n Tara lui Dumnezeu.

12 aprilieDoamne, ti multumesc pentru tot! Sunt att de nencptoare si de mici cuvintele pentru a multumi Domnului pentru ct de multe daruri am cptat n ultima perioad. Ziua de astzi a fost un mare dar. Am fost foarte impresionat de ceea ce am vzut astzi n fata Sfntului Mormnt, unde a avut loc momentul cel mai frumos naintea Cinei celei de Tain, adic "splarea picioarelor ucenicilor". Este momentul suprem de dragoste a lui Dumnezeu ctre om, dragoste pe care a lsat-o ca porunc ctre omenire, spunnd: Porunc nou v dau vou, s v iubiti unii pe altii asa cum v-am iubit Eu, cci nu este jertf mai mare ca cineva s-si dea viata pentru prietenii si. Oh, Doamne ne-a impresionat foarte mult momentul n care patriarhul Diodor s-a plecat splnd picioarele celor 12 episcopi (nchipuindu-i pe apostoli cu Mntuitorul). Dar oare cti vom pune n aplicare mesajul de iubire transmis n Biseric de Hristos n cei aproape 2000 de ani? Ajut-m, Doamne, s nu mai ursc si s nu mai dispretuiesc pe nimeni niciodat, dar mai ajut-m s pot rspndi oamenilor din viata mea o frntur din iubirea divin lsat de Tine n lume. Biserica romn - Ierusalim - ora 24:00Sunt epuizat la maxim, dar FERICIT. Acum o jumtate de or s-a terminat Denia celor 12 Evanghelii, una dintre cele mai frumoase si nlttoare slujbe din lume. La momentul scoaterii Sfintei Cruci din Sfntul Altar, cruce care era purtat de printele pe umeri, prefigurnd pe Hristos, am crezut c voi lesina. Ca s nu m dezechilibrez, cci era mult lume, am nceput s cnt, dar m-am necat de plns, asa c am plns pn la sfrsitul slujbei. Sunt stoars ca o lmie, dar extraordinar de fericit.

13 aprilie - Sfntul Mormnt - ora 23:00M aflu de aproape 12 ore n biserica Sfntului Mormnt unde voi mai petrece urmtoarele 12 ore, cci suntem adunati grmezi care cum poate, romni, rusi, greci, asteptnd n priveghere si rugciuni ziua de mine cnd vom vedea minunea Sfintei Lumini. Si astzi a fost o zi plin de fantastice triri: dimineata am plecat pe jos cu tot soborul de la biserica romneasc pn la Pretoriu pe Via Dolorosa, unde, dup slujba Ceasurilor mprtesti, a venit patriarhul Diodor care a luat Crucea mare de lemn din Sfntul Altar si a pornit pe urmele Mntuitorului, nsotit de cteva sute de credinciosi care ne nghesuiam s atingem si noi Sfnta Cruce. Desigur c prezenta politiei evreiesti n viata cotidian a strzii nu m-a surprins, avnd n vedere evenimentele politice prin care trece Tara Sfnt. Asa c ieri, cnd la splarea picioarelor erau n jurul podiumului unde avea loc evenimentul cel putin 25 de politisti narmati si toate portile controlate si supravegheate, nu am fost surprins. Totusi, astzi cnd i-am vzut c se prind de mini si formeaz un cordon n jurul patriarhului ce purta Crucea, asa nct nu puteam atinge nici Crucea, nici pe patriarh, m-am cam smintit. Ce caut ei la o srbtoare religioas crestin? "Asa e aici", mi s-a spus. Totul este supravegheat de ei, chiar si la Sfnta Lumin, chiar si cnd dorm, ei trebuie s fie atenti si s vegheze ca oamenii s nu le tulbure tara. Patriarhul si-a continuat drumul si, la fiecare oprire sau cdere a lui Hristos, marcat cu o biseric aflat n interiorul cldirilor, se oprea fcnd o mic rugciune, cernd ajutor pentru omenire. Toat procesiunea a durat aproape o or, asa nct la dousprezece fix Crucea era depus n Sfntul Altar al Golgotei. Clopotele ncepur s bat n tot Ierusalimul din zece n zece minute pn la ora Vecerniei cnd s-a cntat Prohodul, care nchipuie punerea n mormnt a lui Hristos. Nicieri n lume nu cred c exist o astfel de atmosfer ca cea din Vinerea Mare n Ierusalim. Este un amestec de durere sfsietoare cu o bucurie imens, de uimire si mirare n fata locurilor sfinte si a evenimentelor petrecute acolo, dar si fat de poporul lui Israel care rmne n continuare nesimtitor, rece, nepstor, nentelegnd si nebnuind ce comoar de pret ascunde tara lor. Totusi multumim lui Dumnezeu c li se permite milioanelor de vizitatori crestini s se nchine, s viziteze si chiar s locuiasc o perioad mai scurt sau mai lung n Israel.- "Bucur-te, matale, mi-a zis printele Argatu, cci va veni si ziua n care evreii se vor ntoarce spre Hristos, o dat cu revenirea Sfntului Ilie si a lui Enoh pe pmnt."- "Da, printe, i-am zis, stiu despre asta, cci am auzit si la radio niste oameni de stiint care au confirmat c Sfntul Ilie a zburat la cer cu trupul. El nu a murit, au spus aceia, dar a fost rpit ntr-un fel de aparat de zbor, care spun ei c e un fel de OZN"."Daaa! OZN n capul lor - a spus printele. Este asa cum scrie acolo: un car de foc despre care noi nu stim mai mult, dar pe care Sfntul Elisei, ucenicul Sfntului Ilie l-a vzut si a povestit 10

despre aceasta. Uite cum este: la vremea hotrt de Dumnezeu, Sfntul Ilie si cu Enoh (care a fost si el rpit la cer) vor reveni pe pmnt ca niste oameni sfinti si vor propovdui adevrul despre Hristos neamului iudeu, care dup cum vedeti nu crede n El nici n ziua de astzi. Dar atunci, din marea mil a lui Dumnezeu, ochii si inimile lor se vor deschide si foarte multi se vor boteza." Cnd printele a pronuntat aceste cuvinte mi-am adus aminte de primele zile de dup botez, acum patru ani, cnd printele mi-a vorbit prima dat despre Ghetsimani si despre dorinta dnsului de a rmne n Tara Sfnt pentru a fi martor si poate chiar activ la botezarea evreilor, avndu-m pe mine ca exemplu. I-am reamintit aceasta si din nou m-a binecuvntat s putem ajunge acele minunate zile, dar s avem si trie n credint, cci urmarea o stim cu totii: antihristul i va omor pe Sfntul Ilie si pe Enoh cu toti cei dimpreun cu ei. - "Ei, si? a rspuns printele Argatu. Vei deveni mucenic pentru Hristos, ceea ce este cel mai frumos dar pe care omul poate s-l fac Domnului."La ora 21:00 a nceput Prohodul n Sfntul Mormnt, fcut de episcopii greci. Pe noi, credinciosii, politia evreiasc ne-a pus n niste tarcuri construite ad-hoc din garduri de fier, pentru a ne feri, spun ei, de actiunile primitive ale arabilor. Am stat toat noaptea ntinsi pe ptur n rugciune, implornd iertare pentru toate pcatele fcute de mine si printii mei. Asa cum descrie printele Ioanichie Blan n cartea Pelerinaj la locurile sfinte, am putut vedea si noi n dimineata de smbt naintea Pastilor, gruparea de arabi-crestini ce pstreaz o traditie de 2000 de ani. Se spune c ei se trag din neamul pstorilor din Bethleem, adic a primilor oameni muritori care L-au vzut pe Mntuitorul nscut n pestera sfnt. Din tat n fiu se pstreaz arborele genealogic al celor ce vin la Sfntul Mormnt pentru a cere pace de la Dumnezeu, avnd ca rspuns minunea Sfintei Lumini. Traditia spune c, dac acesti tineri nu vin sau ntrzie, Sfnta Lumin ntrzie si ea.

14 aprilie - ora 15:00Oh, Doamne, ct de necredinciosi suntem! Chiar si atunci cnd afirmm n fata altor neamuri c suntem crestini si c detinem Adevrul Absolut, suntem de fapt mincinosi si goi pe dinuntru. Cci dac am detine Adevrul n interiorul sufletului, nu am mai avea nevoie de aceast dovad strivitoare a Sfintei Lumini. Da, pot s spun c este cea mai strivitoare dovad si pot s afirm cu trie c vederea Sfintei Lumini a nsemnat si pentru mine pctoasa si necredincioasa tot att de mult ct a fost si momentul botezului. L-AM VZUT PE DOMNUL! DA, L-AM VZUT SI L-AM SIMTIT! O jumtate de or nainte de venirea Sfintei Lumini am simtit niste furnicturi n tot corpul si mii de ace preau c mi nteap corpul, capul, limba si cerul gurii. Toat fiinta mea era zgltit. Este drept c politistii ne-au mpins si ne-au bruscat ca s ne ncercuiasc si s nu iesim n fata Sfntului Mormnt unde trebuia s se desfsoare dansul arabilor din Bethleem. Ei au rmas la stadiul acesta de ntelegere a relatiei cu Dumnezeu. Asa cum regele David a dansat si a cntat de fericire n fata lui Dumnezeu si a oamenilor cnd a fost gata Templul si i s-a considerat aceasta ca rugciune de multumire, spune printele Argatu c si astzi acestor copii curati (15-18 ani) li se consider rugciune aceast form primitiv care aduce mai mult a circ, dar care este fcut din inim curat. E drept c ei s-au urcat unii n spatele celorlalti pn la ultimul de sus, agitnd un mnunchi de 33 de lumnri au strigat si au cntat btnd din tobe si spunnd: "Vino, Hristoase, adu-ne Lumina, noi suntem Copii Ti, nu ne prsi. Iat a sosit ora, toti s strigm: vino, vino, Hristoase, Tu esti Dumnezeul nostru!" La un moment dat s-au auzit niste strigte puternice si fluierturi. De unde m aflam cu grupul nostru nu puteam vedea bine ce se ntmpl cci era o mare de oameni n fata noast, dar am aflat ulterior c grupul de arabi a strigat printre altele: "Politia s ias afar, cci ei sunt evrei care nu cred n Hristos". Noi credem si vrem ca ei s ias afar. Pn la urm s-au potolit, evident, constrnsi de politie. Apoi a venit rndul preotilor cu steaguri, icoane si cntri s ocoleasc Sfntul Mormnt, n timp ce patriarhul se dezbrca de vesminte si n vzul tuturor era controlat de politia evreiasc si arbeasc. Apoi aceia au controlat si Sfntul Mormnt, verificnd s nu aib o surs de lumin. Patriarhul a intrat singur n Sfntul Mormnt si s-au nchis usile pecetluindu-se cu un sigiliu mare de cear. Aceasta s-a petrecut n jurul orelor 12:30 - 13:30 n ziua de smbt 14 aprilie 1990. n jurul orelor 13:30-13:45 au nceput s cad din cupola mare a Sfntului Mormnt un fel de aripi de Lumin alb-albstrui, nsotite de "un fel de fum si de un fel de fulgere". Nu spun fum sau fulgere pentru c ele erau doar un fel de fulgere, semnnd dar nefiind identice. n jur, lumea era cuprins de o bucurie urias, de o exaltare fr margini care nu mai tine cont de conveniente. Da! Prezenta fizic a lui Dumnezeu, aceasta ne lipseste! Vedeam n jurul meu oameni de toate

11

vrstele, conditiile intelectuale si nationalittile manifestndu-se la fel. Cu ochii dilatati de uimire, cu fata scldat n lacrimi, cu strigte uneori curmate de MAREA BUCURIE A REVELATIEI unei infime prticele din lumina dumnezeiasc - chiar dac dura doar cteva minute,. Dac aceste cteva minute sunt att de dulci si de uluitoare, cum poate fi oare Vesnicia alturi de El, cum poate fi viata fizic (nnoit prin nviere) scldat n Lumin?! Forma n care am vzut eu personal aceast Lumin cred c are o explicatie aparte, pentru c dup ce fulgerele si aripile de lumin s-au potolit, cutnd s vd dac, conform traditiei s-au aprins singure candelele din Sfntului Mormnt, am avut o revelatie ciudat. Am vzut conturul unui prunc nfsat n scutece, contur format din stelute de lumin semnnd cu cele de la artificii. Acest prunc din stelute cobora din cupola mare venind vertical direct spre candelele din fata Sfntului Mormnt si, spre uimirea mea, stelutele se topeau n candel sfrind si aprinznd ncet, ncet fitilul candelei mari centrale. Nu m-am putut abtine si am nceput s strig si eu cu ceilalti "Slav Tie, Doamne, Slav Tie!". Lacrimile mi siroiau singure, dar erau de bucurie, si o stare de Fericire Total a pus stpnire pe toat fiinta mea, n special n clipa cnd a ajuns n dreptul meu grupul ce purta flacra cu care mi-am aprins mnunchiul de 33 de lumnri pe care l cumprasem. n acel moment, toat oboseala, toat tensiunea psihic si fizic, toate durerile si mai ales cldura care m cuprinsese au disprut brusc, fcnd locul unei Bucurii Sfinte si a unui suflu ca o Boare Sfnt, rcoroas. Paradoxal, aceast rcoare m cuprindea tocmai la atingerea flcrii ce provenea de la cele 33 de lumnri. Uimirea cuprindea pe toat lumea pe msur ce observam c flacra nu arde pielea sau materia pe care o atinge. Tineam mna deasupra, o puneam chiar n interiorul flcrii, pe fat, pe haine si NU ARDEA. Da, aceasta este cea mai mare minune existent pe fata pmntului si ne este dat spre mrturie, spre ntoarcere, spre supunere, dar mai ales spre iertare si iubire de aproapele. Pe drumul de ntoarcere spre cminul romnesc am comentat cu ceilalti si am aflat c fiecare a avut parte de o altfel de vedere a Sfintei Lumini: ca un fulger, ca o minge de foc, ca un val de mare, ca mii de licurici sau artificii (asa cum am vzut si eu), dar nimeni nu a vzut un prunc. Atunci printele mi-a explicat c Dumnezeu vrea s-mi spun mie c si pe cei nceptori n ale credintei i primeste si mi-a reamintit c Hristos a spus: Pn cnd nu veti fi ca pruncii acestia, nu veti vedea mprtia Cerurilor, referindu-se desigur la curtia sufleteasc si trupeasc a pruncilor.

15 aprilie 1990 - Hristos a nviat! Da! A NVIAT! Ciudat c a trebuit s ajung aici n Tara lui Dumnezeu, s vd cu ochii mei Lumina Sfnt si locurile sfinte si abia acum s pot spune c sunt cu adevrat crestin sau mai bine c am constientizat pn n cea mai adnc cut a fiintei mele faptul c Hristos a fost, este si va fi Mesia cel Mntuitor, Fiul Tatlui din Sfnta Treime. Adevr greu de nteles pentru o familie de evrei, din care eu sunt abia a doua generatie de botezati, prima fiind tata, care nu prea a nteles ADEVRUL. A urmat o noapte superb cu slujba de nviere la biserica romn, unde a participat si printele Argatu, si am avut marea fericire s m mprtsesc din mna dnsului aici, n Ierusalim. Dimineata, la ora 04:00, dup slujb, ne-am strns cu totii n chilie la printele unde am ncins o mas pe cinste, cu pasc, ou rosii, miel la cuptor si multe buntti, mai ales multe fructe si legume orientale. La mas am hotrt ca peste dou zile s mergem n excursie, fcnd nconjurul Israelului, s vedem Ierihonul, Marea Moart, Muntele Ispitirii, Hozeva, Galileea, Taborul. Sunt attea locuri superbe, nct nu stiu dac le vom putea termina la timp, cci printele trebuie s plece peste o sptmn.

16 aprilieDup liturghia de a doua zi de Pasti, ne-am strns cu totii din nou n chilie la printele, unde am mncat si apoi l-am ntrebat dac vrea s citeasc din nsemnrile mele si apoi s le comentm. Printele a fost de acord si n timp ce eu i pregteam un suc din minunatele fructe exotice de aici, dnsul s-a asezat comod n fotoliu si a nceput s citeasc.

12

13

File de jurnal

30-31 august 1981 - 12:00 noapteaAm ezitat mult pn cnd totusi am hotrt s trec pe hrtie strania, fantastica, cumplita experient prin care am trecut azi-noapte. Sunt convins c va nsemna Ceva n viata mea. A fost o sear de var (n-as spune anost, dar obisnuit) cu o plvrgeal muiereasc cu Yana si Marina, la Marina acas, n Vasile Lascr. Ca de obicei plvrgeala a continuat si la plecare, asa c am hotrt s mergem o statie pe jos pn la Piata Galati. n jurul fatidicei ore 12:00 noaptea, ne-am desprtit, Yana lund tramvaiul... ATUNCI A NCEPUT TOTUL. Brusc am avut groaznicul sentiment al unei Singurtti Absolute si a unei alunecri clisoase, vscoase, care mi ddea o ciudat senzatie de mers pe loc. Pe msur ce alunecam nspre Rosetti sentimentul Singurttii Absolute se adncea si noaptea devenea tot mai neagr. Sentimentul unei Frici Ancestrale pusese stpnire pe toat fiinta mea. Nu era o fric obisnuit de crim, viol sau furt, ci o fric care ngheat sngele n vene. A mai fost si cumplitul sentiment al inutilittii semafoarelor si al luminilor de la ferestre, accentuat de ideea c nimeni nu mai locuieste n tot Bucurestiul, ba poate si mai ru - n toat lumea. Avansam n materia vscoas n timp ce starea de fric crestea si m apropiam de statia Vasile Lascr, loc n care de sute de ori m ntlnisem cu Dinu, si cu toate c nu m mai gndisem la el de foarte mult timp (este un an si jumtate de cnd a murit) totusi frica aproape m nnebunise. Cnd am ajuns napoi n statia Vasile Lascr, materia vscoas prea c a acoperit tot pmntul. Eram pe trotuar n dreptul stlpului indicator al statiei, cnd, la 20 de metri de mine, din ntuneric (strada fiind foarte prost luminat de un bec aflat la 50 de metri distant) am auzit niste pasi. Din primele dou-trei secunde am stiut c este el... da, el trebuie s fie, Dinu - "Crucistorul Potemkin" -, cci de la step avea o deformatie a mersului cu un anumit ritm si o naintare a umrului drept ce-l fcea s-si deschid calea pe oriunde mergea - de unde si porecla. Si dup trei secunde a aprut... Dinu. Da, cu riscul de a fi considerat nebun, voi sustine cu toat fiinta mea: el era! Asemnarea era izbitoare: statura, mbrcmintea, calvitia, ochelarii... Pn si ciudtenia purtrii n permanent a unei serviete si a unei banale pungi de plastic tinut cu mnerele puse brtar pe mna cu care tinea servieta... Totul corespundea! Pe msur ce nainta, uimirea devenea stupefactie, iar vscozitatea se accentuase att de mult, nct mi-am privit picioarele s vd dac se misc, cci senzatia era c stau pe loc. A urmat ns un soc mult mai mare; mi-am dat seama imediat c nu am ochelarii pe nas si c voi fi acuzat n povestirile mele c sunt mioap si c evident totul mi s-a prut.Acestea erau rationamente fcute pe fractiuni de secund, efectuate cu o jumtate de creier, pentru c am avut clara senzatie c cealalt jumtate pe vertical stnga mi-a fost golit, absorbit cu un vacuum. Asa c mi-am spus: trebuie s scot ochelarii sparti din geanta ce o aveam pe umr si asa printr-o lentil bun s privesc mai n detaliu "aparitia". Obisnuiesc s merg cu mna dreapt sprijinit pe geant, asa c voiam s-o folosesc ca s-mi deschid geanta si s scot ochelarii, dar mna nu se misca... Ei, ce-i asta? De ce nu mi se misc mna, doar e mna mea si eu i dictez din creier ce s fac, asa c misc-te mn! Ei, vointa mi apartine si eu zic acum misc-te mn! Dar mna rmase ntepenit!!! ntre timp, Dinu ajunse n dreptul meu si, cum trotuarul este foarte ngust, distanta ntre noi nu a fost dect de 10 cm. Am simtit pe loc un foc, o fierbinteal puternic pornind de la picioare spre mn, pe partea stng pe unde trecea el. Tot n fractiuni de secund am gndit c fac probabil un infarct din cauza socului, dar pe loc am realizat c fierbinteala vine din stnga si deci nu este infarct. Apoi el a trecut n spatele meu si tot spatele mi-a fost acoperit de aceeasi fierbinteal de parc zeci de reflectoare de sute de wati m ardeau. Fierbinteala de pe stnga trecuse. Nu am rezistat si m-am uitat n spate, ntorcnd putin capul, desi din literatura de specialitate pe care am citit-o despre ntlniri de genul acesta se pare c nu este bine s te uiti napoi. Asemnarea era uluitoare si din spate. De fapt era el! Sunt convins. A dat imediat coltul, lund-o spre blocul unde ne ntlneam mereu la mtusa lui. Este un an de cnd a murit si ea. n secunda cnd a dat coltul, am simtit o mare usurare, eliberndu-m din materia vscoas si instinctiv picioarele mi-au luat-o la sntoasa ntr-o fug strategic pe mijlocul strzii de parc acolo nu mi se putea ntmpla nimic. Am alergat asa aproape o statie pn n dreptul liceului Spiru Haret, cnd am urcat pe trotuar si m-am oprit... Un nou soc mi-a zdruncinat toat fiinta: n fat, la jumtatea unui stlp de pe marginea trotuarului, pe o cutie de gunoi aflat pe stlp ardea "ceva" cu niste flcri mari de 30 cm. M-am apropiat si am rmas siderat n fata imaginii, gndind de data 14

aceasta cu ntreg creierul meu c totul ncepe s semene a film de Ingmar Bergman. Si chiar am avut puterea s schitez un zmbet, care mi-a nghetat pe loc, cci din interiorul flcrilor unde nu se vedea ce arde a nceput s sfrie "ceva" - asa cum fac artificiile pentru pomul de Crciun - si s-a rspndit un miros de tmie. Atunci am experimentat ce nseamn a se ridica prul n cap. Exact n crestetul capului parc m trsese cineva tare de un smoc de pr. Un fior rece mi-a trecut prin tot corpul si cumplite gnduri m-au ncoltit: nti c pasmite poate visez si sunt n pat, drept pentru care m-am ciupit si binenteles durerea a infirmat gndul, si apoi groaznica idee c am nnebunit si c am halucinatii. Chiar n clipa aceea un brbat trecea perpendicular, ducndu-se spre Batistei, si am gndit s-l ntreb dac vede ce vd eu (adic focul ce continu s ard puternic). Am deschid gura, dar nu am putut s articulez nici un sunet si nici s fac vreo miscare sau s m ndrept spre el. ncercrile mele au tinut ct vreme acela era n orizontul meu (fcndu-mi acelasi repros ctre vointa care nu m asculta). Cutnd un rspuns la toate acestea, mi-am ndreptat privirea spre statia Vasile Lascr, unde cu 15-20 de minute avusese loc "ntlnirea". Stupoare! Stlpul cu indicatorul statiei care avea si el un cos de gunoi mai jos, ardea cu flcri identice cu cele lng care eram. De data aceasta frica a atins apogeul si am luat-o ntr-o goan spre cas. Cred c am fcut trei minute. Cnd am ajuns n fata blocului, Fotakis iesea din bloc cu cinele si, desi era destul de ntuneric, am vzut figura lui perplex cnd m-a ntrebat ce am, de ce sunt asa de palid? I-am rspuns: "Las-m, c m-am ntlnit cu o stafie!". Am intrat n cas ca o vijelie. Mama dormea n camera ei. M-am dus n camera mea, m-am aruncat n pat, am tras cearceaful peste cap si, strngnd ochii, mi-am repetat: "Nu s-a ntmplat nimic, trebuie s dorm". Am repetat asa pn cnd chiar am adormit. Era 01:30 noaptea. Azi dimineat m-a trezit la ora 10:00, mama era plecat, asa c mi-am fcut o salat de rosii cu ou si brnz, am ascultat o caset cu muzic italian si... brusc n jurul orei 12:00 mi-am amintit TOTUL si m-am speriat. n primul rnd nu am nteles cum am reusit s m autosugestionez att de bine nct nu mi-am adus aminte pn acum. Am plecat imediat n recunoastere si, NTR-ADEVR, cnd am ajuns la liceul Spiru Haret, stlpul avea urme de fum si arsuri pn la un metru deasupra si la statia Vasile Lascr la fel. M-am dus direct la Yana, creia i-am povestit cu lux de amnunte si am concluzionat c a fost o ntlnire DE DINCOLO si c prietenia noastr a fost programat. Apoi am comentat asupra existentei spiritului dincolo de viata aceasta, trecnd prin moarte.

2 septembrieSeara trecut am fost la Petruta si i-am povestit si ei fantastica ntlnire. Mi-a confirmat c acela a fost cu adevrat Dinu si c vrea s-mi spun ceva. M-a ntrebat dac vreau s facem spiritism - cci ea stie cum, ceva cu o cheie si o carte. Ea spune c dac Dinu are ceva de spus va veni imediat. Nu i-am dat nici un rspuns pentru c nc nu cred c persoana lui Dinu ar putea din starea nedefinit n care este acum s poat manevra cartea care este o materie.

4 septembrieAm vorbit cu Petruta la telefon si am stabilit s m duc sptmna viitoare la ea, s facem prima sedint de spiritism, ncercnd s iau contact cu Dinu.

9 septembrie A trebuit s amn ntlnirea cu Petruta pentru c mine plec la Galati cu Gigi Naghi pentru 10 zile, o filmare scurt. Oricum cred c scot vreo mie de lei. La teatru nu e nc nici o miscare, probabil dup 1 octombrie relum Cruta cu paiate.

14 septembrie - GalatiO zi superb de var trzie. M-am plimbat prin parc, apoi pe falez si am descoperit un zidulet care m ferea de niscaiva ochi nestiosi, asa c m-am dezbrcat complet, mi-am pus lucrurile pe nisip, si... tocmai m desftam ametit de razele soarelui acestei toamne de aur, cnd de sus de pe zidulet s-a ivit capul unui militian care a strigat la mine brutal "mbrcati-v imediat". Si, n timp ce-mi ncheiam fusta, a cobort la mine si m-a legitimat. Noroc c aveam legitimatia de la Teatrul National si i-am spus c sunt cu Gigi Naghi si asa m-a lsat n pace, dar plaj nu am mai fcut. Nu stiu cum i nimeresc eu pe unde m duc!?Ce toamn dulce si ce stare romantic mi creeaz plimbarea zilnic pe faleza Galatiului. Ciudat, mi revine n amintire sau din ancestral o imagine idilic a unui apus de soare superb n fata unei mici cascade si umrul ocrotitor al unui brbat nalt, frumos cu ochi ce bat n albastru

15

si o fat ncadrat de o barb armie. Un aspect de viking venit s m ocroteasc n sfrsit. Ciudata imagine se repet de ctiva ani si apare instantaneu ca pe un ecran de film n momentele mele de fericire relativ, n special n natur.

24 septembrieMine ne ntoarcem n Bucuresti. n toate deplasrile mele, att cu teatrul, ct mai ales la filmri, orict ar fi de obositoare sau plictisitoare, reusesc s m desprind de ceea ce reprezint eu ca fiint pe pmnt si de evenimentele din viata mea din Bucuresti. Asa c n ultima perioad nu prea m-am gndit la ntlnirea misterioas.

25 septembrieExact cum am prezis: avem primul spectacol cu Cruta cu paiate la 1 octombrie, asa c de astzi am nceput repetitiile si s-a anuntat dup 1 octombrie nceperea repetitiilor pentru Ifigenia.

1 octombrien dup-amiaza asta de toamn superb m-am mbrcat trznet si m-am dus la Ambasador, unde, ca de obicei, ne-am ntlnit toat echipa de filmare la masa festiv de la sfrsitul filmrilor. Era si Radu G. cu noi la mas si am avut o mare bucurie cci la o mas alturat era toata trupa Nottara-ului n frunte cu R. I-am povestit lui Radu c un destin ciudat m nvrte n jurul lui R. ntre 12 si 15 ani am fost ndrgostit de el, dar asa cum am fost si de Alain Delon sau de Roger Moore, gndindu-m la ei ca la niste idoli. Totusi, cnd am ajuns s fac teatru la Casa de Cultur de pe Mosilor si l-am cunoscut pe Dinu, am aflat de la el c mama lui R. l-a rugat n calitate de regizor s-l pregteasc putin pe fiul ei care, dup ce fcuse Facultatea de Istorie, a nteles c vrea s fie actor. Dinu l-a ascultat si i-a spus c va intra. Stranie coincident ca tocmai acum s-l vd pe R., ca si cum Dinu "DE DINCOLO" mi face un dar. Si mai ciudat mi s-a prut c R. a fost parc atras de privirea mea si, fiindc nu m putea vedea bine, se legna cu scaunul, ntorcndu-se ftis ctre mine. Radu mi-a promis c-mi aranjeaz o ntlnire.

15 octombrieIeri am fost din nou toat gasca la Ambasador si erau si ei - Nottara-ul. Au fost aceleasi schimburi de priviri, printre mese, dar Radu mi-a spus c a vorbit cu el si c acum e putin prins cci la sfrsitul sptmnii are premier cu Karamazov.Probabil c i-am atras atentia, cci rdeam foarte tare. Radu mi-a povestit c zpcitul de Motu Pittis l-a legat de un scaun pe Iosif Sava si i-a pus cstile pe urechi, punndu-i apoi un LP Led Zeppelin si unul cu Pink Floyd, cu sonorul dat la maxim. Totul din cauz c Sava nu vrea s recunoasc c si aceasta este muzic bun, ba, mai mult, spune c aceste formatii si altele ca ele produc zgomote nu muzic. Ha!Ha! Bine i-a fcut! S se nvete minte. Se pare c Motu a ajuns la captul rbdrii, cci de ctiva ani ncearc s-l conving pe Sava c toti membrii marilor formatii au fcut scoli nalte de muzic. Queen, de exemplu, care a compus si o oper rock, si chiar Jesus Christ Superstar, care este una din cele mai bune opere rock din lume.

20 octombrieRevelatie total! Am fost n seara aceasta la premiera Nottara-ului cu piesa Karamazov pus n scen de Dan Micu. Exceptional! Am intrat fr probleme cu legitimatia de la Teatrul National si am gsit loc n rndul nti. Cred c cizmele mele aurii i-au atras atentia. Probabil c strluceau, pentru c R. s-a uitat insistent la mine. Joac superb n piesa asta si i se potriveste rolul mnus. De fapt toat distributia este perfect si au reusit extraordinar s redea atmosfera dostoievskian, cu tot romnismul din ei.

21 octombrieCa de obicei la premiere au fost dou spectacole unul dup altul si n seara aceasta am avut noroc tot de un loc n rndul nti. Parc m astepta pe mine. M-a vzut si de data aceasta.

23 octombrieAzi, am intrat n teatru la ora zece dimineata si am mai iesit la ora zece seara (O tempora, o mori!). Dulci amintiri ale nceputului meu la TNB cu Danton, Cyrano. '74, '75, 76, cnd aveam cte nou-zece spectacole pe lun. Nu au trecut dect 4-5 ani si parc nu mai avem elanul de atunci. Astzi ne cuprinsese pe toti nostalgia si n pauzele de la repetitia cu Ifigenia ct si seara

16

la spectacolul Cruta cu paiate ne-am strns pe lng Traian Zecheru si, mpreun cu Damian Crsmaru, ne aminteam ce nebunii fcea Traian la Cyrano, cnd, n actul II, trebuiau s mnnce la cofetrie niste pateuri cu brnz. Trznitul de Traian sedea aproape o or nainte de spectacol si desfcea pateurile, scotea brnza si le umplea cu mustar iute. Ei erau obligati s muste cu poft si s nfulece trei-patru pateuri. Ha! Ha! Dar era imposibil, cci i ardea. Apoi ei l alergau prin culise ca s-i vre si lui un pateu iute pe gt. Tot la Cyrano, n actul IV, Violeta Andrei venea cu un cos de mncare pentru bietii de pe baricade. Cosul era plin cu buntti: ou, salam, brnz, pine. Desi fusese controlat n culise, binenteles c n clipa cnd intrau n scen constatau c nu mai exist n cos dect pine si atunci si ndreptau privirea n culise unde Traian le fcea bezele muscnd cu poft dintr-un salam si o bucat de brnz. La repetitie, azi dimineat, nu stiu ce m-a apucat si le-am povestit fetelor "ntlnirea misterioas".Eroare! Nu m-au crezut. Adic vreau s spun c nu au crezut c era el - duh n trup, ci au spus tot felul de bazaconii. De pild, cum c ar fi unul care seamn, iar focurile (pure coincidente) ar fi gunoaie igienizate de oamenii de la curtenia orasului.Dar cu miros de tmie?!?n fine, nu au stiut ce s-mi rspund, asa c am ncheiat discutia.

25 octombrieIeri am stat trei ore la coad la Cinematec si mi-am fcut abonamentul pentru stagiunea 1982. Vor fi filme foarte bune. La coad m-am ntlnit cu Ovidiu si i-am spus c am fost la Karamazov de dou ori si c am hotrt s merg stagiunea aceasta la toate reprezentatiile lor. A rs si a zis c sunt nebun si c o s-i spun lui R., c doar sunt prieteni.

1 noiembrieS-a ntmplat din nou! Nu-mi vine s cred! Sunt si speriat si incitat. Ieri am fost la Petruta si am stat la ea, vorbind evident despre ntlnirea cu Dinu. Din cauza ploii am plecat de la ea n jurul orei 12:00 noaptea, lund autobuzul 31. M-am urcat prin spate. Masina nu era plin, doar ctiva oameni pe platforma de lng us, restul stteau pe scaune si doar doi-trei oameni pe culoar. Am vzut c unul din cele 4 locuri ale bncilor duble era liber. Cnd s m asez, am observat c era o balt mare de ap pe scaun. Neavnd cu ce s sterg am rmas n picioare. Mi-am ntors privirea ctre platform si... atunci l-am vzut! Era el, Dinu! Doamne, nu-mi vine s cred! A aprut dintr-o dat ca si cum a intrat printr-un colt al masinii, si-a fcut loc printre oameni si a venit spre mine. Asemnarea era uluitoare. Trenciul, plria, fularul, servieta si sacosa de plastic nelipsite. De data aceasta nu avea ochelari si prea cu 10 ani mai tnr. ntre timp, scaunul din spatele celui plin de ap s-a eliberat si m-am asezat, cci mi s-a fcut brusc ru. Dar sperietura abia urma, cci el a venit n fata mea si... s-a asezat fr nici o jen pe scaunul plin de ap, apoi s-a ntors si s-a uitat fix n ochii mei. Ah! Ochii nu se modific! Expresia ochilor este oglinda sufletului. Ochii erau att de vii si de sfredelitori. Era el! Mi s-a fcut cumplit de fric. M-am sculat brusc si m-am dus pe platform cu gndul s cobor la prima statie. Inima ddea s-mi ias din piept. Bine c aveam extraveral si distonocalm. Am luat cte una din fiecare. Totusi, masina nu se oprea si mi era din ce n ce mai fric. n sfrsit am ajuns la Universitate si am cobort. El a rmas n masin pe scaunul plin de ap. Am ajuns acas si am avut aceeasi reactie ca la prima ntlnire. Mi-am dictat n gnd, stnd n pat: nu am nimic, sunt linistit, trebuie s dorm... Si am adormit. Astzi m-am hotrt s fac n sfrsit prima sedint de spiritism. Se pare c Dinu vrea s-mi spun ceva.

15 noiembrie - ZIUA ADEVRULUI!Da, am fost la Petruta. Da, am fcut spiritism. Da, DINU TRIESTE! Da, toate sufletele triesc dup viata de aici si intr n alta prin treapta ce se cheam moarte. A trebuit s trec prin aceast stranie si unic experient pentru ca o credint pe care o aveam n mine ancestral si pe care o gseam confirmat n multe din crtile bibliotecii mele s-si gseasc aprobare n adncurile mele si s se mplineasc prin practicarea spiritismului. A fost cea mai mare revelatie pe care am avut-o pn acum n 26 de ani de existent pe pmnt. Nimeni nu a miscat nici cartea, nici cheia - spun nimeni si m gndesc la o persoan n carne si oase de aici de pe pmnt, cci altfel sunt sigur c a fost spiritul lui. Venind acas, imediat am verificat totul, fcnd experienta singur. Am impresia c si gndurile mele sunt dirijate astfel nct la ntrebrile mele rspunsul vine imediat. Asa am aflat c el a fost n cele dou nopti si a venit pentru c vrea s-mi spun multe despre lumea spiritului care trieste dup moarte.

17

23 noiembrie Cluza - Tarkowski - Stare de soc!Au fost aproape dou ore de soc continuu. Fiecare secvent a lovit "Ceva" din mine si astfel, la sfrsitul filmului, aveam vena de la frunte gata s se sparg. Folosirea procedeului de filmare rotund face ca totul s par o curgere (timpul, strile, sentimentele, vorbele). Toate se derulau acolo pe ecran, iar n fiinta mea, desigur, si pe fondul "ntlnirilor misterioase", timpul se comprimase (trecutul, prezentul, viitorul) prnd c se consum pe loc - un fel de prezent permanent ca o clip - "Timpul fluviu" a lui Blaga, ce mi aducea aminte mai tare de Dinu (alturi de care am aprofundat pn la identificare poezia lui Blaga), producndu-mi o adevrat rscoal a subconstientului.Cel mai mare regizor al tuturor timpurilor.Nu stiu ce nseamn pentru mine "ntlnirea misterioas", nici ntlnirea cu Tarkowski, dar sunt convins c vor schimba multe n viata mea.

1 decembrieAm dat sfoar n tar ca s fac rost de crti, documente, descrieri despre spiritism si spiritisti. Pn una alta recitesc Hasdeu si Eliade. Mama Silviei mi-a dat o Biblie mare si veche si a zis c dac vreau s am rezultate s nu mai folosesc alte crti la spiritism dect aceast Biblie.

5 decembrieAm fost asear la Karamazov, dup atta timp. Este superb. ncepe s se aseze, s capete greutate. Cu toate c nu seamn cu filmul fcut de rusi, spectacolul are o ncrctur de mistic si pasional, stri specifice literaturii ruse. Acum mi dau seama c pentru mine spectacolul acesta vorbeste cu ntelesuri "de dincolo". n primul rnd, decorurile sunt fcute de Sic Rusescu, care ntre anii 1970-1980 a realizat toate decorurile la Casa de Cultur n piesele n care am jucat si unde am lucrat alturi de Dinu. Apoi, muzica exceptional care puncteaz teribil momentele de tensiune avnd izul muzicii tignesti rusesti, dar cu rezonante din Concertul nr. 1 de Felix Mendelson Bartholdy pe care mi-l cnta de attea ori Marian. Iat, are si el doi ani de cnd a murit! Ciudat soart! Am iubit cu o intensitate nebun doi oameni si amndoi au plecat din lumea aceasta. Presimt c relatia cu R. va fi o mplinire a acestei iubiri secerat de moartea lor si poate o continuare, pentru c ciudat mi se pare c atunci cnd ncep o relatie nou si intervine sentimentul, inima, iubirea o porneste de unde a lsat-o pe cealalt. Stiu ns c nu pot tri fr aceast iubire. Stiu acest lucru cum stiu instinctiv s respir si fr aceasta nu se poate tri. Poate c de fapt "prana" este compus din particule de iubire.

6 decembrie"Patim fr' de pcat,Cu rumoare si ardoare de albine rencarnate."Nu stiu de ce mi revin obsedant aceste versuri din Blaga si amintirea despre Dinu creste si se dezvolt si chiar mi se pare c-l aud rznd n timpul repetitiilor din recitalul Blaga, cnd se amuza copios pe tema posteriorului meu care "moare", iar eu rdeam de inversarea cuvintelor "cu ardoare si rumoare". Dar iat c revine si amintirea ciudat a noptii n care a murit si exact la ora 22:00, cnd el se desprindea de lumea aceasta, eu treceam cu autobuzul prin fata blocului unde locuise, iar un "nebun" aflat n autobuz recita cu voce tare n limba englez monologul lui Hamlet "To be or not to be", monolog pe care mi-l recitase de zeci de ori si el n englez, interferat de sonate de Beethoven cntate tot de el la pianul de pe mica noastr scen din Mosilor. Cine altcineva dac nu sufletul lui disperat de violenta desprtire, atunci ca si acum, ncerca si ncearc s-mi comunice... Poate sinceritatea iubirii lui... Poate altceva... Ceva "de dincolo".

21 decembrieCa de obicei, mama a intrat n priz pe ultima sut de metri, mai ales c am vorbit cu Geanina si vine si Marie-Jeanne din Italia, nsotit de brbatul ei si de un grup de italieni. Am s le chem pe Petruta si pe Carmen. Am recitit povestirile lui Hasdeu si La tignci a lui Eliade. n cazul lui Hasdeu se spune c Iulia i-ar fi transmis "de dincolo" cuvnt cu cuvnt.

27 decembrieA fost un Crciun superb! Am "tinut-o" trei zile ca n povesti! Au venit si italienii. Mie nu mi-a plcut nici unul. Niste analfabeti. Unul s-a ndrgostit subit de Carmen - l cheam Silvano si

18

seamn cu Al Bano (are 24 de ani ca si Carmen). M pregtesc intens pentru Anul Nou. Facem "una mare". La mine, binenteles. Are si mama invitatii ei, asa c vor fi peste 40 de persoane. Carmen si-a propus s se mrite cu acest "Al Bano" si s o ntind. L-am rugat s-mi gseasc si mie un pretendent conform pretentiilor mele.

3 ianuarie 1982Happy New Year! Un Crciun (dar nu Liviu) si... trei zile de petreceri si un Revelion si alte trei zile (adic si nopti, si mai ales nopti.) de superbe petreceri. Au venit toti "satelitii mei", cum spune mama. L-am tensionat cam tare pe dr. Vasioiu, care a venit pe la dou noaptea n primele seri s spun c i se misc lustra ca la cutremur si s dm decibelii mai ncet. Ne-am conformat. Ca de obicei din '74 ncoace, de cnd am intrat n TNB n primele dou-trei zile ale lui ianuarie avem spectacol, asa c azi dimineat, desi eram mahmur, am avut spectacol cu Cruta cu paiate.

5 ianuarie 1982Am fost cu Lili Gavrilescu la Gabi Cobasnian acas. Am fcut-o lat si de data asta. Mult vodc si whisky, am fumat cam mult, dar am si mncat foarte bine. Blaier ne-a invitat la el sptmna viitoare. Cred c as prefera s lucrez cu el dect cu Misu Constantinescu, care la petreceri este cel mai bun prieten si apoi n platou, la cea mai mic greseal sau neatentie, url si te taxeaz de nu te vezi.

7 ianuarie Seara minunat "de adio" a italienilor la Intercontinental cu Marie-Jeanne si Carmen. Pentru marea ocazie s-a ndurat mama si a deschis caseta cu bijuterii de la strbunica din Ucraina - adevrate opere de art. Pentru c aveam rochia din catifea grena, mi-am pus setul de cercei, inel, brtar si bros cu rubine si perle. I-am uimit pe toti, iar unul dintre italieni mi fcea o curte nebun. Si totusi nu cred c as putea s m mrit cu unul ca Silvano, cu toat libertatea pe care mi-ar oferi-o. Frumoas sear la restaurantul Balada de la etajul 22 al Intercontinentalului, iar mncarea si atmosfera sunt foarte plcute.

13 ianuarie Ast-sear am avut a doua reprezentatie pe anul acesta cu Ifigenia, dar pn la sfrsitul lunii vom avea o zi da, o zi nu si am calculat asa nct, cnd sunt liber, m duc la Nottara cci si el are Karamazov - exact cnd sunt liber. 10 ianuarie - Karamazov; 13 ianuarie - Ifigenia; 15 ianuarie - Karamazov; 19 ianuarie - Ifigenia; 20 ianuarie - Karamazov; 21 ianuarie - Karamazov; 22 ianuarie - Ifigenia; 24 ianuarie - Karamazov; 26 ianuarie - Karamazov; 27 ianuarie - Karamazov; 28 ianuarie - Ifigenia.Simt cum n mine creste Ceva, ca un aluat pus la dospit. Voi ncerca s aflu la spiritism ce este sau ce poate fi n relatia mea cu R., cci s-a stabilit deja o stare ciudat - el pe scen si eu n sal.

4 februarieSpectacol cu Ifigenia si trebuie s fiu la ora 17:00 la teatru. M-a rugat Mariana s-i fac masaj prin metoda Reiki. Nu stiu ce s mai fac cu zpcitul acesta de Bobit Musatescu. Oriunde m prinde, se apropie de mine pe motiv c vrea s-mi spun ceva si mi linge lentilele la ochelari. Mai grav este c mi face asa si n scen, si n culise, si eu trebuie uneori s urc sau s cobor treptele. Sper s se potoleasc.

10 februarie39 de trepte (dup Agatha Cristie) cu Robert Powell. Am plns tot filmul. Nu am retinut dect ochii lui si mi-am adus aminte c l-am vzut n Mahler (n cadrul ciclului de filme pentru ACIN). Si binenteles mi-am amintit de Dinu, cci cu el am vzut tot ciclul - numai filme grozave.

14 februarie - Cruta cu paiate; 16 februarie - Ifigenia; 25 februarie - IfigeniaToata sptmna am fost cu Yana la 39 de trepte. Niciodat nu am avut o reactie att de ciudat n urma vizionrii unui film, cu att mai mult n fata unui film politist. Am plns la fiecare vizionare. Nici chiar Cluza nu a rezonat n sufletul meu, cu toat problematica interioar pe care o propune filmul, asa cum rezonase cu sfsieri n sufletul meu privirea

19

(adncimea ochilor). Apoi durerea aproape fizic pe care mi-o provoac rezonanta vocii lui cu inflexiuni oxfordiene care mi produce o stare de dulce lesin fizic. Simt o dorint nebun s-l ating si s-i srut mna - att, mna - ori s-l privesc n ochi ore n sir. Am s vorbesc cu Vladimir Munteanu. Poate, cine stie, ntr-un schimb de experient cu Buftea se va putea mplini visul meu nebunesc de a-l aduce aici.Prototip?! Constat c exist un prototip pentru sufletul meu (sau poate pentru fizicul meu). Totusi straniu, constat c n adncimile mele exista un prototip care, desi urmreste o reprezentare fizic, cred c m atinge mai mult sufleteste.Aveam nici mai mult nici mai putin dect 6 anisori cnd, ntr-o excursie organizat de la Trgoviste (unde m aflam la bunici), s spun m-am ndrgostit? Sau am fost atras de un bietel de aceeasi vrst - era slbut, purta ochelari rotunzi si avea doi ochi mari, albastri, foarte mirati si ntrebtori, dar mai era si foarte destept, asa c eu, care la vrsta aceea (din familie stiam s citesc) vorbeam franceza si stiam deja o multime de lucruri, gsisem pe cineva mai dotat, cci m impresionase cu multe date despre locurile, plantele si animalele pe care le vzuserm n excursia pe Valea Prahovei. Nu l-am mai revzut niciodat! La 14 ani, tot la Trgoviste, ntr-o vacant am fost atras de inginerul care repara radioul bunicii. Si atunci s-a respectat prototipul: nalt, slab, prul saten spre blond, crliontat, ochi albastri, mirati si ntrebtori, n spatele unor ochelari rotunzi si superioritatea lui intelectual deschizndu-mi curiozitatea spre cunoasterea de facto a lumii fizice, a electronicii, lume care m-a fascinat dintotdeauna prin ciudtenia invizibilittii curentului electric care poseda att de multe calitti. A urmat profesorul de matematic din clasa a IX-a, posednd aceleasi calitti fizice (slab, crliontat spre blond, ochi albastri, ochelari rotunzi) si foarte descuiat, prima lectie fiind Teorema lui Pitagora predat de Adriano Celentano si binecunoscuta lui melodie - Pitagora, pus de profesor la magnetofonul personal cu care venise. Asa ne-a cucerit! n primii doi ani de liceu am avut numai 10 la matematic, datorit lui. Apoi prototipul fizic a deviat, pn acum cnd am vzut 39 de trepte si cnd am realizat c Powell (re)ntruneste calittile care m atrgeau de mic ca un magnet. Ele neexcluznd exceptiile (Marian, Dinu), pe care le-am iubit cu adevrat si care reprezentau numai partea intelectual din prototip, fizic fcnd parte din brbatii bine mai degrab, dect al celor cu aer intelectual, desi au fost intelectuali de marc.

1 martie Am avut parte de cea mai ingenioas lectie de actorie predat de profesorul Paul Sireteanu. Recomandat cu mult cldur ca fiind un foarte bun maestru de actorie, am avut un adevrat soc cnd, dup informatiile de rigoare pe care i le-am dat n 15 minute, l vd c se ridic furios, se duce n ncperea alturat de unde vine narmat cu un mturoi si, cu o ploaie de njurturi, ncepe s m alerge prin toat vila aceea cu iz de Crai de Curte Veche. La nceput m-am speriat grozav, creznd c asist la o criz de nebunie, asa ca am nceput si eu s zic tot repertoriul romnesc de njurturi, asa cu gura plin nct am obtinut efectul scontat si maestrul s-a oprit aplaudnd si strignd victorios: "Da, da, asa da! Acum spune-ti repertoriul de poezii". Si, aproape gfind n urma crosului ntre etajul doi si parter si iarsi doi, am recitat Walt Whitman si Sorescu apoi un mic fragment din monologul lui Aldo Nicolaj cnd deja aproape m rcisem. Am stabilit s vin n fiecare dup-amiaz si s punem la punct multe. La un moment dat a aprut si un tip despre care auzisem de la Dragos Sireteanu (biatul maestrului), un tip interesant - brbat bine, 32 de ani, care a terminat ingineria si apoi a dat la actorie si a intrat primul, iar acum pregteste elevi alturi de Sireteanu. Cred c am s m nteleg bine cu el. Se pare c Sireteanu e foarte grav bolnav (desi nu arat, am but mpreun o sticl de vodc), asa c l pregteste pe acest Romeo ca asistent.Luna aceasta nu am dect trei Ifigenii si o Crut, asa ca voi putea lucra mai mult pentru examen. Mi se spune mereu c sunt o naiv s cred c unul din cele sase locuri va fi al meu, tocmai al meu, din o sut de candidati! Totusi.

15 martieSeri minunate cu Romeo si ceilalti n vila lui Paul Sireteanu. Lucram mult pe expresia luntric si pe trirea adevrat a cuvntului. Fumez cam mult (dou pachete si jumtate de chinezesti pe zi). Cred c trebuie s le cam reduc pentru c mi fac ru - poate si de mult stres si mult vodc. M nteleg din ce n ce mai bine cu Romeo.

20

24 martie Al treilea spectacol cu Ifi n luna aceasta. n trei luni de la premier s-a rotunjit. Si Tania, si Adrian Pintea sunt foarte buni. M bucur mult s pot tri mcar sase ore pe sptmn n aceast atmosfer a Greciei Antice, acum cnd lumea d s-si ias din matc. Nimeni din teatru nu stie ns c eu mai am o scpare - "ntlnirile cu Dinu" prin spiritism au devenit aproape un drog, pentru c nu m linistesc dect dac mcar o dat n zi, chiar si singur, sau cu Carmen (ntre dou spectacole sau repetitii), mi iau portia de duh. Mi-a promis Silvia c mi prezint un tip foarte tare n materie si care m va nvta alte metode cu mult mai sigure si va veni cu crti si documentatie strin.

1 aprilieChiar dac azi a fost ziua pclelilor, seara am participat la un adevrat eveniment la Muzeul Storck, unde a dansat Raluca Ianegic, noua prieten a lui George. A fost superb! Muzica de Mozart, Bach, Wagner, dar si Jean Michael Jarre. Raluca e fantastic, tipul de balet modern - scoala Bejeart. A fost si mama, si Adi, si evident Gelu cu Sanda. Au mai fost si satelitii mei: Carmen, Stela, Yana. La sfrsit i-am invitat pe toti la mine, la var, de ziua mea, pe 9 iunie. Toat lumea a rs cci se asteptau s fie o invitatie pentru ast sear. Pn la urm ne-am dus cu totii la Mrul de Aur, unde am stat pn a nchis. Bine c nu avem mine spectacol. Program TNB: aprilie-mai6 aprilie - Ifigenia - 19:00; 12 aprilie - Cruta cu paiate - 18:30; 17 aprilie - Ifigenia - 20:00; 27 aprilie - Ifigenia - 20:00; 4 mai - Ifigenia - 19:00; 9 mai - Ifigenia - 18:30; 15 mai - Ifigenia - 19:00; 16 mai - Ifigenia - 10:00 a.m.; 23 mai - Cruta cu paiate - 19:00; 29 mai - Ifigenia - 19:00.

4 maiAm nceput repetitiile la Vlaicu Vod. Dimineata repetm, la prnz acas, dup-amiaz la Sireteanu, seara spectacole la TNB sau vizionri la Nottara. Am aproape trei luni de cnd pregtesc repertoriul cu Sireteanu. Pe msur ce se apropie examenul am emotii foarte mari. Ovidiu mi-a sugerat s vorbesc cu Yanny Cojar, care este n comisie. L-a ntlnit pe culoar ast sear la spectacol si i-am spus c as vrea s m asculte mcar o dat. A rmas "ca-n tren"! Oricum, am primit aprobarea mamei, care este de acord s m ajute s fac pregtire cu Coca Andronescu la anul, n caz c nu intru anul acesta. Doar Romeo a intrat la teatru la 34 de ani.

10 maiDesi am mai fost la Ambasador cel putin de zece ori de la 15 octombrie pn acum si am vzut Karamazov de cel putin 30 de ori, totusi pn ast sear nu am reusit s m vd fat n fat cu R., ci doar am vorbit la telefon. Astzi n sfrsit m-a invitat la el acas n Vasile Conta. Superb apartament, dar ceva trist strbtea casa, n timp ce la un moment dat ntre noi s-a asternut o tcere trist, iar ploaia btea ritmic n pervazul de metal, cu rezonante bacoviene. A recunoscut si el c atmosfera era deosebit de trist. Mi-a promis c poate vine la mine de ziua mea. M simt foarte atras de el, cu toate c nu face parte din prototip.

15 mai"Strangers in the night" - Frank Sinatra si Dinu. Lacrimile curg singure, cu putere mare si cu dor sfsietor n adncul inimii, amintindu-mi serile cnd la sfrsitul repetitiilor pe scen mi cnta la pian de zeci de ori aceast melodie de Burt Kampfert. Ca de fiecare dat cnd m strbate dorul att de tare, fac spiritism si m linistesc, mai ales c mi rspunde imediat si mi d de nteles c si lui i este dor de mine.

21 mai - Sfintii Constantin si Elena - ziua lui DinuAm fost la cimitir si am fumat "mpreun" cu Dinu o tigar, asa cum mi povestise el c fcuse nu stiu cine din familie, punnd tigara lui pe mormnt, apoi m-am dus la Silvia care m-a luat pe sus s m prezinte lui Dan, cel ce trebuie s m nvete "spiritism adevrat". Nu stiu de ce atingerea minii acestui biat mi-a provocat o scrb fizic si certitudinea c biatul acesta (desi foarte frumusel si prezentabil) n timpul liber se masturbeaz. Am avut impresia aceea lipicioas. Chestia mi-a displcut total, dar m-a si atras asa cum fac motanii pentru pisici. Mi-a promis c vine la mine s facem spiritism ntr-o manier mult mai clar. M-a ntrebat dac am fcut yoga si mi-a explicat c ceea ce am fcut eu este egal cu zero, deoarece el are un discipol

21

mare, pe G. Bivolaru, cu care a lucrat ctiva ani, si m va nvta si pe mine cte ceva dac "spiritele" vor aproba.

29 mai Ultimul spectacol din stagiunea aceasta. Oricum primvara pocneste n muguri, dar si n fiinta mea url dorul de Iubire. Spectacolul Ifigenia a strnit n mine tainic parfum de iubire adevrat. Oare se va mai putea? mi simt inima plin si gata s pocneasc asa ca mugurii acestia oare pentru cine? Am ncercat s fac o retrospectiv a iubirilor mele: 1969-1972 - prima zvcnire a inimii pentru Marian si art; 1974-1980 - pentru Dinu si art. Si totusi trebuie s recunosc c de la Danton ('74) si apoi mai accentuat la Cyrano ('77), am avut, am si voi avea o tresrire profund a inimii si pentru C. O fi iubire sau dorint? Pentru c n timp ce n celelalte dou iubiri au existat si spasmele si extazurile iubirii fizice consumate pn la epuizare, cazul C. nc nu a ajuns la acelasi punct, dar nici nu sunt departe. Poate c mplinirea iubirii din toti acesti ani s se desvrseasc n R., cci presimt aceasta ori de cte ori ne vedem. S lsm timpul s vorbeasc!

9 iunie - ziua mea de nastereParanghelie mare! Treizeci de persoane. Lume, lume, soro lume! Show-ul a fost ns dansul meu "cu tem", mpreun cu Silvia, pe muzic de Queen. Se pare c efectul a fost cel scontat, cci li s-au cam zbrlit musttile tuturor. Spre dimineata am rmas noi si ai nostri, si Adi ne-a pus recital Elton John, recital Pink Floyd - atmosfer - lumnri si discutii filozofice pe baza emanciprii tineretului si a femeilor. Pn si mama a fost foarte prezent. Adi ne-a invitat la el sptmna viitoare. Are o teras superb la etajul opt - ultimul. Asa vom putea face auditii muzicale cu boxele la maxim: Black Sabbath, Uriah Heep, Queen, Led Zeppelin (toate albumele), Jimmy Hendrix, binenteles Janis Joplin si n ncheiere Mahavishnu. R. nu a venit!

15 iunieS-a ntmplat ceva misterios. Fiindc mai sunt cteva zile si se apropie examenul de admitere, am hotrt s m duc la cimitir si s-l rog pe Dinu acolo, direct, s m ajute s intru fr probleme. Nu stiu de ce am avut o presimtire ciudat c m voi ntlni cu Aurelia, nevasta lui Dinu, desi am fost de attea ori si nu s-a ntmplat! Asa, ca un soi de proorocire, mi-am spus c, de m voi ntlni prin absurd cu ea, nseamn c pic examenul si invers, voi lua examenul n caz c voi pleca singur din cimitir. Surpriz! Cine era la cimitir? Aurelia! Evident am fcut amndou fete-fete, dar ca dou doamne si prietene (ne cunoastem de cnd aveam eu 15 ani) am avut prima si sper ultima discutie cu ea despre Dinu. M-a surprins n mod neplcut faptul c si-a pus mereu problema si acum, dup aproape doi ani, si mai pune astfel de ntrebare: pe cine a iubit mai mult Dinu, pe mine sau pe ea? Ce important mai are acum cnd nu-l mai avem nici una! Nu i-am spus nimic despre "ntlnirile misterioase". Poate dup ce voi afla mai multe la spiritism. Am plecat mpreun la statie si ne-am desprtit oarecum n termeni prietenesti. Sunt convins c are un mare cui mpotriva mea, dac nu chiar si crede c el a murit din cauza relatiei cu mine. Uit cnd l ameninta c se sinucide aruncndu-se de la etajul 14 si el fcea tensiune 20. Amndou suntem de vin, asa cum zicea si el: "Am s plec si am s v las s v bateti amndou pn nu mai puteti". S fie ntlnirea cu ea semnul cerut?

25 iulieRspunsul a venit prompt prin functionarul de la I.A.T.C., care a strigat "Respins"! Am picat la comisia lui Bibanu si am avut foarte mari emotii, desi se spune c emotiile n teatru sunt constructive, de data aceasta am dat totul pe gur, dar interior nu am putut s m adun deloc. n fine, pentru anul viitor am s ncep pregtirile chiar din toamn cu Coca Andronescu.

1 august 1982Drept pedeaps c nu m-am concentrat la examen si am picat (desi Sireteanu nu a fost foarte dezamgit, dndu-mi sans sigur anul viitor), am hotrt s m pedepsesc si s rmn n Bucuresti.Am stabilit cu Lili si Clin s mergem n fiecare zi la strandul Tineretului, n Tei, lng ei. La sedinta de spiritism cu Carmen am nteles c Dinu a trimis-o pe Aurelia la cimitir ca s-mi confirme c voi pica examenul. Astept s vin Dan din concediu si voi face se pare un fel spiritism scris, care va fi mult mai explicit.

22

15 august De ieri au venit italienii att la Lili, ct si la Marilena, asa nct ne-am unit clanurile si mergem cu totii la strand dimineata, la prnz facem "o spaghet" ori la mine, ori la Lili, si seara iesim. Asear am fost la hotel Parc si n seara aceasta mergem la Privighetori.

23 augustMult soare, bere, martini si cinzano cu gheat, spaghete si mult muzica italian. Paulo mi face curte asidu. E simpatic, dar nu m-as mrita cu el pentru nimic n lume, desi tare as vrea s scap din hul n care s-a prvlit tara asta n care m-am nscut si cu care simt din ce n ce mai mult c nu am nimic comun. Desi mirajul "liberttii" functioneaz foarte tare si la mine, totusi nu as putea cu oricine si oricum s-mi obtin aceast dorint. Am destule droguri care s m tin nc aici ntr-o stare de cvasifericire: teatrul, Buftea, spiritismul si chiar perspectivele unei relatii cu R. si destui bani, o cas superb. Si totusi.

25 august Cu toate c m pedepsisem pentru examenul pierdut, nu am rezistat si am plecat toata gasca (Lili si Clin, Silvano, Paulo, Nando, Marinela, Nicoleta si eu) cu dou masini la Sinaia. Suntem cazati de ieri la hotel Palace. Am luat trei camere, Lili si Clin - una, bietii - una, iar eu cu Nicoleta - una. Evident, ntre timp am fcut rocada. Noaptea trecut am avut parte de un amor italienesc "a la carte". Foarte cald si romantic este acest Paulo si m bucur mult c nu am refuzat invitatia, asa cum am fost tentat n primele clipe. Desigur, nu este un coupe de foudre, dar este un tip sarmant si, n plus, m simt exceptional cu el. A fost superb! Au fost niste zile superbe aici, n Sinaia. Nu am prea umblat pe munti, cci nici unul dintre noi nu este prea sportiv. Totusi ieri am ndrznit s urcm pn la Babele plecnd din Sinaia si apoi am cobort n Busteni, unde deja eram foarte obositi, asa c la ntoarcere am luat trenul. La Babele am fcut un foc de tabr si am prjit mititei si ciuperci mari (cumprate pe drum) si am but bere. Lui Paulo i cam sticleau ochii si mi-a suierat la ureche s mergem ntr-o poienit, dar Lili si Clin au observat si ne-au speriat c zona ar fi plin de vipere si chiar de ursi, asa c "am lsat-o" pentru hotel. Pe drum Paulo m-a srutat ncontinuu si astfel am fost tinta de amuzament a celorlalti care se ddeau tari, desi toti stiam c abia asteptau s ajung n camera la hotel. Cel putin noi nu am ascuns.

29 augustMas de adio la Hanul lui Prepeleac - sus n copac. Minunat atmosfer, fiecare mas cu lumnri aprinse, s-a but mult sampanie si s-a cntat special pentru noi muzica italian (slagre, dar si cantonete).A fost superb! Au promis c se ntorc de Crciun si de Pasti. n fine, nu cred c am chef s leg o prietenie prea mare cu ei, fiindc deocamdat nici nu vreau s plec din tar si m intereseaz prea mult R.

30 august - Sfntul Alexandru - ziua lui R. Ne-am strns cu totii la Ambasador, la o mas - Gigi Naghi, Baronu', Radu Georgescu, Alecu Popovici si Eugen Mandric, iar srbtoritul - vis--vis de noi, cu cei de la Nottara. Pe la prnz si-a fcut aparitia si mama lui R. (superb la cei 65 de ani, ntr-o toalet regal) si cu o alt lady, s-au asezat alturi de noi. Cu totii ne-am salutat de la distant. La un moment dat au intrat niste tignci cu multe flori. Am complotat cu bietii s cumprm niste flori si s le trimitem la masa lui R. Replica a fost cum nu se poate mai hazlie, cci observnd el c la noi la mas nu se prea mnnc, n schimb se bea mult si c e trecut de ora prnzului (14:30) ne-a trimis printr-un chelner, pe o tav de argint mpodobit cu flori, nici mai mult, nici mai putin dect un borcan de un kilogram plin cu icre de Manciuria, n care se afla nfipt ca un trofeu un polonic. Comentariile au urmat spre sear cnd el a rmas aproape singur si tot pe tonul de glum cu Baronu', R. reprosndu-i c m-a tinut flmnd pn la ora aceea cu toate c are bani s fi pltit tot borcanul cu icre.- "De unde bani, m? Ce, ai nnebunit?"- "Las c stiu eu c tii dolarii ascunsi n parchet" (replica dat cu jumtate de fat spre chelneri).Amuzamente, whisky, flirt peste mese, si sufletul meu care ncepea s tresar la fiecare privire a lui foarte rscolitoare.

23

5 septembrieS-au reluat repetitiile. Trebuie s scoatem Vlaicu-Vod n octombrie. Ne-am strns n regrupare ca de obicei la o cafelut. mi place atmosfera de nceput, cnd toti suntem proaspeti, bronzati, odihniti si cu chef de munc. Fetele m-au ironizat, ntrebndu-m ce mai face "fantoma", iar eu le-am rspuns c se plimb printre noi admirndu-le ct sunt de frumoase n costumele din Vlaicu, ntruct si Dinu a fost regizor si ne urmreste evolutia; "de dincolo". Mai n glum, mai n serios, dup amiaz am luat-o pe Carmen la mine si am fcut spiritism, confirmndu-mi-se c Dinu a fost la teatru atunci cnd vorbeam de el.

15 septembrieFantastic semnificatie la aproape un an de la ziua n care am fcut spiritism prima oar si am rmas uimit - iat a doua treapt deosebit de interesant prin care voi avea posibilitatea de acum s ptrund ntr-un univers necunoscut prin adevrate conversatii cu Dinu pe care le va conduce un pahar pus n centrul unei mese rotunde pe suprafata creia este pus un sir de litere.PAHARUL S-A MISCAT SINGUR. Desigur, noi sprijineam degetul pe fundul paharului ntors n sus, DAR PAHARUL S-A MISCAT SINGUR!Am nteles c Dan l-a chemat ca spirit pe Seth, personajul din Egiptul Antic, care a confirmat c ntlnirile cu Dinu au fost reale si poate data viitoare va veni chiar si la spiritism.Oricum acest Dan este un personaj ciudat si, dup cum am observat, senzatia de scrb si atractie se mentine. La spiritism a participat si va participa de aici nainte si Carmen, care se pare c este medium foarte bun. Spiritul i-a spus si ei cteva lucruri importante pe care nu avea de unde s le stie Dan, referitoare la tatl ei, la ea si la divort, si chiar la viitorul cu Silvano. La mine ns se pare c mai important ar fi plecarea afar dect intrarea la I.A.T.C. - ceea ce m-a dezamgit. Am hotrt pe loc s iau taurul de coarne si am sunat-o pe Coca Andronescu care st lng mine, pe Paleologu, si am fixat s m duc la ea de la 1 octombrie.

6 octombriePremier cu Vlaicu-Vod. Carmen Stnescu este foarte bun, pcat c joac asa de putin roluri de dram. Am fcut cu Coca deja aproape o sptmn de pregtiri la ea acas. Suntem trei, dou fete si un biat. Indiscutabil este mai bine ca la Sireteanu, desi relatia cu Romeo o mai pstrez cci este prea bun n poezie si am ce nvta de la el. Cu spiritismul continum la fel de bine ca si pn acum, adic ne vedem de dou-trei ori pe sptmn, n trei. Este din ce n ce mai fascinant, mi s-au spus multe despre viitor (se pare c relatia cu R. va creste), dar se pare c se vorbeste si despre o plecare afar. Cel mai ciudat este totusi c am ncercat s facem singure si am reusit, chemndu-l pe Seth dup modelul pe care l face Dan, dar care face n gnd totul fr s ne spun nou. Tot timpul m terorizeaz s m apuc serios de yoga. Deocamdat fac si cu Coca un soi de concentrare pe sistem yoga care, dup cum spune ea, ar duce la dedublare. Se pare c ea a ajuns la aceast dedublare si, dup cum explic, iese afar din trup cu privirea si se uit de sus cum se misc pe scen si astfel are un autocontrol. Mi s-a spus la spiritism s adncesc aceste lucruri, dac vreau s-l vd pe Dinu.

15 octombrie Al' Dila - carte foarte interesant n italian, adus de Carmen de la Silvano, scris de o femeie cu mare experient n relatiile cu spiritele celor dispruti. Totul bazat pe karma fiecruia, adic pe evolutia sau involutia sufletului n functie de mplinirea datoriei pe Pmnt. Astfel s-a confirmat la spiritism c functia karmic a lui Dinu a suferit modificri din cauza relatiei cu mine, iar acum trebuie s m aduc si pe mine la o ntelegere karmic a vietii mele, de aceea a cerut permisiunea de la Creator s-mi apar fizic si s preia nftisarea pe care a avut-o Dinu pe Pmnt, pentru ca eu s cred c exist si astfel s ncep s studiez. Nu stiu de ce lui Dan nu-i prea convine, mai ales c la ultima sedinta de spiritism mi s-a spus c as putea fi cu mult peste nivelul lui, mcar c nu am habar acum de prea multe.

16 octombrieZiua Yanei. Am fost mp