m o n i c am a r i n

portofoliu arhitectura

PERSONAL:

_numele meu este ... Monica Marin_m-am nascut pe ... 11 ianuarie 1987_imi place ... orice forma de arta, sportul si universul

o sunt o persoana creativa si sociabila

o ma pasioneaza foarte mult arhitectura si o con-sider cea mai fascinanta forma de arta.

o am abilitati foarte bune de comunicare si ma descurc excelent la munca in echipa. Caut mereu modalitati de a ma perfectiona, atat pe plan pro-fesional cat si personal si nu intarzii niciodata.

PROFESIONAL:

o Am studiat arhitectura la Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”, unde am participat la un numar de workshop-uri, majoritatea in domeniul restaurarii cladirilor vechi. De asemenea, pe parcursul facultatii am colaborat cu arh. Emil Ceacalopol in biroul de arhitectura RURBAN, unde mi-am facut si practica de 3 luni, necesara la incepu-tul anului 6.

o Unul dintre proiectele in care m-am implicat a fost “Case care plang”, care a presupus fotografierea interiorului si exteriorului unor anumite cladiri rezidentiale de secol XIX-XX, aflate intr-o stare avansata de degradare. Experi-enta m-a ajutat in intelegerea tesutului traditional bucur-estean si in studiul ulterior personal asupra cartierelor rezidentiale din vechiul Bucuresti.

o Un alt proiect la care am participat este “moNUmenteUI-TATE” care acopera vechile domenii arhitecturale ale no-bilimii transilvanene, majoritatea situate inafara oraselor. Experienta a fost deosebit de importanta, mai ales venind dupa proiectul “case care plang”, deoarece m-a ajutat sa realizez o comparatie intre constructiile rezidentale urbane si rurale din Romania secolului XIX-XX.

o In cadrul workshop-ului de la Bonțida, Cluj am invatat metode traditionale de restaurare a tamplariilor vechi. De asemenea, studentii participau cu idei in vederea restau-rarii castelului Banffy de la Bonțida, o constructie eclectica de secol XIX.

o Dupa finalizarea studiilor am colaborat cu diverse birouri de arhitectura din Bucuresti.

o Obiectivul meu profesional este sa acumulez experienta in practica profesiei de arhitect, sa lucrez intr-un mediu tanar, activ si profesionist.

CV:

INFORMATII PERSONALE:

Monica MarinStrada Stanislav Cihoschi, nr. 13, ap. 16, sector 1, Bucuresti, Romania

monica_marin@ymail.com

permis de conducere categoria B

Limbi vorbite: Engleza - fluent Spaniola - mediu Germana - incepator

EDUCATIE:

o Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Min-cu”/ 2007-2013/o Universitatea “Spiru Haret”, Facultatea de Arhitec-tura/ 2006-2007/o Colegiul National “Grigore Moisil”, profil matemati-ca-informatica/ 2002-2006/

TRAINING PROFESIONAL:

o Case care plang (www.casecareplang.ro)/ Bucur-esti, Romania/ voluntar/ 2008-2009o moNUmenteUITATE (www.monumenteui-tate.uauim.ro)/ zona Transilvaniei, Romania/ volun-tar/ 2009o workshop Bonțida (www.transylvaniatrust.ro)/ Bonțida, Cluj, Romania/ workshop de restaurare tamplarie/ septembrie 2011

EXPERIENTA PROFESIONALA:

o RURBAN_BIROU DE ARHITECTURA/ Bucuresti, Romania/ 2008-2013o MARCEL ANDAR_BIROU DE ARHITECTURA/ Bucuresti, Romania/octombrie - decemberie 2010o NUCA STUDIO/ Bucuresti, Romania/ septembrie 2013o BTL REAL/ Bucuresti, Romania/ decembrie 2013 - august 2014o PROMAREX/ Onesti, Romania/ 2009 - prezent

ABILITATI PROFESIONALE:

o AutoCAD 2D, 3D - o Adobe Photoshop - o Adobe Illustrator - o Google Sketchup - o Archicad - o Cinema 4D - o atestat utilizare computer: Microsoft Office, Internet Ex-plorer

CENTRU CULTURAL PENTRU COPII /CARTIERUL FERENTARI, BUCURESTI

//2013

HOTEL URBAN /CALEA PLEVNEI, STRADA MIRCEA VULCANESCU, BUCURESTI

//2012

COMPLEX STUDENTESC / CALEA GRI-VITEI, STRADA BUZESTI, BUCURESTI

//2011

COMPLEX STUDENTESC / CALEA GRI-VITEI, STRADA BUZESTI, BUCURESTI

//2011

CENTRU CULTURAL “FUNDATIA MIRCEA ELIADE” /STRADA MANTULEASA, BUCURESTI

//2011

LOCUINTA INDIVIDUALA /CART-IERUL COTROCENI, BUCURESTI

//2009

WORKSHOPURI /ROMANIA //2008-2011

amplasament | situatia cartierului | concept dezvoltare

Ferentari este un cartier relativ linistit. Majoritatea populatiei cartierului locuieste in case P, P+1. Fiind o zona encla-va a Bucurestiului, contactul intre Ferentari si centrul capitalei este limitat. Aici populatia traieste dupa reguli proprii, se educa, administreaza, distreaza in maniera lor, fara mult ajutor din partea oficialitatilor.

Cartierul iti ofera o senzatie de viata la tara. Copiii se joaca pe strada, batranii stau la poarta, vegetatia abundenta creste aleator, totul este calm. Insa in Ferentari exista si asa-numitele “ghetouri” - blocuri P+4, unde locatarii sunt nepri-etenosi, galagiosi, violenti - cauza acestui comportament este un cumul de conditii in care traiesc: gunoi pe strada si in case, lipsa curentului electric, a apei curenta, incalzirii.

Ideea proiectului a venit din observarea acestor ghetouri, a felului in care copiii se joaca pe langa groapa de gunoi, fiind veseli indiferent de situatie.

Amplasamentul este localizat in vecinatatea unui asemenea ghetou, numit “Tunsu Petre” si a unor institutii de invatamant, nefolosite corespunzator.

delimitare cartier Ferentari

Parcul Carol

Parcul Tineretului

Lacul Vacaresti

1

1

2

2

3

3

amplasament centru cultural

gunoi intre blocuri

garduri opace, inalte si scumpe

atitudine

cablu si curent electric clan-destine

DE CE SA CONSTRUIESTI O CLADIRE MASIVA, COMPACTA, INTR-UN CARTIER CU

CASE MICI?

CONSTRUCTIILE DE TIP PAVILIONAR POT FI MAI USOR INTELESE SI ASIMILATE

INTR-UN ASTFEL DE LOC.

ARANJAMENTUL PAVILIOANELOR PE UN SIT POATE FI ORTOGONAL SAU ORGANIC.

PLAN PARTER

PLAN PARTERPLAN ETAJ

O DISPUNERE CIRCULARA A PAVILIO-ANELOR ESTE POTRIVITA, PENTRU O MAI

BUNA SUPRAVEGHERE A COPIILOR. DEASEMENEA, TINDE SA CENTRALIZEZE

ACTIVITATILE DIN INCINTA.

COMPLEX : gradinita centru cultural

_gradinita:

6 module de grupa3 spatii de joaca la 2 grupe1 spatiu de joaca central1 pavilion acces1 pavilion de luat masa+sera

_centru cultural:

1 pavilion “creativ”(workshop-uri)1 pavilion administrativ1 sala spectacol 100 locuri1 pavilion acces sala spectacol

PLANURI/FATADE/SECTIUNI PAVILION ACCES SI PAVILION DE LUAT MASA

Pavilioanele si module-le au structura de lemn, dispusa in diverse sisteme. Exceptie face pavilionul cu locul de luat masa, care are structura metalica, datorita functiunii de sera de la etaj.

_sera: 3 zonelegumeflori condimente

_rolul serei este dublu:sustine cultivarea legumelor si condi-mentelor necesare mancarurilor cat mai aproape de consuma-tor, astfel micsorandu-i pretul final are rol educativ, responsabilizand copiii si invatandu-i cum sa creasca diverse tipuri de plante de gradina

PLANURI/FATADE/SECTIUNI PAVILION ADMINISTRATIV SI PAVILION “CREATIE”

FATADA SECTIONATA COMPLEX

Pavilionul administra-tiv si cel de creatie este cumpus din doua, respectiv trei module constructive, cu structura de lemn, P+1.

Golurile sunt dispuse in functie de compar-timentari si necesitati de iluminare.

_pavilionul administra-tiv: cancelariebirouri pentru profesori invitativestiar pentru angajati spatii de depozitare material didactic

_pavilionul de creatie: 4 ateliere (muzica, dans, desen, cerami-ca)bibliotecasala de lectura spatii comune de interactiune

Interventiile arhitectural-urbanistice in zonele defavorizate trebuie sa urmaresca cateva criterii sau directii de interventie:

in zonele defavorizate se construiesc pre-dominant functiuni sociale (medicale, educa-tionale, locuinte sociale) - aducerea in cart-ierele defavorizate a unor functiuni necesare unei comunitati sanatoase.

in zonele defavorizate se construieste folos-ind puterea de munca oferita de comunitate, pe de-o parte pentru a ieftini costurile totale ale interventiei, iar pe de alta parte, pentru a oferi comunitatii sentimentul de apartenenta la noul obiect arhitectural din cartierul lor.

in zonele defavorizate se folosesc materiale ieftine, reciclate si usor de pus in opera (lemn, caramida, argila).

in zonele defavorizate, componenta estetica a interventiei arhitectural-urbanistice trebuie sa fie minima. Fiind o interventie de necesi-tate imediata, se pune accent pe functiune si structura.

FUNDATIA CULTURALA “MIRCEA ELIADE”/STRADA MANTULEASA, BUCURESTI //2011

Interventia din strada Mantuleasa are ca punct de plecare o pasiune mai veche pentru operele lui Mircea Eliade,

Amplasamentul este cel al fostei scoli generale unde a invatat si Mircea Eliade, si vis-a-vis de imobilul unde Eliade a scris Romanul adolescentului miop.

Conceptul proiectului este de a folosi instrumentele nuvelelor eliadesti pentru a crea un obiect arhitectural caracterizat de mistic, cautare, copilarie - elemente cheie intalnite in opera descrisa. Astfel, centrul cultural este compus din trei volume - fundatia culturala (spatii de conferinte, intalniri, biblioteca, ateliere de creatie), apartamente date in chirie celor cu bursa din partea fundatiei si o galerie deschisa, dar acoperita, pentru diverse tipuri de expozitii, inspirate din opera si viata lui Mircea Eliade.

O componenta esentiala a rezolvarii acestui amplasament este zona centrala a sitului, o zona scufundata, acoperita, intunecata, care trimite cu gandul la pivnitele eliadesti. Aici au loc expozitii, piese de teatru, diverse tipuri de proiectii. Accesul in aceasta zona ampla se realizeaza pe o scara care se ingus-teaza pe masura ce coboara, oferind un vag sentiment de claustrare.

Plocuinte individuale

locuinte plurifamiliale

locuinte colective

servicii si institutii

culte

comert

Zona prezinta un caracter predominant rezidential, cu mici insertii de servicii si insti-tutii care au aparut netintnd seama de specificul cartierului.

In zona Mantuleasa predomina locuintele individuale si plurifamiliale, cele colective reprezentand accidente provocate de specu-la imobiliara.

Vechimea tesutului isi spune cuvantul in inaltimea joasa a cartierului.

Accidentele verticale dateaza fie din perioada interbelica (imobilele de raport), fie din anii 50-60 (institutii si locuinte colective foarte inalte).

Zona este de o densitate medie, caracter-izata prin strazi mai inguste decat ar avea nevoie.

Se remarca, de asemenea, numarul scazut al spatiilor publice.

P+1

P+2

P+3

P+4

P+5

P+6

CONSTRUIT/NECONSTRUITFUNCTIUNIREGIM DE INALTIME

STUDIU CALCANE

SPATIU MULTIFUNCTIONAL SUBTERAN

LOCUINTE

FUNDATIE

EXPOZITIE

Corpul fundatiei, adaugat la limita nordica a sitului, este alipit la 3 calcane, cu inaltimea de 4m, 6m, respectiv 10m.

Pentru a realiza o trecere lina de la o inaltime la alta, astfel incat sa nu se realizeze calcane spre curtile vecine, am ales pastrarea la o inaltime de 4m a parteru-lui pe zona figurata in imagine, apoi retrageri succesive. Configuratia volumetrica a parterului mai are calitatea de a nu lasa colturi insalubre, nefolosite.

Retragerile nu afecteaza curtile vecine si creeaza posibile terase orientate spre amenajarea de pe sit.

Corpul aflat la limita sudica a sitului gazduieste locuintele temporare ale fundatiei.

Particularitatile calcanelor dinspre partea sudica si vestica a sitului (15 m, respectiv 5 si 10 m), sugereaza un volum alipit calcanului sudic, pe toata inaltimea si o retragere in partea vestica, pentru o mai buna racordare cu calcanele de mici inaltimi. De asemenea, racordul realizat doar pe parter, ajuta la o buna functionare a sitului (nu se creeaza colturi insalu-bre).

Coltul volumului dinspre strada Mantuleasa se teseste, pentru o mai buna parcurgere a amenajarii si pentru a crea o relatie cu castanii aflati pe sit, de asemenea inspre strada Mantuleasa.

Fundatia culturala “Mircea Eliade” este un ansamblu de 3 volume, care gazduiesc functiuni diferite:- corp sudic - locuinte.- corp vestic - galerie acoperita.- corp nordic - sediu fundatie.

Prin dispunerea acestor 3 volume se creeaza o alveola de vegetatie si descoperire, adiacenta strazii Mantuleasa.

Particularitatile calcanelor dinspre partea sudica si vestica a sitului (15 m, respectiv 5 si 10 m), sugereaza un volum alipit calcanului sudic, pe toata inaltimea si o retragere in partea vestica, pentru o mai buna racordare cu calcanele de mici inaltimi. De asemenea, racordul realizat doar pe parter, ajuta la o buna functionare a sitului (nu se creeaza colturi insalu-bre).

Corpul aflat la limita sudica a sitului gazduieste locuintele temporare ale fundatiei iar cel situat la limita vestica este o galerie in aer liber, acoperita.

Corpul de la limita nordica adaposteste birourile fundatiei culturale, spatii multifunctionale cu destinatie culturala si administrativa.

Punctul de greutate al proiectului si al sitului este reprezen-tat de ce se afla sub zona de parc si vegetatie - un spatiu subteran, cu destinatia de expozitie. Caracterul acestui spatiu este obscur - senzatia cautata pentru vizitatori este cea din nuvelele lui Eliade, de intunecat, translucid, umed, claustrat.

Acest spatiu, impreuna cu galeria supraterana, in aer liber, pot fi folosite in cadrul diverselor evenimente culturale, cu tema mai mult sau mai putin eliadesca.

GIFT SHOP

CIRCULATIE VERTICALA

PLAN PARTER

PLAN NIVEL 2 DUPLEXPLAN IVEL 1 DUPLEX

RECEPTIE FUNDATIE SI SPATII ANEXE

EXPOZITIE IN AER LIBER

CAFENEA + DEPOZITARE SI PREPARARE

RECEPTIE SPATII CAZARE

LIBRARIE SI CEAINARIE

PLAN PARTER

SECTIUNE A-A

SECTIUNE B-BPLAN NIVEL 2 DUPLEX

POZITIONARE/ Hotelul se afla in proximitatea Garii de Nord, pe o artera importanta a Bucurestiului - Calea Plevnei. De aseme-nea, la est hotelul se invecineaza cu Spitalul Militar Cen-tral, unul dintre cele mai importante complexe medicale din Bucuresti. La sud se afla limita cartierului rezidential Cotroceni, pastrand pe acest front locuinte individuale de secol XIX, eclectice ca stil arhitectural.

ACCESIBILITATE/Este usor accesibil atat dinspre gara, cat si dinspre cen-trul orasului (Piata Unirii, Piata Universitatii).

_biserica Sfantul Gheorghe, frontul de locuinte individuale -> elemente puternice de context care duc la retragerea hotelu-lui de la Calea Plevnei -> crearea unei dale urbane in fata barei de cazare.

_frontul de vis-a-vis al sitului, de-o parte si de alta a strazii Constantin Noica -> arhitectura eclectica de secol XIX -> retragerea hotelului de la intersectie (pentru a nu concura cu arhitectura veche).

FIG. 1

PLAN PARTER

FIG. 2

PLAN PARTER PLAN MEZANIN

FIG. 3

FIG. 1: _amplasamentul este limitat la nord de o serie de calcane, care vor fi rezolvate prin inserarea unor construtii adiacente; _Calea Plevnei si strada Mircea Vulcanescu reprez-inta doua artere importante care creeaza o anumita modelare a spatiului public pe parcela -> piata publica spre Calea Plevnei si o piata semipublica intre bara de cazare si noile functiuni adiacente calcanelor;

FIG. 2: _rosu: bara de cazare (P+M+10) _verde: cafenele, librarie _albastru: restaurant, sala fitness

FIG.3: _piata publica dinspre Calea Plevnei serveste atat ca spatiu public pentru oras, cat si ca perdea spre accesul principal in hotel; _tot aici se afla si parcarea pentru autocare si iesirea din parcarea subterana;

apartamente

camera dubla standard

circulatie verticala

apartamente

circulatie verticala

SECTIUNE CARACTERISTICA

PLAN SUBSOL

FATADA PRINCIPALA/ Calea Plevnei

FATADA PRINCIPALA/ Calea Plevnei FATADA SECUNDARA/ strada Mircea Vulcanescu

VEDERE DIN PIATA SEMIPUBLICA

VEDERE DINSPRE CALEA PLEVNEI

COMPLEX STUDENTESC/CALEA GRIVITA, STRADA BUZESTI, BUCURESTI //2011

foto1 _atunci si acum - perspectiva spre strada Buzesti de la intersectia cu Calea Grivita

foto2 _atunci si acum - perspectiva spre Calea Grivita - dreapta, cine-matograful Feroviar

foto3 _atunci si acum - perspectiva spre strada Buzesti - stanga, cine-matograful Feroviar

2

3 4

SITUL se afla la intersectia a 3 artere istorice ale Bucurestiului:

Calea Grivita + strada Polizu + strada Buzesti

_la mica distanta de:

1. Gara de Nord.2. Piata Victoria.3. Ministerul Transporturilor.4. Piata Matache.5. Academia Romana.6. Piata Romana.

_la interferenta sferelor de influenta a 2 centre importante: Gara de Nord, nod de transport, aflat intr-o zona care isi pastreaza caracterul istoric si Piata Victoriei, nod administrativ, care se transfor-ma intr-un centru modern de afaceri.

1

56

strada Polizu _construita in 1886, impreuna cu Insitutul Politehnic Bucuresti ;_zona cuprinsa intre bulevardul Gheorghe Duca - Calea Grivita - stada Buzesti a fost plantata cu

vita de vie de catre negustorul Polizu, care da si numele acestei strazi;

strada Buzesti _in perioada interbelica una dintre arterele cele mai cunoscute si admirate ale Bucurestiului , situata adiacent nodului de transport Gara de Nord;

_victima a demolarilor succesive inca din perioada comunista;_ gazduia cu precadere cinematografe, hoteluri si restaurante;

Calea Grivita _fosta “Cale a Targovistei” pana in 1878._in perioada interbelica, portiunea Caii Grivitei de la intersectia cu strada Buzesti pana la Gara de

Nord era populata cu pravali i , carciumi si hoteluri ;_la 4 april ie 1944 incep bombardamentele aeriene ale armatei anglo-americane si cartierul Grivita

este cel mai puternic lovit deoarece aici se aflau Rafinaria de Petrol “Steaua Romana”, Triajul , Ate-lierele CFR si Gara de Nord;

INST

ITU

TU

L PO

LITEHN

IC

MA

TER

NITA

TEA

PO

LIZU

SEDIU

L GEN

ERA

LI

HOT

EL IBIS

FAC

ULTA

TEA

DE IN

GIN

ERIE

ÆR

OSPA

TIA

LA

HOT

EL GR

IVITA

STRADA GHEO

RGHE POLIZU

CALEA GRIVITA

STRA

DA B

UZE

STI (V

IITO

RUL

BULE

VARD

URA

NUS)

INVATAMANT

COMERCIAL

BIRO

URI

CULTU

RA

STRADA GHEO

RGHE POLIZU

CALEA GRIVITA

STRA

DA B

UZE

STI (B

ULE

VARD

UL

URA

NUS)

Situl este dificil, flancat de 3 artere istorice, cu caractere puternice.

S-a optat pentru construirea pe marginile sitului, pastrand front discontinuu, pentru a usura trecerea spre cen-trul sitului - spatiu public ce uneste oamenii veniti la “COMERCIAL”, “ INVATAMANT”, “CULTURA” sau “BIROURI”.

Astfel, situl se populeaza cu diverse functiuni, aferente caracterului arterei pe care le deservesc:_Calea Grivita -> modul comercial -> galerii comerciale_Strada Buzesti -> modul de afaceri -> cladire de birouri_Strada Polizu -> modul cultural + invatamant -> camin studentesc + mediateca

Partea a doua a proiectului a presupun detalierea uneia dintre module de catre fiecare membru al echipei.

Eu am ales detalierea modulu-lui “ INVATAMANT”, relationand programul cu frontul de vis-a-vis -> Institutul Politehnic.

Am explodat conturul de mai jos si am creat 3 pavilioane care adapostesc functiuni necesare intr-un campus universitar :_locuire -> caminul studentesc._studiu -> librarie/sala de lectu-ra_relaxare -> cafenea/sala fitness

LIBRARIE

FITNESS

CAMIN

STUDENTESC

PLAN ETAJ 1

SECTIUNE CARACTERISTICA

FATADA SUDICA CORP FITNESSFATADA VESTICA CORP FITNESS

PLAN ETAJ 2

SECTIUNE CARACTERISTICA SECTIUNE CARACTERISTICA

FATADA PRINCIPALA CORP CAMIN STUDENTESCFATADA SUDICA CORP FITNESS

PLAN ETAJ 2 PLAN ETAJ 3 PLAN ETAJ 4

LOCUINTA UNIFAMILIALA /CARTIERUL COTROCENI, BUCURESTI//2009

1899 Manastirea Cotroceni

6

5

4

3

2

1

SITUL se afla in cartierul Cotroceni, unul dintre cele mai vechi cartiere rezidentiale din Bucuresti.

_la mica distanta de:

1. Biserica “Sfantul Elefterie ” vechi2. Opera Romana.3. Facultatea de Medicina “Carol Davila”.4. Academia Militara..5. Palatul Cotroceni si Manastirea Cotroceni.6. Gradina Botanica.

1911 Cartierul Cotroceni 1864

_istoria cartierului Cotroceni incepe in jurul anilor 1600, cand stapanul acestor zone era Serban Cantacuzino. Cartierul creste o data cu aparitia edificiilor militare din jur - cazarma Malmaison, Scoala de Ofiteri, cazarma Cuza - si constructia locuintelor de militari si ofiteri.

_dupa constructia Facultatii de Medicina “Carol Davila” stra-zile din cartier primesc nume de doctori sau profesori ai universitatii.

_astazi este un cartier rezidential cu prestanta, cu arhitectu-ra diversa la fiecare strada si cu un puternic caracter boem.

In perioada anilor 1600 domnitorul pamanturilor la vest de Dambovita, era Logofatul Serban Cantacuzino, care in anul 1671, intra in posesia mai multor terenuri, inclusiv satul si pădurea Cotrocenilor. Aceasta expansiune ii aduce antipatia unor oameni influenti ai vremii si incep zvonurile cum ca ar dori sa preia puterea domnitorului Gheorghe Duca.

Urmarit de oamenii lui Duca, se ascunde timp de trei zile in padurea Cotro-cenilor, celebra in acea vreme pentru adapostirea nelegiuitilor si a talharilor care doreau sa-si piarda urma. In semn de recunostinta, cand se intoarce din fuga, ridica manastirea Cotroceni.

Denumirea de „Cotroceni” vine de la verbul „a cotroci”, care in limbajul acelor vremuri, insemna a te ascunde, a-ti perde urma.

Zona evolueaza, urmeaza constructia Palatului Cotroceni si Facultatea de Medicina.

Unii spun ca terenul din jurul facultatii i-a apartinut lui Carol Davila (fonda-torul invatamantului de medicina din Romania), motiv pentru care multe din strazi au nume de doctori: Herescu, Turnescu, Lister, Petrini, Bagdasar, Marinescu, Iatropol.

In ciuda caracterului orientat spre medicina a zonei din jurul facultatii, primii locatari ai cartierului au fost in mare parte ofiteri si militari, atasati ale diveri-telor institutii ale armatei din jurul cartierului Cotroceni: Cazarma Malmai-son, Scoala de ofiteri, Cazarma Cuza, Academia Militara. Ulterior, apar ca-zarmele din cartierul Drumul Taberei, Soseaua Antiaeriana, Militari, viitoarele cartiere de case oferite soldatilor din Razboiul de Independenta si Primul Razboi Mondial.

PALATUL COTROCENI SI

MANASTIREA COTROCENI

Pe 26 mai 1679, Serban Cantacuzino pune piatra de temelie a manastirii Cotroceni, cea mai mare ctitorie a sa, drept recunostinta pentru scaparea din mainile domnitorului Duca, intr-un moment de tensiune dintre

cei doi.

Condica manastirii arată că pe acest loc a existat un lăcaş de cult mai vechi, probabil din lemn, pe care dom-nitorul l-a înlocuit cu o biserică de zid. Tot aici se notează că mănăstirea a fost construită în mijilocul unei

poieni din Codrii Cotrocenilor. Logofătul Cantacuzino a construit aici şi case domneşti, luand astfel nastere statutul de „reşedinţă domnească” a asezarii de pe dealul Cotrocenilor.

Manastirea a fost transformata intr-o biserica de curte unde si-a stabilit ulterior, o resedinta de vara Cuza. Este urmat in 1866 de Principele Carol I iar in 1888 casele domnesti si fostele chilii au fost transformate in

palat pentru familia regala Ferdinand si Maria. Un numar de arhitecti importanti au marcat ansamblul de la Cotroceni, printre care se numara Paul Gottereau si Grigore Cerchez.

Palatul a suferit pagube majore in urma cutremurului din 1977 cand a trebuit sa fie in mare parte reedificat, in aceasta perioada construindu-se si aripa care adaposteste astazi sediul Presedentiei Romane. Alte demo-lari insemnate au avut loc in 1984, din ordinul lui Nicolae Ceausescu, asupra Manastirii Cotroceni, ea fiind insa

reconstruita in 2009, pe acelasi loc.

FACULTATEA DE MEDICINA “CAROL DAVILA”

SI GRADINA BOTANICA

FACULTATEA DE MEDICINA “CAROL DAVILA”

Este construit in stil neo-clasic dupa planurile arhitectului Louis Le Blanc si finalizat in 1903. Facul-tatea de medicina fusese infiintata 47 de ani mai devreme de Carol Davila, deci practic edificiul era

noul sediu al institutiei, demn de o tara cu oarecare pretentii in acea perioada.

Carol Davila, medic roman de origine franceza, in colaborare cu Nicolae Kretzulescu, infiinteaza in 1857, Scoala Nationala de Medicina si Farmacie dupa care lucreaza la elaborarea primelor instructiuni

oficiale pentru apararea sanatatii muncitorilor din fabrici si ateliere, precum si organizarea primelor arondismente sanitare din tara.

GRADINA BOTANICA

Gradina Botanica din Bucuresti a fost infiintata ca institutie in anul 1860, pe langa Facultatea de Me-dicina si Farmacie, la initiativa doctorului Carol Davila, in urma unui decret semnat de domnitorul

Alexandru Ioan Cuza.

Amenajarea adecvata a acestui spatiu, ca baza didactica si de cercetare, a fost realizata sub con-ducerea priceputului botanist Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei institutii.

In anul 1874, Gradina Botanica a fost mutata de pe vechiul amplasament in centrul orasului, in fata Universitatii. Conditiile improprii dezvoltarii unei gradinii botanice l-au determinat pe botanistul Dimi-trie Brandza sa intreprinda numeroase demersuri pentru a obtine un teren adecvat reamenajarii

institutiei, pe care le obtine in 1884, pe amplasametul de astazi.

_Ca tipologie de locuire, cartierul Cotroceni este caracterizat de locuinte izolate sau cuplate, pe sit.

_fiecare locuinta are curte, este locuita de o singura familie si are intrarea principala dinspre strada.

_zona bisericii “Sfantul Elefterie Vechi” este un exemplu relevant in acest sens. Influen-ta puternica a edificiului bisericesc, ampla-sat insular pe strada Sfantul Elefterie, face sa existe retragere de la aliniamentul stradal.

_Proiectul foloseste tipologia spatiala a locuintelor din cartier si urmareste constructia a doua volume, legate printr-o articulatie - zona de trecere.

_volumul 1 se dezvolta pe verticala ( are 3 niveluri ) si este pozitionat perpendicular pe strada, imprumutand din amprenta locuintelor din jur. Tot pe aici de face si accesul in locuinta.

_volumul 2 se dezvolta pe orizontala ( un nivel ) si este pozitionat longitudinal pe sit, permitand existenta celor doua curti, la nord si la sud.

_O alta caracteristica a proiectului este segregarea functiunilor.

_volumul 1 adaposteste zona de noapte, zona de acces si parcarea. Zona de noapte de dezvolta pe 2 niveluri - la etajul 1 sunt dormitorul matrimonial si un birou / zona de lucru, iar la etajul 2 sunt dormi-toarele copiilor.

_volumul 2 adaposteste zona de zi, cu bucatarie, living si dining si acces spre cele 2 terase.

1 2

CURTE

CURTE

ETAJ 2

ETAJ 1

PARTER

SCHEMA FUNCTIONALA SI DISTRIBUTIE SPATII

PLAN PARTER

FATADA PRINCIPALA

PLAN ETAJ 2PLAN ETAJ 1

FATADA PRINCIPALA

PATRI MONIU

WORKSHOP-URI/ROMANIA//2008 - 2011

PATRI MONIU

PROIECTUL “CASE CARE PLANG” a inceput din initiativa unor studenti pasionati de Bucuresti si de uria-sul potential pe care il are fondul vechi construit din acest oras.

Scopul proiectului este de a fotografia un monu-ment arhitectural in stare de degradare si de a obtine cat mai multe informatii despre el – o inventariere a patrimoniului arhitectural din Bucuresti, in stare precara – pentru a pastra o evidenta a fondului vechi construit.

Organizare: existau echipe de cate 3 studenti carora li se repartiza o zona a Bucurestiului istoric. Zona acoperita de echipa mea a fost, predominant, Gara de Nord: Calea Grivitei, Mircea Vulcanescu, Berzei, Buzesti. Pe langa gara, am mai studiat si zona Cotroceni si Cis-migiu nord.

Finalitatea proiectului a fost o serie de expozitii si conferinte in Bucuresti – Carturesti, 2007, Sala Dalles, Anuala de Arhitectura, 2007, Carturesti, 2008, Sala Kalinderu, 2009, Club Control, 2010 si multe altele. Feedback-ul a fost foarte mare, s-au organizat si o serie de workshopuri – Scoala Centrala, Bucuresti, 2008, Universitatea de vara Bucium, colaborare, 2012.

Proiectul exista si astazi, se extinde, cea mai relevanta ramura a lui fiind “Case care NU mai plang”, in baza caruia s-au organizat, de asemenea, confer-inte si expozitii de fotografie.

Participarea mea la acest proiect: 2007 – 2009.

Web: http://www.casecareplang.ro sau http://-casecarenumaiplang.ro

Case Care Plang

. 1 . strada Budisteanu, nr. 16.

_functiune curenta: Muzeul “Cornel Medrea”. _stil arhitectural: eclectic._perioada: sfarsitul secolului XIX._grad de protectie: monument clasa B.

. 2 . strada Mircea Vulcanescu, nr. 14.

_functiune curenta: rezidential. _stil arhitectural: eclectic._perioada: prima jumatate a secolului XX._grad de protectie: monument clasa B.

. 3 . strada Temisana, nr. 4.

_functiune curenta: rezidential. _stil arhitectural: eclectic, elemente decorative venetiene._perioada: 1901 - 1911._grad de protectie: monument clasa B.

PROIECTUL“ Monumente Uitate” a fost initiat de dr. prof. arh. Anca Bratuleanu, in 2008 si se adresa studentilor de anul III, tema proiectului fiind corelata cu programa Catedrei de Teorie si Istorie a Arhitecturii pentru anul respectiv.

Scopul proiectului este de a aduna cat mai multa documentatie – foto, planuri, fatade, sectiuni, povesti ale localnicilor, date istorice etc. – referitoare la vechile resedinte nobiliare din mediul rural din fostul Imperiu Austro – Ungar. Din cauza ca s-a pierdut sirul infor-matiilor referitoare la aceste monumente, s-a dorit trimiterea “pe teren” a studentilor care sa document-eze starea lor actuala.

Organizare: echipele erau formate din 3-4 studenti, carora le erau repartizate unul sau doua judete, in care se aflau astfel de resedinte nobiliare, de obicei, in mediul rural.

Echipa trebuia sa afle actuala functiune a monumentu-lui, sa il fotografieze atat exterior cat si interior, sa discute cu actualii proprietari sau administratori ai imobilului cu privire la trecutul cladirii, sa gaseasca, in diverse surse, proiectul de arhitectura al monumentului si alte infor-matii relevante: data constructiei, arhitectul, anexari ulte-rioare, constructia gradinii etc.

Proiectul se desfasoara in continuare, iar in 2010 a aparut site-ul monumenteuitate.uauim.ro, care a reprez-entat nasterea primei forme a bazei de date, cuprinzand ansamblurile nobiliare din Transilvania. Ulterior, proiectul “Monumente Uitate” a fost luat sub tutela Asociatiei ARCHE, in 2012, care il gestioneaza si il dezvolta – telul fiind descoperirea si documentarea tuturor ansamblu-rilor nobiliare extraurbane din Romania.

Participarea mea la acest proiect: 2009-2010.

Web: http://monumenteuitate.org/ro

moNUmente UITATE

. 1 . resedinta Barksay, Huedin, Cluj

_functiune curenta: centru de plasament. _stil arhitectural: eclectic._perioada: secolul XVIII._grad de protectie: monument clasa B.

. 2 . resedinta Degenfeld, Hodod, Satu Mare

_functiune curenta: scoala generala a satului. _stil arhitectural: eclectic._perioada: 1790 - 1810._grad de protectie: monument clasa B.

. 3 . resedinta Wesselenyi, Hodod, Satu Mare.

_functiune curenta: biblioteca satului. _stil arhitectural: baroc._perioada: 1761 - 1787._grad de protectie: monument clasa B.

LOCALITATEA BONTIDA este o comuna in judetul Cluj, situata pe malul drept al Somesului Mic. Denu-mirea vine de la traducerea in limba maghiara a sin-tagmei “Podul lui Boncz” (Boncz – Hid) , Boncz fiind un fost locuitor al asezarii care a construit un pod peste Somes, din motive militare. Acest pod a ramas in traditia locului si numele localitatii a devenit Bontida.

CASTELUL BANFFY este atestat documentar inca din secolul XIV. In 1387, regele Sigismund ofera familiei Banffy cladirile si terenul inconjurator , iar intre 1740 si 1750, castelul a suferit modificari, fiind refacut in stil baroc si adaugandu-ise galeria de statui, obligatorie pentru o resedinta aristocratica la acea vreme. Printre noile cladiri se numarau manejul, grajdurile, remiza si locuintele servitorilor.

In 1820 s-a demolat turnul de poarta si s-a unit curtea renascentista cu cea baroca, iar din piatra rezultata s-a construit o moara de apa pusa la dis-pozitia satenilor din Bontida. Totodata, are loc si trans-formarea parcului baroc intr-unul romantic, specific englezesc.

In 1944, castelul era spital militar iar la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, soldatii nazisti, aflati in retragere, au parjolit castelul, distrugand mobilierul, biblioteca si galeria de tablouri. In perioada comunista ansamblul de cladiri a fost utilizat ca scoala de soferi, C.A.P. si spital pentru copii. In 1963, castelul Banffy a

fost folosit ca decor pentru filmarile la “Padurea spanzuratilor”, in regia lui Liviu Ciulei, suferind distrugeri in urma unui foc organizat de scenografi. In 1990, a fost declarat monument istoric, iar in 1999 au inceput lucrarile de restaurare si reabilitare, cu sprijinul mai multor institutii si organizatii romanesti si straine.

FUNDATIA “TRANSYLVANIA TRUST” patroneaza “Centrul de specializare in reabilitarea patrimoniului construit” care, din 2001, isi are sediul in ansamblul Banffy din Bontida. Scopul acestei scoli este de a spe-cializa cursantii in metode traditionale de conservare si restaurare a cladirilor sau partilor din cladirile istorice. Se urmaresc principiile interventiei minime, compatibili-tatea tehnicilor si a materialelor utilizate si folosirea de resurse locale in interventiile pe cladrile istorice.

Cursurile sunt organizate in sistem modular si fiecare modul dureaza 2 saptamani – zidarie, dulgherie, tencuire si pietrarie. In paralel cu activitatile practice intreprinse pe parcursul celor 2 saptamani, sunt organi-zate si prelegeri teoretice, tinute de specialisti universi-tari din Europa, cu care fundatia are parteneriate.

Participarea mea la acest proiect: septembrie 2011.

Web: http://www.transylvaniatrust.ro

Workshop tamplarie si tencuiala traditionala, castelul Banffy, Bontida, Cluj

. 1 . imagini de epoca si in prezent a ansamblului Banffy, Bontida

. 2 . imagini din timpul workshop-ului, 2011, castelul Banffy, Bontida - tamplarie

. 3 . imagini din timpul workshop-ului, 2011, castelul Banffy, Bontida - tencuiala

Daca doriti sa ma contactati in vederea unei colaborari sau sa ma cunoasteti mai bine, ma gasti aici:

monica_marin@ymail.com

+40 721280846

issuu.com/monica_marin

www.facebook.com/monica.marin.1987

monica.marinn

Multumesc,arh. Monica Marin