suport de curs psihologie actualizat 2015 amg

7/25/2019 Suport de Curs Psihologie Actualizat 2015 Amg

1/47

SENZATIILE

Senzaiile sunt procese psihice elementare, prin care se semnalizeaza separat (in forma

imaginilor simple si primare) insusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor, in conditiile

actiunii nemijlocite a stimulilor asupra analizatorilor

A. FUNCT!" S"N#$T!%&

Realizeaza legaturi informationale simple cu mediul Se pot integra in structura unor aptitudini complexe

Contribuie la constientizarea lumii si a propriei fiinte (ex: senzatii tactile, proprioceptive) Interactioneaza cu celelalte procese psihice

'$N$!#$T%&U! ST&UCTU&$ S FUNCT

$N$!#$T%&U! este aparatul anatomo fiziologic care face posibila producerea

senzatiilor!

$' C%*%N"NT"

"! &eceptorul # componenta care transforma energia stimulilor in influx nervos$! Calea de conducere a influ+ului neros# componenta ce transfera informatia de la

receptor la scoarta cerebrala

%! -eriga centrala . cea mai importanta componenta&! Cone+iunea inersa . impulsuri nervoase de la nivel central spre periferie

' *&NC*$!"!" %/$!T$T S"N#%&$!"

A. Senzatiile vizuale

"! "+citant# undele electromagnetice cuprinse intre %' si nm0' Undele electromagnetice se propaga de la Soare, surse artificiale, corpuri luminate'


2/47

*age$

MODULUL 7- Psihologie generala AMG Prof. Spiridon Vasilica

%! Corpurile luminateabsorbo parte a radiatiilor si reflecta o alta parte! +mul vede obiectele colorate intro nuanta cromatica corespunzatoare lungimilor de unda

reflectate: aca obiectul absoarbe toateundele, este vazut -negru. aca le reflecta pe toateeste vazut ca fiind -alb.

aca le reflecta selectiv, este vazut in una din cele sapte culori ale spectrului

&! Senzatia vizuala are trei proprietati de baza Tonul cromatic: culoarea obiectului (depinde de lungimea de unda reflectata)

Luminozitatea: locul care il ocupa aceasi culoare pe o scara in care cea mai luminoasaculoare este albul, iar cea mai putin luminoasa este negrul (depinde de intensitatea luminii

reflectate / ex!: albastru #inchis, albastrudeschis ) Saturatia: puritatea culorii

aca lungimea de unda corespunzatoare unei culori are cea mai mare pondere in

totalul undelor reflectate, obiectul are culoarea vie (culoare saturata) aca nu, obiectul va avea o culoare -spalacita.(tinde spre cenusiu)

Combinarea celor trei insusiri genereaza foarte multe nuante cromatice ( un om

obisnuit poate diferentia circa 0 de nuante cromatice, un pictor cateva mii)1' &olul culorilor Semnalizeaza existenta unor obiecte etc! Calmeaza sau activeaza omul Interpretand preferintele unui om pentru diferitele culori, putem aprecia unle insusiri de

personalitate ale acestuia1! Senzatiile vizuale permit obtinerea de informatii de la mari distante si rapid (viteza de

propagare a undelor electromagnetice% 2m3s)

B. Senzatiile auditive

"! "+citant undele sonore cuprinse intre "1$ cicli pe secunda Sub "1c3s # infrasunetele *este $ c3s # ultra sunetele ( nu le auzim decat cu aparate speciale)

$! 4ndele sonore au anumite proprietati care se exprima in proprietatile senzatiilor auditive Frecenta ibratiilor#nr! de vibratii3s, determina inaltimeasunetului $mplitudinea unde# energia undei, determina intensitatea

Forma undei este data de natura sursei sonore, determina timbrul%! 4ndele periodicegenereaza sunetele muzicale

Scoala *ostliceala Sanitara de Stat 56RI6+R7 68IC9 +9.Iasi


3/47

*age%


neperiodicegenereaza zgomotele&! Sunetele au o influenta neurofunctionala, fiind folosite in psihoterapie

C. Senzatiile cutanate

Includ : Senzatiile tactile#Senzatiile termice

"! Senzatiile tactile:a! e+citant# factura suprafetelor obiectelor

b! rezultaprin atingerea si presiunea obiectelor asupra pieliic! dau informatii despre netezimea, asprimea obiectelor, etcd! cele mai

sensibilezone tactile: varful degetelor

regiunea buzelor varful limbii

putin sensibile2

fruntea spatele

0' Senzatiile termicea' "+citant diferenta de temperatura dintre corpul propriu si cea a obiectului exterior cu

care intram in contactb' &eceptorii sunt in piele ( diferiti pentru cald si rece)c' Senzatia este cu atat mai intensa cu cat modificarea temperaturii pielii are loc mai

repede (fierul ne pare mai rece decat lemnul deoarece, fiind bund conductor de caldura,

corpul ii cedeaza mai repede)d' &olul senzatiilor trmice:

Cunoasterea proprietatilor calorice ale obiectelor Sunt in mecanismele de termoreglare ( pentru adaptare si aparare)

D. Senzatiile olfactive

"! "+citant # particulele de substante volitive ce patrund in fosele nazale$! ;irosurile nu au putut fi clasificate, si de aceea poarta numele denumirei sursei (de otet,

benzina, etc!)%! Senzatiile olfactive si gustative se influenteaza reciproc3' &olul senzatiilor olfactie

Semnalizeaza proprietati odorifice ( de miros) ale obiectelor Sunt implicate in mecanismele de parare ( evitam substantele nocive)

Regleaza apetitil Contribuie la buna sau la proasta dispozitie0! *ot fi:



4/47

*age&


intense slabe

E. Senzatiile gustative

"! 7xistapatru feluri fundamentale de senzatii de gust Sarat # provocat de clorura de sodiu (sarea alimentara) 9mar provocat de chinina ulce #provocat de zaharina 9cru #provocat de acidul acetic

$! Rol Cunoasterea insusirii substantelor 9pararea fata de cele nocive Reglarea comportamentului alimentar *roducerea dispozitiei afective pozitive

%! 6ustul este dependent si de starea interna a organismului

E. Senzatiile proprioceptive

F. Senzatiile inestezice

!. Senzatiile de ec"ili#ru

$. Senzatiile organice

I. Senzatiile de durere %algice&

'E(CE')IILE

Comparativ cu senza ia, percep ia constituie un nivel superior de prelucrare


5/47

*age0


4 *ercepiile sunt procese senzoriale comple+e 5i, totodat6, imagini primare, conin7nd

totalitatea informaiilor despre 8nsu5irile concrete ale obiectelor 5i fenomenelor 8n

condiiile aciunii directe a acestora asupra analizatorilor

*rin percep>ie ?ntelegem reflectarea ?n cona omului a obiectelor ioneaza direct asupra receptorilor! @n percep>ie are loc ordonarea ii

?n imagini integrale ale obiectelor


6/47

*age1


:' *#servatia1perceptia, intentionata,realizata cu un scop,reglata prin cunostiinte generale,

organizata constient si oluntar

2. Spiritul de o#servatie: aptitudinea de a obsera, de a sesiza usor, rapid, precis, aspecte

semnificatie in raport cu scopul propus, chiar daca ies greu in eidenta!

I0. IL,ZIILE 'E(CE'TI0E

luziile perceptie ; perceptii deformate

*rincipalele cause:

a)Efectele de camp (elementele de fond, de context)

Cele doua segmente orizontale sunt egale, dar datorita orientarii liniilor oblice ce formeaza sagetile

# ca elemente de fond # cel din dreapta ni se pare mai mare!

b) Relatiile de contrast

Cercul din miAloc # stanga pare mai mare decat similarul sau din dreapta # desi sunt egale #

datorita contrastului cu cercurile din Aur

(E'(EZENTA(EA

3. (E'(EZENTA(EA CA '(*CES SI I+A!INE +INTALA SEC,NDA(A

A. Definitie

4 proces cognitiesenzorial de semnalizare (in forma unor imagini unitare, dar

schematice) a insusirilor concrete si C$&$CT"&STC" ale obiectelor si

fenomenelor, in absenta actiunii directe a acestora asupra analizatorilor'

B. Caracteristici



7/47

*age)


"! Reprezentarea este un*&%C"S S"N#%&$!'

$! Reprezentarea este o$


8/47

*ageF


Reprezentari literare, geografice, istorice,etc!

E. D,'A '(*CES,L 'SI$IC +AI C*+'LE IN CA(E ES INTE(!(EAZA

Reprezentari ale memoriei, ale imaginatiei

F. D,'A '(EZENTA SA, ABSENTA INTENTIEI SI EF*(T,L,I 0*L,NTA(

Reprezentari voluntare, involuntare

III. (*L,L (E'(EZENTA(IL*( IN ACTI0ITATEA +INTALA

"! Gunctia de reprezentare$! SpriAina construirea sensului cuvintelor%! *regatesc si usureaza generalizarile din gandire&! 7ste punct de plecare si support intuitive pentru desfasurarea sirului de rationamente in

vederea rezolvarii unei problem0! Controleaza unele generalizari ale gandirii1! Influenteaza procesul imaginatiei

!5NDI(EA

A. !5NDI(EA CA '(*CES 'SI$IC CENT(AL

I. Definitie si caracterizare


9/47

*age'


*ocedeele mentale cu ajutorul carora informatiile assimilate sunt prelucrarte,

interpretate, raportate unele la altele'

:' $naliza 2 descompunerea mintala a intregului in parti

0' Sinteza 2 reunirea mintala a partilor intrun intreg (uneori dupa o alta structura)

9' Comparatia 2 stabilirea asemanarilor si deosebirilor intre doua sau mai multe clase de

obiecte, fenomene etc', dupa un anume criteriu

3' $bstractizarea2 selectarea si retinerea unor insusiri sau relatii esentiale si commune

unor clase de obiecte, ce or fi implicate in notiuni si concepte, si neglijarea altora

ariabile, neesentiale'

1'


10/47

*age"(


b' Selectia

Bu retinem si nu reactualizam totul, cid oar o parte din solicitarile ce vin spre noi (depinde

de sex, varsta, cultura, interese, etc!)c' Situationala

epinde de timp, spatiu si starea interna a subiectului( nu este acelai lucru daca memoram

seara sau dimineata, afara sau in camera, obositisau adihniti, etc!)d' &elati fidela

Bu este o copie fotografica, nu retinem exact in forma in care neau fost prezentate

informatiile, nu le reactualizam exact la fel!e' ijlocita

*entru a tine minte si reproduce mai bine ne folosim de unele instrumente ce au rol de

miAloce de memorare si reproducere (nodul de batista, sublinieri, cuvinte cheie etc!)f' nteligibila

*resupune intelegerea celor memorate si reactualizate, organizarea materialului memorat

dupa criterii de semnificatie

II. '(*CESELE SI F*(+ELE +E+*(IEI

Complexitatea memoriei deriva din caracteristici, dar si prin aceea ca ea presupune o

anumita desfasurare in timp(mai intai este necesara intiparirea, apoi pastrarea, apoi

reactualizarea :procese ale memoriei

A. +E+*(A(EA INF*(+ATIIL*(

Sau intiparirea, fi+area, engramarea

B. F*(+ELE +E+*(A(II

3. Dupa prezenta sau a#senta scopului6 intentiei6efortului voluntar

emorarea inoluntara, fara scop, fara efort oluntar

este neintentionata6 fara scop6 fara efort voluntar poate ei ii datoram mare parte din experienta achizitionata este cu atat mai eficientacu cat este mai mare

emorarea oluntara

Intentionata6 cu scop6 cu efort voluntar 7ste oranizata, sistematica,productiva



11/47

*age""


Intra in functiune mai ales in activitatile grele, monotone, neinteresante !epimde foarte mult de stabilirea constienta a scopului, depunerea unui effort

voluntar si utilizarea unor procedee special pentru facilitarea memorarii (planuri,

sublinieri, scheme)

2. Dupa prezenta sau a#senta gandirii6 a intelegerii

emorarea mecanica

Efectuata in lipsa intelegerii uce la invatareaformala(forme, verbe, nu si continut logic) 7ste apparent sau momentan eficienta. din acest punct de vedere trebuie combatuta,

dar exista si situatii cand este necesara: Cand gandirea nu este sufficient formata Da memorarea numerelor de telefon si a numelor proprii etc!

emorarea logica

Bazata pe intelegerea sensurilor se/nificatiilor /aterialului /e/orat Este superioara /e/orarii /ecanice prin1

9utenticitate: reuneste forma verbal cu continutul logic 7conomicitate: numar redus de repetitii *roductivitate: frazele se retin cu o productivitate de $0 de ori mai mare

decar cuvintele isolate

C. 'AST(A(EA INF*(+ATIIL*( %C*NSE(0A(EA&

*resupune retinerea pentru un timp mai scurt sau mai lung a celor memorate

:' Formele pastrarii dupa durata

*astrare de scurta durata (pana la F" min) *astrare de lunga durata (F" min la ani)

0' Formele pastrarii dupa calitatea acesteia

*astrare exacta (cum a fost memorat) *astrare diminuata (destramarea sau chiar disparitia) *astrarea amplificata, intarita

urata si calitatea pastrarii sunt in stransa dependent de conditiile in care

a avut loc memorarea, de particularitatile materialului de memorat!

D. (EACT,ALIZA(EA INF*(+ATIIL*(

Scoaterea la iveala a celor memorate si pastrate in vederea utilizarii, valorificarii

Se realizeaza prin:



12/47

*age"$


Recunoastere Reproducere

!@$AU!

I. C*+,NICA(E SI LI+BA7

A. Co/unicarea

Comunicarea

proces de transmitere a unor informaii,

B. Li/#a si li/#a8ul

!imba principalul mijloc de comunicare interuman6 (sistem 8nchegat de semne

cuinte 5i de reguli gramaticale stabilite socialistoric)'

!imbajul actiitatea de comunicare interuman6 realizat6 prin intermediul limbii 5i a

resurselor

II. F,NCTIILE LI+BA7,L

H Importan>a limbaAului pentru ?ntreaga existen>= uman= deriv= iile lui!

"! Funcia de comunicare2 de transferare a unui coninut de la o persoan6 la alta

0' Funcia de cunoa5tere (cogniti6), de 8nelegere, conceptualizare 5i, in genere, de elaborare a

g7ndirii

Nu cunoa5tem direct prin limbaj, dar acesta influeneaz6 8n mod co7r5itor cunoa5terea

permite ehiculareacunoelor de la o persoan= la alta

%! Funcia simbolicreprezentati6

de substituire a unor obiecte, fenomene

&! Funcia e+presi6

prin manifestarea comple+6 a unor idei, imagini, nu doar prin cuinte ci 5i prin

intonaie, mimic6, gestic6 etc'

0! Funcia persuasi6 (de coningere)

de inducere, la o persoan6, a unor idei, st6ri emoionale

1! Funcia de joc (ludic6)

de realizare a unor asociaii erbale de efect, ciocniri de sensuri, consonane,

merg7nd p7n6 la construcia artistic6

! Funcia dialectic6 9 de formulare 5i rezolare a contradiciilor sau conflictelor

problematice

F! Funcia de reglare 5i autoreglare



13/47

*age"%


de influenare a st6rilor psihice sau a conduitei

III. F*(+ELE LI+BA7,,I

",!imbaj acti iniiati6 8n comunicare(procesul de pronun>are a cuvintelor sau fixarea lor ?n scris)

$! !imbaj pasi

recepionarea 5i 8nelegerea limbajului (citirea ariant6 a limbajului pasi)

!up" criteriul perceperii sau neperceperii lui de c"tre cei din #ur

"! !imajul intern

2. !imbaj e+tern

+ral

- monologat

- dialogat

- colocvial

Scris

A. Li/#a8ul oral %ver#al&

actiitatea de comunicare erbal6 cu oce tare

Dingvistice

ntensitatea

$ccentul

ntonaia(?n=l>imea)

$legerea cuintelor 5i modul de frazare

Topica (ordinea cuvintelor ?n fraz=) $ contribuie ia expresivitate, la scoaterea ?n

eviden>= a ceea ce dorim

Timbrul

%rganizarea temporal6 etc'

7xtralingvistice


14/47

*age"&


DimbaAul oral poate fi

a! colocvial

b! dialogat

c! monologat

a! Colociul particip= la comunicare mai mult de dou"persoane

b! /ialogul

c! onologul

B. Li/#a8ul scris

modalitate a limbajului, de ma+im6 comple+itate, ce angajeaz6, pe l7ng6 aparatul erbal,

5i o serie de foarte rafinate structuri senzoriomotorii

C. Li/#a8ul intern

nu este perceput de alii, dar 8n realizarea lui e+ist6 participare motric6

un fel de orbire intern6, ascuns6, asonor6 (Boce l6untric6, Bmonolog interior)

I+A!INATIA

I. CA(ACTE(IZA(EA '(*CES,L,I I+A!INATI0

9! DEFINITIE

maginatia este un proces conitiv de elaborare a unor imaini si proiecte noi, pe baza

combinarii si transformarii datelor experientei antetioare.

II. '(*CEDEE ALE I+A!INA)IEI 9I C*+BIAT*(ICA I+A!INATI0-

$' *rocedeul imaginati este un mod de oerare mintala (presupunand compuneri,

descompuneri, recompuneri , integrari, dezintegrari, ducand la rezultate variabile)@' Combinatorica imaginatiaeste organizarea desfasurarii procedeelor imaginative!C' *rocedeele cele mai cunoscute2

Aglutinarea(o noua organizare mintala a unor parti usor de identificat si care au

apartinut unor lucruri diferite )



15/47

*age"0


!e exemplu, sirena, centaurul,robotul casnic, radiocasetofonul!

A/plificarea si di/inuarea (modificarea proportiilor, a dimensiunilor unei

structuriinitiale)

!e exemplu, flamanzila, gerila, extraterestrii!

+ultiplicarea si o/isiunea modificarea numarului de elemente structurale,pastrandule dentitatea lor! 7fectul lor rezulta din schimbarea numarului de elemente!

!e exemplu, balaurul cu sapte capete,ciclopul, coloana infinitului!

Diviziunea si rearan8area (diviziunea: se porneste de la o realitate existenta, se

cauta criterii noi de grupare si pe aceasta baza se face diviziuni multiple, unele avand

corespondent in realitate , altele nu!/ rearan#area: pastrarea elementelor unei

structuri cunoscute,dar dispunerea lor in alte corelatii)!

!e exemplu, prin divizare functiilor umane sa aAuns la crearea bratului mecanic/ autoturisme cumotor in fata sau in spate!

Adaptarea %aplicarea unui obiect, element nou sau principiu functional intro noua

situatie!)!

de exemplu, in arta sau in tehnica

Su#stitutia(inlocuirea intro structura existenta a unui element, a unei functii, a unei

situatii!)

!e exemplu, inlocuirea unor materiale traditionale in tehnica/ substituirea personaAelor in arta! +odificarea %pastrarea unor elemente ale unor structuri diferite si inlocuirea altora)

!e exemplu, obtinerea lalelei negre!

Sc"e/atizarea ( selectia unor insusiri si omiterea, cu buna stiinta , a celorlalte)

!e exempludesenul schematic al unei plante!

Tipatizarea % identificarea generalului si apoi transpunerea lui intrun produs nou,

care imbina originalul generalul cu fenomunalul!)

!e exemplu,personaA tipic, situatie tipica! Analogia ( identificarea unor elemente comune si a celor necomune la doua serii de

obiecte, si pe bazaelementelor comune putanduse investiga si ceea ce este

necunoscut sau greu acesibil!

!e exemplu, construirea , prin analogie, a masinii inteligente!

E/patia ( transpunerea imaginara in plan perceptiv, intelectiv, afectiv in altceva

/persoana , obiect, etc!

!e exemplu, actorii, profesorii!



16/47

*age"1


III. F*(+ELE I+A!INATIEI

9! I/aginatia involuntara

-isul din timpul somnuluise manifesta ca o inlantuire de imaini, emotii, ideii,

dezoranizate si bizare , ce apar in starea de somn paradoxal.

&eeria este derularea mintala a unui sir de imaini si idei /

9! I/aginatia voluntara

maginatia reproductia (reconstitutia)2 este o forma activa, constienta sivoluntara ce consta in constituirea mintala a imainiiunor realitati existente sau

trecute , dar care nu au fost percepute direct niciodata.

-isul de perspectia2proiectarea mintala a drumului propriu de evolutie, in acord

cu posibilitatile personale, cu conditiile si cerintele sociale.

maginatia creatoare2structurarea in plan mintal a unui produs nou, inexistent in

prezent , dar posibil in viitor.

ATENTIA

I. DEFINI(EA SI CA(ACTE(IZA(EA ATENTIEI

9! efinitie

$tenia este fenomenul psihic de actiare selecti6, concentrare 5i orientare a energiei

psihoneroase 8n ederea desf65ur6rii optime a actiit6ii psihice.

! Caracterizare

Ateniaimplic= i alte st=ri neurofuncionale:

a) Starea de veg"e:

b) Starea de vigilen : :

c) Atenia %propriu4zis:&1

II. F*(+ELE ATENTIEI SI INTE(ACTI,NEA L*(

A. Dup: natura regla8ului %care poate fi voluntar sau ivoluntar&



17/47

*age")


:' $tenia inoluntar6

este neinten ionat6, spontan6 (forma simpl=, prezent= i la animale)

0' $ten ia oluntar6

este inten ionat6,realizat6 cu efort oluntar, autoreglat6 con tient'

7ste favorizat= de respectarea unor condi ii:

stabilirea cJt mai clar= a scopului/

scoaterea ?n eviden = a activit= ii/

stabilirea momentelor activit= ii i sublinierea celor dificile/

realizarea unor ambian e favorabile de lucru/

eliminarea sau diminuarea factorilor perturbator/

9' $ten ia post oluntar6

reprezint6 deprinderea de a fi atent ,rezult6 din utilizarea repetat6 a aten iei

oluntare

B. Dup: direc ia principal: de orientare a aten iei

"! $ten ia e+tern6 : obiectul aten iei este exterior nou=!

$! $ten ia intern6 : obiectul este interior(amintire,idee etc)

9ten ia intern= i cea extern= sunt complementare!

III. INS,SI(ILE ATENTIEI SI ED,CA(EA L*(

"! -olumul 2 cantitatea de elementenasupra carora se poate orienta si concentra atentia

simultan! *oate fi favorizat de urmatoarele conditii:

+rganizarea, in structure cu sens, a elementelor Reducerea complexitatiielementelor de receptionat %nteresulpentru obiectul atentiei Antrenamentul special Experientaprofesionala

$! Stabilitatea atentiei2persistent in timp a posibilitatii de a mentine atentia asupra unui

obiect, fenomen, etc! 7ste conditionata de:

Complexitatea stimulului

Batura sarcinii ;otivatia pentru actiunea desfasurata



18/47

*age"F


%! Concentrarea atentiei: presupune delimitarea intre o dominanta, un focar de excitatie

intensa, si zonele apropiate, reltiv inhibate si inaccesibile la factorii perturbatori! +pusul # distruerea(oscilatia) atentiei epinde de:

Importanta activitatii desfasurate

Interesul pentru activiatatea desfasurata Structurarea buna a activitatii desfasurate 9ntrenamentul special de rezistenta la factorii perturbatori

&onditioneaza eficientaperceptiei, gandirii, memoriei, activitatii practice, asiguand preczie,

profunzime, claritate!&! istributivitatea atentiei: desfasurarea concomitenta a mai multor activitati, cu conditia

ca macar unele din ele sa fie relative automatizate

0! ;obilitatea (flexibilitatea) atentiei: eplasarea si reorientarea atentiei de la un obiect la

altul, in intervalele cerute de desfasurarea activitatii!Intervalul minim: "31 dintro secundaaca acest prag este mai mare, se manifesta inertia atentiei(opusul mobilitatii)!

0*INTA

I. 0*INTA CA +*DALITATE S,'E(I*(A DE A,T*(E!LA7 0*L,NTA(

A. Definite

0ointa 1 proces psihic comple+ de reglaj superior, realizat prin mijloace erbale si constand in

actiuni de mobilizare si concentrare a energiei psihoneroase in ederea biruirii obstacolelor si

atingerii scopurilor constient stabilite'

RglaA voluntar se manifesta ca: Initiere, sustinere a activitatior, actiunilor

Granare, diminuare, amanare Si intruun caz si in altul este necesar:



19/47

*age"'


"fortul oluntar: caracteristica specifica cea mai importanta a vointei, prin care se

deosebeste de celelalte procese psihice

B. Efortul voluntar

concentrarea si mobilizarea a resurselor fizice si intelectuale, emotionale prin intermediul

mecanismelor erbale

din punct de vedere neurofunctional, efortul voluntar : organizare a activitatii psihonervoase

in Aurul unui centru diminant, care exprima, in plan psihic, scopul actiunii ete rait ca stare de tensiune, de incordare interna nu este identic cu incordarea musculara

C. *#stacolul

confruntarea intre posibilitatile omului si conditiile obiectie ale unei actiitatii

poate fi interior(ex! Dacuna in invatare, lipsa unor deprinderi)sau exterior (lipsa bani, timp,

materiale)obstacolul se apreiaza in corelatie cu subiectul concret(cu posibilitatile si aspiratiile sale)' /e

e+emplu2 o problema poate fi un obstacol mic pentru un el, mare pentru altul'

D. Concluzii

-ointa este una din conditiile subiective cele mai importantepentru reusita, pentru

performante inalte in activiatte(asigurand energia necesara, organizando si concentrando in

directia scopului)! 'oblizarea voluntara,esi deosebit de eficienta, este totusi costisitoarepentru organism, din

punct de vedere energetic pentru organism incordarea voluntara nu este nelimitatasi duce

la oboseala fizizca si nervoasa (mai ales)!

II. ST(,CT,(A SI FAZELE 0*L,NTA(E

9ctivitatea umana asre o structura foarte complexa in care se pot identifica variate actiuni! *rintre acestea, actiunile voluntare au cea mai importanta in conducerea si reglarea ei

pana la finalizare! 9cestea pot pot fi:



20/47

*age$(


mai simple si de scurta durata(cand obstacolele sunt minime ex! Cand cautam in dictionar o

explicatie) mai complexe si de lunga durata (cand apar mai multe piedici si cand omul nu are inca

experienta depasirii lor ex! In cazul pregatirii unui concurs de admitere) In actiunile voluntare omplexe sau de durata sunt prezente anumite faze ale actiunilor

voluntare:

A. Actualizarea unor /otive %care genereaza anu/ite scopuri& si orientarea

preli/inara spre ele

In aceasta faza otiul genereaza scopulde satisfacere a lui: dorintade implinire 9pare intentia de realizare a scopului (forulata verbal)

Se costruiesteplanul mentalal rezolvarii actiuniiIn actiunile simple acest moment poate fi urmat de executie!

B. Lupta /otivelor

In orice moment avem mai multe motivesi copuri aferente lor! Becesitatea ca reglaAul voluntar sa intervina si sa se manifeste ca deliberare in

ederea alegerii unui moti si a scopului corespunzator lui'

eliberarea presupune cunoasterea conditiilor de indeplinire a motivelor, analizaconstienta a urmaririi lor, evaluarea acestora !

C. Luarea "otararii

Duarea deciziei : alegerea unui moti si a unui scop si inhibarea sau amanarea

celorlalte'

7ste un moment greu si important ersoanele u vointa puternicareusesc sa decida corect si rapid, chiar daca realizarea

presupune un efort foarte mare si privarea de satisfaceri imediate ersoanele cu vointa slabaoscileaza mai mult intre diferitele motive sau sunt incapabile sa

ia o hotarare ferma upa ce sa facut alegerea, se hotarascrealizarea scopului si satisfacerea acelui

motiv! *lanul mintal(de la pct! 9) se imbogateste, se definitiveaza si devine reper intern

al desfasurarii activitatii

D. E;ecutarea "otararii



21/47

*age$"


Realizarea efectiva a planului i atingerea reala a scopului*entru activitatile complexe, poate aparea un moment de pregatire intre fazele %

si &!

E. 0erificarea rezultatului o#tinut si for/ularea unor concluzii pentru activitatea

viitoare

Concluzii

a! Intinderea in timp a fazelor poate fi diferita!

7x! : in activitatea de conducere, cea mai importanta este luarea hotararii si cere timp, in productie

faza executiva!

b! Gaza care cere cel mai mult efort depinde de: Boutatile activitatii 7xperienta personala Conditii, etc!

III. CALITATILE 0*INTEI

ezvoltarea vointei se face prin: executarea a numeroase actiuni voluntare, pe parcursul vietii exercitii speciale

reptat se dobandesc anumite calitati de vointa, ce caracterizeaza capacitatea

(persoanei) de efort voluntar!

Cele mai importante sunt:

:' *uterea ointei

ntensitatea efortului prin care subiectul, confruntanduse cu obstacole

importante isi urmareste scopurile'

In manifestarea puterii vointei, un rol important il are valoarea scopului urmarit(in

ciuda dificultatilor, omul se simte stisfacut cu fiecare noua apropiere de scop)

%pusul slabiciunea ointei 2 imposibilitatea de a realiza efortul oluntar cerut,

chiar daca cel in cauza este constient de importanta'

*oate incepe, dar nu termina *oate fi un neadaptat in scoala sau viata



22/47

*age$$


0' *erseerenta

*resupune realizarea efortului oluntar o perioada indelungata de

timp, chiar si in conditiile in care aparent nar fi posibila continuarea

actiitatii'

*erseverenta este sustinuta de valoarea scopului si increderea in fortele proprii, de

luciditatea in aprecierea impreAurarilor etc!

%pusul . incapatanarea 2 urmarirea unui scop cand este clar ca nu sunt sanse de

reusita'

Incapatanarea se explica prin: inertie in gandire si actiune preAudecati carebte educationale etc!

9' ndependenta ointei

Tendinta constanta de a lua hotar8ri pe baza chibzuintei proprii! *resupune atitudine critica fata de ideile si actiunile proprii si ale celor propuse de

altii! Bu este identificata cu lipsa de receptivitatefata de opiniile altora!

%pusul sugestibilitatea2 adoptarea necritica a influentelor e+terioare cu

anihilarea propriei poziti si diminuarea implicarii si responsbilitatii personale'

3' *romptitudinea deciziei

&apiditatea cu care delibereaza intro situatie comple+a si urgenta si

adopta hotararea cea mai potriita'

Se spriAina pe rapiditatea si profunzimea gandirii, pe increderea in sine, pe curaA, pe

experienta personala in confruntarea cu asemenea situatii!

%pusul .tergiersarea (nehotararea)oscilatii indelungate si neajustificate intre

mai multe motie, scopuri, cai, mijloace etc'

TU!@U&$& NT$!NT" !$ N-"!U! -%NT"

$@U!"# tulburare grava a vointei, caracterizata prin pierderea capacitatii de a lua o

hatarare si, mai ales, prin incapacitatea de a trece de la hotarare la realizare in vederea

atingerii scopului propus!*ersoana este inerta, lipsita de initiativa, oscileaza timp indelungat asupra motivelor si

scopului, ca si aspura miAoacelor, trecerea la actiune e dificila, iar actiunea cu greu

declansata, este abandonata la intalnirea celor mai nesemnificative dificultati (chiar si in

absenta unor dificultati se produce reactia de abandon din cauza lipsei de energie voluntara)



23/47

*age$%


+*TI0ATIA

I. Definitia si functiile /otivatiei

A. Definitei

egeaba un om are scopuri clar formulate, dispune de un poten>ial intelectual, de cunoe, de

deprinderi, de aptitudini deosebite, pentru c=, atJta timp cJt ei nu este *mpins, determinat,

stimulat +i susinut eneretic(din interior), nu are e prea grozave e ce un om reacioneaz"?ntrun fel, ?ntro anumit= situa>ie, iar altul ?n cu totul alt felK (Chiar

acelaioneaz= diferit ?n momente diferite) e ce oameniiselecteaz"influen>ele externe ii (-simt nevoia s= citesc.)!

9cestea, la origine, sunt stimul=ri externe care, ac>ionJnd repetat asupra individului,

satisf=cJndui anumite cerin>e de autoreglare, au fost preluate, interiorizate, asimilate


24/47

*age$&


transformate ?n condi>ii interne! (7x!: un copil, c=ruia i sa cerut frecvent s= fie ordonat, va aAunge

la un moment dat s= simt= nevoia de a fi ordonat)!

9ceste st=ri de necesitate: stimuli interni'

otiaia

< ansamblui st6riilor de necesitate intern6 ce se cer a fi satisf6cute 5i care 8i 8mping,il instiga si il determina pe indiid s6 5i le satisfac6'

< ansamblul de stimuli care susin din interior realizarea anumitor aciuni, fapte,

atitudini'

+otiva=ia

imboldpentru activitatea uman= (stimuleaz=, activeaz=, propulseaz=)

9proximativ, cauza intern6a comportamentului

actor de orientareselectiv= c=tre ceva

Filtrual influen>elor externe

*7rghiea autoregl=rii individului

For6 motricea ?ntregii sale dezvolt=ri psihice ii, vor exista ei)!

;otivul declaniunea de satisfacere!

9' Funcia de autoreglare a conduitei

*rin aceasta se imprim= conduitei un caracter activ a reglatorie a motiva>iei este dependent= de

energizare 5i direcponare'

Esenialul pentru motivaie este c" ea insti", impulsioneaz", declan+eaz" aciunea %AR

aciunea, prin intermediul conexiunii inverse, influeneaz" *ns"+i motivaia.

II. +*DALITATI SI ST(,CT,(I



25/47

*age$0


A. Tre#uintele

Trebuinta

4 Stare de necesitste, o tensiune interna care orienteaza omul spre anumite acte (Bsimt neoia sa

fac cea)'4 Semnalizeaza deci cerintele de reechilibrare4 Trebuintele 2 structuri motiationale bazale si fundamentale, fortelor motrice cele mai

puternice ale personalitatii

Clasificarea trebuinelor (dup6 genez6 5i' coninut)

3. Trebuine primare

?nn=scute (cu rol de asigurare a integrit=>ii fizice a organismului) cuprind

rebuin>e biologice (organice)/ ex!: de mJncare, sexuale etc!

rebuin>e fiziologice (func>ionale)/ ex!: de mi


26/47

*age$1


*reciz=rile autorului:

trebuin>a care motiveaz= comportamentul este cea nesatisf"cut"

o trebuin>= nu apare ca motiva>ie decJt dac" cea anterioar" a fost satisf"cut"

(exist= deci o ordine)

apari>ia unei trebuin>e noi dup= satisfacerea alteia se faceradual,nu brusc

cu cJt o trebuin>= este mai spre vJrful piramidei, cu atJt este mai specific uman"

(sunt mai pu>in urgente, dar satisfacerea produce fericire, chiar crea

biologic= a organismului)

B. +otivele

otiele

reactualiz6ri 5i transpuneri 8n plan subiecti ale st6rilor de necesitate trebuine identificate 5i con5tientizate (totu5i pot e+ista 5i motie incon5tiente)

;otivul declan+eaz",sus>ine energetic a nu reu la Aoac= etc!)

- aciuni de cooperare $motivele se sus>in reciproc (lucrez


27/47

*age$)


Sunt mai complexe decat trebuintele si motivele, presupunand organizare, constanta,

eficienta!

%n structura lor psihic" intr" elemente

- conitive(orientarea spre o activitate presupune cunoe, activitate mintal=)

- afective(orientarea spre o activitate presupune tr=irea ei ca o stare agreabil=)

- volitive(?mpinge spre ac>iune, control, punerea ?n func>iune a voin>ei)

7xist= interese

- generale 3 personale

- pozitive 3 negative

- profesionale 3 extraprofesionale

ar cea mai r=spJndit= clasificare este ?n func>ie de domeniul de activitate

tehnice, artistice, sportive etc!

Goarte importante sunt (indiferent de domeniu) interesele creative! *aleta larg=, variat= de interese: semn al maturiz=rii personalit=>ii!

D. Convingerile

eriv= de la verbul latin ce ?nseamn=: a ?nvinge, a demonstra victoria!

Coningeri

idei dotate cu certitudine subiecti6

< idee 5i trebuinte< idei ad7nc implantate 8n structura personalit6ii, puternic tr6ite afecti, cate 8mping spre

actiune

< idei for" (individul ie promoveza constant,dar le si apara cand sunt atacate +i

contrazise1pot actiona si impotriva instinctului de conservare.

Convingerea este doar acea idee ce reprezint= o valoare pentru individ

&onvinerile2 idei3valoare

Intr= ?n func>iune ?n ?mpreAurari de alegere sau conflict valoric!

E. Idealuri

dealul

4 modelul de perfectiune umana, morala, sociala sau de alt ordin, la care un ins sau o

colectiitate adera si catre care tinde spre al realiza ca pe o aloare suprema'

4 proiectie a insului in sisteme de imaini si idei care hideaza existenta(o 5stea

calauzatoare6)

Idealul rezulta din :



28/47

*age$F


- experienta raporturilor cu oamenii

- cunoasterea vietii marilor personalitati

- meditatii asupra vietii si propriei persoane

Idealul nu se preia necritic din afar=, prin imita>ie, ci este pl=m=dit ?n func>ie de particularit"ile

proprii aia ?n care se orienteaz= persoana

- semnificaia ieii2 ?nsemn=tatea ce i se acord= ii

- scopul ieii: obiectivul ?ntregii existen>e personale

- modelul idealizat(de via>=) 2un fel de 74 ideal

Idealul este o adev=rat=for6 spiritual6pentru individ!

Idealul moral, filozofic, politic, existen>ial etc! este ceva ce nu exist=, dar ar putea fi, ca motiv central

al existen>ei, ca op>iune valoric= =, ca -stea c=l=uzitoareL! O

F. Conceptia despre lu/e si viata

ansamblul p6rerilor, ideilor, teoriilor despre om, natur6, societate

formaiune motiaional6 cognitialoric6 de ma+im6 generalitate

9re rol de strategie a orient=rii comportamentului!

Se formeaz=

- sub inciden>a condi>iilor de via>=, a culturii, a educa>iei

- este rezultanta experien>elor personale

Reuneia despre lume exist= o mare interdependen>=,

?mpreun= formJnd un complex motiva>ional de prim ordin al personalit=>ii!

F*(+ELE +*TI0ATIEI

A. +otivatia pozitiva>negativa



29/47

*age$'


:' otiaia poziti6

motiatia produs6 de stimul6ri premiale (e+'2lauda, 8ncurajarea, premierea etc')

Se soldeaz= cu efecte benefice: preferarea persoanelor, a activit=>ilor, angaAarea

etc! (se instaleaz= st=ri afective tonifiante)0' otiaia negati6

produs6 de folosirea unor stimuli aersii (e+'2 ameninarea, pedepsirea, blamarea

etc')

efecte negative: ab>inere, evitare, refuz

Cea mai neeficient=: ignorarea

B. +otivatie intrinseca> e;trinseca %prin raportarea /otivatiei la sursa ce o produce&

:' otiaia intrinseca

sursa se afl6 8n subiect, 8n neoile 5i trebuinele lui personale, iar motiaia este

solitar6 cu actiitatea subiectului'

9ceast= form= de motiva>ie se satisface prin *ns"+i desf"+urarea, ?ndeplinirea

activit=>ii respective (nu prin recompensa final=)!

0' otiaia e+trinsec6 (sau indirect6)

sursa este 8n afara subiectului, fiindui sugerat6 sau chiar impus6 acestuia de o

alt6 persoan6 (nu izor65te din specificul actiit6ii subiectului)'

7x!: un copil care ?nva>= pentru not= sau de teama p=rin>ilor!

C. .+otivatia cognitiva> afectiva

:' otiatia cognitia isi are originea in activitatea exploratorie, in nevoia de a sti, de a cunoaste!

Gorma ei tipic=: curiozitateapentru nou

se numeioneaz= dinl=untrul proceselor cognitive,

stimulJnd activitatea intelectual= din aproape ?n aproape0' otiaia afecti6

este determinat6 de neoia omului de a obine aprobarea din partea altor persoane,

de a se simi bine 8n compania altora'

7x!: copilul care ?nva>= doar pentru a nu pierde dragostea p=rin>ilor: este animat de motiva>ie

afectiv=!

D. 'roductivitatea for/elor /otivatiei

oate sunt productive, dar inegal productie



30/47

*age%(


- ;otiva>iile pozitiv=, intrinsec= = al diferitelor forme ale motiva>iei!

7x!: pentru cea cognitiv=, prin crearea unor situa>ii problematice, paradoxul logic,

contradic>ii vizibile, noutatea etc!

III. +*TI0ATIE SI 'E(F*(+ANTA *'TI+,+ +*TI0ATI*NAL

"! ;otiva>ia trebuie pus= ?n sluAba obinerii unor performane?nalte % nivel superior de

?ndeplinire a scopului! $!

&elaia dintre intensitatea motiva>iei ei depinde de

complexitateaactivit=>ii (sarcinii) pe care subiectul o are de ?ndeplinit!

a! *n sarcini simple pe m=sur= ce creiei, creional ?nseamn= rela>ia de coresponden6 (echivalen>=)?ntre cele dou=:

- la sarcin= dificil= intensitate mare a motiva>iei- la sarcin= medie intensitate medi

b' C7nd dificultatea sarcinii este perceput6 incorect

CJnd subapreciaz6dificultatea: el va fi submotivat, va activa cu deficit energetic, nuionJnd cu surplus de energie,

care poate s=l dezorganizeze, streseze, s=l conduc= la e


31/47

*age%"


Sarcinii

ificultate medie, dar supraapreciata2 este nevoie de intensitate medie de

motivatie(deci o usoara submotiare)

ificultate medie, dar subapreciata2 este neoie de o usoara supramotivare

1' Cum se obine optimum motiaional

*rin ac>iunea asupra celor dou= variante care intr= ?n Aoc:

- obiiei

asupra importan>ei ei, prin sublinierea momentelor ei mai grele etc!)

- manipularea intensit"ii motivaiei, ?n sensul creii

puternice, de anxietate sau fric=, ar putea creiei/ anun>area elevilor sau a

subordona>ilor c= va veni o inspec>ie se soldeaz= cu acelaional care ?mpinge spre realizarea unor progrese a prea mare este periculoas=)

$F"CT-T$T"$

' /"FN&"$ S S*"CFCU! *&%C"S"!%& $F"CT-"

A. Definitie

$fectiitatea

ansamblul de procese psihice care reflect6 relaiile subiect 5i obiect sub form6 de tr6iri

(uneori inale)

reflec" (prin tr"iri) *mpre#ur"rile de via" cu semnificaie noi

%mpre#ur"ri de via"

situa>ie concret= (?ntrun anume timp iu) ?n care se afl= individul (cumotiva>ia sa: interese, motive, trebuin>e etc!) ?n rela>ie cu o activitate, cu un

obiect etc!

ac= afectivitatea satisface motiva>ia individului, ea va dobJndi o semnificaie

pozitiv"ia $ semnificaie neativ" $tr=iri afective negative

B. Specificul proceselor afective

"! In cadrul proceselor afective, pe prim plan se afl= nu atJt obiectul, cJt valoarea +i



32/47

*age%$


semnificaiape care o are pentru subiect (important= este rela>ia obiect subiect)!

Iat= de ce unul


33/47

*age%%


/ac6 raiunea omului poate fi reprodus6 de calculator, tr6irile $fectiitatea rezultatul

confrunt6rii dintre motiaia indiidului 5i realitate'

' *&%*&"T$T!" *&%C"S"!%& $F"CT-"

*olaritatea

tendina proceselor afectie de a graita fie 8n jurul polului poziti, fie 8n

jurul celui negati'

9pare ca urmare a satisfacerii sau nesatisfacerii diferitelor trebuine, aspira>ii etc!

e obicei ele sunt cuplate dou" c0te dou", *n perechi cu elemente contrare (ex!:

bucurie triste>e, iubire ur=, speran>= dezn=deAde, simpatie antipatie)!

*olaritatea se exprim= ?n caracterul

-

pl=cut 3 nepl=cut- stenic 3 astenic (unele ?mping spre activitate, altele demobilizeaz=)

- ?ncordat 3 destins

In general, procesele afective sus>in energetic, determin= apropierea de o activitate!

Bu trebuie ?ns= absolutizat= ideea c= st=rile afective pl=cute sunt ?ntotdeauna stenice, iar

cele nepl=cute astenice

- ex!: succesul, ca stare afectiv= pl=cut=, ?i poate ?mpinge spre

activitate pe unii, iar pe al>ii, spre automul>umire r=irile afective nu sunt absolut polare

- ex!: o tr=ire afectiv= este predominant pl=cut=, dar, la gJndul c=

se va termina, ea genereaz= o ue

0' ntensitatea

indic6 fora, t6ria, profunzimea tr6irii afectie, la un moment dat'

*ot fi foarte intense, intense, mai pu>in intense

Intensitatea depinde de

- semnifica>ia obiectului pentru subiect

- capacitatea afectiv= a subiectului (unii oameni tr=iesc afectiv mai intens, al>ii mai pu>in

intens)

Creii st=rilor afective nu se ob>ine, ca la memorie, prin repetarea

stimulului (sar produce -tocireaL afectivit=>ii), ci prin schimbarea (amplificarea)

semnifica>iei pentru noi!

7ste necesar ?ns=


34/47

*age%&


9' /urata

8ntinderea, persistena 8n timp a tr6irilor afectie (indiferent dac6

obiectul, persoana care leau proocat sunt sau nu prezente)'

7x!:

o emo>ie poate dura clipe sau ore un sentiment toat= via>a

spaima


35/47

*age%0


paloare, ?nroie, gol ?n stomac etc!

7xpresiile emo>ionale corespund anumitor tr=iri afective, cele dou=

form0nd conduita emoionai 3 expresiv".

ex,: conduita bucuriei + >inut= dreapt=, ochi deschielor

etc! 7xpresiile ionale se ?nva>= fie prin imitaie, fieprin efort voluntar

(ex!: orbii din na= inexpresiv=)!

ar omul poate s= ional expresiile emo>ionale (adic=

nu exist= concordan>= ?ntre tr=irea afectiv= ionale -afia condi>iilor sociale, au ap=rut expresii emo>ionale noi, specific umane! 7x!:

zJmbetul (cu multe variet=>i: ironic, aprobativ, binevoitor)!

7xpresiile emo>ionale au roluri importante ?n comportamentul omului! Cele mai

importante sunt

a! /e comunicare+ comunic= ?n exterior starea afectiv= tr=it= sau simulat=

b! /e influenare a conduitei altora, 8n ederea s67r5irii unor acte

- ex!: o persoan= poate plJnge pentru a impresiona, pentru a ob>ine acordul cuiva

?ntro problem=

- ?n acest caz se vorbeionale cu un anumescop

c! /e autoreglare

- ?n vederea adapt=rii mai bune la situa>ie

- ex!: plJngem ?n situa>ii triste, rJdem ?n situa>ii vesele

- dac= reac>iile ar fi inverse, ar fi vorba de un comportament tipic de dezadaptare

expresivemo>ional=

d! /e contagiune- de a se transmite, de a trezi reac>ii similare a social=, unele expresii ionale sunt ?ncuraAate, altele respinse,

inhibate + un fel de -dresaA5 social!

7x! ?n unele societ=>i, plJnsul este rezervat femeilor ilor, ?n alteleinvers!



36/47

*age%1


4nele expresii emo>ionale se standardizeaz=, se generalizeaz= ie individual=, ci ' C!$SFC$&"$ T&$&!%& $F"CT-"

*ot fi multe criterii de clasificare:

ropriet"ilelor (durat=, intensitate, expresivitate etc!)

7radullor de coniile curente

$! 7mo>iile superioare

%! ispozi>iile afective

C! *rocese afectie superioare

"! Sentimentele

$! *asiunile

A. 'rocese afective pri/are

:' Tonul afecti ai proceselor de cunoa5tere

reac=iile e/o=ionale ce ?nso=esc @i coloreaz: afectiv orice act de cunoa@tere

ex!: o senza>ie, amintire, un gJnd trezesc ?n noi


37/47

*age%)


9' $fectele

for/e afective si/ple6 pri/itive @i i/pulsive6 puternice6 foarte intense @i violente6 de

scurt: durat:6 cu apari=ie #rusc: @i desf:@urare i/petuoas:

e;.1 groaza6 spai/a6 frica6 accesul de rs sau plns zgo/otos

eite de o expresivitate bogat= iunile

sale!

/' 'rocese afective co/ple;e

Dispozi=iile afectivest:ri difuze6 cu intensitate varia#il: @i dura#ilitate relativ:

9u o orientare vag= (?n timp ce emo>iile precis=)! ar deii lor, putem anticipa conduita afectiv= a individului!

Sentimente, ca dragostea, ura, invidia, gelozia, ?ndoiala, recunoa, includ elemente de

ordin intelectual, motiva>ional, voluntar ii

- sentimentul este o emo>ie repetat=, oscilant=


38/47

*age%F


(rezistJnd


39/47

*age%'


+ asemenea succesiune (stimul modificare organic= emo>ie) ia nes iilor, potrivit careia:

- "motia este declansata de insasi modificarea organica produs de stimul (sunt

trist pentru ca plang, sunt esel pentru ca rad )'

0' Teoria cogniti6

9l>i specialiii diferite apar aproximativ aceleaiei

ci:

- interpretarea lor cogniti6 8n lumina situaiei totale 8n care se afl6 subiectul'

9' Teoria de compromis

Cele dou= modalit=>i explicative sunt opuse!

Se apreciaz= c= totuia corect= o reprezint= compromisul dintre ele:

- exist= cJteva emo>ii fundamentale care sunt stJrnite de st=rile corporale produse

de stimulii ce ac>ioneaz= asupra individului

- natura exact= a experien>ei emo>ionale este format= ?ns= ulterior de situa>iile pe

care le traverseaz= persoana, de interpret=rile pe care ea i le d= (una iile conflictuale, frustrante, stresante, contagioase sunt ain cu trebuin>ele individului!

r=irile afective sunt declanionali cu cei obiectivi, temporali iali,

prezen>i la un moment dat!

D St6rile afectie se declan5eaz6 la fiecare indiid 8n funcie de felul 8n care acesta

interpreteaz6 propriile situaii de ia6 (a5a cum lea tr6it, cum le tr6ie5te sau cum ar dori s6 le

tr6iasc6)

diferene indiiduale'



40/47

*age&(


B. (olul proceselor afective

7ste o problema controversata

4nii autori considera ca emotiile, prin starea de agitatie, difuza, prin intensitatea si

desfasurarea lor tumultuoasa, dezorganizeaza conduita umana!

9ltii sustin empatia, prin mobilizarea intreguluui organism, organizeaza conduita

asile *avelcu apreciaza ca doar emotiile dezorganizeaza conduita, in timp ce

sentimentele o organizeaza!

TE+'E(A+ENT,L

I. TE+'E(A+ENT,L4

LAT,(A DINA+IC* ENE(!ETIC- A 'E(S*NALITATII

II. '*(T(ETE TE+'E(A+ENTALE

A. Colericul 7ste inegal in manifestari :

7ste eruptive, navalnic, neastamparat sau dezarmant rece de la initiative uimitoare si cutezanta la abandon, de la o

desfasurare de forta nastapanita la incapscitate de actiune, de la

optimism si curaA la teama si panica 9re un ritm neuniform in activitate (desfasurarea este sinusoidala, cu

ascensiuni si caderi ale capacitatii de lucru)! Gace investitii de energie neeconomicoase si aAunge periodic la epuizare 7ste mereu nelinistit si agitat

7ste nerabdator, se stapaneste greu, este irascibil, chiar predispus la

furie violent 7ste inclinat spre exagerare Bu prea poate saI asculte pe altii pana la capat 4neori este greu de suportat

Giind extremist, inegal in manifestari, conduit lui este greu de anticipat

(reactiile depend in mare masura , de dispozitia afectiva in care se a afla)



41/47

*age&"


9ctioneaza bine numai sub impulsul unor scopuri de mare insemnatate (tinde

sa exagereze semnificatia actiunilor lui) Cand face ce nuI place se plictiseste repede 7ste plin de initiative 7ste foarte comunicativ

7ste foarte bun organizator 9re vocative pentru actiune, pentru conducerea altora Reuseste sasi impuna lui insusi disciplina, daca este raspunzator si de

disciplina altora Sub aspect afectiv este extremist si inconsecvent 4neori genereaza, necrotic, trecatoare impresii pozitice sau negative

despre o situatie *entru el nu exista decat doau feluri de oameni: pozitivi si negative *aote avea sentimente statornice, dar aspectele de conduita, de

exteriorizare a acestora sunt varialibe Se concentreaza puternic asupra unor idei 7ste orientat spre present si viitor: are sansa de a devein fie un factor

neobisnuit de efficient, fie perturbator, negativ! rebuie sa fie pus in valoare (inclusive prin incredintarea unui rol

organizator) Sa i se cultive si incuraAeze initiative positive Sa i se canalizeze energia intun domeniu (scop) creative!

B. Sangvinicul 7ste temoeramentul bunei dispozitii , al adaptabilitatii profunde si economicoase

7ste vioi, dar calm, cu stapanire de sine Se adapteaza usor la situatii noi

Il caracterizeaza ritmul egal *e cat de rapid se entuziasmeaza, se avanta, pea tat de rapid revine la

un nivel obisnuit, echilibrat (nu asstemic, depresiv) 7chilibranduse continuu, el mentine in tot timpul vietii o aproximativ

egala linie de plutire Bu se avanta in actiuni riscante, dar nici nu aAunge la teama si deznadeAde

aca este solicitat se angaAeaza in actiuni energice Initiative lui nu rezulta atat din fermentarea temperamentala, cat din

educatie Stie sa renunte fara sa sufere prea mult *oate sa astepte fara o incordare exagerata 9doarme si se trezeste de la o activitate la alta rece cu usurinta de la o activitate la alta Bu este un ambitios, dar nici pasiv, indifferent

7ste echilibrat emotional Stabileste usor relatii cu oamenii, dar este superficial si inconsecvent Bu are sentimente puternice si stabile



42/47

*age&$


Deaga usor noi prietenii, se desparte usor de oameni aca adaptabilitatea este buna in activitati, in relatiile cu oamenii, in

zona morala, uneori constituie un dezavantaA! 9tentia si interesele lui tind sa se disperseze

*entru a evita rezolvarile de problem rapide, dar superficial, distrugerile si instabilitatea,

trebuie focalizat pe anumite obiective permanente

C. Fleg/aticul ispune de un fel de rabdare naturala

7ste lent si neobisnuit de calm in tot ceea ce face Bu are reactii bruste sau rapide, pare indifferent, rar isi iese din fire

7ste extreme de meticulous(chiar si in activitatile de durata) Cand se angaAeaza intro activitate persista mult timp(se concentreaza

puternic si nu este distras cu usurinta) Bu ocoleste detaliile Bu abandoneazaza lucrul pana nu aAunge la un rezultat satisfacator Cheltuieste de $% ori mai mult timp decat colericul si sangvinicul,

pentru aceasi activitate Ducreaza cu nadeAde, temeinic, nu intrerupe pentru a se apuca de

altceva si cu toate ca ritmul este lent, poate aAunge la rezultate

exceptionale! Se adapteaza foarte greu la situatii noi

Bu trece usor la alt gen de activitate

Bu renunta usor la deprinderi si obisnuinte Bu este chiar inclinat spre rutina

In general, este calm, cumpatat, practice, cu simtul masurii si al realitatii Goarte rar se infurie(dar cand o face se potoleste greu, prelungindusi

furia si nemultumirea) Crede mai mult in fapte decat in vorbe Sub influenta educatiei isi disciplineaza riguros conduit

Deaga mai greu prietenii, dar, odata inchegate, foarte greu le mai

abandoneaza

Bu exagereaza nici in autoapreciere, nici in aprecierea altora 7ste putin comunicativ Bu trebuie contat prea mult pe operativitatea actiunilor sale!

D. +elancolicul 9re un tonus scazut si reduse disponibilitati energetice In conditii primeAdioase, nealarmante, actioneaza normal si chiar dovedeste

rabdare , spirit de analiza detaliata, constiinciozitate ;anifesta o autoexigenta exagerata si de aceea, de multe ori, abandoneaza

activitatea, pierzand increderea in fortele proprii! 7ste hipersensibil, deosebit de sentimental si interiorizat



43/47

*age&%


Influentele mediului social au un ecou foarte puternic si persistent in

sfera vietii lui spirituale 9re dificulati in adaptarea sociala 7ste pessimist, anxios, sobru, linistit rebuie sa I se insufle incredere in fortele proprii, sa fie ferit sau obisnuit

progresiv ci situatii mai dificile (pentru a evita esecul si primeAdia nevrozei)

CA(ACTE(,L

I. CA(ACTE(,L LAT,(A (ELATI*NAL4 0AL*(ICA A

'E(S*NALITATII

A. Definitie

a. %n sens lar, caracterul este un mod de a fi, un ansamblu de particularit=>i

psihoindividuaie ce apar ca tr=s=turi ale unuiBportret psihic global'

@n acest sens caracterul este sinonim cu personalitatea

Etimologic, termenul (provine din greaca veche) ?nseamn= pecete, tipar iar cu

aplicabilitate la om -fizionomiaL individului luat sub aspectul structurilor sale

psihice, spirituale, pe care le deducem din modul s=u propriu de a se comporta ?nactivitate iile sociale

< 5fizionomie6 spiritual"(un om deosebinduse, ca ii)

b' n sens restr7ns, specific, caracterul este un ansamblu de 8nsu5iri priind relaiile pe

care le 8ntreine subiectul cu lumea 5i alorile dup6 care el se conduce'

7ste un sistem rela>ionalvaloric ionatde con=


44/47

*age&&


C se formeaz"ilor de valoare (ce este bun


45/47

*age&0


unele sunt ?nc=rcate de afectivitate (


46/47

*age&1


s= ne cunoaii

s= nu aAungem la narcisism iile respectului fa>= de al>ii ele proprii o alt= pJrghie a realiz=rii de sine

exacerbarea egoismului este d=un=toare

9' $titudinea fa6 de munc6

munca rol important ?n existen>a omului

rolurile profesionale ?ndeplinite competent indicatori ai valorii sociale a personalit=>ii

sunt apreciate h=rnicia, str=dania de a finaliza, de a te perfec>iona interesul pentru munca

depus= ie

3' $titudinea fa6 de cultur6

1' $titudinea fa6 de natur6

sunt necesare ' $titudinea fa6 de societate

le integreaz= pe toate celelalte

vizeaz= r=spunderile cet=>ene= de destinele

colectivit=>i

?n plan socialistoric, valoarea diriguitoare este patriotismul

III! SISTE+,L DE ATIT,DINI ST(,CT,(I CA(ACTE(IALE

8.$ cunoa5tepe cinea 8nseamn6 ai determina tr6s6turile caracteriale cardinale'

CJnd tr"s"tura cardinal"este mult prea imperativ=


47/47

*age&)


particularitate a structurii caracteriale!

&! otodat=, ?nsu

suport de curs psihologie actualizat 2015 amg

Documents