Tema: Proiectarea activităţii didactice la limba română în şcoala alolingvă din

perspectivă curriculară

Plan

1. Conceptul de proiectare pedagogică: viziune diacronică şi sincronică.

2. Tipologia proiectării pedagogice

3. Lecţia tradiţională şi lecţia modernă: avantaje şi dezavantaje

4. Modelul de organizare şi proiectare a lecţiei de limbă română

5. Tipuri de lecţii şi structura lor

Bibliografie:

1. Bontaş I., Pedagogie –Bucureşti: Editura ALL, 1996, pag.171 – 2012. Cerghit, I., Neacşu I., Negreţ-Dobridor I., Ovidiu Pânişoară I., Prelegeri pedagogice - Iaşi: Polirom, 2001, pag. 176 – 2173. Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti, 19984. Cristea, S. Proiectarea pedagogică din perspectivă curriculară// Didactica Pro, nr 4 (9) octombrie 2001, pag. 34 -375. Cucoş, C., Pedagogie – Iaşi: Polirom, 2001, pag.116 – 1266. Culegere de proiecte didactice, vol. I – VI. Chişinău, Editura ARC, 1997-98.7. Guţu, V. Obiectivele educaţionale: clarificări conceptuale şi metodologice // Didactica Pro, nr. 6 (10) decembrie, 2001, pag. 34 – 428. Curriculum de liceu. Recomandări practice pentru predare-învăţare-evaluare – Ed.1. Cartier, 2001, pag. 8 – 509. Ivănuş I. Metodica predării limbii şi literaturii române, Chişinău, 1999Guţu V., Dezvoltarea şi implementarea curriculumului în învăţămîntul gimnazial: cadru conceptual, Chişinău: Grupul editorial Litera, 2001, pag.24 – 2910. Jinga I., Negreţ-Dobridor I., Învăţarea eficientă, Editura Aldin, Bucureşti, 199911. Joiţă E., Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 199812. Predarea şi învăţarea limbii prin comunicare. Ghidul profesorului. - Editura Cartier, 2003, pag. 172 – 18413. Soluţii didactice conform curriculum-ului la disciplina Limba şi literatura română în şcoala alolingvă. Ghid pentru profesori. Cl. V – IX, Editura Cartier, 200214. Ston, L.; Andrei, A., Ghidul tînărului profesor, Editura Spiru Haret, Iaşi, 199715. Fişe de lucru conform curriculum-ului la disciplina Limba şi literatura română în şcoala alolingvă. Materiale didactice. Cl. V – IX, Editura Cartier, 200216. Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară. E.D.P., Bucureşti, 199617. Woodward, T., Lindstromberg, S. Planing from Lesson to Lesson. Longman Group Limited, 1995.18. McCarthy, B. The 4MAT system: Teaching to Learning Styles vith Right/ Left Mode Teachining Language in Context. Heinle @ Heinle, Boston, 1986.19. Corelarea obiectivelor de referinţă cu cele de evaluare şi unităţile de conţinut la limba şi literatura română.// În lucrarea T.Cartaleanu, O.Cosovan. Testela limba şi literatura română pentru clasa a X-a – a XII-a. Chişinău, 2000

Lecţia tradiţională(elevul ca obiect al educaţiei)

Avantaje DezavantajeCaracter sistematic al procesului de instruire.

Prezentarea structurală şi logică a conţinutului studiat.

Structurarea clasică a relaţiei profesor-elev: unul vorbeşte, altul ascultă.

Profesorul are posibilitatea să-şi exprime permanent emoţiile, părerea, capacităţile sale de lider.

E linişte, toţi par absorbiţi de conţinutul temei.

Cu puţine resurse şi mijloace se atinge un nivel optim de însuşire a cunoştinţelor.

Structura-şablon, lipsa diversităţilor.

Timpul lecţiei este împărţit netradiţional – niciodată în folosul elevului.

La lecţie se explică o parte a conţinutului, adesea principala fiind orientată spre tema de acasă.

Elevii sînt izolaţi, nu au posibilitatea să discute între ei.

Elevii nu se simt independenţi, sînt pasaivi şi doar uneori prezintă elemente de activitate de învăţare.

Elevii n-au posibilitatea să vorbească:- se dezvoltă slab vocabularul şi deprinderile

vorbirii coerente;- nu există feedback pozitiv;- absenţa autoinstruirii individuale.

Lecţia netradiţională(elevul ca subiect al educaţiei)

Avantaje DezavantajeObiectivele privitoare la conţinuturi se structurează în sarcini didactice.

Elevii individual sau în împărţiţi în grupuri mici (2-5 elevi) lucrează asupra sarcinilor didactice.

Elevii devin activi, studiază singuri conţinuturile.

Elevii achiziţionează cunoştinţe, îşi dezvoltă capacitatea, abilităţile de muncă intelectuală.

Elevii au posibilitatea să-şi exprime opiniile, devin mai siguri pe sine.

Profesorii îşi proiectează activitatea în calitate de consultant, de dirijor al activităţii didactice.

O activitate colectivă pentru dobîndirea informaţiei şi dezvoltarea creativităţii elevilor.

Nu se păstrează structura sistematică a lecţiei.

Dispare structura clasică elev-profesor; elevii studiază, discută, iar profesorul devine dirijor.

Deseori e gălăgie; profesorul pierde dreptul de a folosi măsuri autoritare pentru a-i linişti.

Evaluarea cunoştinţelor nu poate fi făcută la fiecare lecţie.

Deseori lipseşte o structurare logică a conţinuturilor.

Deseori profesorul este pus în situaţia în care nu-şi poate impune opinia proprie.

STRUCTURA PROIECTULUI ANUAL/SEMESTRIAL

1. Denumirea instituţiei de învăţămînt.2. Anul şcolar.3. Clasa4. Planificarea materiei.5. Structura anului de învăţămînt.6. Orarul sunetelor.7. Orarul lecţiilor.8. Bibliografia.

Planificarea materieiModelul nr.1Obiectivele de referinţă

Conţinutultematic

Eşalonarea în timp Activităţi deÎnvăţare metode/tehnici

ObservaţiiNr.de ore Data

Modelul nr.2Nr.crt.

Obiectivele de referinţă

Conţinutul tematic

Eşalonarea în timp Metode/ Evaluare Observaţii

nr.de ore termene mijloace

Modelul nr.3 (pentru literatura română) Competenţe de comunicare Nr.de

oreData Subiectul Unitatea Evaluarea

sumativăÎnţelegerea după auz

Vorbirea Lectura Scrierea

Modelul 4.Nr. Unităţi de

conţinut/subiectele

Nr.de ore

Data realizării

obiective Metode/mijloace

Activităţi dezvoltare a vorbirii

Resurse bibliografice

orale scrise

Modelul 5. (pentru limba română) Competenţe de comunicare Unitatea Subiectul Conţinuturi

gramaticaleNr.Deore

Data

Înţelegerea după auz

Vorbirea Lectura Scrierea

Modelul 6.Unitatea Tema Gramatica

(modele de vorbire)

Competenţe de comunicare N.de ore

Data

Înţelegerea după auz

Vorbirea Lectura Scrierea

Modelul 7.Obiective referinţă

Competenţe comunicative Nr.Deore

Termene Evaluare Observaţii

De vorbire De limbă

Algoritmul unei proiectări didactice

Ce voi face? Stabilirea obiectivelor operaţionale (acţiunilor concrete care se intenţionează a fi realizate)

Cu ce voi face? Precizarea conţinuturilor fundamentale necesare pentru îndeplinirea obiectivelor (cunoştinţe – capacităţi, perspectiva mono, intra, interdisciplinară)

Cum voi face? Stabilirea: metodologiei de predare –învăţare propusă pentru

îndeplinirea obiectivelor (metode, tehnici speciale, mijloace, strategii didactice);

formelor adecvate de organizare a instruirii (individual, pe grupe, frontal) şi îmbinarea lo pentru a realiza un învăţămînt în sens curricular (diferenţiat/individualizat)

Cum voi şti dacă ceea ce trebuia făcut s-a realizat?

Elaborarea unui sistem de evaluare ce ar aprecia progresul şcolar

Proiectarea didactică curentă

Modele de proiectare didactică curentă:Proiect didactic (I)

I. Date generale1. Obiectul de studiu2. Clasa3. Subiectul4. Tipul lecţiei5. Obiective operaţionale: Informative – cunoştinţe (ce va şti să facă elevul). Formative – capacităţi (ce va şti să facă elevul). Afective – atitudini (cum va şti să fie elevul).6. Strategia didactică: Metode şi tehnici. Materiale utilizate.7. Resurse educaţionale8. Tipuri de evaluare

II. Scenariul lecţiei / Desfăşurarea activităţiiModel 1Evenimente instrucţionale (după R.M.Gagne)

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor Modalităţi de evaluare

1. Captarea atenţiei.2. Anunţarea obiectivelor.3. Actualizarea cunoştinţelor.4. Prezentarea sarcinilor şi şituaţiilor de

învăţare.5. Dirijarea învăţării.6. Obţinerea performanţelor şi asigurarea

conexiunii inverse (feed-back).7. Evaluarea formativă a progresului

realizat (realizarea testului, corectarea testului).

8. Asigurarea retenţiei şi a transferului. (teme pentru acasă diferenţiate).

“Evenimentele instrucţionale” nu trebuie confundate cu momentele lecţiei” tradiţionale (chiar dacă intervin în asemenea momente). Ele nu sînt “părţi de lecţie”, ci mai degrabă fenomene

motivaţionale care, odată declanşate de către educator, trebuie să-şi păstreze efectul cel puţin pînă la sfîrşitul lecţiei. Succesiunea evenimentelor instrucţionale trebuie să asigure un cumul progresiv de motivaţie a învăţării (care se va repercuta pozitiv asupra vitezei asimilării dacă admitem că ritmul este dependent, între altele, şi de nivelul motivaţiei intriseci a acesteia) (Jinga, Ioan, Negreţ, Ion, Învăţarea eficientă, Editis, Bucureşti, 1994, p.101).

Modelul 2.

Obiective Evenimentul instrucţional

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor Evaluarea

Modelul 3.Evenimentul instrucţional

Conţinutul Metodele, mijloacele de instruire

Formele de evaluare

Modelul 4.Evenimentele didactice

Obiectivele operaţionale

Conţinutul informaţional

Activitatea profesorului şi strategiile folosite

Activitatea elevului

Modelulul 5.Evenimentele instruirii

Obiectivele vizate

Conţinutul lecţiei Strategii didacticeActivitatea profesorului

Activitatea elevului

Modelulul 6.Etapele lecţiei Obiectivele propuse Tehnologia realizării Conexiunea inversă (feed-

back)

Modelul 7.Evenimentele instrucţionale

Obiective Durata Conţinutul lecţiei (activitatea profesorului şi a elevilor)

Modalităţi de învăţare

Proiect de lecţie (II)

1. Obiectul de studiu2. Clasa3. tema4. tipul lecţiei5. nivelul de învăţare al elevilor:

Din totalul de x elevi ai clasei:Z – au ritm rapid de lucru/de învăţare;Y – au ritm mediu de lucru/ de învăţare;V – au ritm lent de lucru/ de învăţare;

6. Obiectivul fundamental:7. Obiective operaţionale:

(enumerate în ordinea importanţei lor sau succesiunea în care ele apar în lecţie şi numerotarea de la 1 ... n: O1, O2, O3... ON)8. Strategia didactică (metode şi procedee / tehnici, mijloace didactice, forme): ...9. Bibliografia

Desfăşurarea activităţii/lecţiei

Momentul din desfăşurare

Obiectivul vizat

Conţinutul lecţiei Strategia didactică Evaluarea

Problemeleprincipale

Problemele adiacente

Metode/tehnici

Mijloace Forme Instru-mentele /itemii

Timpalocat

A. Introducerea în activitate prin:1. Captarea atenţiei2. Enunţarea obiectivelor

O Specificate pentru:A.– activitatea profesorului;B – elevi – pentru grupurile determinate în cadrul clasei: z,y,v.

B. Reactualizarea cunoştinţelor necesare desfăşurării lecţiei

O

C. Reprezentarea conţinutului lecţiei:- conducerea învăţării;- obţinerea performanţelor;- asigurarea feed-back-ului, special pentru conţinutul vizat în temă.

O

D. Încheierea activităţii:- asigurarea transferului;- sarcini de muncă independentă.

O

Proiect de lecţie (III)I. Date generaleClasa:Unitatea:Tema:Timp necesar:Materiale didactice utilizate:Competenţe urmărite:Tipul lecţiei:Obiective operaţionale:

Metode şi procedee / tehnici, forme de organizare: Bibliografie:

II. Scenariul didacticAceastă parte a planului de lecţie poate fi:

Detaliată, stabilind:- volumul de cunoştinţe;- activitatea profesorului şi a elevilor; - întrebările profesorului;- exerciţiile care trebuie prezentate;- metodele şi procedeele utilizate;- materialul didactic folosit;- etapele lecţiei;- timpul acordat fiecărei secvenţe din lecţie;- modalitatea de evaluare a activităţii;

Shematică, cuprinzînd:- etapele lecţiei;- problemele mai importante.

III. Etapele lecţiei

Verificarea se poate face la începutul lecţiei; se poate face după fiecare secvenţă a lecţiei; se poate face la sfîrşitul lecţiei.

Pregătirea activităţii de învăţare profesorul va urmări captarea atenţiei elevilor.

Anunţarea subiectului lecţiei profesorul anunţă tema nouă; comunicarea obiectivelor lecţiei nu este obligatorie, fiind suficient ca aceste obiective să fie clare pentru profesor, care va face pentru sine, după lecţie, o analiză a atingerii lor.

Actualizarea cunoştinţelor este bine ca noile cunoştinţe să se bazeze pe achiziţiile anterioare ale elevilor; actualizarea este bine să se facă prin exerciţii şi nu prin repetarea mecanică a definiţiilor sau a

cunoştinţelor dobîndite anterior.Prezentarea conţinutului nou

este bine să se facă prin activizarea elevilor, prin rezolvarea unor sarcini de lucru concrete, care să ducă la descoperirea de către ei înşişi a noilor conţinuturi;

în manual, autorii oferă sugestii pentru desfăşurarea lecţiilor, profesorii avînd libertatea de a utiliza orice alte soluţii considerate eficiente în raport cu elevii pe care îi conduc în activitate.

Obţinerea performanţei şi asigurarea feed-back-ului profesorul va monitoriza elevii – ajutîndu-i în cazul nereuşitei – corectînd erorile, comunicînd

rezultatele, făcînd aprecieri asupra răspunsurilor.Evaluarea rezultatelor

aprecieri ale profesorului sau autoaprecieri, rezultate la teste, notare.Asigurarea transferului

teme pentru acasă, activitate independentă.În didactica limbilor străine, a limbii engleze în special, sînt folosite sheme de planificare a activităţilor care pot fi

adaptate, aplicîndu-se ca părţi componente ale unui proiect didactic, sau constituind unul ca atare.

Modelul 3P (PPP) (apud Woodward şi Lidstromberg, 1995)

Etapele de bază ale acestui tip de lecţie sînt:

Prezentarea: elementele de limbă sînt prezentate în aşa fel ca elevii să sesizeze sensul şi scopul utilizării în comunicare. Se lucrează asupra pronunţării şi ortografiei.

Practicarea: se propun activităţi în care elevii au suficiente oportunităţi de a pronunţa şi chiar a scrie materia nouă (structurile). Se utilizează mult repetarea, sînt recomandabile dialogurile, cu plasarea structurilor noi în contexte familiare.

Producerea: elevii sînt antrenaţi în activităţi care să-i facă să utilizeze structurile recent însuşite în situaţii noi de comunicare, reale sau pe cît se poate aproape de realitate. Conversaţia şi jocurile de rol sînt elemente tipice ale acestei etape, prin intermediul lo realizîndu-se consolidarea şi transferul de cunoştinţe.

Sistemul 4 MAT (McCarhhy, 1980)

Etapele de bază: Experienţa concretă (percepţia) Observaţia şi reflecţia Formarea noţiunilor abstracte Generalizarea şi testarea cunoştinţelor în situaţii noi (realizarea transferului).

Etape ale procesului de instruire Etape ale lecţiei Activităţi1. experienţa concretă (percepţia) 1. Motivarea2. Observarea şi reflecţia 2. Informarea/prezentarea materiei noi3. Formarea noţiunilor abstracte 3. Practicarea4. Generalizarea şi testarea cunoştinţelor

4. Aplicarea

Proiectele de lecţii formulate în cheia LSDGC cuprind următoarele etape:

Evocarea Realizarea sensului Reflecţia

Tipuri de lecţiiTradiţionale:

1. Lecţia de asimilare a cunoştinţelor2. Lecţia mixtă 3. Lecţia de fixare şi consolidare a cunoştinţelor4. Lecţia de formare a priceperilor (de vorbire) şi deprinderilor (lexicale/gramaticale)5. Lecţia de recapitulare şi sistematizare 6. Lecţia de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare.

Netradiţionale:- Prelegeri; - Excursii;- Film; - Dezbateri;- Seminarii; - Colocviu;- Poveste etc.

Structura demersului didactic al lecţiei

I. Lecţia de asimilare a cunoştinţelor1. Captarea atenţiei.2. Reactualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor.3. Prezentarea conţinutului şi sarcinilor noi de învăţare.4. Dirijarea învăţării.5. Fixarea noilor cunoştinţe şi realizarea feedback-ului.6. Asigurarea retenţiei şi a transferului. (tema pentru acasă).

II. Lecţia mixtă1. Captarea atenţiei.2. Verificarea cunoştinţelor.3. Comunicarea noilor cunoştinţe.4. Fixarea noilor cunoştinţe.5. Formarea priceperilor şi deprinderilor.6. Obţinerea performanţelor. Realizarea feedback-ului.7. Asigurarea retenţiei şi transferului

III. Lecţia de fixare şi consolidare a cunoştinţelor1. Captarea atenţiei.2. Fixarea şi consolidarea cunoştinţelor.3. Concluziile şi realizarea feedback-ului.4. Asigurarea retenţiei şi a transferului.IV. Lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor

1. Captarea atenţiei.2. Formarea priceperilor şi deprinderilor.2.1 Rezolvarea exerciţiilor-model.2.2 Rezolvarea exerciţiilor cu condiţii schimbate.2.3 Rezolvarea exerciţiilor cu elemente de creativitate.2.4 Concluzii.2.5 Asigurarea retenţiei şi a transferului (tema pentru acasă).

V. Lecţia de sistematizare şi recapitulare1. Captarea atenţiei.2. Recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor.3. Concluzii. Realizarea feedback-ului.4. Asigurarea retenţiei şi a transferului.VI. Lecţia de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare1. Captarea atenţiei.2. Verificarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor.

3. Notarea elevilor.4. Concluzii. Realizarea feedback-ului.5. Asigurarea retenţiei şi a transferului

Operaţionalizarea obiectivelor la limba română în şcoala alolingvă

„Dacă obiectivele sînt neclare sau nu sînt precizate într-o formă măsurabilă, atunci şi

criteriile de succes vor fi neclare.” /Hugwood şi Gunn/

Succesul unei organizări eficiente ale procesului de predare-învăţare-evaluare relevă din modul cum au fost formulate obiectivele operaţionale.

Obiectivele operaţionale anticipează o activitate instructiv/educativă şi precizează ce fel de modificări concrete se vor produce în comportamentul celui educat la sfîrşitul unei activităţi de instruire. Este vorba de a afla şi a realiza ceva nou, necunoscut pînă la momentul instruirii.

Cerinţe privind proiectarea obiectivelor operaţionale Să fie clare, explicite şi comprehensibile – atît pentru elev, cît şi pentru profesor; Să fie accesibile majorităţii elevilor şi realizabile în intervalul de timp efectiv; Să corespundă particularităţilor de vîrstă ale elevilor, pregătirii şi experienţei lor anterioare; Să nu fie prea numeroase; Să descrie un comportament observabil şi măsurabil; Să exprime comportamentul prin utilizarea verbelor de acţiune; Să conţină atît condiţiile de realizare a sarcinilor, cît şi criteriul performanţei; Să vizeze o operaţie singulară; Să fie unice, logice şi valide; Să reflecte activitatea elevului, nu a profesorului; Să fie transferabile de la situaţia pedagogică la o situaţie reală de viaţă.

Funcţiile obiectivelor de învăţămînt

1. Funcţia de anticipare a rezultatelor aşteptate (proiectarea comportamentului celui educat).

2. Funcţia de organizare şi reglare (se conjugă cu conţinuturile şcolare şi determină metodele, mijloacele, formele de organizare a procesului de învăţămînt).

3. Funcţia de evaluare (evaluează realizarea obiectivelor educaţionale).

Obiective clasificate în raport stadial realizează obiective psiho-pedagogice

(comportamentale)generale Cunoştinţe (dezvoltarea intelectuală =

cognitive)OBIECTIVE de referinţă Capacităţi (dezvoltarea abilităţilor =

psihomotorii)operaţionale Atitudini (formarea unei viziuni =

afective)

Modelul taxonomic al obiectivelor pedagogice

Evaluare- a judeca - a evalua- a argumenta - a compara- a valida - a standardiza

Reacţie complexă- a înlătura nesiguranţa- a se adapta la ...- a crea- performanţă automatizată

Sinteză- a scrie - a planifica- a relata - a proiecta- a produce - a deriva- a propune - a formula-a sintetiza

Caracterizare- a revizui - a rezolva- a schimba - a evita- a completa - a colabora- a dirija - a rezista

Automatism- a executa- a avea deprinderi

Analiză- a distinge - a compara- a identifica - a deduce- a recunoaşte - a detecta- a analiza - a căuta- a structura

Organizare- a discuta - a organiza- a abstrage - a defini- a compara - a formula- a teoretiza - a omogeniza

Reacţie dirijată- a imita- a descoperi un procedeu- a descoperi prin erori- a răspunde la ...

Aplicare- a aplica - a alege- a generaliza - a clasifica- a utiliza - a restructura- a se servi de ...

Valorizare- a-şi spori competenţa prin ..- a renunţa - a argumenta- a protesta - a dezbate- a subvenţiona - a nega

Dispoziţie- a cunoaşte

instrumente ...- a lua atitudine ...- a fi dispus să...- a dori să...

Înţelegere- a transforma - a reorganiza- a ilustra - a explica- a redefini - a demonstra- a interpreta - a extinde- a determina - a estima

Reacţie/răspuns- a se conforma - a urma- a oferi spontan - a

aproba- a-şi petrece timpul liber

într-o activitate – a discuta

- a aplauda - a aclama

Percepere- a auzi - a gusta- a vedea - a mirosi- a pipăi - a simţi

Cunoaştere- a defini - a aminti- a recunoaşte - a distinge- a enumera - a identifica- a descrie - a numi- a selecta - a reproduce

Receptare- a diferenţia - a combina- a separa - a alege- a izola - a asculta- a accepta - a controla

DOMENIUL PSIHOMOTOR

(Simpson)

DOMENIUL COGNITIV(Bloom)

DOMENIUL AFECTIV(Krathwohl)

Conceptul de operaţionalizare

A operaţionaliza = “…a identifica o sarcină educativă şi a o explicita verbal în mod corespunzător”. (C.Cucoş)

Operaţionalizarea reprezintă transpunerea în termeni comportamentali, uşor observabili şi măsurabili, a acţiunilor (operaţiilor) pe care elevii vor fi capabili să le realizeze ca rezultat al achiziţiilor dobîndite la lecţie.Adică:

Operaţionalizarea se realizează prin intermediul a două acţiuni complementare:

Deducerea obiectivelor concretedin obiectivele de referinţă

Proiectarea obiectivelor concrete ca sarcini didactice pe care trebuie să le realizeze elevul în timpul unei unităţi de instruire (a unei activităţi, lecţii) sub formă de obiective de conţinut (prioritar informative) şi obiective psihologice (prioritar formative) adaptate la specificul şcolii şi al clasei

Care vizează eficientizarea activităţii de predare-învăţare-evaluare

Prin: Precizarea “comportamentului final al elevului”

Exprimat printr-un verb care defineşte acţiunea elevului şi o performanţă concretă atinsă de el

De exemplu: Elevul va fi capabil să descrie în 5-6 rînduri personajul principal al povestirii.

Obiectivul operaţional determină comportamentul elevului, şi nu al profesorului, de

aceea este preferabilă utilizarea unor verbe ce descriu acţiunile prin care elevii vor demonstra capacitatea însuşirii.

Se folosesc verbele de acţiuni: Nu se folosesc verbele vagi:- să recunoască- să povestească- să recite- să relateze- să argumenteze- să dezbată- să descrie- să compare- să dirijeze- să analizeze- să cerceteze- să examineze- să identifice- să formuleze- să aplice- să utilizeze- să folosească- să distingă- să delimiteze- să ilustreze- să extragă- să fie în stare- să poată- să diferenţieze ş.a.

- să ştie- să afle- să cunoască- să perceapă- să priceapă- să înţeleagă- să posede- să stăpînească- să sesizeze- să fie convins- să fie încredinţat- să conştientizeze- să-şi însuşească

Există mai multe sisteme de operaţionalizare conform taxonomiilor.

Modele de formulare a abiectivelor

Algoritmul operaţionalizării obiectivelor după Magher:(Operaţionalizarea simplă)

1. Comportamentul aşteptat(numirea comportamentului) Ce va fi capabil să facă elevul?

- să descrie

2. Condiţiile în care trebuie să se producă comportamentul

În ce condiţii? - în baza reperelor date

3. Criteriul de reuşită Ce/Cît? - un loc memorabil din Basarabia

Algoritmul operaţionalizării obiectivelor după V.Landsheere(Operaţionalizare completă)

1. Subiectul (Cine produce comportamentul?) La sfîrşitul lecţiei toţi elevii vor fi capabili

2. Capacitatea nouă (Ce operaţie mintală se va face?)

să alcătuiască o scurtă relatare

3. Performanţa (Care va fi produsul finit?) despre un loc memorabil din Basarabia4. Situaţia de învăţare (În ce condiţii se realizează învăţarea?)

Studiind textul „Locuri memorabile din Chişinău – „Grădina publică Ştefan cel Mare”, volum o pagină

5. Standardul performanţelor aşteptate (În baza căror criterii se realizează evaluarea?)

Lucrarea finală va conţine o relatare de o pagină despre un loc memorabil din Basarabia

OBIECTIVE GENERALE ALE DISCIPLINEI(OBIECTIVE-CADRU)

Dezvoltarea capacităţii de a recepta şi a produce texte scrise şi orale de diverse tipuri (înţelegerea după auz, vorbirea, lectura şi scrierea)

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

Elevul va fi capabil să împartă textul în fragmente logico-semantice şi să le întituleze

OBIECTIVE OPERAŢIONALE Elevul va fi capabil să identifice fragmentele logico-semantice ale textului dat.

OBIECTIVE DE EVALUARE

Elevul va fi capabil să identifice după a treia lectură fragmetntele logico-semantice ale textului dat.