DEZVOLTARE DEZVOLTARE COMUNITARACOMUNITARA

Conf.univ.dr. Anca Tompea

CONCEPTECONCEPTE

COMUNITATE

limba greacă – chemare, convocare

UN GRUP DE OAMENI CU INTERESE, CREDINŢE SAU NORME DE VIATĂ COMUNE, CARE DEŢIN O POSESIUNE ÎN COMUN( Royal Political Dictionary, 1987)

COMUNITATE#SOCIETATE/TONNIES-1887– într-o comunitate indivizii se contopesc într-o totalitate

într-o societate interesele personale orientează conduitele sau comportamentele

COMUNITATE

Tipul de relaţii pe care un individ le are cu ceilalţi (legãturile afective cu „locurile“) definesc pentru fiecare individ apartenenţa sau non-aparteneţa lui la o comunitate.

Comunitatea locală comunitatea profesională comunitatea de interese, religioasă, umană

COMUNITATE

Într-o comunitate rolurile sunt specifice şi în consonanţă unele cu altele: o persoană nu poate avea obligaţii ce provin dintr-un rol în conflict cu datoriile ce-i revin din alt rol.

se promovează relaţiile de solidaritate dintre oameni, o temă care de-a lungul anilor a pus accentul pe un singur factor de bază – factorul teritorial, locul, localitatea.

Robert Nisbet se referea la legături sociale – se caracterizează prin

• coeziune emoţională, • profunzime, • continuitate şi mulţumire.

COMUNITATEA

în sens originar– includea şi

comunitatea de loc, mergea totuşi dincolo de ea

– cuprindea • religia, • munca, • familia şi cultura

Auguste Comte

– la baza societăţii • comunitatea morală

– susţine importanţa menţinerii legăturilor sociale în susţinerea coeziunii comunitare

Park/1952

Un întreg format din unităţi aflate în relaţie Are o populaţie organizată pe un teritoriu Are rădăcini puternice în teritoriul pe care

îl ocupă Unităţile individuale sunt reciproc

interdependente

Zimmerman

Legaturile asociative sunt de la om la om Lucrurile sunt văzute prin prisma

prieteniei Solidaritate puternică Poliţia tinde să prevină, decât să

pedepsească tip cosmopolit

COMUNITATE94 de definiţii diferite

Grupare naturală de actori sociali legaţi în mod organic între ei– obiceiuri şi practici comune– consangvinitatea– limba comună– unitate a dorinţelor şi aspiraţiilor– afectivitate şi comprehensiune– toleranţă şi solidaritate permanentă

ROMÂNIA

Ilie Bădescu -Istoria sociologiei-perioada marilor sisteme– comunitatea ca o “realitate morală, delimitată

empiric, având o valoare tipologică şi reprezentând un cadru metodologic adecvat pentru studiul unor chestiuni precum:moralitate, lege, contract, religie, spirit uman, care mijloceşte accesul nostru la microsocietate”.

ROMÂNIA

Tăranu Andrei, 2005 “Ansamblu de persoane legate prin

interese specifice într-un grup social, caracterizat de o anumită structură şi cu o anumită cultură specifică, rezultate din relaţiile şi procesele psihosociale din cadrul său”

Comunităţi prin asociere sau de interes şi comunităţi geografice sau comunităţile de loc

Forme de “comuniune”– au ceva în comun, dar

nu neapărat un loc comun

• sindicate şi asociaţii• “interese speciale”.

comunităţile de interes– mai importante– baza comunităţilor de

loc

formate din oameni care se întâmplă să trăiască într-o anumită arie sau localitate– pot sau nu să

împărtăşească un interes comun

– graniţele reale, funcţionale sau percepute ale comunităţilor geografice sunt rareori clare şi distincte

ARISTOTEL vs PLATONcomunitatea deschisă vs

comunitatea închisă Comunitatea devine o creaţie

naturală a oamenilor care aveau aceeaşi caracteristică

– de a fi zoon politikon • Calitatea sa de a trăi alături

de semenii săi • Creatorul acelor structuri

capabile să formeze apoi statul

“Comunitatea unor fiinţe cu asemenea însuşiri crează familia şi statul” –Aristotel, 1924

Formarea unei cetăţi în care membrii nu sunt prin destin egali

– Unii se nasc cu aur– Alţii cu argint– Restul cu aramă sau fier

Inegalitatea predestinării – Elementul formator al

comunităţii – Se pierde caracterul natural,

firesc– Se transformă în societate

Comunitatea este divizată în comunităţi inegale ca drepturi şi condiţie

Comunităţile geografice

grupuri care împart un teritoriu comun şi prin urmare, serviciile, infrastructura, investiţiile

graniţele geografice pot varia în funcţie de caracteristicile particulare sau funcţiile prezentate în definiţia comunităţii

o vecinătate, un loc integrat sau nu, o municipalitate, un judeţ, o regiune urbană etc.

COMUNITATE

COMUNITATE#ASOCIAŢIEMAX WEBER

– Orientarea către actiune se sprijina pe o apartenenta comuna, resimtita subiectiv, afectiv, traditional a indivizilor care participă la aceasta/disponibilitatea pentru actiune sociala se sprijina pe o identitate de interese sau pe o legatura bazata pe interes, motivata rational in privinta valorii si a scopului

COMUNITATEA

Mod ideal al formelor în care se poate manifesta convieţuirea oamenilor

Nu este întemeiată pe contract, ci pe înţelegere – Mod de a simţi comun şi reciproc, asociativ în cadrul unei

voinţe colective, care este expresia unei unităţi DEMNITATEA

– Caracteristica esenţială pe care se bazează diferenţele dintre membri, care rămân uniţi prin legături mai mult sentimentale decât utilitariste

• Respectul• Afecţiunea• Bunăvoinţa

COMUNITATEA

o formă complexă de organizare umană aflată la graniţa dintre formal şi informal, concretizată prin relaţii sociale/ interpersonale, stabilite între persoane care ocupă un spaţiu comun şi între care s-a creat o comuniune de:

valori, atitudini (grijă socială, apartenenţă, cooperare, responsabilitate)

limbaj tradiţii interese comune (bunăstare, crearea unei atmosfere de acceptare,

includere, sprijin, ineterese concrete de dezvoltare a infrastructurii, lucrări publice etc)

modele comportamentale (participare, intrajutorare, voluntariat) acţiune identitate (identitate colectivă, organizare în jurul unui principiu

cultural-valoric)

Comunitatea

o formă particulară de organizare socială, prezentându-se în general ca un grup social uman de mici dimensiuni (sat, trib, etc.), în care membrii săi au relaţii nemijlocite, directe, de cunoaştere reciprocă. – desfăşoară, la scară redusă, toate activităţile proprii unui

sistem social (economice, culturale, religioase, politice ).

parte integrantă a societăţii, de o complexitate mai redusă, dar în acelaşi timp reprezintă o formă “naturală”, spontană de organizare socială.

Talcot Parsons 1950•“Structura socială şi personalitate”-evoluţia formelor de socializare primară

Nisbet Robert •sec. al XIX-lea se abordează din ce în ce mai mult conceptul de comunitate

Redfield Robert •caractererul unitar al comunităţii în “The little community”•distincţia dintre comunitate şi grupul mic

În primul caz este vorba de constituirea acestuia bazate pe relaţiile dintre oameni spre deosebire de comunitate la care se adaugă şi modalităţi de desfăşurare a vieţii

TRĂSĂTURI

Să existe oportunităţi economice pentru toţi

Comunitatea ideală va trebui să beneficieze de o dezvoltare economică substanţială şi constantă

TRĂSĂTURI

Fiecare membru al acesteia, indiferent de sex, rasă sau apartenenţă etnică trebuie să aibă acces la o existenţă mulţumitoare

TRĂSĂTURI

Indivizii care alcătuiesc comunitatea se deosebesc între ei prin însuşiri fizice şi psihice, mod de implicare şi ţel, ceea ce determină afirmarea şi succesul în plan material pentru fiecare

TRĂSĂTURI

Îmbunătăţirea calităţii vieţii are în vedere şi performanţele economice pentru oportunităţile ce le oferă piaţa muncii şi pentru veniturile obţinute din slujbele respective

SOCIETATE

Formă artificială de asociere umană legăturile cele mai puternice sunt cele de ordin economic principiul de funcţionare

– nimeni nu acţionează în interesul sau ajutorul celuilalt, prin schimburi de servicii, bunuri, bani, decât în condiţii de reală profitabilitate

interese comune de tip economic, financiar concurenţă şi dorinţa de dominaţie raţionalizare excesivă, subminarea afectivităţii

SOCIETATEA

Constituirea unui cerc de oameni care, la fel ca în comunitate, trăiesc şi locuiesc în pace unul lângă altul, dar care nu sunt în mod fundamental legaţi între ei, rămânând separaţi în ciuda tuturor legăturilor

Nu se desfăşoară activităţi care să poată fi derivate dintr-o unitate existentă şi care să exprime şi voinţa şi spiritul acestei unităţi în individ

Fiecare trăieşte pe cont propriu şi în competiţie cu toţi ceilalţi

COMUNITATE/SOCIETATE

Viaţă reală şi organică Organism viu Individul trăieşte de la

naştere şi se leagă de familie “LA BINE ŞI LA RĂU”

Expresie a vechilor forme de organizare– Intemeiate pe tradiţii,

norme, credinţe şi pe formele necodificate ale raporturilor sociale

O formaţiune ideală şi mecanică

Un agregat mecanic Trăieşti ca într-o ţară

străină Expresia colectivităţilor

urbane şi a modurilor de viaţă legate de producţia industrială şi de piaţă

COMUNITATE- gemeinschaft VS

SOCIETATE- gesellschaft Tonnies

relaţiile umane sunt familiare, trainice, durabile şi bazate pe înţelegerea clară a locului fiecărei persoane în societate. “Valoarea” unui om este apreciată în conformitate cu cine este, nu cu ce a făcut

“Gesellschaft” este, desigur, opusul lui “gemeinschaft” în majoritatea aspectelor.

Relaţiile sunt formale, impersonale, bazate pe integrarea specializării şi interdependenţei

Gemeinschaft vs Gesellschaft

Gemeinschaft– integrare socială

rezultând din similaritate şi conducând la sentimente şi simţire.

– forma tradiţională a integrării şi pune accentul pe natura sacră a societăţii şi a relaţiilor sociale.

Gesellschaft este integrarea socială rezultată din relaţii contractuale, seculare

Este forma modernă a solidarităţii

Dimensiuni ale comunităţii

Geografice– totalitatea relaţiilor

de vecinătate şi interacţiune socială care se manifestă într-un spaţiu teritorial dat

Dimensiuni ale comunităţii

Comportamentală– mulţimea actelor de

voinţă şi acţiune practică, ce definesc şi singularizează un grup în raport cu altele

Dimensiuni ale comunităţii

Identitar– determinată de

teritoriul comun• cartier, oraş, sat…

– tip nonteritorial• identitate întemeiată pe

vârstă, etnie, sex, religie

SENTIMENTUL COMUNITAR(Sarason,1974)

PERCEPEREA SIMILARITĂŢII CU CEILALŢI,

O INTERDEPENDENŢĂ RECUNOSCUTĂ,

O DISPONIBILITATE PENTRU MENŢINEREA ACESTEI INTERDEPENDENŢE OFERIND ŞI FĂCÂND PENTRU CEILALŢI CEEA CE SE AŞTEAPTĂ DE LA EI,

SENZAŢIA DE A APARŢINE UNEI STRUCTURI PE DEPLIN DEMNE DE ÎNCREDERE ŞI STABILE

SENTIMENTUL COMUNITAR (McMillan, Chavis-1986)

Sentimentul de apartenenţăInfluenţa şi putereaIntegrarea şi satisfacerea

necesităţilorConexiunea emotivă împărtăşită

Sentimentul de apartenenţă

Nivelul de identificare cu ceilalţi membri, garantat de prezenţa unor graniţe care despart pe ”cei dinăuntru de cei din afară”

Sentimentul de apartenenţă

permite dezvoltarea siguranţei emotive necesare pentru realizarea unui climat în care schimbul afectiv să poată avea loc

se creează condiţii pentru realizarea unei investiţii emotive, investiţii de resurse şi de energii personale în comunitate

Influenţa şi puterea

Exprimă senzaţia membrilor că pot percepe numeric şi pot influenţa regulile de funcţionare şi dinamicile comunităţii

impresia că o comunitate poate controla şi modifica propriul mediu extern– influenţând alţi subiecţi sau instituţii exterioare

comunităţii în cauză, pentru a face mediul mai receptiv la necesităţile tuturor membrilor

Integrarea şi satisfacerea necesităţilor

Certitudinea membrilor comunităţii că îşi pot satisface propriile nevoi dacă au acces la resursele ce devin disponibile ca urmare a apartenenţei la grup

Conexiunea emotivă împărtăşită

Legătura de interdependenţă dintre membri– consolidată prin participarea comună la

evenimente importante– întărită de

• succesul cu care membrii fac faţă anumitor evenimente- războaie, catastrofe

• recompensele acordate anumitor membri ai comunităţii

linia de demarcaţie dintre un ansamblu de indivizi şi o adevărată comunitate