stadiul inteligenei senzorio-motorii (0 18 luni/2 ani);

stadiul preoperaional (2 7/8 ani);

stadiul operaiilor concrete (7/8 11/12 ani);

stadiul operaiilor formale (11/12 - 15/16 ani).

Stadiile dezvoltrii inteligenei :

Este caracterizat prin:

Stimulare senzorial i motorie Relaie subiect-obiect

Principale achiziie: Permanena obiectului

1. Stadiul inteligenei senzorio-motorii

Substadiul gndirii simbolice i preconceptuale (24 ani)

Substadiul gndirii intuitive (47 ani). 2. Stadiul inteligenei preoperatorii:

imitatia amanata

jocul simbolic desenul

imaginea mentala

limbajul

1. substadiul gndirii simbolice si preconceptuale ( 2-4 ani )

2. substadiul gandirii intuitive ( 4-7 ani ) conceptualizare in crestereinteligenta ramane in mod constant prelogica

Substadiul gndirii simbolice i preconceptuale:

funcie simbolic: - limbaj - imagine mental - joc simbolic preconcepte i transducie (raionament preconceptual)

Exemplu de joc simbolic sub form de joc de de rol

In ce consta substadiul gndirii intuitive ?

Controlul judecatilor se realizeaza prin intermediul reglarilor intuitive.

Piaget identific urmtoarele caracteristici ale gndirii in perioada preoperatorie. Aceste caracteristici reprezint limitri ale gndirii intuitive.

Egocentrismul-copilul percepe lumea doar prin propria perspectiva,el neputand confrunta punctul sau de vedere cu al altuia.Ireversibilitatea - incapacitatea copilului de a face operaii mentale intr-un sens i apoi in sens contrar.Centrarea - orientarea ctre o singur trstur i ignorarea celorlalte Animismul lucrurilor le este atribuita via si inteniiArtificialismul credina copilului ca totul a fost creat de om si pentru omAmestecul realului cu imaginarul

Limite ale gndirii preoperaionale

egocentrismul

ireversibilitatea

amestecul realului cu imaginarul

centrarea

Exemplu pentru egocentrism

Cele mai importante achiziii concrete sunt:

Reversibilitatea - copilul poate concepe ca fiecrei aciuni ii corespunde o aciune inversa, care permite revenirea la starea anterioara.

Conservarea nelegerea ca anumite caracteristici de baza ale unui obiect, precum greutatea,volumul, rmn constante indiferent de formele pe care le ia un obiect.

Operaii de seriere abilitatea de a aranja entiti n iruri diferite, pe baza anumitor criterii. Ca urmare a acestei operaii apare conceptul de numr.

Clasificare - abilitatea copiilor de a sorta obiecte pe seama unor caracteristici comune.

3. Stadiul operaiilor concrete

Reversibilitatea n jurul vrstei de 8 ani

Conservarea substanei (8 ani) - greutii (9-10 ani) - volumului (11-12 ani)

Operaiile sunt aciuni interiorizate, reversibile i coordonate n structuri totale.

Gruparea realizeaz echilibrul dintre asimilarea lucrurilor la aciunea subiectului i acomodarea schemelor subiective la modificrile lucrurilor.

Caracteristici ale gndirii:ReversibilLogic Abstract

Principalele achiziiiDubla reversibilitate (coordonarea reversibilitii prin inversiune cu cea prin reciprocitate)Raionamentul ipotetico-deductiv (analiza consecinelor care decurg n mod necesar din premise logica propoziiilor)

4. Stadiul operaiilor formale

eliberarea relaiilor de ordine i a clasificrilor de legturile lor concrete, intuitive

structurile operatorii se dezvolt

substituirea manipulrii reale sau imaginare a obiectelor cu enunuri verbale

Se caracterizeaz prin:

Structurile operatorii ale inteligenei nu sunt nnscute, pun n eviden o construcie real, realizat n trepte.

Teoria piagetian este, din acest punct de vedere, o teorie constructivist.

I. Stadiile pe care le-a propus Piaget pentru dezvoltarea inteligentei au constituit nucleul unui numr important de cercetri care erau destinate sa aprecieze validitatea si existenta stadiilor de dezvoltare si caracteristicile acestora.

O parte din aceste cercetri au artat limitele de vrsta preconizate de Piaget ca fiind stadiile de nvare pot sa varieze in funcie de: mediul social si cultural, dotarea intelectuala, experiena elementara sau de educaia grupului cercetat.

Sunt numeroase studii transculturale care susin teoria lui Piaget conform creia stadiile dezvoltrii cognitive sunt aceleai pentru copii din diverse tari si culturi.

ex: au fost elaborate probleme de conservare pentru copiii intre 7 si 11 ani in Tanzania, Sierra Leone si Kenya si s-a constatat ca in toate aceste culturi vrsta medie la care copiii sunt capabili sa rezolve probleme de conservare este foarte apropiata de cea a copiilor din Europa si America de Nord. (cf. A. Birch, 2000, p. 107).

Poate ca cea mai consistenta a fost opinia lui Piaget conform creia copiii aflai in stadiul de dezvoltare preoperational sunt incapabili de conservare.

Obiectul unor cercetri a fost acela de a vedea daca un copil in mod evident incapabil de conservare poate fi determinat cu ajutorul unei instruiri speciale sa realizeze aceasta operaie la o vrst mai mica dect cea ilustrata in conservarea spontan.

Rezultatele cercetrilor au permis formularea unei concepii mai optimiste dect cea a lui Piaget, cu privire la posibilitatea accelerrii dobndirii capacitaii de conservare. Chiar si o serie de reprezentani ai scolii piagetiene (B. Inhelder, M. Sinclair, M. Bovet) au admis ca nvarea dirijata poate accelera, cel puin intr-o msura limitat dezvoltarea.

Stadiul operaiilor formale a fost mai puin verificat spre deosebire de stadiile preoperationale si operaiilor concrete, deoarece nu au existat dect puine cercetri pentru verificare.

Putinele cercetri au constatat capacitatea copiilor de a rezolva probleme ce implica atribute ale stadiului operaiilor formale (gndirea ipotetico-deductiva) la vrste mult mai mici dect cele preconizate de Piaget. Succesele precoce ale copiilor in rezolvarea acestor probleme reflecta capacitatea de a face astfel de raionamente cu condiia utilizrii judicioase a suportului empiric.

Lewis si Keating au artat ca tipul de gndire abstract ce apare in stadiul operaiilor formale nu este dobndit de toi indivizii.

O critic frecvent care se face la adresa teoriei piagetiene este aceea ca, acordnd un rol important activitii subiectului, este neglijat un factor esenial al dezvoltrii si anume influentele sociale

Cercetrile psihologului rus L.S Vigotski si ale psihologului american J. Bruner aduc in discuie rolul contextului social, cultural si familial, al educaiei in stimularea dezvoltrii cognitive a copilului. In ciudat criticilor fcute teoriei lui Piaget, trebuie sa reinem nsa ca marea majoritate a studiilor l omagiaz pentru contribuia sa la nelegerea dezvoltrii cognitive a copilului.

*