DANIEL B. HINSHAW

Suferinfa ginatura vindecdrii

Traducere din limba englezd deFlorin Caragiu

CUPRINS

Ir:rtroducere.... ......7PARTEA I-A

DILEMA UMANAI. De la ingrijire la tratare . . . 15

Rdddcinilefilantropiei cregtine .... .... 22

Rdddcinile bizantine ale educaliei gi practiciimedicale . . .27Cregtinismul timpuriu gi dezvoltarea spitalului. .30Xenon-ulPantocrator.... ......33SfAntulVasilegileprogii ........4LAmbivalenla cregtind fafd de medicind . . . . . . . MImpactul cregtinismului asupra medicinei . . . . 50

Cauzele demonice alebolii gi suferinfei . . . . . . 55

Tensiune intre purtarea de grijd qi tratare ininteriorultradilieicregtine. .....61,

II. Suferinlagicondiliaumand .....65Persoanele gi suferinfa . . .76

IILContextulsuferinfei.... .......95Suferinldgiculturd ......96Materialism gi suferinld - statul totalitarcomunist. .......1,1,4Materialism qi suferinld - cultura seculardapuseand. .......128Narafiune gi suferinfd . . .140

413

CUPRINS

PARTEA A II-AiNTATNIREA TERRpsurlcA

IV.DefinireaintAlnirii..... ......157V. Durerea total5 qi persoana . . . . .1.59

Durereafrzicd. ...175Durereapsihologicd ....181Suferinfa sociald - aspectul comunitar . . . . . . 205

Durereaspirituald. .....226Vl.Vindecdtorul ....237

Vindecdtorul ca actor . . .246Etica gi vindecdtorul ca actor. . .252

VII. Modalitdfidevindecare. .....274AtingereainintAlnirea terapeuticd . . . . . . . . . 279

Credin{a gi vindecarea in intAlnireaterapeuticd ......284Vindecarea la distanfd . .287Comunicarea ca o modalitate terapeuticd . . . . 297

Echipa interdisciplinard ca o modalitate devindecare .......303

Vlll.Pacientul... ...312

PARTEA A III-AVINDECAREA iN MOARTE

IX. Spiritualitatea gi sfArgitul viefii - perspectivaseculari

Recunoagterea tulburdrii spirituale . . .

+ ...Ingrijirea spirituald

X. O perspectivd cregtind tradifionald asuprasuferinfei gi mor,tii

De ce materia conteaz6..

321

326

34L

3s9

370

41.4

CUPRINS

,,Cesdfacem deci?" ....972Vindecarea in viala sacramentald a Bisericii. . 381

Xl.rElementele esenfiale ale vindecdrii . . . 388

Transformareasuferinfei.. ....388Reconcilierea... .......990Conlucrarea.... .......99LLinigtea ...g9gFamiliarizarea cu moartea proprie. . . .997Recunogtinfd gi cult.Comuniunea .... ......401,

PARTEA I

DILEMA UMANA

,,1n Hristos se intAlnesc istoria gi vegnicia."l

,,Sunt grAul lui Dumnezeu qi sunt mdcinat de

dintii fiarelor sdlbatice ca sd fiu aflat pAine cura-td a lui Hristos... Nu vd poruncesc cum au fdcut-oPetru gi Pavel; ei erau apostoli, eu sunt un osAndit;ei erau liberi, eu sunt acum un rob. Dar, dac6. pd-timesc, voi fi eliberat de Hristos, gi in El o sd rein-viezliber."2

l Roman Braga,,,Lrdiction - The Begiruring of the ChurchYear", in The Burning Bush: A Monastic lournal, 24, 2" 2011', p. 5.

2 Sf. Ignatie al Antiohiei,,,Letter to the Romans" 4. 1. 3, inApostoliiFathers, vol.l, Loeb Classical Library nr. 24,HawardUniversity Press, Cambridge MA, 1912, retip. 1985, p. 231"

13

CAPITOLUL I

DE LA INGRIIIRELA TRATARE

O povestire scurtd, Rdmdgifaoie, scrisdpe la mij-locul secolului al XIX-lea de autorul rus Turgheni-ev ilustreazd in chip minunat dramatica mutafie,care avea deja loc induntrul medicinei, de la opurtare de grijd fafd de bolnav la tratarea bolii.

Povestea vorbegte despre o tAndrd femeie penume Lukeria, o lSr5ncufd frumoasd care e je-

fuitd de sdndtatea ei in floarea tinerefii, dupd unaccident ciudat. Ea cade in timp ce dansa gi dez-volti un tip de panlizie spasticd, se degradeazdgi in cele din urmd sfArgegte pusd intr-un col! li-turalnic al regedinfei unui proprietar bogat. Fiulfemeii, cel care define proprietatea, este narato-rul povegtii. El fusese plecat intr-o expedilie de

vAnitoare prin diferite finuturi, gi relateazd felu-ritele experienfe pe care le-a trdit in cdldtoria sa.

intr-o intAlnire special5 el a dat peste Lukeria,

DANIEL B.HINSHAW

care stetea intinsd foarte tdcutd pe un agternutde paie ardtAnd ca o icoand. Ea avea o infdligarenelumeascd gi in mod vddit suferea enorm. Pri-ma lui reaclie a fost sd-i propund s-o ducd la unspital. ,,Cine qtie? Poate cd ai mai putea fi ?ncd

tratatd." Rdspunsul ei subliniazd modul in caredilema flr care adesea ne confruntdm cAnd aveminainte profesiunea medicald se conturase dejape la mijlocul veacului al XIX-lea:

O nu, domnule... nu md muta intr-un spital;nu md atinge. Voi avea de indurat acolo chinuri gimai cumplite! Cum o sd md trateze acum?... Pdi,un medic a venit aici odatd; a vrut sd md exami-neze. L-am imploraf pentru numele lui Hristos,sd nu md tulbure. N-a ajutat la nimic. A inceputsd md intoarcd pe toate pdrfile, lovindu-mi mAini-le qi picioarele, gi trdgAndu-md incoace gi incolo.A spus: ,,Fac lucrul acesta pentru $tiinfd; sunt unservitor al $tiinfei - un om gtiinfific! Iar tut", spuseel, ,,efectiv n-ar trebui si mi te opui, deoarece amprimit o medalie pentru lucrdrile mele, qi sunt lu-cruri simple cele cu care md ostenesc pentru tine."Se purti grosolan cu mine, imi spuse numele bo-lii mele - un nume lung gi minunat - gi dupd astaplecd de acolo.l

Ultima afirmafie, -plecd de acolo", constifuieo reflecfie asupra unei probleme fundamentaledin asistenla medicali oferitd celor pentru carenu existd un tratament: abandonarea.

llvan Turgheniev,,,A Living Relic", cap. 18,in A Sportmai'sSketches, vol. 2, Macmillan, New Yo*, 191,6, pp.243-244.

1,6

SUFERINTA SI NATURA VINDECARII

Conflictul pe care aceastd poveste il exem-plificd e caracteristic unui dualism care s-a dez-voltat in cultura noastrd medicald, precum gi,

pe scard mai larghl in cultura occidentald. Me-dicina modernd are in esenld o bazd, gtiinlificdreducfionistd. $tiinfa medicald se intemeiazd pemdsuri (d.ex., tensiunea arteriali, numirarea ce-

lulelor albe etc.) obiective (cantitative). Cu toa-te cd o asemenea abordare e indispensabild pen-tru diagnosticul gi tratamentul bolii, are limitd-rile ei. Prin natura 1or, experienfele emofionale,sociale sau spirituale ale pacientului sau ale ?n-

grijitorului sunt subiective qi calitative. Astfel, inacest model ele nu sunt ,,gtiinfihce" gi prin ur-mare sunt in principiu suspecte. in mod inevita-bil, accentul pe abordarea obiectivd/qtiinlificd a

mutat centrul atenliei efortului medical pe boa-ld inleleasd ca lucruI vizat de tratament, inde-pendent de persoand. Ca urmare, in medicinamodernd occidentald a survenit o separare intreminte gi corp. Obiectivitatea rezidd in tratareacorpului. Se poate vedea. Se poate mdsura. I se

poate aplica ceva mdsurabil. Un astfel de empi-rism e parte fundamentald a practicii obignuitedin profesia medicald. O concentrare a atenfieiexclusiv pe aspecful pur hzic (,,obiectiv") al bo-lii contrazice invdfdtura cregtind tradifionald de-spre unitatea psihosomaticd a omului. Prin con-trast, SfAntul loan Scdrarul, vorbind despre pro-priul corp, subliniazi unitatea inseparabild a

17

DANIEL B. HINSHAW

trupului gi suflefului: ,,Cum ag putea sd-l urdsccAnd natura mea md rAnduieqte sd-l iubesc? Cumpot sd md rup de el cAnd sunt legat de el pe veci?Cum pot sd scap de el cAnd urmeazd sd inviezeimpreund cu mine?"

Recenf Susan Ashbrook Harvey a exploratinfelegerea trupului in cregtinismul sirian str6-vechi. Ea remarcd faptul cd pentru scriitorii si-rieni timpurii ,,cregtinismul era reperat in corppentru cd trupul, in infelesul cel mai literal, eraceea ce Dumnezeu modelase la inceput gi loculunde Dumnezeu a ales si ne gdseascd in stareanoastrd de cddere. Acesta a fost motivul pen-tru care Dumnezeu a lucrat prin intrupare"l.Eail citeazd in continuare pe SfAntul Efrem Sirul(scriitor din veacul al IV-lea): ,,Slavd fie, CeluiCe-ai imbrdcat trupul lui Adam cel muritor gi aifdcut din el o fAntAnd de viafd pentru tofi mu-ritorii!... Cu toate cd sufletul existd de la sine gipentru sine, totugi tdrd tovarisul sdu, trupul, iilipsegte adevdrata existenfd... Cdci prin simfurileinsofitorului sdu strdluceqte gi apare in mod 15-

murit." Sfantul Efrem, vorbind metaforic luiHristos despre relafia Sa cu persoana umanb, de-scrie uniunea intimd a sufletului cu trupul: ,,Su-fleful e mireasa Ta, trupul e camera nup!ial6."2

l Susan Ashbrook Harvey, ,,Embodiment in Time and$emity: A_Syri19 Perspective", fi:r St. Wadimir's TheologicalQuarterly, 43,2,1999,pp. 105-130, lapp.114, 115. - :

2lhidem, pp.11.5,124.

18

SUFERINTA 9I NATURA VINDECARII

Ne-am putea intreba dacd a existat vreo pre-ocupare paraleld privind dualismul medical inlumea seculard. George Engel, profesor de psihi-atrie gi medicind Ia Universitatea din Rochester,a examinat fenomenul. Scriind profetic in 1977,

a abordat problema biomedicinei (d.ex., demer-sul reducfionist al medicinei) in care o boald de-vine o maladie care are cauze specifice biologicegi in ultimd instanfd molecularet. in mod funda-mental, in biomedicind se pot rezolva unele lu-cruri dacd poate hvdzut, atins, definit gi in cazulcel mai fericit mdsurat ceva. Chestiunile psiholo-gice, emofionale gi sociale sunt prea fine, senti-mentale gi neclare gi sunt astfel excluse - favori-zAndu-se astfel din nou dualismul minte-corp.

E interesant faptul cd Engel blameazdBisericapentru crearea dualismului minte-corp ir medi-cina modemd. El folosegte ca justificare pentruafirmafia sa permisiunea acordatd de cdtre Bi-serica Apuseand unor savanfi precum Vesaliusin perioada Renagterii pentru a sdvArqi disecliide anatomie umani. Rezultatul a fost cd trupula fost acum cedat medicilor ca responsabilita-tea 1or, insd mintea gi spiritul rdmAneau in con-tinuare proprietatea Bisericii. Cu acest dualismminte-corp in lucru, abordarea anatomicd cares-a dezvoltat in urma Renagterii a ajutat la crea-rea ideii de corp ca magini care se descompune.

rGeorge L. Engel, ,Jhe Need for a New Medical Modet AChallenge for Biomedicine", in Science, 196,1977, pp.129-L36.

19