academia de Ştiinţe agricole şi silvice gheorghe ionescu ... · graul, soia, orezul fac parte...

FUNDAMENTAREA SPRIJINULUI ADRESATASIGURARII UNOR STANDARDE SUPERIOARE DEBUNASTARE A ANIMALELOR, IN BAZA ART. 40 AL

REGULAMENTULUI (CE) NR. 1698/2005.

PLANUL SECTORIAL ADER 2020

Proiect nr. 721/14.11.2011

Director de proiect: Mihaela HABEANU

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti"Unitatea de management pentru Programe şi Proiecte de cercetare

CONSORTIUInstitutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologiesi Nutritie Animala Balotesti – INCDBNA Balotesti

SC SIAT SA –SIAT SA

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina VeterinaraBucuresti- USAMV Bucuresti

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofsi Sfecla de Zahar Brasov – INCDCSZ Brasov

OBIECTIVE7 DDZ. Dezvoltarea durabila a zootehniei, cresterea

calitativa a populatiilor din speciile de ferma si eficientizareaproductiei zootehnice.

Eficientizarea cresterii animalelor si imbunatatirea bunastariiacestora prin tehnologii de furajare inovative bazate pefundamentarea cerintelor minimale si asigurarea unor standardesuperioare de bunastare a animalelor de ferma.

Crearea infrastructurii informatice si tehnice necesare pentrudiseminarea rezultatelor in randul crescatorilor de animale dintara noastra in vederea pregatirii introducerii Masurii 215-plati infavoarea bunastarii animalelor.

Obiectivul fazei

Stabilirea implicatiilor nutritiei ca element cheieal bunastarii asupra standardelor de bunastarela animalele de interes zootehnic.

ActivitatiActivitate 1.1

Studiu privind adaptarea animalelor la schimbarileclimatice si impactul asupra valorificarii resurselorfurajere. Studiu privind relatia nutritie –bunastare.Cercetari privind potentialul nutritiv al unor resursefurajere disponibile local in corelatie cu adaptarea laschimbarile climatice.

Activitate 1.2Caracterizarea din punct de vedere nutritional a unorresurse furajere pentru hrana diferitelor categorii deanimale

Adaptarea animalelor la schimbarile climatice siimpactul asupra valorificarii resurselor furajere

Schimbarile climatice au efecte directe asupra productivitatiianimalelor si indirect asupra disponibilului de furaje si pasuni.

Clima determina tipurile de animale cel mai bine adaptate pentruanumite zone agro-ecologice si animalele care sunt capabile sa sustinacomunitatea rurala.

Este de asteptat ca schimbarile climatice sa afecteaze animalele la nivelde specie.


Impactul negativ al rumegatoarelor asupraefectului de sera, poate impune schimbari insistemul de crestere al animalelor, dieta.

Cerintele nutritionale ale animale au fost stabiliteintr-un mediu protejat de extremele climatice. Dinacest motiv, anumite sunt mai relevante in conditiioptime de mediu iar altele sunt mai putincorespunzatoare cand animalele sunt expusestresului climatic.

Clase majore de adaptare:schimbari de sezon si perioade de insamantari; diferite varietati sispecii;

alte input-uri (fertilizare, opratii de camp etc) noi varietati;

managementul arderii padurilor (in anumite conditii acesta este unproces natural de mentinere a sanatatii anumitor ecosisteme),promovarea sistemului agroforestier, management adecvat cuspecii potrivite si practici silvicole (FAO, 2005).


Raspunsuri specifice adaptarii:

reducerea riscurilor securitatii alimentare;

identificarea factorilor vulnerabili;

modificarea cercetarilor prioritare in agricultura;

protejarea resurselor naturale;

intarirea extensiei in agricultura si a sistemelor de comunicare;

cresterea nivelului de instruire si educare;

identificarea si promovarea beneficiilor climatice ale padurilor.


Potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile

local in corelatie cu adaptarea la schimbarile climatice.

Schimbarile conditiilor de mediu sunt cunoscute ca avand un impact enormasupra diversitatii plantelor la originea acestora.

Se preconizeaza faptul ca schimbarile climatice raman factorul importantde influenta a biodiversitatii vegetale, fiind agravate conditiile de crestere inzone mai putin favorabile.

Scenariul in fata caruia este pusa agricultura consta in intensificarea rotatieiculturilor cu un numar limitat de plante inalt productive pentru hrana saumaterii prime pe piata, in conditiile agravarii climatice. Aceasta va duce lacresterea problemelor legate de stresul biotic si/sau abiotic care limiteazanivelul de productie.

Recentele progrese biotehnologice deschid noi posibilitati pentru avantajerapide in cresterea plantelor. Plantele cu rezistenta crescuta la factorii biotici siabiotici sunt optiuni reale.

Potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile

local in corelatie cu adaptarea la schimbarile climatice.Speciile de plante variaza in ceea ce priveste raspunsul la CO2.

Graul, soia, orezul fac parte din categoria plantelor cu raspuns rapid la cresterea nivelului de CO2.

Porumbul, sorgul, meiul sunt mai bine adaptate conditiilor de seceta dar raspunsul este mai putineficient la cresterea nivelului de CO2.

Un nivel ridicat al CO2 induce, de asemenea, inchiderea stamatiilor prin care CO2 este absorbit sivaporii de apa eliberati.

In conditiile cresterii nivelului de CO2 se utilizeaza mai putina apa chiar daca se produc cantitati maimari de carbohidrati. Acest efect dual imbunatateste eficienta utilizarii apei ca raport intre productiade biomasa si cantitatea de apa consumata.

In acelasi timp, asociat efectelor climatice, cum ar fi cresterea temperaturii, schimbari in nivelulprecipitatiilor si gradul de umezire al solului, cresterea evenimentelor meteorologice extreme pot, fieimbunatati fie afecta negativ fiziologia plantelor cultivate.

Proceduri pentru elaborarea suportului cadrupentru introducerea Masurii 215

Dezvoltarea unei strategii de comunicare si introducere aMasurii 215;

Definirea problematicilor ce exista si fiinteaza in momentulactual, care sunt lipsurile si ce este necesar pentru acoperireaacestora;

Identificarea grupului tinta caruia se adreseaza Masura 215;

Activitati de comunicare (informare) prin care puteminfluenta direct sau indirect crescatorii de animale;

Proceduri pentru elaborarea suportului cadrupentru introducerea Masurii 215

Definirea obiectivelor si a mesajului cheie pentru activitatile decomunicare;

Plan de implementare, resurse financiare si umane ce trebuie mobilizate;

Proceduri de monitorizare si evaluare;

Recomandari privind centrarea activitatii de comunicare pe legislatiefundamentata pe rezultatele cercetarii;

Intarirea activitatilor de monitorizare si evaluare incluzand masuratoriregulate si consistente a rezultatelor prin indicatori specifici.

!!!!Fiecare dintrenoi este

responsabil

Rezultate obtinute – faza I1. Studiu privind impactul nutritiei (indicator cheie) asupra bunastarii animalelor;

Proceduri pentru elaborarea suportului cadru pentru introducerea Masurii 215;

1 Studiu privind adaptarea animalelor la schimbarile climatice si impactul asupravalorificarii resurselor furajere

1 Studiu privind potentialul nutritiv al unor resurse furajere disponibile local incorelatie cu adaptarea la schimbarile climatice.

1 Raport privind caracterizarea din punct de vedere nutritional a unor resursefurajere pentru hrana diferitelor categorii de animale.

3 tabele cu valori nutritive

Nutreţul SU(g/kg)

UNL UNC PDIN(g)

PDIE(g)

Ca(g)

P(g)

Iarbă de Sudan masă verde 240 0,93 0,91 62 61 3,0 2,0

Semisiloz lucernă 350 0,82 0,74 96 55 19,7 2,9

Fân lucernă de calitate bună 850 0,81 0,74 115 72 18,6 2,7

Fân lucernă de calitate medie 875 0,65 0,55 85 58 14,1 2,0

N. V. Borceag (ovăz+mazăre) 154 1,09 1,09 100 86 9,0 3,6

Siloz borceag (ovăz+mazăriche) 204 0,84 0,84 81 59 7,3 2,9

Siloz de grâu 339 0,84 0,80 55 57 2,7 2,6

Siloz de porumb 300 1,05 1,04 46 66 4,3 2,

Sfeclă furajeră 140 1,30 1,38 34 67 5,0 2,1

Porumb 860 1,43 1,52 96 116 0,3 2,9

Orz 860 1,22 1,25 73 81 0,8 4,0

Tărâţe grâu 880 0,70 0,62 106 65 2,4 8,5

Tărâţe de orez 895 1,04 1,00 96 88 1,2 12,0

Mazăre 880 1,33 1,38 156 100 1,3 4,5

Şrot floarea soarelui 880 0,87 0,79 247 100 4,5 11,2

Şrot soia 900 1,37 1,42 326 200 3,6 6,4

Uree 1000 - - 1420 - - -

Valoarea nutritivă a unor nutreţuri pentru rumegatoare (pe kgSU) în zona de câmpie

INGREDIENTE SU(g/kg)

EMKcal/kg

Prot.brută

%

Liz.%

Met.+cist

%

Tre.%

Trip.%

Ca%

Pdisp.

%

Mg%

Na%

Vit. Emg/kg

Porumb 870 3320 8,0 0,26 0,38 0,32 0,07 0,01 0,05 0,15 0,03 20,0

Sorg 870 3000 9,5 0,23 0,34 0,34 0,10 0,04 0,05 0,20 0,03 12,0

Orz 870 2710 10,0 0,37 0,38 0,33 0,11 0,06 0,17 0,12 0,05 20,0

Grâu 870 3060 11,5 0,33 0,45 0,33 0,13 0,05 0,18 0,14 0,05 15,0

Soia toastată 900 3300 37,0 2,39 1,06 1,48 0,48 0,25 0,11 0,28 0,03 55,0

Mazăre 900 2650 23,0 1,70 0,62 0,86 0,20 0,10 0,15 0,12 0,04 8,0

Rapiţă Canola 900 3900 20,0 1,17 0,97 0,82 0,19 0,71 0,28 0,05 -

Lupin 900 2500 37,0 1,80 0,81 1,32 0,29 0,20 0,10 0,20 0,03 -

Bob 900 2650 28,5 1,80 0,60 1,05 0,25 0,11 0,13 0,18 0,01 9,0

In 900 3950 22,0 0,92 0,77 0,91 0,45 0,25 0,15 0,26

Turte soia 900 2540 43,3 2,82 1,26 1,72 0,60 0,20 0,10 0,26 0,04 4,0

Turte de floarea soarelui 900 1520 29,0 1,14 1,27 1,01 0,35 0,30 0,15 0,50 0,03 11,0

Gluten de porumb 900 3500 62,0 1,07 2,58 2,13 0,31 0,02 0,13 0,06 0,03 25,0

Drojdie de bere 950 2070 47,0 3,25 1,19 2,03 0,50 0,10 0,91 0,20 0,07 2,0

Tărâţă de grâu 880 2000 15,5 0,68 0,55 0,52 0,21 0,11 0,37 0,55 0,05 14,0

Tărâţă de orez 882 2440 12,5 0,55 0,41 0,43 0,13 0,06 0,16 0,85 0,05 -

Valoarea nutritivă a unor materii prime pentru pasari

INGREDIENTE SU(%)

EMKcal /kg

PB(%)

PBD(%)

GB(%)

LizB(%)

LizD(%)

M +Cis B(%)

M +Cis D(%)

Ca(%)

P (%) Cel(%)

In 89.8 4125 22.8 18.92 33.9 0.82 0.72 0.75 0.62 0.23 0.57

Camelina 91.03 3662 24.97 20.72 22.11 15.21

Floarea soarelui 92.1 3174 14.55 10.19 37.51 1.04 0.85 0.36 0.33 0.37 0.98 22.8

Rapita 92.9 4115 24.18 18.61 25.88 1.47 1.09 1.1 0.85 0.39 0.67 14.02

Mazare 87.87 3321 21.53 19.16 0.88 1.53 1.41 0.54 0.41 0.1 0.4 6.35

Schinduff 87.45 24.27 3.5

Porumb 87.7 3334 7.07 5.51 2.76 0.21 0.14 0.31 0.25 0.01 0.25 3.2

Grau 88.83 3306 10.71 8.78 2 0.3 0.21 0.41 0.34 0.05 0.33 3.32

Orz 88.07 2904 8.19 5.9 1.65 0.33 0.22 0.33 0.25 0.06 0.35 6.03

srot in 91.00 3045 30.94 25.68 3.45 1.08 0.92 1.02 0.85 0.38 0.86 6.36

srot camelina 90.30 3617 28.16 23.37 22.37 7.99

turte floarea soarelui 93.16 3344 21.16 17.14 17.40 0.82 0.66 0.84 0.71 0.35 0.90 26.92

full fat soia 87.54 3556 30.96 23.22 15.00 1.99 1.53 1.06 0.88 0.25 0.58 9.13

srot rapita 89.00 4360 33.87 25.40 2.72 2.03 1.52 1.64 1.38 0.7 0.9

Valoarea nutritivă a unor materii prime pentru porci

Concluzii

Nutritia constituie unul din indicatorii de baza ai bunastariianimalelor.

Formularea unor retete de nutret combinat la nivelul cerintelorfiziologice specifice fiecarei specii de animale si, in cadrul acestora,specifice starii fiziologice, categoriei de varsta si greutate, esteelementul care contribuie in mare masura la asigurarea confortuluinutritional.

Schimbarile climatice la care asistam au repercusiuni nu numai asupraoamenilor ci si asupra animalelor si plantelor. Exista specii care seadapteaza mai usor iar altele dispar.

academia de Ştiinţe agricole şi silvice gheorghe ionescu ... · graul, soia, orezul fac parte...

Documents