Tema proiectului

Sa se proiecteze un reductor cu angrenaj cilindric cu dinti inclinati pt urmatoarele date: P=2,5 kW n=1250 rpm i=2,4 raport de transmisie

Miscarea la reductor se transmite de la motorul electric printr-o transmisie cu curele trapezoidale inguste.

1

Capitolul 1. Memoriul tehnic

1.1. Consideratii generale

Reductoarele pot fi de uz general sau speciale. Reductoarele de uz general au

un singur lant cinematic deci un raport de transmitere unic si o carcasa independenta si inchisa. In categoria reductoarelor de uz general nu intra reductoarele cu angrenaje conice si melcate ce au axele in alta pozitie decat orizontala sau verticala si respectiv unghiul dintre axe diferit de 90.

Reductoarele pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de reducere, construite fie ca subansamble izolate, fie ca, facand parte din ansamblul unei masini. In functie de pozitiile relative ale arborelui motor si condus reductoarele se construiesc cu roti dintate cilindrice (cand cele doua axe sunt paralele sau coaxiale), cu roti conice si roti pseudoconice (cand cei doi arbori sunt concurenti sau incrucisati) sau in combinatii de roti conice sau angrenaje melcate cu roti cilindrice (la rapoarte de transmitere mari).

Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai raspandite datorita gamei largi de puteri si rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor cat si a posibilitatii tipizarii si executiei in uzine specializate. Reductoarele cilindrice sunt standardizate si tipizate. Sunt standardizate distanta intre axe, raportul de transmitere si dimensiunile principale, ceea ce permite fabricarea in serie a carcaselor si utilizarea la reductoare de diverse puteri si rapoarte de transmitere.

Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti, inclinati sau in V, cu dantura exterioara si, foarte rar, cu dantura interioara. Felul danturii depinde de viteza periferica a rotii si de destinatia transmisiei.

Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti se recomanda: la viteze periferice reduse, cand nu apar socuri si zgomot, in cazul in care nu se admit forte axiale in arbori si lagare; la cutii de viteze cu roti deplasabile etc.

Rotile dintate cilindrice cu dinti inclinati si in V se recomanda la angrenaje silentioase si la viteze periferice mari. Rotile dintate cu dinti in V se folosesc, de preferinta, la reductoarele cu dimensiuni mari pe cand cele cu dinti drepti si inclinati la reductoarele si mijlocii. In general se prefera rotile dintate cu dinti drepti, din cauza tehnologiei si a montajului lor mai simplu. Reductoarele cu o treapta au la baza angrenaje cilindrice, conice sau pseudoconice si melcate montate in carcase

Reductoarele, dupa tipul angrenajului, pot fi: cilindrice, conice, elicoidale, pseudoconice, melcate sau combinate. Dupa pozitia arborilor reductoarele pot fi : orizontale, verticale si inclinare

a. Reductoare orizontale : cu pozitia orizontala a axelor si cu planul de operare al carcasei in planul arborilor. El este cel mai avantajos de utilizat datorita faptului ca se realizeaza o ungere buna a angrenajelor, iar din punct de vedere constructiv este mai usor de realizat. Carcasa turnata din fonta are avantajul ca se comporta mai bine la vibratii si se realizeaza pentru serii mici de lucru.

b. Reductoare verticale : cu pozitia in plan vertical al axelor. Acesta are dezavantajul faptului ca nu are loc la motor iar ungerea se realizeaza mai greu.

c. Reductorul inclinat : cu pozitia in planinclinat a axelor. Acesta are dezavantajul faptul ca ungerea se realizeaza destul de greu. Dupa pozitia axelor rotilor dintate distingem reductoare cu axe fixe si reductoare

cu axe mobile (reductoare diferentiale si reductoare planetare).

2

Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le prezinta: raport de transmitere constant, posibilitati de realizare a unor transmisii cu incarcari de la cativa newtoni la incarcari foarte mari, gabarit redus si randement ridicat, intretinere simpla si ieftina etc.

Ca dezavantaje se mentioneaza: cost relativ ridicat, executie si montaj de precizie, producerea de zgomot, socuri

1.2. Partile componente ale reductorului

Componentele reductorului cu o singura treapta sunt urmatoarele:

Carcasa reductorului: se compune in general din doua parti, corp si capac, ansamblate intre ele prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. Stifturile din centrare sunt necesare pentru asigurarea unei pozitii precise a capacului in raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizata prin turnare avand prevazute nervure de ridigizare si racier. In cazul unor unicate sau serii mici de fabricatie carcasa se poate realize si prin sudare.

Arborii: sunt realizati de obicei cu sectiune variabila ( in trepte), avand capetele cu diametru si lungimea standardizata, prevazuta cu pene pentru transmiterea momentului de torsiune. Arborele pe are se introduce micsorarea in redactor se poate executa impreuna cu pinionul cilintric, cu pinionul conic sau cu melcat motor de reducere a gabaritului si cresterii rezistentei pinionului. Orice reductor are un arbore de intrare si unul de iesire. La reductoarele cu mai multe trepte exista si arbori intermediari. Arborii pot si orizontal sau verticali in functie de tipul si pozitiarelativa a angrenajelor, locul de utilizare a reductorului, etc.

Rorile dintate: sunt montate pe arbori prin intermediul unor pene paralele si fixate axial cu ajutorul umerilor executati pe arbori, cu bucse distantiere, etc. In cazul cand dantura se executa prin material deficitar se recomanda executarea rotii din doua materiale.

Lagarele: in general sunt cu rastogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Uneori, la turatii mici, reductoarele se pot realize si cu lagare cu alunecare. Ungerea rulmentiilor se poate realize cu ajutorul uleiului din redactor sau cu vaselina destinata in acest scop. Reglarea jocului din rulmenti se face prin intermediul capacelor sau piulitelor speciale pentru rulmenti, tinand seama de sistemul de montare in 0 sau in X.

Elemente de etansare: utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor, sunt mansetele de rotatie cu buza de etnas are si inele din pasla.

Capacele: servesc la fixarea si reglarea jocului din rulmenti, la asigurarea etansarii, fiind prinse in peretele reductorului cu ajutorul suruburilor.

Dispozitive de ungere: sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau vaselina a rulmentiilor, uneori chiar a angrenajelor cand nici una din rotile dintate nu ajunge in baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind diverse constructii de dispozitive de ungere ( canalede ungere, ungatoare, roti de ungere, inele de ungere, lant de ungere, etc.)

Indicatorul nivelului de ulei: din reductor, in cele mai multe cazuri este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim respectiv minim al uleiului. Exista si indicatoare care functioneaza pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunica cu baia de ulei.

Elemente pentru ridicarea reductorului: si manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate in carcasa prin ansamblarea filetata.

3

1.3. Variante constructive. Varianta 1 : Este un reductor cu putere de transmitere mare prezentat n figura 1, cu

gabarit mare. Rezemarea arborilor se face pe o pereche de rulmenti radiali-axiali cu bile pentru roata condus, iar rezemarea pinionului se face pe o pereche de rulmenti radiali-axiali cu bile pe un singur rnd.

Fig 1.1

Fig 1.2 Schema cinematic

Varianta 2 : Este prezentat un reductor cu dinti drepti, n figura 2, cu o singur treapt de reducere. Este o variant simpl usor de realizat avnd un gabarit redus. Pentru

4

varianta aceasta se pot folosi si roti cu dinti nclinati. Sprijinirea arborilor se face pe rulmenti radiali cu bile pe un singur rnd.

Fig 2.1

Fig 2.2 Schema cinematic

Se alege varianta constructiv 2, deoarece corespunde cerintelor temei, adic o

putere de transmitere mic, si tot odat este o variant economic avnd un gabarit redus, simplu de realizat care nu implic conditii speciale de executie.

5

1.4. Lubrifianti La angrenajele cu roti dintate cilindrice tipul ungerii care se realizeaz n aceste

angrenaje depinde de : geometria danturii, marimea alunecrilor specifice, sarcina, rugozitatea si duritatea flancurilor, lubrifiant. Astfel, ungerea poate fi : mixt, la limit, elastohidrodinamic sau chiar hidrodinamic. Angrenajele din reductoare se ung prin barbotare n baie de ulei. n acest scop cte o roat dintr-un angrenaj este introdus n baia de ulei pn la nltimea unui dinte ns cel putin 10 mm si fr a depsi de 6 ori modulul. Perioada de schimbare a uleiului este de 1000 5000 ore de functionare. La reductoare noi, rodate, uleiul se schimb dup 200 300 ore de functionare. ntr-o cupl de frecare lubrifiantul are urmtoarele functii principale : - reducerea frecrii si uzrii ; - protectia suprafetelor cuplei de frecare mpotriva oxidrii ; - eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare ; - evacuarea cldurii din zona de contact ;

1.5. Norme de tehnica securittii muncii

La lucrul sau la exploatarea reductorului va trebui s se in seama de urmtoarele prevederi cu privire la norme de muncii:

La aparitia unei defectiuni se va retrage dispozitivul din lucru i se va nlocui piesa defect;

Este de preferat ca muchile i colturile s fie teite pentru a diminua riscul unor accidente;

Este preferat ca elementele mecanisului s se vopseasc pentru a nu ruginii. Trebuie respectate ntocmai regulile de ntretinere a dispozitivului; n timpul manipulrii reductorului se va evita stationarea sub sarcin. Zonele n care exist organe de rotatie n micare se vor proteja cu ajutorul unor

aprtori. Nu se va deschide capacul de vizitare n timpul lucrului. nainte de nceperea lucrului se verifica nivelul de ulei al reductorului. Ridicarea i transportul reductorului se face cu mijloace de ridicat i transport

adecvate.

Reductorul nu are voie s functioneze dect dac are toate accesoriile montate. Se interzice reglarea jocului din rulmenti n timpul functionrii reductorului,

aprnd posibilitatea de distrugere a angrenajelor.

Se va evita ptrunderea diferitelor obiecte prin capacul de vizitare.

1.6. Montarea si demontarea reductorului Montarea reductorului se va face astfel: se monteaz capacul de vizitare pe capacul reductorului; se monteaza subansamblele arboriroi dinaterulmeni, rulmenii si roile dinate fiind montati pe arbori; se monteaz capacul reductorului impreuna cu uruburile de asamblare a carcasei;

6

se monteaz capace laterale mpreun cu garniturile de etanare sau plcuele de reglare si se prind cu uruburi. Demontarea se va face pe subansamble i repere n urmtoarea ordine: se deurubeaz dopul de golire pentru scurgerea lubrifiantului din baia de ulei; se demonteaz uruburile capacelor laterale i se scot aceste capace mpreun cu garniturile de etanare sau plcuele de reglare; se demonteaz uruburile de asamblare a carcasei i se separ capacul reductorului; se scot subansamblele arboriroi dinaterulmeni, fr a demonta roile dinate i rulmenii de pe arbori; se demonteaz capacul de vizitare;

7

Capitolul 2. MEMORIUL DE CALCUL

Schema cinematica a transmisiei:

2.1.Alegerea valorii medii ale randamentelor

cureleprinitransmisielrandamentu

uiangrenajullrandamentu

lagarelorlrandamentu

c

a

l

tcalt

94.0

97.0

993.0

899.02

Aleg raportul de transmitere al reductorului i12 = 1.69;

.4.2

;2

;42,169.1

4.2

max

12

12

tot

cC

C

tot

CCtot

i

ii

ii

iiiii

itot - raportul de transmisie total i12 - raportul de transmisie al reductorului iC raportul de transmisie a curelei trapezoidale

2.2. Calculul turatie arborilor reductorului.

1min]/[88042,1

12501 arboreluituratiarot

i

nn

C

8

2min]/[8.5204.2

125022 arboreluituratiarotn

i

nn

tot

2.3. Calculul puterilor pe arbori.

iesiredearboreluiputereaKWPPP

intraredearboreluiputereakWPP

m

c

][2475.2899,05,2

][35,294,05,2

22

1

2.4. Calculul momentelor de torsiune pe arbori.

iesiredearborelepetorsiunedemomentulNmmM

iMM

trareindearborelepetorsiunedemomentulNmmn

PM

t

latt

t

][52,41220

69,1993,097,096,25500

][96.25500880

35.210301030

2

2

12

2

12

6

1

1

6

1

2.5. Alegerea preliminara a materialelor arborilor si a rotilor dintate1

Am ales ca material 40Cr10

Materialul Tratamentul termic

Duritatea dintelui

HB [MPa]

Solicitari limita

Hlim Flim Grupa Simbolul

Oeluri aliate de

mbuntire 40Cr10 I 2500-2900

0,15HB+300=735 [MPa]

0,057HB+385 =550[MPa]

2.6. Factori Se alege 8= - unghiul de nclinare a danturii pe cilindrul de divizare (pentru

reductoare 8...12= ).

Profilul cremalierei generatoare:

20= - unghiul de presiune de referin n plan normal;

1=h*a - coeficientul nlimii capului de referin;

,250=c* - coeficientul jocului la capul dintelui de referin.

1 Formulele de calcul sunt luate din: REDUCTOR DE TURAIE CU O TREAPT, autor Vasile Palade,

pag. 8-16

9

- Factorul de elasticitate al materialului rotilor:

2

8,189mm

NZ E

- Factorul nclinrii dinilor.

8coscos Z 0,995=Z

- Factorul zonei de contact:

478,2995,049,249,2 ZZH

2.7. Valori necesare calcului angrenajului -tensiunea admisibila la solicitarea de contact:

XWVRLN

HP

HHP ZZZZZZ

S lim

in care: Hlim = 735 MPa - tensiunea limita la solicitarea de contact; SHP = 1,15 - coeficientul de siguran minim admisibil pentru solicitarea de contact; ZN = 1 - factorul de durabilitate; ZL = 1 - factorul de ungere; ZR = 1 - factorul de rugozitate, pentru danturile rectificate; ZV = 1 - factorul de vitez; ZW = 1- factorul de duritate al flancurilor; ZX = 1 - factorul de dimensiune.

.63915.1

735lim MPaZZZZZZS

XWVRLN

HP

HHP

-tensiunea admisibil la solicitarea de ncovoiere:

XRNFP

FFP YYYY

S

lim

unde: Flim =550[MPa] - tensiunea limit la solicitarea de ncovoiere; SFP = 1,25 - coeficientul de siguran minim admisibil pentru solicitarea de ncovoiere; YN = 1 - factorul de durabilitate la ncovoiere; YR 1 - factorul rugozitii racordrii dintelui pentru roi rectificate; YX =1 - factorul de dimensiune, n funcie de modulul normal al roii; Y = 1,1 - factorul de sprijin.

.4841,125,1

550lim0 MPaYYYYS

XRN

FP

FP

-pentru solicitarea de contact:

HHVAHKKKKK

unde: KA = 1,25 - factorul de utilizare; KV = 1,5 - factorul dinamic; KH = 1 - factorul repartiiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact;

10

KH = 1,5 - factorul repartiiei sarcinii pe limea danturii la solicitarea de contact.

81,25,115,125,1 HHVAH KKKKK .

-pentru solicitarea de ncovoiere: FFVAF KKKKK

unde: KA = 1,25 - factorul de utilizare; KV = 1,6 - factorul dinamic; KF = 1 - factorul repartiiei frontale a sarcinii la solicitarea de incovoiere; KF = 1,5 - factorul repartiiei sarcinii pe limea danturii la solicitarea de incovoiere.

81,25,115,125,1 FFVAF KKKKK .

2.8. Calculul de predimensionare - alegerea numarului de dinti: Se alege z1=27 pentru ca sa nu apara interferenta

4669.127 =z 1212 iz

- alegerea coeficientului de lime al danturii, a:

297,0169.1

4.02

1

2

u

d

a

- distana minim necesar ntre axe, a:

322

2

2

min2

1HPa

EHHt

u

ZZZZKMua

unde: Mt2 = 41220,52 [Nmm] - momentul de torsiune la roata condus; ZH factorul zonei de contact;

474,2cossin

cos2

tt

bHZ

18076,20cos

nt

tgarctg - unghiul profilului n plan frontal;

;20n

51466,7b - unghiul de inclinare al dintelui pe cilindrul de baza:

;cossinsin nb

ZE = 189,8 [MPa]1/2 - factorul de material;

Z = 1 - factorul gradului de acoperire; 0,995=Z - factorul de nclinare al dinilor.

11

mmu

ZZZZKMua

HPa

EHHt23,89

639297,069,12

995,08,189474,281,252,41220169,1

21 3

22

2

322

2

2

min

.90 mmaw - modulul normal, mn: Se calculeaz modulul normal minim, mnmin:

90,3

69,127

8cos902

)1

cos2

1

min

uz

am wn

mmmnSTAS 4

-Modulul n seciune frontal.

mmm

m nt 039,48cos

4

cos

-Unghiul normal al cremalierei din seciune frontal.

3675,08cos

20

cos

tgtgtg nt

-Diametrele de divizare.

mmzmd t 061,109270393,411

mmzmd t 808,185460393,422

- Raportul de angrenare.

7,127

46

1

2 z

zu

- Diametrele cercurilor de cap

mmmhdd naa 061,117412061,1092*

11

mmmhdd naa 808,193412808,1852*

22

- Diametrele cercurilor de picior.

mmchmdd anf 061,9925,0142061,1092 **11 mmchmdd anf 808,18325,0142808,1932 **22

12

- Diametrele cercurilor de rostogolire.

mmddw 061,10911

- Diametrele cercurilor de baza.

mmdd

mmdd

twb

twb

401,17418076,20cos808,185cos

365,10218076,20cos061,109cos

22

11

-Inaltimea dintelui.

mmchmh an 925,01242 -Distanta dintre axe

mmdd

a ww 4345,1472

808,185061,109

2

21

-Unghiul de presiune la capul dintelui

859,25808,193

401,174arccosarccos

019,29061,117

365,102arccosarccos

2

2

2

1

1

1

a

b

a

a

b

a

d

d

d

d

-Latimea rotilor

danturiilatimiifactorul

mmbmbb

mmbab

a

a

484441

444345,147297,0

121

22

-Gradul de acoperire

66,118076,204627859,2546019,29272

1

2

1

1,1149,2

4

8sin4418076,204627859,2546019,2927

2

1

sin

2

1

212211

2212211

tgtgtg

tgzztgztgz

aindeplinitconditie

tgtgtg

m

btgzztgztgz

a

taaa

n

taa

mmddw 808,18522

13

- randamentul angrenrii, a

Randamentul unei trepte cu roi dinate cilindrice se determin cu relaia:

994,046

1

27

1

8cos5

66,109,01

11

cos1

21

zzf

aaa

unde : f = 5 pentru angrenaje cilindrice cu dinti inclinati; a =coeficient de frecare=0.09

2.9. Calculul fortelor care actioneaza in angrenaj 2.9.1. Forta normala.

-Pentru arborele 1

NF

d

MF n

w

t

n 55,5028cos20cos061,109

96,255002

coscos

21

01

1

1

- Pentru arborele 2

NF

d

MF n

w

t

n 8,4768cos20cos808,185

52,412202

coscos

21

02

2

2

2.9.2. Forta tangentiala, forta axiala, forta radiala.

][88,171208cos

64,467

cos

][72,65864,467

][64,467061,109

96,2550022

0

1

21

121

1

1

21

NtgtgF

FF

NtgtgFFF

Nd

MFF

t

rr

taa

w

t

tt

2.10. Predimensionarea arborilor Predimensionarea arborilor se face pe baza capatului de arbore: STAS 8724/3-74: Arborele 1: Mt1 = 25,5 Nm => dI = 30 mm; Arborele 2: Mt2 = 41,22 Nm => dII = 35 mm;

14

2.11. Calculul transmisiei cu curele trapezoidale.

- Diametrului primitiv al roii mici Dp1

][631 mmD STASp

- Diamentrul primitiv al rotii mari.

][90212 mmDDiD STASppcp

- Diametrul mediu al rotilor de curea

][5.762

21mmD

DDD pm

pp

pm

- Distanta dintre axe (preliminar)

][194

)(2)(7.0 2121

mmA

DDADD pppp

- Lungimea primitiv a curelei

767195630][6294

)(2

2

12

STASLmm

A

DDDAL p

pp

pmp

- Distanta dintre axe (calcul de definitizare)

125.91)(125.0

371.97)(393.025.0

][27.194

2

12

21

2

pp

ppp

DDq

DDLp

mmAqppA

- Unghiul dintre ramurile curelei:

op

A

D97.7

2

Darcsin2

1p2

15

- Unghiul de nfurare: 1 = 180

o = 172.03o; 2 = 180

o + = 187.97o. - Calculul numrului de curele (preliminar)

cureaodetransmisaputereakWP

fuctionaredecoeficientC

fasurareindecoeficientC

lungimedecoeficientC

zPCC

PCz

F

L

L

F

][1.1

1.1

976.0

82.0

24,31,1976,082,0

5,21,1

0

0

0

0

- Coeficientul numrului de curele

95.0ZC

- Numrul de curele (definitiv)

44,30 zalegesezC

zz

z

- Viteza periferica a curelei

;/12,419100

1sm

nDv

p

- Dimensiuni ale curelei trapezoidale

Tip curea

lp [mm]

h [mm]

[o]

Sectiunea curelei Ac

[cm2]

SPZ 8,5 8 400,1 0,54

16

- Dimensiunile si abaterile limita ale sectiunilor canalelor rotilor de curea

Sectiunea canalului

lp nmin mmjn f e r

Z 8,5 2,5 9 81 120,3 38o1o 34o1o 0,5 2.12.Calculul reactiunilor pe arbori

17

2.12.1 Reactiunile pe verticala pentru arborele 1

mmb

mmNVb

bFV

mmNVb

bFV

t

t

107

233,82107

5,5364,4672/

82,233107

5,5364,4672/

2

1

2

1

1

1

2.12.2 Reactiunile pe orizontala pentru arborele 1

][62,239

55,262

44,52

107

5305,5472,655,5388,1712/

43,119

107

5305,5472,655,5388,1712/

2

2

2

2

22

1

2

1

2

11

2

11

2

1

11

1

mmNRHVR

mmNRHVR

mmNH

b

rFbFH

mmNH

b

rFbFH

ar

ar

V1 V2

Ft

b/2 b/2

In plan

vertical

In plan

orizontal H1 H2

Fr

b/2 b/2

r1 Fa

18

2.12.3 Determinarea momentelor incovoietoare pentru arborele 1

mmNMMMM

mmNM

mmNM

mmNMrFb

HM

mmNMrFb

HM

mmNMb

VM

mmNMb

VM

iiHiVi

iH

iV

iHaiH

iHaiH

iViV

iViV

44,15998

25,9973

37,12509

2,7782

25,99732

12509,372

37,125092

max

2

max

2

maxmax

max

max

122

111

222

111

2

1

2.12.4 Reactiunile pe verticala pentru arborele 2

mmb

mmNVb

bFV

mmNVb

bFV

t

t

108

82,233108

5464,4672/

82,233108

5464,4672/

2

1

2

1

1

1

V1 V2

Ft

b/2 b/2

In plan

vertical

In plan

orizontal H1 H2

Fr

b/2 b/2

r2 Fa

19

2.12.5 Reactiunile pe orizontala pentru arborele 2

][66,235

8,273

4,29108

904,9272,655488,1712/

47,142108

904,9272,655488,1712/

2

2

2

2

22

1

2

1

2

11

2

21

2

1

21

1

mmNRHVR

mmNRHVR

mmNHb

rFbFH

mmNHb

rFbFH

ar

ar

2.12.6 Determinarea momentelor incovoietoare pentru arborele 2

mmNMMMM

mmNM

mmNM

mmNMrFb

HM

mmNMrFb

HM

mmNMb

VM

mmNMb

VM

iiHiVi

iH

iV

iHaiH

iHaiH

iViV

iViV

88,18703

13799

12626,28

73,15872

137992

12626,2852

12626,282

max

2

max

2

maxmax

max

max

2212

1211

222

111

2.13. Alegerea si calculul de verificare a rulmentilor

-Alegerea rulmentilor -Alegerea rulmentilor

Am adoptat rulmeni radiali axiali cu bile pe un rnd:

Pentru dI = 35mm vom alege rulmentul cu seria 7207B.

D =72mm; T = 17mm; C = 29700 N; C0 = 20100N. Pentru dII = 40mm vom alege rulmentul cu seria 7208B.

D =80mm; T = 18mm; C = 35500 N; C0 = 25100N.

20

- Calculul de verificare a rulmentilor arborelui 1

].[7,29][673,2

];[55,262

;

;20000;105610

60

;

13

11

2,11

6

11

3

kNCkNLP

NmmRP

ui rulmentul radial ancrcareaP

hLrotatiidemilioaneLn

L

LPC

hh

- Calculul de verificare a rulmentilor arborelui 2

].[5,35][34,2

];[8,273

;

;20000;96,62410

60

;

23

22

4,32

6

22

3

kNCkNLP

NmmRP

ui rulmentul radial ancrcareaP

hLrotatiidemilioaneLn

L

LPC

hh

2.14. Alegerea si justificarea sistemului de ungere si de etansare - Calculul vitezei periferice:

[m/s] 025,560000

880061,109

60000

11

ndw

- ks este presiunea Stribeck si este dat de relaia:

][95,01478,27,1

17,1

061,10944

64,4671 2222

1

MPaZZu

u

bd

Fk H

t

s

Pentru ungere se va folosi uleiul TIN 55 EP, cu vscozitatea J50 = 52 cSt .

Simbolul uleiului

Vscozitatea cinematica la 500C 50 (cSt)

Indice de viscozitate IV

Punct de congelare

( 0C )

Inflamabilitate ( 0C )

TIN 55 EP 50-57,5 60 -20 220

21

2.15. Verificarea reductorului la nclzire Temperatura uleiului din baie, n cazul carcaselor nchise cnd nu are loc recircularea uleiului, se calculeaz din ecuaia echilibrului termic:

6085,25994.012.02.112

994.01102475.218

1

3

2

0

a

a

tc

t

tt

tS

Ptt

unde: t0 - temperatura mediului ambiant (t0=18

oC); P2 - puterea la arborele de ieire din reductor, n watt; t - randamentul total al reductorului; Sc - suprafaa de calcul a reductorului, n m

2: Sc=1,2S, unde S reprezint suprafaa carcasei. - coeficientul de transmitere a cldurii ntre carcas i aer; = (8...12) [W/(m2.oC)] dac exist o circulaie slab a aerului n zona de montare a reductorului;

22

BIBLIOGRAFIE

1) V. CONSTANTIN , V. PALADE-Transmisii mecanice ,Indrumar de proiectare , Ed. Fundatiei Universitare DUNAREA DE JOS, Galati 1999

2) I. CRUDU, s.a.-Atlas de reductoare cu roti dintate .Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981

3) M. Galiteanu, s.a.-Rulmenti, Proiectare si tehnologie, vol III,Ed. Tehnica, Bucuresti 1985

4) V.PALADE, V.CONSTANTIN, M.HAPENCIUC,-Reductoare cu roti dintate, Ed. Alma,Galati 2003