subiecte_licenta_iind(1).pdf

8/16/2019 subiecte_licenta_iind(1).pdf

1/16

1. Enunţurile şi formulele conexe,pentru cele mai importante 15 legi ale fizicii clasice

1. Principiul fundamental al dinamicii2. Legea conservării impulsului

3.

Legea conservării energiei mecanice4. Legea fluxului electric

5. Legea legăturii dintre D , E şi P 6. Legea polarizatiei electrice temporare7. Legea fluxului magnetic

8. Legea legăturii dintre B

, H

şi

9. Legea magnetizatiei temporare10. Legea conservării sarcinii electrice11. Legea conducţiei electrice (legea lui Ohm)12. Legea circuitului magnetic

13.

Legea transformării energiei electromagnetice în procesul de conducţieelectrică (legea Joule-Lenz)14. Legea inducţiei electromagnetice15. Legile electrolizei

2. Definiţii, enunţuri şi formule conexe pentru concepte şi teoreme

matematice

1. Definiţia extremelor funcţiilor reale de două variabile reale.2. Formula lui Taylor pentru polinoame.

3.

Formula lui Green.4. Schimbarea de variabilă în integrala dublă.5. Ecuaţia diferenţială liniar ă omogenă de ordinul I. Forma generală a soluţiei.6. Ecuaţii diferenţiale de ordinul 2, liniare, omogene, cu coeficienţi constanţi.

Forma generală a soluţiilor în funcţie de natura r ădăcinilor ecuaţieicaracteristice.

7. Definiţia transformatei Laplace. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale liniare cucoeficienţi constanţi, de ordinul 2, cu ajutorul transformatei Laplace.

8. Expresiile produsului scalar, produsului vectorial şi produsului mixt.9. Formula gradientului.10. Formula divergenţei.

11.

Formula rotorului.12. Funcţii trigonometrice. Definiţii şi relaţii fundamentale.13. Coordonate polare în plan14. Coordonate cilindrice.15. Coordonate sferice.


2/16

3.

Unităţi de măsură în S.I. cu multiplii şi submultiplii

pentru cele mai importante 15 mărimi fizice

1. Precizaţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional, simbolul corespunzător şi

dacă este unitate fundamentală sau derivată, pentru intensitatea curentului electric.Indicaţi submultiplii cel mai frecvent utilizaţi în fizică şi tehnică.

2. Precizaţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional, simbolul corespunzător şidacă este unitate fundamentală sau derivată, pentru viteză. Un automobil se

deplasează pe o autostradă cu o viteză de v=108 h

km

. Transformaţi această valoareîn unităţi Sistem Internaţional.

3. Precizaţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional, simbolul corespunzător şidacă este unitate fundamentală sau derivată, pentru frecvenţă. Frecvenţa de rotaţiea unui motor este de f=2950 rpm (rotaţii pe minut). Transformaţi această valoare înunităţi Sistem Internaţional.

4. Precizaţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional, simbolul corespunzător şidacă este unitate fundamentală sau derivată, pentru acceleraţie. Acceleraţia

gravitaţională la ecuator este g=35.208362min

km

. Transformaţi această valoare înunităţi Sistem Internaţional.

5. Precizaţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional, simbolul corespunzător şi

dacă este unitate fundamentală sau derivată, pentru for ţă. Indicaţi multiplul cel maifrecvent utilizat în fizică şi tehnică.

6. Precizaţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional cu simbolul corespunzător şidacă este unitate fundamentală sau derivată, pentru lucru mecanic, energie,cantitate de căldur ă. Transformaţi 20 kWh în unităţi Sistem Internaţional.

7. Precizaţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional cu simbolul corespunzător şidacă este unitate fundamentală sau derivată, pentru sarcină electrică. Indicaţisubmultiplii mai frecvent utilizaţi în fizică şi tehnică.

8.

Precizaţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional cu simbolul corespunzător şidacă este unitate fundamentală sau derivată, pentru tensiune electrică, tensiuneelectromotoare, diferenţă de potenţial. Indicaţi un multiplu şi un submultiplu maifrecvent utilizat în fizică şi tehnică.

9. Precizaţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional cu simbolul corespunzător şidacă este unitate fundamentală sau derivată, pentru intensitatea câmpului electric.Indicaţi un multiplu mai frecvent utilizat în fizică şi tehnică.


3/16

10. Precizaţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional cu simbolul corespunzător şi

dacă este unitate fundamentală sau derivată, pentru rezistenţă electrică. Indicaţi unsubmultiplu mai frecvent utilizat în fizică şi tehnică.

11.

Precizaţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional cu simbolul corespunzător şidacă este unitate fundamentală sau derivată, pentru capacitate electrică. Indicaţisubmultiplii mai frecvent utilizaţi în fizică şi tehnică.

12. Definiţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional pentru intensitatea câmpuluimagnetic. Precizaţi simbolul corespunzător şi dacă este unitate fundamentală sauderivată în Sistem Internaţional.

13. Definiţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional pentru flux magnetic. Precizaţisimbolul corespunzător şi dacă este unitate fundamentală sau derivată în SistemInternaţional.

14. Definiţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional pentru inducţie magnetică.Precizaţi simbolul corespunzător şi dacă este unitate fundamentală sau derivată înSistem Internaţional.

15. Precizaţi unitatea de măsur ă în Sistem Internaţional cu simbolul corespunzător şidacă este unitate fundamentală sau derivată, pentru inductivitate. Indicaţi unsubmultiplu mai frecvent utilizat în fizică şi tehnică.

4. Definitii, enunţuri şi paşi pentru concepte, teoreme, metode şi

algoritmi de uz practic

1. Care sunt principalele structuri de control utilizate în programarea structurată?2. Care sunt tipurile de date fundamentale din limbajul C şi cum se reprezintă în

memorie?3. Ce categorii de variabile se pot utiliza într-o aplicaţie C şi cum li se alocă

memorie?4. Cum se transmit parametrii unei funcţii în C?5.

Ce este un pointer şi cum se declar ă în C?6. Definiţi structura de date listă liniar ă şi precizaţi modalităţile de alocare

înlănţuită ale acesteia.

7.

Definiţi conceptul de graf neorientat.8. Definiţi conceptul de graf orientat.9. Definiţi conceptele de graf complet şi graf bipartit.10. Definiţi conceptele de graf hamiltonian şi graf eulerian.11. Definiţi tipul structurat arbore.12. Precizaţi modalităţile de traversare ale unui arbore.13. Cum se reprezintă în memorie datele de tip „int” şi „long int”?14. Cum se reprezintă în memorie datele de tip real?


4/16

15. Prezentaţi tipurile, simbolurile, denumirea terminalelor şi relaţiile între curenţiitranzistorului bipolar.

16. Prezentaţi tipurile, simbolurile si denumirea terminalelor pentru tranzistoarele cuefect de câmp (TEC-J).

17. Scrieţi relaţiile pentru: rezistenţa de intrare, rezistenţa de ieşire, amplificarea de

curent şi amplificarea de tensiune pentru un amplificator f ăr ă reacţie.18. Circuite basculante bistabile (definiţie, tipuri)19. Codificatoare (definiţie, schema bloc şi corespondenţa între intrare şi ieşire)20.

Decodificatoare (definiţie, schema bloc şi corespondenţa între intrare şi ieşire)21. Multiplexoare (definiţie, schema bloc şi relaţia de corespondenţă între intrare şi

iesire)22.

Demultiplexoare (definiţie, schema bloc şi relaţia de corespondenţă între intrareşi iesire)

23. Explicați rolul circuitul basculant bistabil din schema sumatorul serial prezentată în figura de mai jos.

ai bi

K

TKci

si

J Q

TK

24. Precizați cum se aplică operanzii unui sumator de tip paralel comparativ cu unsumator serial.

25. Ce funcție logică elementar ă este utilizată pentru generarea semnalului sumă la

un sumator de tip paralel?26. Precizați care sumator studiat utilizează circuite logice cu trei stări?27. Cum variază timpul de propagare la un sumator paralel cu transport serial în

funcție de numărul de celule de însumare: liniar sau exponențial?28. Portul paralel. Caracteristici de bază. Care sunt regiştrii portului paralel?29. Enumerați modurile de lucru pentru transferul datelor prin intermediul portului

paralel?30. Ce reprezintă noțiunea de ‚inversare hardware’ la portul paralel?31. Ce reprezintă notaţia 8n2 pentru formatul datelor în transfer asincron?32. Transferul diferenţial de date. Care sunt avantajele unui transfer diferenţial de

date faţă de unul serial?

33.

Ce se înţelege prin concepzul de încapsulare?34. Ce se înţelege prin concepzul de moştenire?35. Ce este o clasă?36. Ce se înţelege prin supraîncărcarea funcţiilor?37. Care sunt operatorii de instanţiere / distrugere a unui obiect în C++ şi Java?38. Care sunt gradele de protecţie a datelor membre în Java?39. Prin ce se caracterizează un constructor într-un limbaj orientat obiect şi ce tipuri

de constructori poate avea o clasă de obiecte ?


5/16

40. Ce sunt clasele abstracte?41. Ce sunt interfeţele în Java şi la ce folosesc?42. Ce tipuri de aplicaţii se pot implementa în Java şi prin ce se caracterizează?43. Cum se reprezintă în memorie caracterele în C++ şi Java?44. Ce se înţelege prin conceptul de şablon?

45.

Care sunt diagramele UML specifice fazei de analiză şi care este rolul lor?46. Care este rolul diagramelor de clase?47. Precizaţi asemănările şi diferenţele între cele 2 tipuri de diagrame de

interacţiune.48. Prezentaţi principalele tipuri de aparate electrice având ca şi criteriu de

clasificare principiul lor de funcţionare.49.

Să se prezinte dispozitivul auxiliar cu ajutorul căruia se face extindereadomeniului de măsurare a ampermetrelor.

50. Prezentaţi puntea Schering şi precizaţi ce se măsoar ă cu ajutorul acestei punţi.51. Prezentaţi schema de măsurare a puterii active în circuitele trifazate utilizând

metoda celor două wattmetre.

52.

Ce se măsoar ă cu ajutorul contoarelor de inducţie?53. Ce este traductorul?54. Principiul constructiv pentru traductoare inductive pentru deplasări liniare mici.55. Elemente sensibile capacitive pentru măsurarea deplasării unghiulare.56. Traductoare de turaţie cu reluctanţă variabilă. Principii de funcţionare57. Traductoare de for ţă tensorezistive cu mărci tensometrice din conductor metalic58. Definiţi noţiunea de bază de date şi bază de date relaţională 59. În ce constă arhitectura unei baze de date?60. Ce este modelul entitate-asociere (ER)?61. În ce constă normalizarea bazelor de date?62. Definiţi interogarea bazelor de date.

63.

Definiţi termenul de vedere existentă în limbajele procedurale de extensie SQL.64. Definiţi termenul de procedur ă stocată existente în limbajele procedurale deextensie SQL.

65. Ce este un sistem software integrat ERP (Enterprise Resources Planning)?Precizaţi denumirea sistemului integrat SAP actual şi enumeraţi cele maiimportante caracteristici ale acestuia.

66. Enumeraţi nivelele arhitecturii SAP Netweaver Application Server şi precizaţi pe scurt funcţiile lor.

67. Enumeraţi tipurile de controller ale framework-ului Web Dynpro ABAP şi precizaţi funcţiile pentru Component Controller.

68. Precizaţi tipurile de metode de controller ale framework-ului Web Dynpro

ABAP.69. Să se definească „sistemul automat de reglare” (SAR) și principiul reglării după eroare.

70. Să se definească „algoritmul de funcţionare” și să se prezinte mărimile careinfluențează respectarea acestuia.

71. Modele matematice intrare-stare-ieşire (MM-ISI) pentru sisteme liniare netedecu parametri concentraţi invariante în timp.

72. Să se definească elementul de transfer (ET) şi funcţia de transfer.


6/16

73. Să se definească r ăspunsul normal al unui ET, funcţia pondere şi funcţiaindicială.

74. Indici de calitate definiţi în r ăspunsul SAR la o variaţie treaptă a mărimii deconducere.

75. Legi (algoritmi) de reglare (formula, definitie).

76.

Analiza sistemelor liniare prin metoda locului r ădăcinilor. Definiţie.77. În figur ă se prezintă structura unui sistem numeric de reglare automată (SNRA).Se cere să se descrie funcționarea sistemului numeric de reglare.

CAN RN CNA EE Proces Trad.

Ceas

r(k)

y(k) u(k) u(t) y(t)

p(k)

78.

Etape de realizare a instalaţiilor de comandă cu automate programabile79. Tipuri de contoare utilizate la automate programabile80. Elementele componente ale grafului unei automatizări81. Conectarea intr ărilor la un automat programabil82. Conectarea ieşirilor la un automat programabil83. Care sunt principalele componente structurale ale unui sistem cu

microprocesor?84. Care este mecanismul de adresare a memoriei la microprocesorele Intel x86?85. Prezenţa şi conceptul de memorie virtuală.86. Ce este memoria cache şi ce capacitate are la procesoarele 80486 şi Pentium?87. Care sunt segmentele de memorie pe care le poate gestiona 8086 şi ce registre de

segment sunt implicate în adresarea lor?88. În figura următoare este prezentată schema unui amplificator de izolare cu cuplajoptic şi modulaţie în intensitate luminoasă. Ce rol au fotocuploarele FC1 şi FC2?


7/16

89. În figura de mai jos este prezentată caracteristica de funcţionare a unui circuit deeşantionare şi memorare. Ce reprezintă timpul de apertur ă t ap?

90. Ce reprezintă mărimea LSB la un convertor numeric analogic?

91. Clasificarea transformatoarelor şi maşinilor electrice.

92. Transformatoare electrice trifazate. Conexiunile transformatoarelor trifazate.

93. Principiul de funcţionare al maşinii asincrone.

94. Raportarea cuplurilor la acelaşi arbore.

95. Softstartere. Generalităţi96. Modificarea vitezei acţionărilor cu maşini asincrone.97. Frânarea maşinii asincrone ca generator autoexcitat.98. Definiţi stabilizatorul de tensiune şi specificaţi parametri caracteristici ai

acestuia.

99.

Redresoare monofazate monoalternanţă şi bialternanţă necomandate. Schemeelectrice. Forme de undă şi relaţiile analitice pentru tensiunile de ieşire.100. Chopperul de putere. Definiţie, schema de principiu şi modalităţile de reglare

a valorii medii a tensiunii de ieşire. 101. Definiţi noţiunea de sistem de operare.102. Care sunt funcţiile unui sistem de operare?103. Ce este un proces?104. Care este modul de organizare a datelor în sistemele de operare?


8/16

105. Ce sunt apelurile system?106. Ce topologii de interconectare a componentelor unei reţele de calculatoare

există?107. Care sunt nivelele unei reţele de calculatoare conform modelului OSI?108. Ce este un protocol de reţea?

109.

Care sunt variantele de adresare folosite într-o reţea de calculatoare bazată peTCP/IP?

110. Definiţi termenii de segmentare a unei reţele locale de calculatoare şi deroutare a pachetelor de date.

111. Cum se clasifică strategiile de căutare în funcţie de cantitatea de informaţiefolosită la găsirea soluţiei?

112. Care sunt principalele reguli de inferenţă în logica propoziţională?113. Care este structura unui sistem bazat pe reguli de producţie şi cum

funcţionează?114. Enumeraţi principale secţiuni ale unui program Prolog.115. Care este mecanismul implicit de funcţionare a limbajului Prolog?

116.

Definiţi noţiunea de sistem de timp real.117. Enumeraţi soluţiile existente în dezvoltarea aplicaţiilor de timp real.118. Definiţi problema secţiunii critice.119. Definiţi sincronizarea proceselor.120. Definiţi noţiunea de semafor.

5. Probleme şi studii de caz

1. Să se reprezinte în virgulă mobilă simplă precizie numărul 25,125(10).

2.

Să se reprezinte în virgulă mobilă dublă precizie numărul -123,0625(10).3. Să se realizeze schema logică specifică problemei de determinare a mediei

generale a unui student cunoscând cele n note ale sale în cursul unui an de studiu.

4. Să se implementeze un program în limbajul C care calculează suma şi numărulcifrelor unui număr natural N ce se citeşte de la intrarea standard.

Date de intrare: N=2547 Date de ie şire: Suma=18, N=4

5. Se cunosc un şir de numere întregi de dimensiune n şi un numar întreg b. Să seimplementeze un program în limbajul C care determină numărul de apariţii a lui b în şiruldat.

Date de intrare: Dimensiunea sirului este = 5a[0] = 3a[1] = 5a[2] = 7a[3] = 3a[4] = 6 b = 3

Date de ie şire: Numărul de apariţii a valorii 3 in sir este: 2


9/16

6. Să se implementeze un program C care determină produsul numerelor reale nenule

transmise ca argumente în linia de comanda.

7. Să se implementeze o funcţie ce permite parcurgerea unei liste simplu înlănţuite înnodurile căreia sunt memorate numere.

8. Se consider ă graful neorientat:

i) Să se scrie matricea de adiacenţă asociată grafului.

5

2

4

1

36

ii) Să se parcurgă graful pornind de la nodul 5 atât în lăţime, cât şi în adâncime.iii) Este graful conex? Justificaţi r ăspunsul.iv) Este graful hamiltonian? Justificaţi r ăspunsul.

9. Se consider ă următoarea matrice:1 1 0 0 0 0 -1 0-1 0 1 1 0 -1 0 00 -1 -1 0 1 0 0 00 0 0 -1 -1 0 0 0

0 0 0 0 0 1 1 -10 0 0 0 0 0 0 1

i) Reprezentaţi graful orientat a cărui matrice vârfuri-arce este prezentată mai sus.ii) Scrieţi matricea de adiacenţă asociată grafului.iii) Câte vârfuri au gradul interior egal cu gradul exterior?

10. Să se implementeze o funcţie care determină matricea drumurilor pentru un grafneorientat folosind algoritmul lui Roy-Warshall.

11. Se consider ă următorul arbore binar:

a) Să se parcurgă arborele binar în cele trei moduri cunoscute. b) Câte noduri frunză există?c) Care sunt nodurile ce ar trebui şterse astfel încât arborele binar să fie ordonat?


10/16

12. Pentru schema din figura următoare în care se cunoaşte UBE=0,6V se cere să secalculeze PSF al tranzistorului.

+Ec 10

R B1

eg

R g R S 2k

26k

R B2 5k1

R C

2k4

R E1

C1C2

VB

500Ω

R E2 500Ω

C3

13. Să se realizeze schema unui amplificator inversor cu reacţie negativă cu AO şi să se

dimensioneze astfel încât amplificarea să fie de 10.

14. Fie următoarea declaraţie: struct pentagon {

double a, b, c, d, e;virtual pentagon (pentagon ){a=2; b=2; c=2; d=2; e=2};

char pentagon(double x, double y, double z, double t, double v);

friend pentagon(pentagon& p);~pentagon()

~pentagon(double x);

int* perimetru(pentagon t) { return static a+b+c+d+e } ;

char& aria(pentagon& t);void operator=();

void operator==(char);

static void A() { return a;}int B(char ) { return b;};

istream& operator> (istream& s, perimetru p); };


11/16

a) Corectaţi declaraţia de clasă anterioar ă. b) Definiţi funcţia care supraîncarcă operatorul de egalitate == şi operatorul de

inserare


12/16

b) să se calculeze raportul rezistenţelor R 3 şi R 4 din puntec) să se determine frecvenţa şi eroarea relativă procentuală limită de măsurare a ei,

ştiind că clasa de precizie a capacităţilor C1 şi C2 este 1,5 a rezistenţelor R 1 şi R 2 este de0,2 iar pragul de sensibilitate al punţii neglijabil.

R 3R 1

GV

R 4

R 2

C2 U

C1

20. Fie schema de relaţie:

Client_inchiriere (Client_nr, Proprietate_nr, Clientnume, Padresa, Datainc,Datasf, Inchiriere, Proprietar_nr, Proprietar_nume, TelefonClient1, TelefonClient2,TelefonClient3),unde Padresa (adresă proprietar), Datainc (Data inchirierii proprietăţii)

Relaţia de mai sus conţine date redundante, lucru care duce la o serie deanomalii de actualizare. Analizaţi relaţia pentru a identifica dependenţele funcţionale şicheile candidate:

21. Fie următoarea schemă a unei baze de date :Studenti (Matricol, NumeStud, Loc, Str, Nr, TipCurs)Cursuri (CursID, CursTitlu) Rezultate (Matricol, CursID, An, SesiuneExam, DataExamin, Nota )

Realizati următoarele interogări în SQL:a. Lista alfabetică a cursurilor predate. b. Lista cu rezultatele studenţilor la cursul identificat prin CursId=10.c. Adăugaţi un rezultat nou pentru studentul identificat prin Matricol=2 la cursul

identificat prin CursId=10.d. Ştergeţi studentul Popescu Ion din tabelul Studenti. e. Actualizaţi notele cu 1 punct la cursul identificat prin CursID=123, pentru cei

care nu au promovat acel curs.

22. Fie urmatoarea schemă a unei baze de date :Studenti (Matricol, NumeStud, Loc, Str, Nr, TipCurs)

Cursuri (CursID, CursTitlu) Rezultate (Matricol, CursID, An, SesiuneExam, DataExamin, Nota )

Folosind limbajul T-SQL realizaţi următoarele obiecte:a. O vedere numita ListaStud care afişează o listă alfabetică cu studenţii. b. O procedura stocată ListaRezultate ce permite afişarea rezultatele

studenţilor la un curs ce este primit ca parametru.


13/16

23. Pe sistemul SAP Netweaver Application Server ABAP se doreşte citirea unuinumăr mare de înregistr ări dintr-un tabel dbtab. Scrieţi secvenţa de cod pentru ocitire mai eficientă în timp.

24. Precizaţi două metode de eficientizare a citirii datelor din mai multe tabele

relaţionate.

25. Precizaţi care dintre următoarele declaraţii dintr-o metodă event handler nu suntcorecte şi precizaţi de ce.

method onactionclick .data:node_persoana type ref to if_wd_context_node,elem_persoana type ref to if_wd_context_element,stru_persoana type if_v_default=>element_persoana,it_persoana type table of stru_persoana.

....

endmethod.

26. Consider ăm o componentă Y_CLIENTI care dispune de un context de date pe careîl va folosi componenta Y_REZULTAT pentru afisare. Menţionăm că componentaY_CLIENTI defineşte un usage de componenta Y_REZULTAT. Specificaţi ce felde mapping extern trebuie realizat între cele două componente pentru trecereadatelor de la o componentă la alta şi precizaţi ce componentă specifică sistemuluiSAP s-ar putea folosi în loc de Y_REZULTAT dacă se doreşte afişarea datelortabelar ă tip ALV (ABAP List Viewer).

27. Câtă memorie fizică poate adresa un sistem cu microprocesor a cărui magistrală de

adrese are 32 de biţi?28. Ce adresă fizică reprezintă specificaţia DS:BX de valoare 91A2:2F34 şi cum se

obţine?

29. Fie adresa fizică FF06B. Identificaţi 2 specificaţii de adresă (adrese logice) care să conducă la această adresă fizică.

30. Se consider ă circuitul electric din figur ă. Se cere să se determine:a) modelul matematic intrare-ieşire al sistemului fizic (MM-II); b) funcţia de transfer G(s).

L – inductivitatea bobinei;R – rezistenţa rezistorului;C – capacitatea condensatorului;

L R

i(t) – curentul prin circuit;ui(t) – tensiunea la intrare;ue(t) – tensiunea la ieşire;uc(t) – căderea de tensiune pe

C

i(t).

i(t).

ui(t) uc(t) = ue(t)

. .

condensator


14/16

31. Se consider ă sistemul descris prin funcţia de transfer k s s s

sG

52

1023

,

unde . Să se determine valorile lui k pentru care sistemul considerat este stabilIMEM folosind criteriul Hurwitz.

0k

32. Fie sistemul descris prin MM-ISI: . Să se analizeze

controlabilitatea şi observabilitatea sistemului.

x y

u x x

141

1

22

10

33. Se consider ă sistemul din figur ă. La intrarea sistemului se aplică un semnal de

referinţă treaptă unitar ă.

Să se determine eroarea de regim staţionar est.

2s

1+0,2s

-

e(t)r(t) + 1s+1

c(t) y(t

34. Se consider ă un proces caracterizat prin

1s1,01s21s8

5sGF

Se cere a alege un regulator astfel încât să fie satisf ăcute următoarele cerinţe de

performanţă: ,%5 undesec1t r şi 0e st .

35. Un transformator trifazat având tensiunile U1N/U2N = 20 kV/0,4 kV şi schema deconexiune y - 12 are următorii parametri: R 1 = 0,5 , R 2 = 0,00016 , X1 = 3 şi X2 = 0,00112 . Dacă avem sarcină nominală, curentul absorbit detransformator din reţea este I1N = 181,9 A, la un factor de putere cos 1 = 0,8. Înurma încercării de funcţionare în gol s-au măsurat curentul absorbit I10 = 3,6 A şi puterea P0 = 1000 W. Să se determine:a) parametrii circuitului de magnetizare al transformatorului; b) parametrii secundarului redus la primar.

36.

Un motor asincron trifazat are turaţia nominală n N = 2870 rot/min şi factorul desupraîncărcare = Mk /M N = 2. Să se determine:a) alunecarea critică; b) cuplul de pornire funcţie de cuplul nominal.


15/16

37. Cu ajutorul unui mecanism de ridicare se urcă o piesă cu masa de 2000 kg cuviteza v = 0,5 m/s. Turaţia motorului de antrenare este n = 730 rot/min, iarrandamentul transmisiei este = 0,95. Se cere să se calculeze:a) cuplul la arbore pe care trebuie să-l dezvolte motorul de acţionare în regim de

ridicare cu viteză v uniformă;

b) momentul de iner ţie echivalent, raportat la arborele MEA, al piesei în mişcarede translaţie;c) puterea necesar ă la arbore pentru motorul de antrenare.

Se dã acceleraţia gravitaţionalã g = 9,81 m/s2.

38. Un motor asincron trifazat are următoarele date: R 1 = R’2 = 0,5 , X1 = X’2 = 1,XM = 50 , 2p = 4, U1Nf = 380 V, f 1 = 50 Hz. Se neglijează pierderile în fier.a). Să se determine cuplul electromagnetic critic, alunecarea critică, alunecarea şi

turaţia pentru un cuplu rezistent MR = 150 Nm. b). Dacă frecvenţa f 1 scade la 15 Hz, fiind respectată condiţia U1/f 1 = constant, să

se determine cuplul critic în acest caz.

39. Se dă o imagine ISO /root/cdrom.iso. Să se monteze în directorul /mnt/iso, să sedetermine dimensiunea imaginii şi dimensiunea totală a fişierelor din /mnt/iso.

40. Un administrator de sistem vrea să verifice că serviciul httpd funcţionează, dacă nusă îl pornească şi în plus va trebui ca httpd să pornească odată cu sistemul. Scrieţicomenzile necesare.

41. Să se arate cum se poate rula automat o comandă la ora 3:00 în orice zi de vineri13.

42.

Folosind apelurile sistem fork construiţi un program C care creeaza un proces fiuce executa programul numit fiu.

43. Pentru adresa IP 192.168.12.5 /24 scrieţi adresa de reţea si adresa de broadcast, precizând clasa din care face parte. Precizaţi masca folosită.

44. Fie spaţiul de adrese 192.168.10.0/24. Dacă trebuie împăr ţit în 8 subreţele identice,care va fi adresa celei de-a 29-a staţii din cea de-a 5-a subreţea? Adreseleinterfeţelor routerului vor fi ultimele adrese utilizabile în fiecare reţea.

45. Aveţi de configurat reţeaua din figura de mai jos astfel încât computerele dinreteaua din stânga 192.168.1.0/24 să poată comunica cu cele din reţeaua dindreapta 192.168.2.0/24. Scrieţi rutele statice necesare comunicării şi configuraţiade bază pentru PC din stânga.


16/16

46. Operarea cu fire de execuţie în C/Posix.Realizaţi secvenţa C/Posix de creare a unui fir de execuţie ce gestionează o interfaţă.

47. Operarea cu zone critice. Mecanismul excluderii mutuale.Într-o aplicaţie industrială sunt preluate date de la o interfaţă. Scrieţi secvenţa

C/Posix conţinând un fir de execuţie ce operează concurent cu zona critică. De exemplu,firul calculează suma primei jumătăţi de valori. Rezultatul se va găsi într-o zonă comună de date.

48. Mecanisme de gestiune timpScrieţi secvenţa de program C/Posix ce permite determinarea timpului necesar

rulării unei por ţiuni de cod.

subiecte_licenta_iind(1).pdf

Documents