DREPT CONSTITUTIONAL

1 Dreptul constituțional ca ramură a dreptului public (definiție, obiect, specificul normelor de drept constituțional, locul dreptului constituțional în cadrul sistemului dreptului)

• Ramura de drept formata din norme juridice ce reglementeaza relatii fundamentale care apar in procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii statale.

Norma de drept este norma generala si obligatore de conduita. Are ca scop Aparitie : pana la intrarea in vigoare a Constitutiei din anul 1923 care a reglementat expres un control juisdictional al constitutii legilor, au fos parcurse mai multe etape:

• Norme de dr const complete si incomplete

• Norme de dr const cu un grad mare de abstractizare (sfera de aplicare generala)

• Norme principii, au val sisttematica pentru intreg sistem normativ al unui stat

• Norme imperative

• Norme cu aplicare directa si indirecta

• Directa -pentru punerea in aplicare nu este nevoie de existenta unei alte norme jur

• Indirecta- pt punerea in aplicare este nevoie de existenta unei alte norme de drept

• Locul dr. Const in cadrul sistemului dreptului este conditionat de cercetarea a cel putin 2 elemente :

• implementarea? Relatiilor sociale (reglementata prin Const)

• Valorificarea formelor juridice (prin care vointa guvernantilor la nivelul juridic al acestor relatii devine drept)

Dr. Const. reprez principala ramura a oricarui sistem juridic

Dr const. reprez un instrument indispensabil nu numai pt constructia oricarui stat de drept, dar si pt asigurarea si generarea democratiei.

2 Raporturile juridice de drept constituțional (noțiune, specific, subiecte, conținut și

obiect).

a) Rap juridice de drept constitutional reprezinta o relatie sociala reglementata de norme

juridice intre subiecte de drept la care apar ca titular de dr. subiectiv si obligatii juridice

collective :

b) Catarcteristici:

• Caracter social

• Character dublu- rational

• raporturi fundamentale

• Relatii sociale referitoare la fenomenul puterii in stat

• Pozitia de inegalitate juridica a subiectelor participante la acest raport

• Unul dintre subiecte este statul

• Dubla natura juridical

c) Subiectele rap. juridic de dr Constitutional sunt pers fizice si autoritati publice

participante la rap de dr Const care beneficiaza de toate drepturile prevazute de normele dr Const

si le sunt impuse toate obligatiile prin dr. aceleasi norme.

Subiectele rap. Jur. De dr Const pot fi collective (popor, stat, pers juridice de drept

public, autoritatile si institutile statului), cat si individuale (cetatenii, strainii, apatrizii)

d) Continutul rap jur de dr Const este dat de totalitatea drepturilor si obligatiilor

prevazute de normele juridice ale dr Const.

e) Obiectul rap de dr Const este reprezentat de conduita subiectelor normelor juridice

instituite si sanctionate de catre stat referitoare la organizarea si functionarea statului, la modul

de alegere , numire si formare a organelor statale, precum si la modul de instituire si garantare a

drepturilor fundamentale ale cetatenilor.

3 Actul normativ ca izvor al dreptului constituțional (noțiunea de izvor al dreptului

constituțional, poziția actelor normative în cadrul izvoarelor dreptului constituțional,

enumerarea actelor normative ce constituie izvor al dreptului constituțional)

• Prin izvoare de drept intelegem formele de exprimare a normelor jhuridice care sunt

determinate de modul de edictare sau sanctionare a lor de catre stat.

• Sunt izvoare de drept Const numai actele normative care sunt adaptate de autoritatile

publice representative. Aceste acte normative trebuie sa indeplineasca cumulative si

conditia de a contine norme juridice care sa reglementeze relatii sociale fundamentale

ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii statale.

• Actele normative:

-Nationale (decrete, hotarari de govern, legi, ordonanta de govern, ordonanta de urgenta)

-Internationate (tratate international)

4 Legea ca izvor al dreptului constituțional (noțiune, clasificare, scurtă caracterizare)

Notiune

• Prin izvoare de drept intelegem formele de exprimare a normelor juridice care sunt

determinate de modul de adictare sau santionate a lor de catre stat.

Legile, atat cele organice, cat si cele ordinare sunt izvoare ale dreptului constitutional cu

conditia sa reglementeze relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si

exercitarii puterii. Sunt izvoare ale dreptuconstitutional, printer altele, legea privind cetatenia

romana, legile electorale, statutul parmalentarilor.

• Clasificare

• Legi constitutionale

• Legi organice

• Legi ordinare

c) Caracterizare :

-legile constitutionale sunt legile de revizuire a Constitutiei, legi supreme celorlalte legi

- legile organice sunt considerate prelungiri ale dispozitiilor constitutionale

- legile ordinare sunt toate celalalte legi elaborate, in alte domenii decat cele normale

5 Actele normative internaționale – izvoare ale dreptului constituțional român (aspecte

comune, enumțarea principiilor stabilite de: norma constituțională –cadru - art.11 din

Constituție, art.20 din Constituție cât privește situația particulară a tratatelor

internaționale în materia drepturilor omului, art.148 din Constituție cât privește actele

Uniunii Europene)

Pentru ca un tratat international sa fie izvor in dreptul constitutional, el trebuie sa

indeplineasca mai multe conditii:

• Sa reglementeze raporturi juridice de drept constitutional

• Sa fie ratificat de Parlament potrivit legii

• Sa fie in concordanta cu dispozitiile constitutionale

• Sa fie interpretat si aplicat intocmai si cu buna credinta

• Sa fie licit

• Sa fie de aplicatie directa

Tratatele notificate de Parlament fac parte din dreptul intern ( art 11) – Statul Roman se

obliga sa indeplineasca intocmai cu buna credinta obligatiile ce ii revin din tratatele la care este

parte ( norma constitutional)

Art 20 Contitutie

Interpretarea si aplicarea dispozitiilor constitutionale privind drepturile si libertatile

cetatenilor in concordanta cu tratatul privind Drepturile Omului la care Romania ia parte. ( Prin

situtatia particulara a tratatului international in natura drepturilor omului)

Art 148

Prioritatea tratatelor in material dr. omului in caz de neconcordanta cu exceptia cazului in

care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. (alin 2) – Tratatele

constitutive ale UE, precum si alte reglementari comunitare cu character obligatoriu au prioritate

fata de dispozitiile din legile interne. (Actele UE)

6 Jurisprudența Curții Constituționale ca izvor al dreptului constituțional (noțiunea de

jurisprudență, caracterizarea și efectele deciziilor Curții Constituționale)

Doar jurisprudenta in material controlului de Constitutionalitate a legilor poate fi luata in

considerare ca avand rol de izvor de drept constitutional. Sunt avute in vedere atat deciziile

Tiburnalelor Constitutionale sau a Curtilor Constitutionale, cat si ale Curtilor Supreme in materie

de control de constitutionalitate din statele in care acest tip de control este exercitat de catre

judecatori obisnuiti de la instantele judecatoresti.

Jurisprundenta=stiinta a dreptului ,ansamblu de principii judecatoresti.

• Constituția (definiție, caractere juridice, distincția dintre constituții cutumiare și

scrise)

• Constituția (definiție, conținutul normativ al constituției, funcțiile constituției)

• Reprez un ansamblu de reguli juridice investite cu forta suprema si adoptate dupa o

procedura speciala, reguli care stabilesc autoritatile esentiale ale statului si functionarea

lor, precum si drepturile , libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor.

• Const scrisa asigura o mai mare stabilitate si securitate institutiilor politice deoarece

continutul articolelor sale este clar.

• Const scrisa se prezinta sub forma unui document politico – juridic, avand mai

multe sau mai putine articole si care este adoptat direct de catre popor sau de

reprezentantii acestuia, potrivit unei procedure special, solemne.

• Const scrisa garanteaza suprematia regulii constitutionale asupra celorlalte

reguli juridice.

• Suprematia Const se asigura prin controlul constitutionalitatii legilor si al altor

acte cu continut normative : regulamente de organizare si functionare ale

Parlameentului, decrete, ordonante ale Guvernului. Atatata timp cat este in

vigoare, Const este practiv intangibila.

• In Const au fost inscrise drepturile si indatoririle cetatenilor, garantiile

impotriva tiraniei si abuzului de putere.

•

constituții cutumiare Constitutii scrise

-reprezinta rezultatul experientei si practii

zilnice ale unor traditii, uzante, procedee

-creata printr-un act normative de putere, larg

raspandita in intreaga lume

-nu este clar definita, incerta, incomplete, in

continua miscare, ignora orice fapt derogator

de la cutuma

-clara, permanenta, intangibila in timp cata

vreme nu intervine procedura de revizuire

-principii fundamentale cristalizate in decursul

timpului in activitatea statala

-la baza acesteia au stat printer altele, ideea

domniei legii si teoria contractului social

• Constinutul normativ al constitutiilor ne arata ca intr-o intitutie intalnim, de regula, trei

categorii de relatii sociale reglementate de norme const:

• Rel referitoare la puterea de stat

• Rel ref la drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor

• Ale rel sociale considerate fundamentale pentru o societate

• Functie normativa si functie interogatoare

9 Supremația constituției (noțiunea de supremație a constituției, consecințe și

garanții ale supremației constituției )

• Suprematia Const reprez o trasatura care exprima pozitia superioara pe care o are Const

fata de toate celelalte acte normative ale unui stat. Modul de manifestare a conceptului de

suprematie a Const se poate analiza din 2 perspective:

• Plan vertical

• Plan orizontal

• Pozitia privilegiata a Const in sistemul de drepturi implica o multime de consecinte

juridice care evidentiaza ca suprematia Const este o realitate juridical nu o simpla teorie.

Suprem Const beneficiaza de garantiile specifice intregului drept care fac sistemul

normativ sa se aplice si sa fie respectat de unele garantii specifice, anume controlul

general al aplicarii Const, controlul constitutionalitatii legilor, indatorirea fundamental de

a respecta Const.

• Adoptarea constituției (noțiune, inițiativa constituțională, distincția dintre putere

constituantă originară/putere constituantă derivată, moduri de adoptare a

constituției,)

• Adoptarea Const trebuie vazuta ca un process compelx cu profunde semnificatii politico

juridice, proces care cuprinde 3 elemente:

• Initiative adoptarii Const

• Organul competent

• Modurile de adoptare

• Initiativa Const trebuie sa apartina acelui organism in primul rand politic, al 2-lea rand

statal sau social care ocupand in sistemul politic al unei societati locul cel mai inalt si

reprezinta in cea mai inalta masura poporul ca detinator al puterii care este abilitat sa aiba

intiativa Const.

In unele Const se prevede cine poate avea initiativa adoptarii, in altele nu. In Const Rom

nu exista prevederi cu privire la initiativa Const, ci doar la revizuirea acesteia.

• Prin putere constitutionala se intelege de fapt organul care beneficiind de o autoritate

politica speciala are dreptul de a adopta Const.

Puterea Constitutionala apare sub 2 forme:

• Puterea const. originara

• Puterea const. instituita

• Puterea const originara intervine atunci cand nu mai exista Const in

vigoare (state noi, revolutii)

• Puterea const instituita este prevazuta de Const in vigoare, atat in ceea

ce priveste competenta, cat si organizarea si functionarea ei. Ea poate

adopta sau modifica o Const (putere de revizuire)

• Exista mai multe moduri de adoptare:

• Const acordata :

• Suveranul, regale, monarhul – elabora o Const si o vota poporul

• Const plebiscitara / statutul -> O Const elaborate de puterea suverana, dar se

supune plebiscitului popular.

• Const conventie – opera unei adunari numita Conventie. Adunare special

aleasa pt a adopta Const, o expresie a intelegerii dintre toti membrii societatii,

fiind considerata chiar deasupra Parlamentului. Aceasta adunare stabilea

inclusive puterile.

• Pactul / C. Pact /Statut– o Const rezultat al unei intelegeri intre regi si

Parlament ca reprezentant al poporului.

• Const parlamentara – model generalizat dupa al II-lea Razboi Mondial, mai

ales in tarile din zona Europei, folosindu-se urmatoarea procedura:

• Initierea, elaborarea si editarea proiectului se facea exclusiv de Parlament, cu

o majoritate calificata de cel putin 2/3 din nr total al parlamentarilor. Astfel s-

au adoptat const din anii: 1948, 1952 si 1965.

11 Modificarea Constituției ( noțiune, distincția între constituții rigide și flexibile,

elemente de ”rigidizare” a constituțiilor)

• Dr de revizuire trebuie sa apartina, in principiu, aceluias organism care a adoptat. Sub

aspectul revizuirii sunt 2 tipuri de Const: rigida si flexibila.

• Const rigida

• Prevad norme speciale pt revizuirea lor.

• Aceste norme speciale au forta juridical superioara celor din legile ordinare

Const flexibila

• Pot fi modif oricand printr-o lege ordinara, fara sa fie vreo diferenta intre ele

si legile ordinare

• Au doar superioritate fata de legile ordinare, nu si de un ordin juridic

• Const care prevad ca nu pot fi revizuite o anumita perioada de timp

Const care prevad ca anumite dispozitii ale lor nu pot fi revizuite

Const care prevad o procedura extreme de complicata de revizuire

Const ce prevad ca nu pot fi modificate in anumite perioade.

• Reglementarea procedurii de revizuire a Constituției României din anul 1991

(inițiativa de revizuire, adoptarea și aprobarea legii de revizuire)

• Const din 1991 a fost reglementata de Curtea Constitutionala dupa modelul European

de model de constitutionalitate conceputa ca o autoritate directa si independenta de

celelalte autoritati ale statului.

Rolul statului fiind garantarea suprematiei Const.

Obiectul controlului de constitutionalitate il constituie legile si orice normative de

domeniul legii.

• Reglementarea procedurii de revizuire a Constituției României din anul 1991

(limitele revizuirii, rolul Curții Constituționale în procedura de revizuire a

Constituției)

ART. 152 Limitele revizuirii (1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicană de guvernămant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertătilor fundamentale ale cetătenilor sau a garantiilor acestora. (3) Constitutia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgentă si nici in timp de război.

Rolul Curții Constituționale: Curtea Constituţională se pronunţă din oficiu:

a) asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; pentru realizarea acestei atribuţii, iniţiatorul revizuirii are obligaţia de a depune proiectul sau propunerea legislativă, împreună cu avizul Consiliului Legislativ, la Curtea Constituţională înainte de sesizarea Parlamentului. Curtea dispune de un termen de maxim 10 zile pentru a se pronunţa în plen, cu votul a cel puţin două treimi din membrii săi. Ulterior, proiectul sau propunerea de lege constituţională pot fi prezentate Parlamentului numai însoţite de decizia obligatorie a Curţii Constituţionale.

b) asupra legii de revizuire a Constituţiei adoptată de Parlament; prin modificarea din anul 2004 a Legii nr.47/1992 s-a stabilit că în termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională se pronunţă, din oficiu, asupra acesteia. Decizia prin care s-ar constata că în procesul de revizuire a Constituţiei nu au fost respectate prevederile Constituţiei se trimite Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea reexaminării legii de revizuire a Constituţiei. Această atribuție a Curții Constituționale nu a fost exercitată până în prezent.

• Controlul constituționalității legilor (noțiune, apariția controlului de

constituționalitate, clasificări ale controlului de constituționalitate - 3 criterii, la

alegere)

• Controlul de constitutionalitate a legilor este acea institutie a dreptului constitutional

alcatuita dintr-un ansamblu de norme juridice care reglementeaza activitatea de

verificare a conformitatii legilor cu textul Constitutiei, autoritatea care face aceasta

verificare, procedura de urmat si sanctiunile aplicabile pentru nerespectarea

dispozitiilor constitutionalitatii de catre legi.

• 1. Aparitia Const scrise – nevoia de a asigura acestor const stabilitate si o recunoasere

fata de regulile nescrise intalnite pana atunci au determinat aparitia acestei noi Const

2. Asigurarea puterilor in stat – modalitatea prin care se asigura ca toate puterile in

stat isi indeplinesc atibutile ce le revin si respecta legea in raporturile dintre ele.

3. Armonizarea intereselor sociale – mai ales in statele feudale ca urmare a

tendintelor de centralizare / descentralizare in cadrul federatiei.

c) Clasificare:

1. Criteriul organizatiei si efectul controlului -> control difuz

-> control concentrate

2. Criteriul nationalitatii controlului -> control abstract

-> control concret

3. Dupa momentul exercitarii controlului -> a priori ( are ca obiect legea inainte de promulgare)

-> a posteriori (este exercitat asupra unei legi care este

deja in vigoare)

4. Dupa modul de sesizare a instantei constitutionale:

-> control pe cale principala (control sesizat direct)

-> control pe cale incidental (control sesizat prin intermediul instantei

judecatoresti)

5. Dupa autoritatea care sesizeaza controlul:

-> judecatoresti (inst jud)

-> politic ( autoritati politice)

-> juristictional (autoritati specializate pentru exercitarea controlului)

15 Controlul constituționalității legilor (noțiune, obiect, modele de control de

constituționalitate)

Obiectul controlului de const il constituie legile, reglementarile de lege, actele cu forta

juridical echivalenta legii, tratatele internationale, regulamentele de organizare si functionare a

Parlamentului.

Modelul American presupune un control exercitat de instantele judecatoresti obisnuite

care nu separa conflictul constitutional ca sa fie judecat ca o chestiune prealabila ci se pronunta

asupra tuturor aspectelor in litigiu, unificarea practicii fiind realizata la cea mai inalta instanta in

virtudea de precedent. ( ex. Decizia Marbury vs Madison)

16Controlul constituționalității legilor în România (istoric, controlul de constituționalitate

potrivit Constituției din 1991, revizuită în anul 2003 - autoritate competentă, modelul de

control consacrat, enumerarea actelelor normative ce pot forma obiectul controlului de

constituționalitate)

Aparitie : pana la intrarea in vigoare a Constitutiei din anul 1923 care a reglementat expres un control juisdictional al constitutii legilor, au fos parcurse mai multe etape:

• S-a continuat in maniera reglementata si pana acum- un control de constitutionalitate ,

politic ,a priori ,a preventiv (exercitat inainte de intrarea in vigoare a legii fara nici o consecinta reprisiva.)

• Se mainfesta dorinta de doctrinar si jurisprudential de a acorda judecatorului dreptul de a se pronunta asupra conformitati legilor cu textului Constitutiei, adica spre un control jurisdictional al constitutiei legii.

Consacrarea, prin intermediul deciziei nr. 261 din martie 1912 a ICCJ, a dreptului instantelor judecatoresti de a se poronunta asupra constitutionalitatii legilor

Autoritate competentă:   Curtea Constitutionala      Asigura   controlul   constitutionalitatii   legilor,   regulamentelor   parlamentare   si   ordonantelor 

guvernului,  pronuntandu-se  numai  asupra problemelor  de drept,   fara a putea  imbunatatii  sau modifica   prevederea   legala   supusa   controlului;   de   asemenea,   nu   se   poate   pronunta   asupra modului de aplicare sau interpretare a legii ci numai asupra intelesului sau contrar legii.

17Funcțiile controlului de constituționalitate (noțiunea de control de constituționalitate,

enunțarea și explicarea funcțiilor controlului de constituționalitate, explicarea conceptului

de constituționalizare a dreptului)

Controlul constitutionalitatii legilor este activitatea organizata de verificare a conformitatii legilor cu constitutia . asigura suprematia Constitutiei

Functiile controlului de constitutionalitate :

a)Garanteaza suprematia Constitutiei (reprezinta o garantie a principiului separatiei puterilor in stat)

b)Rolul de protectie si garantarea drepturilor omului

c)Realizarea unei interpretari unitare a institutiei pentru toate ramurile de drept

d)Exprimarea eficienta a opozitiei parlamentare

e)Constitutionalizarea dreptului : se elimina din cuprinsul actelor normative dispozitiile neconstitutionale si este orientata activitatea legiuitorului in sensul elaborarii unor relgementari in conformitate cu dispozitiile Constitutiei

18 Cetățenia română (noțiune, principiile cetățeniei române)

• Reprezinta legatura politico-juridica dintre persona fizica si stat dovedind apartenenta

acelei persoana la statutul respective si atribuindu-I posibilitatea de a fi titulara a

drepturilor si indatoririlor prevazute in constitutia acelui stat

• Principiile cetateniei romane:

• Orice pers are drept la cetatenie

• Cetatenia reprez o chestiune de stat

• Cetatenii sunt titulari ai tuturor drepturilor prevazute in Constitutie si le revin

toate indatoririle prevazute de aceasta

• Cetatenii sunt egali in drepturi

• Cetatenia nu-I poate fi retrasa cei ce a dobandit-o prin nastere

• Casatoria nu influenteaza cetatenia

19 Cetățenia europeană (noțiune, drepturile cetățenilor europeni).

Pt cetatenii UE dreptul de a alege si de a fi ales exista si este reglementat ca atare, dar

numai in cadrul alegerilor locale deoarece prin aceste alegeri se desemneaza organele puterii

locale, nu organele puterii de stat.

Cetatenii UE au un regim al liberei circulatii pe teritoriul Rom, asa cum si cetatenii

romani au dr la libera circulatie in UE, situatie creata in urma aderarii Rom la UE.

Dreptul de prioritate imobiliara in Rom este neingramadita si ocrotita exclusiv pt cetatenii

romani, precum si pt cetatenii UE.

Tratatul de la Maastricht introduce cetatenia europeana in scopul intaririi relatiei existente intre U.E. si 

cetatenii statelor membre.Tratatul se margineste sa declare ca :" este cetatean al U.E. orice persoana 

care are cetatenia unui stat membru" si ca "cetatenii U.E. se bucura de drepturi si sunt supusi obligatiilor 

prevazute ini tratat." Potrivit normelor in vigoare"este cetatean al U.E. orice persoana avand cetatenia 

unui stat membru".  Drepturile prevazute sunt: 1.otarea in alegerile europene, 2. Drepturi  lingvistice, 

3.Dreptul la libera circulatie si sedere, 4.Dreptul la protectie consulara si Dreptul la libera exercitare a 

unei profesii.          

20 Dobândirea cetățeniei române (enunțarea a modurilor de dobândire; scurtă

caracterizare)

Moduri de dobandire ale cetateniei: -Prin nastere-Prin adoptie-Acordarea la cerere-Redobandirea cetateniei (repatriere)

*Dobandirea cetateniei prin nastere: Sunt cetateni romani cei care: -s-au nascut pe teritoriul Romaniei, din parinti cetateni

romani-nascuti pe teritoriul romaniei si numai unul dintre

parinti este cetatean roman-s-au nascut in strainatate si parintii/unul dintre parinti

este cetatean roman-situatie particulara-copilul gasit pe teritoriul Romaniei

se prezuma ca este cetatean roman pana la proba contrara daca niciun parinte nu a fost gasit

*Adoptia: Copilul cetatean strain dobandeste cetatenia romana daca adoptatorii sunt cetateni romani. Daca numai unul dintre adoptatori este cetatean roman cetatenia copilului minor se va hotari de catre parinti, de comun acord, iar daca ei nu sunt de acord hotaraste instanta judecatoreasca care incuviinteaza adoptia. In situatia in care copilul are 14 ani (impliniti) este necesar consimtamantul acestuia. Aceiasi este situatia si daca respectivul copil este apatrid.

21 Dobândirea cetățeniei române la cerere (condiții și procedură)

• Pierderea cetățeniei române : modalități (enunțare și scurtă caracterizare)

• Retragerea cetatenie – In cazul in care pers savarseste in strainatate fapte deosebit de

grave

• Aprobarea renuntarii la cetatenie

• Alte cazuri : adoptia, anularea, stabilirea filiatiei

• Aprobarea renunțării la cetățenia română (condiții și procedură)

• – este o modalitate de a se reglementa situatia unei personae

Conditii:

• Existenta unor motive temeinice

• Pers sa nu fie invinuita (inculpata intr-o cauza penala sau sa aiba de executat o pedeapsa penala)

• Sa nu aiba datorii catre stat / sa existe garantii ca le poate achita

• A socilitat si are asigurarea dobandirii unei alte cetatenii sau are deja o alta cetatenie

• Procedura:

• Cererea trebuie sa fie individuala. Aprobarea cererii de anulare a cetateniei revine Autoritatii Nationale pt Cetatenie la propunerea Comisiei pt cetatenie.

24 Retragerea cetățeniei române (condiții și procedură)

• Retragerea cetateniei romane apare ca o sanctiune. Nu se poate retrage cetatenia dobandita prin nastere.

Conditii:

• Se poate retrage cetatenia romana celui aflat in strainatate care a savarsit fapte deosebit de grave prin care vatameaza interesele statului roman / lezeaza prestigiul Ro

• Aflandu-se in strainatate se inroleaza in fortele armate ale unui stat cu care Ro a rupt relatiile diplomatice sau cu care este in razboi.

• A obtinut cetatenia fraudulos

• Este cunoscut avand legaturi cu grupuri teroriste

• Procedura:

• Retragerea cetateniei se pronunta de catre Curtea Nationala pt Cetatenie, prin ordin la propunerea Comisiei pt cetatenie si se comunica petitionarului.

25 .Drepturi și libertăți fundamentale (noțiune și trăsături, noțiunea de pluralism legal în

materia drepturilor și libertăților fundamentale, cu menționarea de exemple de documente

de referință în materie, sistemul european de protecție a drepturilor și libertăților

fundamentale)

1. Definiţia drepturilor fundamentale

Pentru definirea lor trebuie să luăm în considerare următoarele criterii:

a) sunt drepturi subiective;

b) sunt drepturi esenţiale pentru cetăţean;

c) datorită importanţei lor sunt înscrise, în acte deosebit, cum ar fi declaraţii de drepturi, legi

fundamentale ( constituţii).

a) Drepturile fundamentale sunt drepturi subiective, ceea ce însemnă că ele sunt facultăţii ale

subiectelor raportului juridic de a acţiona într-un anumit fel sau de a cere celuilalt sau celorlalte

subiecte o atitudine corespunzătoare şi de a beneficia de protecţia şi sprijinul statului în

realizarea pretenţiilor legitime.

b) Drepturile fundamentale sunt drepturi esenţiale – sunt daruri esenţiale ale naturii, de care

nimeni nu se poate atinge în nici un fel ( J.J. Rousseau); sunt libertăţii necesare ( A. Esmein) –

pentru cetăţeni. Acest criteriu explică de ce din sfera drepturilor subiective numai un anumit

număr de drepturi sunt fundamentale, înscrise, ca atare, în constituţie. Această categorie de

drepturi prezintă cea mai mare importanţă atât pentru cetăţeni, cât şi pentru stat şi societate în

ansamblu. Pentru că ele sunt determinante pentru statutul juridic al cetăţeanului sunt identificate,

din ansamblul drepturilor subiective, pe criteriul valoric care priveşte viaţa, libertatea,

personalitatea cetăţenilor, şi ca urmare sunt înscrise în acte fundamentale. Caracterul de drepturi

esenţiale îl capătă în raport de condiţiile concrete ale unei societăţii date.

c) Datorită importanţei lor sunt înscrise în acte juridice cu forţă juridică supremă. Astfel, odată

selectate pe criteriul valoric, ca fiind esenţiale într-o anumită etapă istorică, li se conferă o formă

şi o ocrotire juridică aparte

La sfârşitul acestor consideraţii, achiesăm la concepţia prin care drepturile fundamentale sunt

definite ca, acele drepturi subiective ale cetăţenilor, esenţiale pentru viaţa, libertatea şi

demnitatea acestora, indispensabile pentru libera dezvoltare a personalităţii umane, drepturi

stabilite prin Constituţie şi garantate prin Constituţie şi legi

26 Principii aplicabile drepturilor fundamentale: universalitatea; neretroactivitatea legii

(caracterizare)

Universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale

• Principiul universalităţii drepturilor şi libertăţilor este reglementat în art. 15 alin. 1 din

Constituţie unde se precizează că „ cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile

consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.”

Universalitatea drepturilor şi libertăţilor se referă atât la sfera propriu-zisă a drepturilor

cât şi la titularii acestora. Sub primul aspect ea exprimă vocaţia omului, a cetăţeanului, pe

planul realităţilor juridice interne ale fiecărui ţări, pentru toate drepturile şi libertăţile. Sub

cel de al doilea aspect, universalitatea exprimă ideea că toţi cetăţenii unui stat se pot

bucura de aceste drepturi şi libertăţi.

Valorificarea drepturilor şi libertăţilor garantate de constituţie depinde de fiecare cetăţean, de

capacitatea şi eforturile sale, în condiţiile conferite de ordinea constituţională.

Universalitatea îndatoririlor exprimă pe fond legătura indisolubilă dintre drepturi, libertăţi şi

îndatoriri, intercondiţionarea lor. Într-o viziune largă şi desigur corectă, îndatoririle devin

garanţii ale drepturilor întrucât, pentru a avea trebuie mai întâi să creez, să produci, să depui

eforturi. Art. 15 alin. 1) din Constituţie consacră principiul universalităţii drepturilor, libertăţilor

şi îndatoririlor fără deosebire de faptul că sunt reglementate prin Constituţie sau prin alte legi.

• Neretroactivitatea legii

Acest principiu este consacrat constituţional în articolul 15 alin. 2 din Constituţie unde se

precizează că „ legea dispune numai pentru viitor…” şi de asemenea este consacrat şi legal în art.

1 din Codul civil unde se arată că „ legea dispune numai pentru viitor; ea nu are putere

retroactivă”, precum şi în aer. 11 din Codul penal unde se arată că „legea penală nu se aplică

faptelor care, la data când au fost săvârşite, nu erau prevăzute ca infracţiuni”. De la acest

principiu există şi două excepţii. Astfel, prima excepţie este reglementată de constituţie în art. 15

alin. 2 potrivit căruia „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau

contravenţionale mai favorabile.” O a doua excepţie o reprezintă ipoteza referitoare la legile

interpretative. Această ipoteză nu este în fond o excepţie de la neretroactivitatea legii, întrucât

interpretarea general obligatorie, ca orice interpretare de altfel, lămureşte înţelesul normei

interpretate, deci nici nu adaugă şi nici nu modifică acest înţeles, ci îl clarifică, în funcţie de

diversitatea situaţiilor pe care norma interpretată le reglementează. În această ipoteză este

necesar însă de distins între ceea ce constituie interpretare - stricto sensu – de ceea ce reprezintă

reguli noi, care, chiar dacă au fost consacrate cu scopul de a asigura o mai riguroasă aplicare a

legii, sunt aplicabile neretroactivităţii.

27 Principii aplicabile drepturilor fundamentale: egalitatea, principii referitoare la

ocuparea funcțiilor și demnităților publice (caracterizare)

Egalitatea în drepturi a cetăţenilor

• Art 16 Const (aln 1) – “cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatiolor publice fara privilegii si discriminari”.

• Presupune faptul ca cetatenii romani, fara deosebire de rasa, nationalitate ( art 4 Const) se pot folosi in mod egal de toate drepturile prevazute in Const si legi.Pot participa in mod egal la viata politica si culturala, sunt tratati in mode egal de autoritati.

• Principiul egalitatii presupune un tratament egal pt situatii care in functie de scopul urmarit nu sunt diferite.

• Principiul egalitatii propune reglementarea unitara si tratament nediscriminatoriu pt situatii identice, iar pe de alta parte presupune un drept la diferentiere.

• Functiile publice desemneaza acele functii care presupun exercitiul autoritatii statle

Demnitatile publice desemneaza acele functii care presupun formalitati specifice de alegere.

• Functiile publice si demnitatile pot fi ocupate doar de personae cu cetatenie romana si domiciliu in tara.

• Egalitate intre femei si barbati pentru ocuparea functiilor si demnitatilor publice.

• Cetatenii UE care indeplinesc conditiile legii organice au dr de a alege si de a fi alesi autoritati publice locale.

28 Accesul liber la justiție și dreptul la apărare (caracterizare) dezvoltări jurisprudențiale)

• Accesul liber la justiţie

Articolul 21 din Constituţie stabileşte:

(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite. Principiul liberului acces la justiţie se aplică indiferent de calitatea persoanei protejate, cetăţean român, cetăţean străin sau apatrid. El permite accesul la justiţie pentru apărarea oricărui drept sau a oricărei libertăţi şi a oricărui interes legitim, fără deosebire dacă acesta rezultă din Constituţie sau din alte legi. De asemenea, nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Articolul 21 din Constituţie implică o corectă delimitare între dreptul la acţiune în justiţie şi obligaţia constituţională de ocrotire a drepturilor libertăţilor şi intereselor legitime. Este subînţeles că accesul liber la justiţie permite depunerea oricărei cereri a cărei rezolvare este de competenţa autorităţilor judecătoreşti. Caracterul legitim sau nelegitim al pretenţiilor formulate în acţiunea în justiţie va rezulta numai în urma judecării respective şi va fi constatat prin hotărâre judecătorească.

• Dr la aparare este dr fundamental cetatenesc de traditie, reglementat distinct pt ca, desi in stransa leg cu libertatea individuala si siguranta persoanei, dr la aparare cuprinde totalitatea drepturilor si regulilor procedurale care ofera persoanei posibilitatea de a se apara impotriva acuzatiilor care I se aduc, sa conteste invinuirile, sa scoata la iveala nevinovatia sa.

In procesele civile, comerciale, de munca dreptul la aparare ca totalitate de drepturi si reguli procedurale ofera partilor posibilitatea de a-si valoritica pretentiile sau de a dovedi netemeinicia pretentiilor adversarului.

Dr la aparare cuprinde posibilitatea de a folosi un avocat.

29 Principii aplicabile drepturilor fundamentale: caracterul de excepție al restrângerii

unor drepturi și libertăți, principiul securității juridice (caracterizare)

• Caracterizare:

• Caracterul de exceptie ar restrangerii exercitiului de / a unor liberatati (art 53 Const) permite restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati, dar doar in urmatoarele conditii:

• Numai prin lege

• Doar daca se impune dupa caz pentru:

• Apararea sigurantei nationale

• Oridinii publice

• A sanatatii moralei publice

• A drepturilor si libertatilor cetatenilor

• Desfasurarea instructiei penale

• Prevenirea unor calamitati naturale / a unui sinistru deosebit de grav

• Sa nu aduca atingere existentei dreptului / libertatii

• Sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o

• Masura prin care opereaza restrangerea sa fie nediscriminatorie

• Principiul securitatii juridice

• Nu are consacrare expresa in Const, dar a fost desprinsa pe care de interpretare din art 1, al 5 care statueaza in Rom respectarea Const si a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

• Cu referire de lege, s-au stabilit o serie de calitati pe care legea trebuie sa le indeplineasca:

• Accesibilitatea

• Claritatea

• Precizia

Protectia noastra ca cetateni impotriva dr.

• 30 Dreptul la viață, la integritate fizică și psihică. Libertatea individuală.

Caracterizare

Dr la viata

Este cel mai natural drept ,un dr cetatenesc cu care incepe inventarul dr. omului in cele mai importante acte internationaledin acest domeniu.Dr la integritatea fizica si psihica

Este un complex de elemente in care fizicul si psihiculnu pot fi despartite.Art 53 . prevede ca orice atingere adusa inegritatii psihice si fizice a persoanei va trebuit sanctionat de cartre lege.Interzicerea torturii, a pedepselor inumane sau tratamentelor degradante(Conventia torturii 10 de

1984)

• 31 Dreptul la viață intimă, familială și privată. Inviolabilitatea domiciliului.

Caracterizare

Autoritătile publice respectă si ocrotesc viata intimă, familială si privată.

(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea insăsi, dacă nu incalcă drepturile si libertătile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.

32 Dreptul la învățătură, accesul la cultură. Caracterizare

Dr la invatatura

• Reprezinta o parte a dreptului la educatie, la care orice om are vocatie , precum si

mijlocul principal de formare si perfectionare a fortei de munca.

• Din analiza dispozitiilor care privesc institutiile de invatamant exista 3 astfel de

categorii:

• De stat

• Particulare

• Confesionale

Se garanteaza gratuitatea invatamantului.

Posibilitatea de a beneficia de burse scolare.

Accesul la cultura.

Este un drept fundamenta, introdus in urma revizuirii Const din 2003, adevarat

complement al dr la invatatura exprimat in legea fundamental, parte integrate a unui dr la

invatatura vazut intr-un sens mai larg de posibilitatea neingramadita si nediscriminatorie de acces

la informatie cu caracter cultural si educativ.

33 Dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la un mediu sănătos. Caracterizare

Dreptul la ocrotirea sănătății:

Este un dr fundamental cetatenesc receptat in ConstitutiaRomaniei indeosebi in pactu international relativ la drepturile economice,sociale si culturale.Garantand dr la ocrotirea sanatatii. (art .34 const )Dreptul la un mediu sănătos

(Art .35 const ) precizeaza ca statu recunoaste dreptul la un mediu iconjuratir sanatos, ehilibrat si ecologic.

• 34 Dreptul la muncă, protecţia socială a muncii şi interzicerea muncii forţate,

dreptul la grevă. Caracterizare• Dreptul la muncă nu poate fi ingrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a 

locului de muncă este liberă

• (2) Salariatii au dreptul la măsuri de protectie socială. Acestea privesc securitatea si sănătatea salariatilor, regimul de muncă al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tară, repausul săptămanal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege.

• (3) Durata normală a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore. • (4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbatii.

(5) Dreptul la negocieri colective in materie de muncă si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate

35 Dreptul de proprietate privată. Dreptul la moștenire. Libertatea economică.

Caracterizare.

• economică. Caracterizare.

Dreptul de proprietate privată

(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată si ocrotită in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeană si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe bază de reciprocitate, in conditiile prevăzute prin lege organică, precum si prin mostenire legală.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire.

(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită in proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.

(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăti imobiliare, cu obligatia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritătii.

(6) Despăgubirile prevăzute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergentă, prin justitie.

(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinătăti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(8) Averea dobandită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobandirii se prezumă. (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in

conditiile legii. ART. 45 Libertatea economică Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera initiativă si exercitarea acestora in conditiile

legii sunt garantate. ART. 46 Dreptul la mostenire Dreptul la mostenire este garantat.

Dr la prop privata.

• Este un dr fundamental reprezentand dreptul persoanei fizice de a dobandi o

proprietate, de a folosi si de a dispune liber in legatura cu proprietatea sa si de a putea

transmite dreptul altuia.

Dr la prop presupune obligatia statului de a garanta si apara proprietatea obtinuta pe

cai licite.

Dr la mostenire.

• Dr unei personae de a putea dobandi pe cale succesorala, in conditiile legii, orice bun.

• Drept reglementat in Const, ar 46 “Dreptul la mostenire este garantat”.

Libertatea economica.

• Tine de esenta unei economii de piata si presupune posibilitatea oricarei personae de

a initia si intreprinde o activitate cu scop lucrativ.

• Dreptul oricarei pers de desfasura o activitate economica este liber, statul garanteaza

doar accesul neingradit la libera initiativa, precum si exercitarea acesteia.

• 36 Dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familie. Protecția copiilor și

tinerilor. Caracterizare

Căsătoria este o alianţă liber consimţită între două persoane de sex diferit, încheiată potrivit dispoziţiilor legale, în principiu pe viaţă, cu scopul de a întemeia o familie şi reglementată de normele imperative ale legii. Familia este o valoare fundamentală a oricărei societăţi".

 Familia este fondată pe căsătorie, unire intimă de viaţă în complementaritatea dintre un bărbat şi o femeie, care se constituie ca o legătură indisolubilă a căsătoriei în mod liber încheiată şi exprimată public, şi este deschisă la transmiterea vieţiiProtecția copiilor și tinerilor  Copiii si tinerii se bucură de un regim special de protectie si de asistentă in realizarea drepturilor lor. (2) Statul acordă alocatii pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie socială a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege. (3) Exploatarea minorilor, folosirea lor in activităti care le-ar dăuna sănătătii, moralitătii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normală sunt interzise. (4) Minorii sub varsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.

(5) Autoritătile publice au obligatia să contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viata politică, socială, economică, culturală si sportivă a tării

• 37 Dreptul la un nivel de trai decent. Protecția persoanelor cu handicap.

Dreptul la un nivel de trai decent. Protecția persoanelor cu handicap. Caracterizare

Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică si de protectie socială, de natură să asigure cetătenilor un nivel de trai decent.Protectia persoanelor cu handicap Persoanele cu handicap se bucură de protectie specială. Statul asigură realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, in vederea participării efective a persoanelor cu handicap in viata comunitătii, respectand drepturile si indatoririle ce revin părintilor si tutorilor.

•

• 38 Libertatea conștiinței. Libertatea de exprimare. Dreptul la informație.

Caracterizare.

Liberul acces la informaţiile de interes public defineşte conceptul de informaţii de interes public „orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei

autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei”.Libertatea conștiinței Orice om are dreptul la libertatea gindirii, de constiinta si religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea, singur sau impreuna cu altii, atit in mod public, cit si privat, prin invatatura, practici religioase, cult si indeplinirea riturilor.”

Libertatea de exprimare” orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspindi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.”

Atr 30 const

(2) Cenzura de orice fel este interzisă. (3) Libertatea presei implică si libertatea de a infiinta publicatii.

(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimată.

• 39 Libertatea întrunirilor. Dreptul de asociere. Caracterizare

Libertatea întrunirilor, prevăzută de art.39 din Constituție, este o libertate cu caracter social – politic care constă în posibilitatea oamenilor de a se întruni reuniuni private sau publice, cu scopul de a da expresie unor preocupări, gânduri, convingeri. Prin noţiunea de întrunire se desemnează o grupare de persoane organizată, cu caracter temporar, destinată schimbului de idei, concepții, opinii.

ART. 39 Libertatea intrunirilor Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot organiza si desfăsura numai in mod pasnic, fără nici un fel de arme.

Asociația presupune existența unui scop permanent, precis, determinat în momentul înființării, declarat prin actul de înființare sau organizare. Întrunirile se desfășoară pe baza unor reguli stabilite ad-hoc, în timp ce asociația funcționează pe baza regulilor statutare.ART. 40 Dreptul de asociere (1)Cetătenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.

• 40 Drepturile garanții: enunțare și caracterizare

“prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituitale ca o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor

comerciale de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome, denumite în continuare autorităţi şi instituţii publice

ART. 51 Dreptul de petitionare (1) Cetătenii au dreptul să se adreseze autoritătilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor. (2) Organizatiile legal constituite au dreptul să adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezintă. (3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutită de taxă.

(4) Autoritătile publice au obligatia să răspundă la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit

• 41 Drepturile exclusiv politice: enunțare și caracterizare

In acesta categorie se includ acele drepturi ale cetatenilor romani care au ca obiect particiaprea cetatenilor la conducerea statului ,la guvernare. In categoria drepturilor exclusiv politice se incadreaza dr electorale.

ART. 36 Dreptul de vot

(1) Cetătenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pană in ziua alegerilor inclusiv.

(2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotărare judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale

• 42 Îndatoririle fundamentale: enunțare și caracterizare

Dintre acestea îndatoriri, sunt circumscrise ca fiind fundamentale acele obligaţii ale cetăţenilor, considerate esenţiale pentru realizarea intereselor generale, înscrise în Constituţie şi asigurate în realizarea lor prin convingere sau la nevoie prin forţa de constrângere a statului.

ART. 54 Fidelitatea fată de tară (1) Fidelitatea fată de tară este sacră. (2) Cetătenii cărora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, răspund de indeplinirea

cucredintă a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune jurămantul cerut de lege. ART. 55 Apărarea tării (1) Cetătenii au dreptul si obligatia să apere Romania. (2) Conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.(3) Cetătenii pot fi incorporati de la varsta de 20 de ani si pană la varsta de 35 de ani, cu

exceptiavoluntarilor, in conditiile legii organice. ART. 56 Contributii financiare (1) Cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure asezarea justă a sarcinilor fiscale.

(3) Orice alte prestatii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale. ART. 57 Exercitarea drepturilor si a libertătilor Cetătenii romani, cetătenii străini si apatrizii trebuie să-si exercite drepturile si libertătile constitutionale cu

bună-credintă, fără să incalce drepturile si libertătile celorlalti

• 43 Avocatul Poporului (statut, durata mandatului, numire, atribuții

ART. 58 Numirea si rolul (1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor si libertătilor persoanelor

fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate. (2) Avocatul Poporului si adjunctii săi nu pot indeplini nici o altă functie publică sau privată, cu exceptia

functiilor didactice din invătămantul superior. (3) Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică. Atribuții :

a) coordonează activitatea instituţiei Avocatul Poporului;b) decide asupra petiţiilor formulate de persoanele fizice lezate prin încălcarea drepturilor sau

libertăţilor acestora de către autorităţile administraţiei publice;c) verifică activitatea de rezolvare legală a petiţiilor primite şi solicită autorităţilor sau

funcţionarilor administraţiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, repunerea în drepturi a petiţionarului şi repararea prejudiciilor;

d) formulează puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale;e) poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de

promulgarea acestora;e) poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi

ordonanţelor;f) reprezintă instituţia Avocatul Poporului în faţa Camerei Deputaţilor, a Senatului şi a celorlalte

autorităţi publice, precum şi în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice;g) angajează salariaţii instituţiei Avocatul Poporului şi exercită dreptul de autoritate disciplinară

asupra acestora;h) exercită funcţia de ordonator principal de credite, atribuţie pe care o poate delega cu

respectarea prevederilor legale privind finanţele publice;i) poate sesiza instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii contenciosului

administrativ;j) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege.Avocatul Poporului poate delega exercitarea acestor atribuţii adjuncţilor săi sau unor persoane cu

funcţii de conducere din cadrul instituţiei