drept constitutional grila examen sem i fara rezolvare

Drept constitutional grila examen semestrul I

1V 1

23

2123

3123

4v 1

23

512

v 36

12

v 37

1v 2

38

123

9123

1012

v 311

v 123


1212

v 313

v 123

14v 1

23

15123

16123

1712

v 318

12

v 319

12

v 320

123

21123

221

v 23

23


12

v 324

123

25123

2612

v 327

1v 2

328

123

29v 1

23

301

v 23

31123

321

v 23

33123

341


23

3512

v 336

123

371

v 23

38v 1

23

391

v 23

4012

v 341

1v 2

342

12

v 343

12

v 344

1v 2

345

1v 2


346

1v 2

347

v 123

48v 1

23

491

v 23

50v 1

23

5112

v 352

12

v 353

1v 2

354

v 123

55123

56123


57123

58123

59123

60123

61123

62123

63123

64123

65123

66123

67123

68


69123

70123

71123

72123

73123

74123

75123

76123

77123

78123

791


23

80123

81123

82123

83123

84123

85123

86123

87123

88123

89123

9012


391

123

92123

93123

94123

95123

96123

9712

v 398

123

99123

10012

v 3101

1v 2

3


102123

103v 1

23

10412

v 3105

v 123

1061

v 23

1071

v 23

108123

109123

110123

111123

1121

v 23

113


12

v 3114

123

115123

116123

117123

118123

11912

v 3120

1v 2

3121

v 123

1221

v 23

123123

1241


23

125123

12612

v 3127

v 123

1281

v 23

129123

130123

131123

132123

133v 1

23

134123

135v 1

2


3136

123

137123

138123

139123

14012

v 3141

12

v 3142

123

143123

144123

1451

v 23

146123


14712

v 3148

v 123

149v 1

23

150123

151123

152123

153123

154123

155123

156123

157123

158


123

159123

160123

161123

162123

163123

164123

165123

166123

167123

168123

1691


23

170123

171123

172123

173123

174123

175123

176123

177123

178123

179123

18012


3181

123

182123

183123

184123

185123


Drept constitutional grila examen semestrul IDreptul constitutional este o ramura a:dreptului publicdreptului privatdreptului administrativDreptul constitutional reuneste normele juridice ce reglementeaza:organizarea, functionarea si activitatea statului, organizarea si functionarea puterilor publice, organizarea politicarelatiile dintre straini si cetatenii unui statemiterea si punerea in executare a legilor dintr-un stat cu Constitutie scrisaObiectul dreptului constitutional romanesc il reprezintarelatiile sociale fundamentale referitoare la organizarea societatii si puterii de statrelatiile sociale referitoare la definirea cetateanuluirelatiile sociale fundamentale patrimoniale si nepatrimonialeDreptul constitutional reprezintaeste ramura dreptului unitar romanesc formata din normele juridice care reglementeaza relatiile fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puteriiramura de baza a dreptului care guverneaza si protejeaza valorile fundamentale ale vietii economice, sociale, politice si juridice dintr-un statramura de drept public care reglementeaza relatiile cetatenilor cu autoritatile publice locale ale unui statNormele de drept constitutional reglementeaza:drepturile si obligatiile doar ale cetatenilor romaniraporturile nepatrimoniale dintre persoanele juridiceinstaurarea, functionarea si exercitarea puterii de statCaracteristicile normei juridice de drept constitutional sunt:caracter imperativ, se adreseaza cetatenilor romani, respecta structura normei juridiceintervin in domenii esentiale ale vietii unui stat, caracter imperativ, se aplica pe teritoriul romanesccaracter imperativ, se aplica pe teritoriul Romaniei, se aplica tuturor persoanelor care se afla pe teritoriul RomanieiObiectul dreptului constitutional il constituie:normele juridice, morale, economicenormele juridice care reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaturarii, mentinerii si exercitarii puterii normele juridice care reglementeaza organizarea, functionarea si activitatea autoritatilor administratie publiceFiind o ramura a dreptului public, normele juridice de drept constitutional:au un caracter supletiv, adica particularii, in conventiile dintre ei, pot deroga de la normele dreptului constitutionalau un caracter obligatoriu, adica cetatenii nu pot deroga de la normele dreptului constitutionalimplica exercitiul puterii politicePrincipiul separatiei puterilor in stat, in conceptie moderna, presupune:lipsa cooperarii si prezenta unui control dintre cele trei puteri: executive, legislative, judecatoreascaexistenta unei autoritati diferite care exercita cele trei functii principale in statexistent unei puteri cu rol coordinator: puterea legislativa Puterile intr-un stat de drept sunt:puterea executiva, puterea judecatoreasca si puterea mass-mediaputerea legislativa, puterea politica si puterea judecatoreascaputerea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreascaPuterea legislativa presupune:adoptarea de norme juridice obligatorii pentru toti cetateniicontrolul exercitat asupra modului de adoptare si de executare a legiiexecutarea legilor in raport cu actele normative in vigoare


Puterea executiva a statului presupune:executarea atributiilor reprezentantilor statuluiexecutarea obligatiilor legale ale reprezentantilor statuluiexecutarea normelor juridice care emana de la puterea legislativaPuterea judecatoreasca a statului controleaza:modul de aplicare si respectare a normelor juridice si dicteaza solutii in caz de nerespectarelegalitatea normelor juridice care emana de la puterea legislativadaca s-au executat hotararile judecatorestiAutoritatile statului:nu exercita competente exclusive ale unei singure functiiexercita totdeauna competente exclusive unei singure functiiexercita doar competente atribuite de seful statului.Ce functie ii revine puterii legislative:functia de decizie si de planificarefunctia de implementarefunctia de controlCe functie ii revine puterii executive:functia de decizie si planificarefunctia de implementarefunctia de controlTermenii: a norma/a legifera/a decide in drept sunt:in anumite context, pot fi diferitiantonimisinonimiCe functie revine puterii judecatoresti?functia de decizie si de planificarefunctia de implementarefunctia de controlUrmatoarele notiuni “putere judecatoreasca” si “putere jurisdictionala” sunt:sinonimesfera de cuprindere a temenului “putere judecatoreasca “ este mai maresfera de cuprindere a termenului “putere judecatoreasca” este mai micaExecutarea hotararilor instantelor de judecata revine:organelor puterii judecatorestiorganelor puterii executiveMinisterului PublicPuterea judecatoreasca se realizeaza prin:judecatorii, tribunal, curti de apel si Inalta Curte de Casatie si JustitieMinisterul JustitieiConsiliul Superior al Magistraturii, Directia Investigatii, Crima Organizata si Terorism, Departamentul National AnticoruptieIntr-un stat de drept:intinderea puterii este compensata de scurtimea mandatului celor care o detinputerea este cucerita prin mijloace democraticelegislatia internationala apara drepturile si libertatile cetatenilorConflictele juridice dintre autoritatile publice cu privire la respectarea principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat se solutioneaza de:


Parlament, in sedinta comuna a celor doua CamereConsiliul Suprem de Aparare a TariiCurtea Constitutionala Sunt trasaturi ale dreptului constitutional:apararea sa prin norme imperativenormele sale vizeaza ocrotirea intereselor generale ale societatii civileapararea sa prin norme dispozitiveIn componenta dreptului public intra, printre alte ramuri de drept:dreptul administrativ, dreptul constitutional, dreptul penal, dreptul financiardreptul constitutional, dreptul procesual penal, dreptul muncii, dreptul civildreptul constitutional, dreptul financiar, dreptul adminstrativ, dreptul penal, istoria statului si dreptuluiIzvoarele materiale ale dreptului sunt:formele de exteriorizare a manifestarii de vointa a legiuitoruluiactul normativ, cutuma, jurisprudenta, constitutia, doctrina juridicaconditiile materiale ale societatii care determina actiunea legiuitoruluiIzvoarele formale ale dreptului reprezinta:ansamblu de norme juridice existente la un moment datnorme juridice, obiceiul juridic(cutuma) si jurisprudenta, dar exclude doctrinacuprind normele juridice, obiceiul juridic(cutuma), practica judecatoreasca, contractul normativ, doctrinaIzvoarele formale ale dreptului constitutional:norme juridice de drept destinate cetatenilorforme de exprimare a dreptului constitutionalfactorii care dau continut concret dreptului constitutionalNorma de drept constitutional este:imperativasupletivadispozitivaCaracterul imperativ al normelor juridice constitutionale:confera cetatenilor dreptul de optiune cu privire la respectarea sau nerespectarea lorobliga pe destinatari sa respecte prevederile lorimplica optiunea cu privirea la respectare doar a unei parti din normele de drept constitutionaleLegea este:izvor formal de drept scris, oficial, directizvor de drept in sens material, oficial, scrisizvor formal de drept oficial, scris si indirectSunt izvoare ale dreptului romanesc:actul normativjurisprudentacontractul normalIzvoarele formale ale dreptului constitutional sunt:Constitutia, legile organice, hotarari de Guvern, decizii ale consiliilor locale, obiceiul juridic, doctrinaConstitutia, legile organice si ordinare, hotarari si ordonante de guvern, acte ale administratiei publice centrale si localeConstitutia, legile organice si ordinare, hotarari si ordonante ale Guvernului, regulamentele de organizare si functionare ale celor doua CamereConstituie, prin exceptie, un izvor al dreptului constitutional:doctrina juridica


toate hotararile Inaltei Curti de Casatie si Justitieobiceiul juridicPentru ca un obicei sa reprezinte un izvor de drept este necesar:numai ca acesta sa fie aplicat pe o perioada indelungata de timp de un numar specificat de locuitoriregula de conduita de acesta sa fie perceputa ca fiind obligatoriesa se permita aplicarea sa printr-un text din cuprinsul unei hotarari judecatoresti prin care se face trimitere la acel obiceiPrincipalul izvor de drept constitutional este:ConstitutiaLegea constitutionalatratatul international ratificat de catre statOrdonanta de Guvern:este izvor formal de drept constitutionaleste uneori izvor de drept constitutionalnu este izvor de drept constitutionalLegea organica este:izvor formal de drept constitutionaleste uneori izvor de drept constitutionalnu este izvor de drept constitutionalLegea de abilitare a Guvernului este adoptata de:seful de statParlamentGuvernLegea de abilitare a Guvernului este adoptata pentru ca:Guvernul sa adopte ordonante de urgentaGuvernul de adopte doar ordonante de urgentaGuvernul sa adopte ordonante simple si ordonante de urgentaCategoriile de acte normative, ordonate dupa criteriul fortei juridice:Constitutie, legile organice, hotarari de guvern, legi ordinare, ordine ministerialeConstitutia, legi organice, legi ordinare, hotarari de guvern, hotarari ale consiliului judeteanConstitutia, legi organice, legi ordinare, hotarari de guvern, tratate constitutionale, hotarari ale consiliului judeteanLegile constitutionale au forta juridica:mai mare decat Constitutiamai mica decat Constitutiaaceeasi forta juridia ca forta juridica a Constitutiei.Constitutia reprezinta:legislatie de implementarelegislatie primaralege supremaSunt trasaturi specifice raportului de drept constitutional:are ca si continut drepturi si libertati consacrate doar de Constitutieunul dintre subiecte este obligatoriu statul sau un organ reprezentativ al statuluiraportul juridic sa apara in activitatea de instaurarea, mentinerea si exercitatarea puterii legislativeObiectul raportului juridic de drept constitutional este reprezentat de:relatii sociale referitoare la organizarea societatii civile si a statuluirelatii sociale referitoare la statutul cetateanului


relatii sociale referitoare la relatiile dintre cetateni si partide politiceSubiectele raportului juridic de drept constitutional sunt:asociatiile, partidele, societatile comerciale, cetatenii, strainiicetatenii, strainii, apatrizii, statul sau institutiile statuluiorganizatii sociale, natiunea, statul, cetateniiOrganele legiuitoare:sunt intotdeauna subiect al raportului juridic de drept constitutionalsunt uneori subiect al raportului juridic de drept constitutionalnumai daca participa la un raport juridic in care celalalt subiect este poporul, statul Autoritatile executive si judecatoresti sunt subiecte ale raportului juridic de drept constitutional:intotdeaunadoar daca este precizat in legea de organizare a respectivei autoritatinumai daca participa la un raport juridic in care celalalt subiect este poporul, statul Partidele si formatiunile politice pot fi subiecte de drept constitutional:doar daca regulamentul lor de infiintare prevede acest lucrudoar ca forme organizatorice prin care cetatenii participa la guvernareniciodataCetatenii sunt subiecte ale raporturilor juridice de drept constitutional:ca persoane fizice, ca persoane investite cu demnitati sau functii ca persoane fizice doardoar sub forma unor asociatii, sindicate, organizatiiStrainii si apatrizii:nu sunt subiecte ale raportului juridic de drept constitutionalsunt doar destinatarii unor norme juridice de drept constitutionalsunt subiecte ale raportului juridic de drept constitutional cu privire la azilul politicObiceiul juridic este izvor de drept romanesc:doar in Constitutiile din anii 1866, 1923, 1938doar in Constitutia actualadoar in dreptul civil romanescHotararile si ordonantele Guvernului:sunt totdeauna izvoare formale ale dreptului constitutional romanescsunt doar atunci cand in interioriorul lor se prevede expres acest lucrusunt izvoare formale ale dreptului constitutional in baza legii de delegare legislativaRegulamentele de organizare si functionare a Camerelor parlamentuluisunt acte distincte cu forta juridica proprie, considerate izvoare formale ale dreptului constitutional romanescsunt acte fara forta juridica, neputand fi izvoare formale ale dreptului constitutionalsunt izvoare formale ale dreptului constitutional romanesc doar atunci cand se refera la sedintele comuneCele mai importante izvoare formale ale dreptului constitutional romanesc sunt:tratatul international ratificat de catre stat, ConstitutiaConstitutia, tratatul international, raporturile comisiilor parlamentare, ordonante si hotarari ale GuvernuluiConstitutia, legea, regulamentele Parlamentului, hotarari si ordonante ale Guvernului, tratatul international, actele administratiei publice publice centrale si localeTratatul international este izvor formal al dreptului constitutional romanesc daca:se refera la securitate internationalaeste ratificat conform procedurilor constitutionaleeste licit si nu contravine Constitutiei


Forta juridica a tratatelor internationale:este superioara legilor organiceeste superioara Constitutieieste inferioara legilor organice.Tratatul international referitor la drepturile omului:are forta juridica a unei legi ordinareare forta juridica a unei hotarari de guvernare forta juridica mai mare decat o lege organicaElementele definitorii ale Constitutiei sunt:este lege fundamentala, reglementeaza relatii sociale fundamentale privitoare doar la puterea de stateste lege fundamentala, are forta juridica superioara si este in forma scrisaeste lege suprema, are cea mai mare forta juridica, adoptarea ei se realizeaza dupa o procedura specialaAparitia Constitutiei este legata de:iluminism, avand drept scop limitarea puterilor suveranului si consacrarea drepturilor si libertatitilor cetatenestiiluminism, avand drept scop redactarea in scris a normelor de drept existenta la acel momentiluminism, avand drept scop instaurarea puterii de statNotiunea de "constitutie" trimitea in dreptul roman imperial la:lege tratatinstitutieNotiunea de "constitutie" trimite in conceptie moderna la:legea fundamentalalegea cea mai cunoscutalegea cea mai amplaContinutul Constitutiei il reprezinta:principii fundamentale pentru viata economica, sociala, politica, culturala, juridica a unui statprincipii referitoare la instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii de statprincipii referitoare la instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii de stat si la statutul juridic al cetateanuluiConstitutia reglementeaza:relatii sociale fundamentale referitoare la puterea politica si statutul social al cetateanuluirelatii sociale referioare la puterea de statrelatii sociale fundamentale referitoare la puterea de stat si statutul juridic al cetateanuluiConstitutia reprezinta:legea organica de cea mai mare importantalegea suprema a unui statlegea de organizare a unui stat nerecunoscut internationalConstitutia:are forta juridica proprieare forta juridica cea mai mareare forta juridica ca oricare legeConstitutia:cuprinde norme juridice imperativacuprinde norme juridice dispozitivecuprinde norme juridice imperative si dispozitiveConstitutia:


se adopta dupa o procedura speciala, dar revizuirea de realizeaza dupa o procedura obisnuitaadoptarea, modificarea se realizeaza dupa o procedura specialaadoptarea se realizeaza dupa o procedura proprieConstitutia:poate fi in forma scrisa sau nescrisaintotdeauna este in forma scrisaforma depinde de tipul de statStabilirea autoritatii competente in adoptarea constitutiei se face prin trimitere la:teoria separatiei puterilor in statteoria puterii constituanteteoria contractului socialInitiativa adoptarii constitutiei apartine:natiuniiacelui organism statal care ocupa locul cel mai inalt in statoricarei forte politice din statModificarea constitutiei se realizeaza dupa principiul:dreptul de a revizui constitutia revine presedinteluiautoritatea competenta este stabilita de Parlamentsimetriei juridiceDupa procedura dupa care se modifica constitutiile, acestea se clasifica:constitutii cutumiare si constitutii scriseconstitutii suple si rigideconstitutii parlamentara si plebiscitaraAbrogarea constitutiei se produce:doar expresexpres sau tacitdoar tacitElementele de continut normativ al constitutiei:reguli ale organizarii puterii de stat, reguli privitoare la statutul persoaneireguli privitoare la ideologiereguli privitoare la proprietateSuprematia constitutiei desemneaza:pozitia stabila a acesteia in sistemul de dreptcea mai mare forta juridicaforma in care este edictataSuprematia constitutiei se fundamenteaza pe:pe principiul legalitatiipe principiul simetriei juridicepe principiul separatiei puterilor in statConsecinta juridica a suprematiei constitutiei este:conformitatea sistemului de drept cu constitutiarespectarea obligatorie a prevederilor eiprevederile constitutionale au in vedere dinamica sociala Normele de drept trebuie sa fie in concordanta cu prevederile constitutionale:in litera constitutiei


in spiritul constitutieiin litera si spiritul constitutieiAbaterea de la concordanta normelor juridice cu prevederile constitutionale este sanctionata prin:nulitatea prevederilor constitutionalenulitatea intregii legi din care fac parte respectivele norme juridicenulitatea dispozitiilor in cauzaGarantia juridica a suprematiei constitutiei o reprezinta:forta juridica suprema a constitutieicontrolul constitutionalitatii legilorsanctiunile Suprematia constitutiei este opozabila:autoritatilor statuluisubiectelor de drept constitutionalcetatenilorPrincipiul constitutionalitatii legilor este inclus in:principiul separatiei puterilor in statprincipiul legalitatiiprincipiul egalitatii in fata legiiControlul constitutionalitatii legilor este:activitatea de verificare a conditiilor de fond si forma a constitutieiactivitatea de verificare a conformitatii legii cu constitutiaactivitatea de verificare a legilor constitutionaleCa institutie a dreptului constitutional, controlul constitutionalitatii legilor reprezinta:totalitatea regulilor referitoare la autoritatile competente, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa realizarea acestui controltotalitatea actelor normative privitoare la acest controltotalitatea autoritatilor care realizeaza acest controlActele normative supuse controlului constitutionalitatii sunt:legile actele administrativehotararile judecatorestiControlul constitutionalitatii legilor presupune:verificarea concordantei actelor normative cu prevederile constitutionaleverificarea actelor normative emise in executarea legilorverificarea actelor de aplicare si interpretare a legilorControlul constitutionalitatii legilor presupune:controlul judiciarcontrolul prin contencios administrativcontrolul legalitatii actelor normativeFunctiile controlului constitutionalitatii sunt:garantarea fortei juridice a legilorgarantarea separatiei puterilor in statgarantarea eficientei normelor juridiceControlul constitutionalitatii legilor se inscrie in curentul de gandire:iluminismconstitutionalism


parlamentarismCriteriile dupa care se poate realiza clasificarea controlului constitutionalitatii sunt:criteriul inscrierii in constitutie, criteriul organului competent, criteriul teritorial, criteriul temporalcriteriul inscrierii in constituttie, criteriul temporal, criteriul procedurii, criteriul organului competentcriteriul inscrierii in constitutie, criteriul procedurii, criteriul formei, criteriul organului competentIn functie de criteriul temporal, controlul constitutionalitatii legilor poate fi:control anterior, control posterior si pe perioada adoptarii legilorcontrol anterior si posterior adoptarii legilordoar control posterior adoptarii legilorCriteriul sistematic al controlului constitutionalitatii legilor presupune:sistemul european si modelul canadian de justitie constitutionalasistemul american si sistemul european al justititiei constitutionalesistemul francez si sistemul american al justititiei constitutionaleIn functie de consacrarea in legea fundamentala, controlul constitutionalitatii legilor poate fi:explicat, implicitimplicit, explicitcompetent, explicitPrincipalul efect al existentei controlului constitutionalitatii legilor este:constitutionalismulconstitutionalizarea dreptuluiconstituirea dreptuluiCriteriul procedurii de realizare a controlului constitutionalitatii legilor distinge:controlul pe calea administrativa si pe cale de exceptiecontrolul judiciar si pe calea actiuniicontrolul pe calea actiunii si pe cale de exceptieStatutul desvoltator al Conventiei de la Paris 1858 foloseste denumirea de Romania pentru:Tara RomaneascaMoldovaTara Romaneasca si MoldovaPrin Statutul desvoltator al Conventiei de la Paris:puterile statutul erau incredintate domnitoruluiputerile statului erau incredintate Adunarii Electiveputerile statului erau incredintate Adunarii PonderatoareConform Statutului desvoltator al Conventiei de la Paris, 1858:puterea legiuitoare apartinea doar domnitoruluiputerea legiuitoare apartinea Adunarii Elective puterea legiuitoare apartinea domnitorului si celor doua AdunariConstitutia Romaniei din 1866 a fost redactata dupa modelul:francezaustriacbelgianConstitutia Romaniei din 1866 consacra statul roman:ca stat independentca stat indivizibilca stat inviolabil


Conform Constitutiei Romaniei din 1866 proprietatea era declarata:sacra si neviolabilasacra si absolutaabsoluta si neviolabilaConform Constitutiei Romaniei din 1866 puterea legiuitoare se exercita:colectiv, de catre rege si reprezentanta nationalindividual, de catre domnitorcolectiv, de catre reprezentanta nationalaConform Constitutiei Romaniei din 1866 reprezentanta nationala este:Adunarea Ponderatoare si Adunarea ElectivaAdunarea Electiva si SenatSenat si Camera DeputatilorForma de guvernamant conform Constitutiei Romaniei din 1866 era:monarhia constitutionalamonarhia parlamentaramonarhia absolutaConstitutia Romaniei din 1923 este un proiect:taranistliberalconservatorConstitutia Romaniei din 1923 proclama:egalitatea in drepturi a taranilor si boieriloregalitatea in drepturi a femeii cu barbatulegalitatea in drepturi a mestesugarilor cu burgheziiConstitutia Romaniei din 1923:interzice pedeapsa confiscarii averilorinfiinteaza pedeapsa confiscarii everilorpermite pedeapsa confiscarii averilorConform Constitutiei Romaniei din 1923 puterea legislativa este exercitata:colectiv, de cele doua camere ale reprezentantei nationalecolectiv de rege si reprezententa nationalacolectiv, de catre domnitor si SenatConform Constitutiei Romaniei din 1923, cele doua camere ale reprezentantei nationale erau alese prin vot:universal, egal, direct, obligatoriu si secretuniversal, direct, democratic, egal si secretuniversal, egal, direct, individual si secretConform Constitutiei Romaniei din 1923 varsta pentru a fi ales senator era:35 de ani impliniti40 de ani impliniti45 de ani implinitiConstitutia Romaniei din 1923 infiinteaza:Consiliul SupremConsiliul legislativ Consiliul consulativConstitutia Romaniei din 1923 inlocuieste:


sistemul electoral cenzitar cu sistemul votului uninominalsistemul votului uninominal cu sistemul votului pe listesistemul votului electoral cenzitar cu un sistem electoral democraticConstitutia Romaniei din 1938 consacra:instaurarea dictaturii militareinstaurarea dictaturii regaleinstaurarea dictaturii absoluteConstitutia Romaniei din 1938 exprima tendinta:de extindere a drepturilor si libertatilor democraticede restrangere a drepturilor si libertatilor democraticede eliminare a drepturilor si libertatilor democraticeConform Constitutiei Romaniei din 1938, puterile statului se exercitau:doar de catre regedoar de catre popordoar de catre reprezentanta nationalaConstitutia Romaniei din 1938 inlocuieste votul universal cu:sistemul colegiilor pe veniturisistemul colegiilor pe profesiunisistemul colegilorIn perioada 1944-1948 cuprinde:acte cu caracter constitutionalacte cu caracter tranzitoriuacte cu caracter constitutional si tranzitoriuConstitutia Romaniei din 1948 proclama:republica constitutionalarepublica prezidentialarepublica popularaConstitutia Romaniei din 1948 consacra existenta statului roman ca:stat unitar, democratic, independent si suveranstat independent, suveran, popular si unitarstat suveran, popular, inviolabil si unitarConstitutia Romaniei din 1948 stabileste ca:puterea apartine poporuluiputerea apartine presedinteluiputerea apartine organului suprem al puterii de statConform Constitutiei Romaniei din 1948:mijloacele de productie apartin statului, organizatiilor cooperative, particularilormijlocale de productie apartin statului, organizatiilor cooperativemijloacele de productie apartin organizatiilor cooperative, particularilorConform Constitutiei Romaniei din 1948, bogatiile subsolului, padurile, apele apartin:statuluiorganizatiilor cooperativepoporuluiConstitutia Romaniei din 1948 inscrie principiul:proprietatii sacre si neviolabile


pamantul apartine celor care il muncescpamantul apartine statuluiConstitutia Romaniei din 1948 inscrie principiul:planificarii economiei nationaleplanificarii agriculturiiplanificarii industrieiConstitutia Romaniei din 1948 inscrie principiul:egalitatii in drepturi a tuturor indiviziloregalitatii in drepturi a tuturor cetateniloregalitatii in drepturi a tuturor claselor socialeConstitutia Romaniei din 1952 contine reglementari privitoare la:economia socialistaeconomia de piataeconomia de statConform Constitutiei Romaniei din 1952 la baza sistemului statal se aflau:presedintele si Marea Adunare NationalaMarea Adunare Nationala si sfaturile popularesfaturile populare si presedinteleConform Constitutiei Romaniei din 1952 votul era:universal, obligatoriu, direct si secretobligatoriul, secret, individual si directuniversal, egal, direct si secretConstitutia Romaniei din 1952 consacra:infiintarea pluralismului politicdesfiintarea pluralismului politicmentinerea pluralismului politicConstitutia Romaniei din 1952 statorniceste:existenta unei forte politice uniceexistenta unui partid majoritarexistenta unei coalitii politiceConstitutia Romaniei din 1965 consacra:republicamonarhiadictaturaConform Constitutiei Romaniei din 1965 statul roman era:suveran si social suveran si independentsocial si independentConform Constitutiei Romaniei din 1965 titularul puterii este:presedintele poporuluiMarea Adunare Nationala Regimul constitutional din Romania dupa 1989 a cuprindea:norme ale Constitutiei din 1965 si norme constitutionale noidoar norme ale Constitutiei din 1965


doar norme constitutionale noiConstitutia Romaniei din 1991 stabileste ca forma de guvernamant:republica prezidentialarepublica semi-prezidentialarepublica parlamentaraConform Constitutiei Romaniei din 1991 statul roman era:suveran, de drept si independentstat de drept, democratic si socialdemocratic, popular si independentConform Constitutiei Romaniei din 1991 teritoriul era impartit in:sate, orase, judetecomune, judete, sectoarecomune, orase, judeteConform Constitutiei Romaniei din 1991 suveranitatea nationala apartine:presedintelui alespoporului ParlamentuluiSuveranitatea poporului conform Constitutiei Romaniei din 1991 se exercita prin:referendumorgane reprezentativeorgane reprezentative si referendumConstitutia Romaniei din 1991 :recunoaste dreptul minoritatilor nationalegaranteaza dreptul minoritatilorrecunoaste si garanteaza dreptul minoritatilor nationalePrin Constitutia Romaniei din 1991 era stabilita obligatia statului:de a acorda cetatenie tuturor romanilor aflati in afara granitelorde a sprijini iniativele cetatenilor romanide a sprijini intari legaturile cu cetatenii romani aflati in afara granitelor tariiPrin Constitutia Romaniei din 1991 era stabilita obligatia statului:de a ratifica toate tratatele internationalede a ratifica Tratatul Atlanticului de Nordde a ratifica tratate internationaleConstitutia Romaniei din 1991 consacra:drepturile si libertatile social-economice si culturale, drepturile exclusiv politice, drepturile si libertatile social-politice, drepturile-garantiiinviolabilitatile, drepturile si libertatile social-economice si culturale, drepturile exclusiv politice, drepturile si libertatile social-politice, drepturile-garantiiinviolabilitatile, drepturile si libertatile social-economice si culturale, drepturile exclusiv politice, drepturile si libertatile social-politice, drepturile-garantii si indatoririle fundamentaleConform Constitutiei Romaniei din 1991 Parlamentul este:unicameralbicameral nu se precizezaConform Constitutiei Romaniei din 1991 Parlamentul este ales prin vot:universal, egal, democratic, deschis si liber exprimatuniversal, democratic, direct, secret si liber exprimatunivrsal, egal, direct, secret si liber exprimat


Conform Constitutiei Romaniei din 1991 mandatul este:mandatul senatorilor de 4 ani, al deputatilor de 5 animandatul deputatilor de 5 ani,manadatul senatorilor de 4 animandatul deputatilor si senatorilor este de 4 aniConform Constitutiei Romaniei din 1991 presedintele este ales:de poporde Parlamentde popor cu confirmarea ParlamentuluiMandatul presedintelui conform Constitutiei Romaniei din 1991 este:de 4 anide 5 anide 7 aniParlamentul Romaniei conform Constitutiei din 1991 este:multicameralunicameralbicameral Puterile statului in Constitutia Romaniei din 1991 sunt organizate conform principiului:constitutionalitatiiseparatiei puterilor in statsimetriei juridiceRevizuirea Constitutiei din 1991 a fost impusa de:de dispozitiile actelor constitutionale anterior adoptate, de propunerile Parlamentului, de indeplinirea conditiilot privind integrarea euro-atlanticade existenta unor dificultati de aplicare a reglementarilor privitoare la functionarea autoritatilor statutlui, de necesitatea indeplinirii conditiilor privind integrarea euro-atlanticade necesitatea indeplinirii conditiilor de integrare euro-atlantica si de dispozitiile constitutiei precedenteFinalitatile procesului de revizuire constitutionala din 1991 au fost:indeplinirea conditiilor de integrare euro-atlantica, rezolvarea unor disfunctionalitati privind procesul decizional al autoritatilor, sporirea garantiilor constitutionale si institutionale ale drepturilor si lebertatilor fundamentaleindeplinirea conditiilor de integrare euro-atlantica, rezolvarea unor disfunctionalitati privind procesul decizional al autoritatilorrezolvarea unor disfunctionalitati privind procesul decizional al autoritatilor, sporirea garantiilor constitutionale si institutionale ale drepturilor si lebertatilor fundamentaleConstitutia Romaniei din 2003 consacra:consacrarea egalitatii cetatenilor indiferent de religieconsacrarea egalitatii cetatenilor indiferent de sexconsacrarea egalitatii cetatenilor indiferent de etnieConstitutia Romaniei din 2003 consacra:posibilitatea cetatenilor din UE de a avea acces la functii publiceposibilitatea cetatenilor cu dubla cetatenie de a avea acces la functii si demnitati publiceposibilitatea doar a cetatenilor romani de a avea acces la demnitati publiceConstitutia Romaniei din 2003 consacra:consacrarea dreptului la cultura, la educatie, la muncaconsacrarea dreptului la sanatate, educatie, votconsacrarea dreptului la cultura, la un mediu inconjurator sanatos si libertatea economicaConstitutia Romaniei din 2003 consacra:asigurarea raspunderii statului pentru erori judiciareasigurarea raspunderii instantelor pentru erori judidiciare in procese penale si civileasigurarea raspunderii procurorului pentru erori judiciareConstitutia Romaniei din 2003 consacra:


folosirea doar a limbii romane ca limba oficiala in educatie si adminstratiefolosirea limbii materne in administratie si educatieinterzicerea folosirii limbii materne in administratieCetatenia este definita corect ca fiind:legatura intre individ si statapartenenta juridica a unui individ la un statlegatura politica si juridica dintre o persoana fizica si un statCetatenia se exprima prin:drepturi si libertati ale cetateanului si obligatiii ale statuluidrepturi, libertati si obligatii ale cetateanului fata de statdrepturi, libertati si obligatii reciproce ale cetateanului si statuluiCetatenii sunt titulari de :drepturi si libertati ale cetateanului si obligatiii ale statuluidrepturi, libertati si obligatiiobligatiiCetatenia reprezinta expresia:relatiilor social-economice, politice si juridice dintre persoana fizica si statrelatiilor social-economice si juridice dintre persoana fizica si statrelatiilor social-economice si juridice dintre persoana juridica si statAfirmatia: Cetatenia este acea calitate a persoanei fizice care exprima relatiile permanente social-economice, politice si juridice dintre persoana fizica si stat este:corectafalsacompletaInitia cetatenia a fost desemnata prin termenul de:etnienationalitaterasaCapacitatea juridica in dreptul constitutional este:deplina in cazul tuturor subiectelor raporturilor de drept constitutionaldeplina in cazul cetatenilordeplina in cazul apatrizilorIzvoarele juridice ale institutiei cetateniei sunt:Legea cetateniei romaneConstitutia si Legea cetateniei romanedoar ConstitutiaPrincipiul care sta la baza institutiei cetateniei romane:numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute in Constitututie si in tratatele internationalenumai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute in Constitututie si in legi internenumai cetatenii romani sunt titulari al obligatiilor prevazute in Constitutie si in legile interneDrepturile care pot fi exercitate doar de cetatenii romani sunt:dreptul la vot, dreptul de a fi ales in organe reprezentative nationale, dreptul de a domicilia pe teritoriul Romaniei, dreptul de a fi proprietar de terenuri, dreptul de a fi expulzat din Romaniadreptul la vot, dreptul de a fi ales in organe reprezentative nationale, dreptul de a domicilia pe teritoriul Romaniei, dreptul de a fi proprietar de terenuri, dreptul de a nu fi expuzat si extradatdreptul la vot, dreptul de a fi ales in organe reprezentative nationale, dreptul de a domicilia pe teritoriul Romaniei, dreptul de a fi proprietar de terenuri, dreptul de a fi protejat diplomatic de reprezentantele straine diplomaticeSunt tinuti de la toate obligatiile stabilite in Constitutie si in legile tarii:toate persoanele aflate pe teritoriul Romaniei


numai cetatenii romaninumai cetatenii straini aflati in tranzitCetatenii romani sunt egali in:drepturi si libertatiobligatiidrepturi, libertati si obligatiiCetatenia este o chestiune:a partidului care se afla la guvernareconstituie un atribut exclusiv al statuluia ParlamentuluiCasatoria:produce efecte asupra sotului aflat pe teritoriul Romanieinu produce efecte asupra sotuluiproduce efecte asupra sotului doar pe perioada casatorieiPrincipiile in conformitate cu care se dobandeste cetatenia sunt: principiul soliprincipiul jus sanguinisprincipiul jus sanguinis si principiul jus soliConform principiului ius loci:copilul devine cetateanul unui stat daca ambii parinti s-au nascut pe teritoriul acelui statcopilul devine cetateanul unui stat daca s-a nascut pe teritoriul acelui statcopilul devine cetateanul unui stat daca unul dintre parinti s-a nascut pe teritoriul acelui statCetatenia romana se dobandeste prin:nastere, repatriere, adoptie si la cererenastere si la cererenastere, adoptie si la cerereCopilul nascut dintr-un parinte roman si unul strain este:roman, daca s-a nascut pe teritoriul Romanieiroman, indiferent unde s-a nascutstrainCererea de dobandire a cetateniei romane se depun la :Ministerul Afacerilor ExerneMinisterul Administratiei si InternelorMinisterul JustititieiAprobarea cererii de dobandire a cetateniei romane este de competenta:ministrului Afacerilor Externeministrului de Interneministrului de JustitieDobandire cetateniei romane prin adoptie presupune:adoptatori romani, domiciliul in Romania, varsta de pana in 18 ani a adoptatuluiadoptatori romani, adoptatul cu varsta de pana in 18 anicel putin unul din adoptatori sa fie roman si domiciliul pe teritoriul Romanieiin stabilirea cetateniei copilului gasit pe teritoriul roman actioneaza:o prezumtie legala relativao prezumtie de nevinovatie


o prezumtie legala absolutaJuramantul de credinta fata de Romania este:la cerereobligatoriusecretCetatenia se dobandeste:la data depunerii cererii de solicitare a cetatenieila data depunerii juramantulluila data aprobarii cererii de solicitare a cetatenieiRetragerea cetateniei romane:atunci cand persoana savarseste fapte grave impotriva paciiatunci cand persoana savarseste fapte grave impotriva intereselor statului romanatunci cand persoana detine inca o alta cetatenieAprobarea cererii de renuntare la cetatenia romana se aproba de catre:ministrul de Interneministrul de Justitieministrul afacerilor ExterneDovada cetateniei romane se face prin:cererea aprobatacarte de identitate juramantul de credinta

drept constitutional grila examen sem i fara rezolvare

Documents