z o c

PASIUNE ~I EXPERIENTA APICOLA IMPART~ITE CU GENEROZITATE TUTUROR

Sub egida Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romania, in tiparul editurii APIMONDIA, apare in acest an documentata IUcrar a lui Constantin L. Hristea.' "Stupilritul nouf'.

Pentru marea sa dragoste jafa de albine, pentru pasiunea caldii, pentru devotamentul, diiruirea $i munca sa creatoare, autorul acestei lueraTi cuprinziitoare a tutuTOr problemelor de apicultura este de multii vrcme bine cunoscut $i stirrwt de catrle toti stuparii din tara, bucu-1"lndu-se, de asemenea, de elogioase aprecieri din partea apicultorilor de peste hotare. Cariea de fafa este 0 concentraTe a ejorturilor sale permanente, ,de 0 viatii de om, de a patrunde, a lntelege $i tUlmiici mi.nunata viata a coloniei de albine, kl care 1nereu cautiim sa deslu$im Imde din tuinele natuiii - acest inepuizabil tezaur al surprizelor.

De Ia virsta de 14 ani triiie$te in mijlocul stupinei, printre albinele I>(! /e, supuse permanent studiului $i observatiei sale atente, gata intot-demma sii noteze $i sa explice anumite fenomene asupra cii1'ora $tiinta

,~i pracl;ica apico.zii nu $i-au spus inca ultimul C"U..vint. De 66 ani, Constantin L. Hristea imbinii fructuos pasiunea sa cu cercetarea meti-l;uloQsi1 a vietH albinei $i Ctl practica. apicoUi, deveniti1 an de an tot m.ai rJicientii prin tehnologWe moder'ne ~a care apeleazi1 ca urmare a evo-IlIliei ascen dente a apiculturii contemporane.

o contributie esentiali'i La dezvoltarea apiculturii romane$ti 0 are ~t activitatea publicistica $i de propagandist voluntar desfaurata, fara ' ,41.reru pere, ,pe acest tarim de catre Constantin L. Hrisea. Am u:tmiirit

l l1 er'1~ bogata activitate a acestui truditor a1 apicuZturii 1'orruine$ti: l:'cd .}'i zed de conferinte tinute in toate regiunile tani, nenumarate Q.l'tic:o /.e pubLi

lal,. SClJlte (lilt vtnto r~date atit de fida! in aceastii carte. Meritul mare at OIUorutlti cst.e I..-a (l giisit acea.stii forma con.structivii de prezentare, imbruC(l,t il tl~ jermec/ttrlt m ine, sit 0 rccom~md , fl >/IIII (,1:,ld1Ira, .$tupMi/ur rLin rara.

C" priLe;lll llpariFei cejrtii "Stuparit1lt nOu ll dOr6SC (IUtoM/h,t 11/(" " ttru de Olloo re at Asociatiei Crescl1torilO1' de Albill c dfn R(1)! lbll S(/rlM/Mil Romania, care ftnptine~te in cu,.lnd 80 de ani, sli ducli dtrpll' 1/fI'/1 IIntlf.! (11ti. m.Ullca sa neostenitd in shdb

I

PLANUL LUCRAull

TncC'pem, tineri apicultori, eu expunerea planului inva\Alurii api-('1/1(' - u~a cum se procedeazA in oricare activitate - pentru a puleD 1111\lnt rczuJta'le bune.

Vom prezenta Ia inceput 0 introducere in aceasUi disciplinA pentru II vl-d('n ce cuprinde ea ca sarcini !}i cum trebuie sA ne pregatim penll'll j '/l Hlupinu sa fie rentabila ~i bine organizatA. Vom trece apai la eXfl-Hunlu'ca Jocuin\ei aIbineior - stupi sistematici, care sint u~or de mfrllllt - ~i in care coloniile se pot dezvalta fara limita.

Tn sfi~it, examinind aetivitatea unui roi natural primar !;ii apoi II urwin secundar, yom incepe cu un studiu anatomic al albinei, pentrll /I putea intelege cum fonneazA aceastA populatie cu zeci de mil de iiin\e 1i!'(,1 complex biofiziologic care este colonia, cu grupele sale sociale tem-pnrnr'(" cure sint adevarate organe de vietuire. eu aceasta ocazie vorn l'UMI\,'; Lc ~ i componenta coloniei cu cele tTei caste de indivim a1 ei.

Studiind colonia ea atare yom urm~ri activitatea grupelor sociale, I'llrf' c~tc nevoile coloniei pentm a-~i putea desra~ura activitulea in ."oll (II \l i optimc.

'I'o lo

]NTnODUCERE I N APICUL'I'U UA

1"I'tlIM'm, tineri apicultori, pregAtirea voastra ea tehnicieni apiroll, I II IiUlillti n '/L n doui'i notiullii. principale: ce este apicultura ~ i cum II I I,"hl lIi1 fir Lin bun apicultor, pentru a corespunde sarcinilor cc i Sl..' If II 'l 'f llll~~ ' ,I i';1.

"u vln tut apic-1l1 t llra compus din doua notiuni imperechiate apis 'UlI' In IIlUnc!jte Insearnna albina ~i cultura care inseamna ingrijire, I 'I:/'II(,fl 'rl ~('J CS lll

cure ulbinclu Ie POt Ilducc cuLiuriior agl'icole entomo~ile prin polenizare ; IX! I1nal\; oon tdlm\iu 101' la polcl1izare, care du'Ce la spodrea ,productiilor IIWicofc, am cillitativ cit ~i cantitatlv, aIbineIe la dndul lor vcr recotta I"-,.'d a rul ~i polenul pe care aceste plante Ie of erA din abundentA. DaeA

n(.l~iunea de apicultor este aUt de largA in con~inutul ei, in schimb, a n un bun apicultor tnseamnA sA posezi mai Cll seamA 0 tehnica supe-rionrl\, sli iii la (!urent Cll tot ce este mai nOll in acest domeniu.

Oricine poate ii apicultor dadi. dore~te sA crease! albine. Dar, in Mice caz, amatorul Itrebuie sA ~tie de Is inceput ca, 18 rezultate bune, Vf' njunge numai acela care se va lega suf1ete~te de aceastA indeletnicire. 'f'chnlca aceasta se invatA mai ales "citind inchisa carte care este insii.!j:i 8tupul eu albinele lui" - a~a cum spune un mare dirturar al literaturii hpleole, belgianul M. Maeterliok, care a scris unele dintre cele mai fnllnQnse pagini despre via~a albinelor. Personal, mi-au trebuit 2-3 ani plnn s;i fnteleg :frnmfnrtarea din aceasta carte nchisA, care era un modest hllduroi primirtiv din/tr-un .truncru gAunos de copac, plin eu wbine. Am Iri1"'(:put eu sbupul prhnitiv pentru d acum 66 de ani in urma, existau

~lI\i /lJ stupi sistematici clnd am inceput sA rna preocupe albinele. Astlel ~rn fost sUit sA dezleg tainele vie~ii coloniei de albine. fArA a deschi'de lI ~uvu1 . Cind vom ajunge 'la lucrariJe practice veti vedea cum trebuie e:tl vll comporl:ati eu albinele. Fiecare 9tup reprezin.ui 0 problemA aparte ~I tiecare colonie are propriiJe sale nevoL lin apieulturii nu se lucreazA dupl\ tipic sau ~ablon . Principiile slnt generale; eplieindu-le. apiculto-I'ul trnge concluziile respective dupA eerinte; DU se poate tnsa spune eli tn dou1l. eazuri simiJare se va proceda exact, 18 fel, caci fiecare caz are n pmticularitate de care trebuie sa. se tinA seama.

Cli d.impul j apieultorul se :fonneaza numai dacA are spirit de obser-vittle $i dorinta de a ineerca sa aplice diierite masuri recomandarte de cl'l r\llc bune sau de apicuH:oni pricepu\i, spre a ajuDge 18 un rezullat bun. Sint nenumarate probleme de rezolvat rnai ales in sezonul activo Lcgut de aceasta indeletnicire, eomplexa dar atragAtoare, omul gase~te In mUnea lUi 0 mare desfAtare suIleteasc! in aerul curat ~i inmiresmat cu partumul norilor, in umbra ~i rAeoarea pAdur.ilor, ori in pHna luminA. II 30 d in pomul tn cure '~i Clven !}i s..l1I~1 de tcnma unl mnlf' lo, !lli lbnt.ic{'. La r llmlJicllr~n prindpllli'l 1\ unu;

IIIIU pC' Int('l ep\il s luJbn$i til \ti.rli . 'rlrzltl de \.ot, mai incoace, dod slavs r flnllo r n gOs it culeu cit' COllwnienre a InvAtAmintului stupAresc, numeI'o~i I {Ir llmlri ~ i-ll.u t:'XPMll'liJt P

o rcvlsttt p roprie, "Apicu1tura tn Romaniau sub trucuri ~i 0 surprinzAtoare ~iretenie de a capta victime, pe 8ocoteala ciirora trniesc parazi.tar.

Unele, de~i singuratice, avtnd cuib separat, triiiesc totu~i In veci-nlit!i\i foarte apropiate, in zeci de cuiburi pe cite un metru pAtrat. Alt ele, mui evaluate, larmeaza mici clanuri cu cuiburi separate, avind un culoar comun; in sfir~it, cele care au ureat scara unei anumite "organizliri so-C'lo.lc ll , aIbineIe noastre. trli.iesc in colonii Cll zeci de mil de indivizi, la ttl l co Iurrucile, cu care sint strins inrudite.

Din sutele de specii de aibine s~lbatice vorn sIege doar citeva, care repr~z[ nUi trepte evolutive pina Ia situatia unei. sacietAti organizate, a5a cum sint aIbineIe din prisaca noastrA ,

Din cele singuratice, cea mai inapoiatA este vies pea s~p!toare, Pfl rnpUa - specia Pompilus apicaZis. Este singura d'intre hirnehoptere ell1'll nu are grijA de progenitura ei. De 0 ~iretenie deosEfuiU, ea stA 1/\ pfndl'i pen tru a descoperi sAla~1 unui anumit pAianjen, din specia N tl rllt!$w , ce trli.ie~te in pAmint. Mica viespe pAtrunde tn vizuina acestuia, II poro lizeazA cu veninul acului, fA.rA a-I ucide. Apoi depune pe abdome-nul vlcUl11ei un ou, din care, atunei ctnd va apare larva~ ea va trai ~i VI) crc.$lo pinii In maturitate pe seama trupului amotiit al gazdei, din 11m'c, plnl\ In urmA nu r~mine nid 0 Iarim~. In cAutarea aeestei prazi ea

~bniwli din primAvar~ pinA in toamnii l~sind in urmA-i numeroase fHee '. due III r lndu! lor aeeea~i via\A parazitarii.

Speclll X flocopa, albinA singuratiea. ceva mal mare trupe~e, i{ji 'HiP" l ocu~u l In trunchiuri de arbon uscati. In mica chilioara stA din pri-

~l ltlVh l'l\ I1tnll ln toumnti . clnd Uisind n(.'O]o 0 urma~d, !~i pl1rase.

"Mugllndu-sc aJAturi de aile su,'ol'i din aceea~i specie, iernlnd impreun.1, "1)1"(,' a-:;I tine reciproe de eald, la rAd.1cina unui soi de liliae. E un pn.m pUfl , pc jurnl1Late fAcut, spre 0 asociere in sezonul rece,

Ou spccia Polislelor - PoUstis gallicus, viespi sub~irele ~i lJt'lIcnl c, se pA~e~te spre un inceput de organizare sociaHi. In primul rind rlccl.ll'c insectA iljii lucreazA un mic fAguralji, Foarte rar se asociazA cite (j{IlI ti tnvnraljie care sft lucreze la acela.!;i cuib. DupA observa\lile lui Ferton utln din ele aduce 0 incArcAturA de pasta celulozicA, dar gbind micul (, ,, Ill I1cupat de prima, a~teapta sA-$i facA loc dupA plecarea tovarA!?ei de lIlun("!\.. Peste noapte insa toate se grupeaUi in apropierea celui mai mare I l ln rI1gura$i, stind in buna in~elegere, Implrtindu-ljii una alteia hrana din gu ,~ ,

Spccia de albinA singuraticA Prosopis variegata - considerata i ii nt'li inaintal1a a albinei melifere, tra.ies;te tot singuraticli dar hltl'-O slare superioadi. fatA de alte specii. Ea nU-$i mai face cuibul in p(\rl1fnl, ci in partes mal fragedA a unei radAcini pe cale de uscare, Acolo dllcc micre ljii polen singurului ou depus, pentru ca viitoarea larvA sa .. Ibn h rlln11 1a indemina pinA dod ajunge maturA.

O::lfnia - Osmia fossaria - 11i ea e 0 meliferli gastriligenli mllell din cele ce se hri.nesc eu polen - specie rAmasA - ca locuin\A -III lIt'lnn Prosopelor - i1;'i dureazA casli in pl1mint; 1n sehimb, este ani-rllhlll d(' un spirit de asociere mai pronuntat. E drept cA locuinta sa este 1I ~I'I C t Individ ualii., bine ingrijitA, CliptU9itA cu petale ale florilor de mac, diu' pe patul catifelat insecta depune numai un ou pe care-l i.nconjoara ell mlere 11i polen. Inclinatia spre asociere a acestei specii se manifesta prln cons1.ruh'ea cuibului in apropiere de eel at suratelor sale. Pe un mclru plitrat smt sute de cuiburi - locuinte individuale - ca tntr-un mlc Sil t.. CaracteriS'tic pen.tru spiritul sAu de asociere este apArarea in COlm.lO n satului. Ele gonesc din preajma satului orice insecte sau ani-l1lo lc, care Ie-s r tulbura linis;tita lor via\!.

flalictele sint primele tntre speciile de albine sAlbatice care ~Hlli organizat intr-o societate primitivA, Locuintele satului alblnAresc ~ In.'\. mai bine orinduite, apArind in cornun intrarea fieclirui cuib, 0 serie de alhillute fac serviciul de 1Xlzii patruUn'd. permanent in jurul satulm.

o comparatie Intre diferite himenopt:.ere ineluzind {;i albiaa Apis mcJli fica L, este ljii mai expresiva, dacA studiem locuintele clAdite de ele.

Si\ urrnArim pe scutt, pe cele din speciile cele mai apropiate, care slnt viespile ljii furnicile.

Viespile adunate in asociatH mai mari sau mai mici, i11i c1Adese }oculn\e aditoase prin podurile caselor sau prin alte adAposturi. Aceste 10culn\l! stnt tn elaje, sprijinite pe pilom puternici, folosind substante cclulozicc, Unele specii de viespi i11i fac locuinta tn form~ de clopot sau til cOrlllri cu etaj; acesle/) sint strAbfitute de 0 singurl1 u!itA centralii de lu buzll. plnl\ sus, llllQ tncit uces t palat babilonic poate fi marit in raport de pOpulO\ill cc-I ocupii., udl\u.!;:Lndu-i alle etsje dup~ nevoie.

VI/mid/(, stn!. Inu it 11111i innintl\le pC! scars socialii ia\a de toa!.e hlll1l.'lIt'pl l 'I'ck dl:s('I' i:-l\' pil1fi a{'lLnl. J::l l! ' $i tonsLm icsc l ocu in\iO

mint, pinA la mari adincimi. Al!ele !?i Ie cUi.desc la supraIatA in trunchiul'i putrezlte de eopaai sau buturugi, acolo unde apele din viituri nu le-ar pune existenta in pericol. Sint furnid din 8ceasta categorie care-$i f ac euibul suspendat, lucrnt ca 0 pisUi batuta la piu.1 , ell scame 1?i fibre de plante. De pildA: !urnicile din speeia Oxophylla smaragdina, din preajrna Oceanului Ink:ii.an, cos (runze mari, pe mM'gini

Este cunoscut simtul lor de curli\enie. Albinele nu suportA ntet un element striUn care sA Ie adud neplAceri, cum este .,oarecele -~ care Ii ucid in stuP. cu veninul aeelor., iar cadavrul U Invelesc intr-un glulgiu de cearA .,i propoUs, izoltndu-I, spre a nu vicia atmosfera Interioadi..

Au un simt de Intrajutorare deosebit fata, de cele din aceea.,i co-lonie. S-au vAzut rtotu.,i cazuri cind albine strrune, rAtAclte din stupii. lInei prisAci mutat! peste noapte In alt loc necunoscurt, se adunA in cite 1-2 clorchini ca In roire, imprumutindu-.,i reciproc clildura .,i hrana din gll~i. Dadi cineva pune ace-.,ti mici roi in stupi goi lli Ie dA ~tte 0 matcA, de tndatA, mate se organizeazA ca lli orice colonie din prisacii : unele din ele clAdesc faguM in Doua locuintA, iar altele aduc nectar .,i polen pcntru colectivitate.

tn interiorul stupullli sim\ul acesta de intrajutorare e lege pentru ulbine, nu numai in sprijinul activitAtli coleotive, dar ~i In ajutorarea celor obosite. M . Haydak descrie 0 categorie de aibine mD.seuze' care dilU Ingrijire celor ce vin obosite din cimp, ell povara grea a colluletelor cu polen, lncit e nevoie ca picioarele sA Ie tie masate.

Toate au un simt deosebit al directiei ; ele i.,i memorizeaza punctele de reper, regbindu-!ii locuinta clod vin de la marl depArtAri; au Instincte .,i reilexe ereditare, care Ie ingAduie sa gaseasc! tn amintirea genelor cromozonice solutia cea mai buna pentru a ie.,i din anumite situatii grele, !]i care au pArut la inceput fArA dezlegare. Cunoscutul

biol~> !rancez L. Roussy a supus albinele unor experiente pentru a observa comportarea lor, ll i n ajuns la concluzia di "activitatea lor Za cllidit este artd inginereasca de mare finefe care depli~e$te fn multe ocazii marginUe instinctului."

Spiritul de sacrificiu al individului este deosebit ~i U posedA mai tonte himenopterele sociaIe, la fel ca .,i eel de ata~ament Ia unele, pentru mama lor !?i puietul din euib, care reprez1n1A vUtoru!. Un element psihic se .manifestA de asemenea - in special la slbine. De~i ele nu au mila pentru albinele bAtrine ~i neputincioase, totu~i s-au vazut colonli care-.,i piistreazA matca batrlnA intr-un colt mai departat din stup, feri,tA de CUca ei geloasA .,1 care tot.u!ii clteOdata 0 inga'duie c1nrl stA ceva mai izolata.

Privitor la organizarea anatomica intimA, himenopterele au multe tr

f'{'IIictl S-IIU indcpLJ nit p l1in Jllut

COmun, In scurtJe.le sezoane ca!de. Mierea a devenit '8Stfel elementul pri-mordial de producere a caldurli, datAtoare de energie; in felu1 acesta s-a nrgoni'llat colonia care cu cit are 0 populatie mai mare, cu atit tr!!.i'e~te mill bln.e.

"E curios - serle M. Maeterlinck - ~i apI"!>8pe mi!iC!!.oor, de a tJrC

Hl'OJ)CI' lnd ("lI l1'Upuriie lor puietul, clnd tUnpul este reVa moo rere ~i ploios " /lli dCSC'OJX'11imiu- i eind es1ie prea eald. Nu este economicii.

b) Apis dorsata triii~te in acelea~i loculi ca Apis /lorea dar este de ooud od mai mare ca albinele de la noi. Albinele cH!.desc ~i ele un

.1r'I~ur (llgure la umbra pomului. dar acesta atinge citeodatA 2 m lun-nililc Mpl'ijinit sus eu 0 bazii de cearA de 13 em Ia~ime peDitru a putea

IHI 8 ~itlC greutatea mlerii !jii a puietului din alveolele luj, greutate care liI'It.\OI' I dcpa~e!}te 100-150 kg. Caracteristic pentru aceastA ras1!. este eA Il lblnc lo migreaza : vara tn timpul cald ~i secetos zboar1!. 18 munte, unde

"I'{'~lc 0 floI'1\. bogatA. iar clima este mai dl.coroasA; dod vine toamna ttohOIH'!\ III Ijes, tragind la vechiul loea!ji. Este foarte agresivA ~i nu e ,"'ell'lflil de oameni.

c::) Ilpis indica sau Apis cerana cu 0 arie de rlispindire mare, in ,.pltlul in India 'Ii insulele din sud-estul Asiei, asem1!.n1!.toare cu albina IIwU(Cl'iI europeanA, dar mai primi:tiv i!.~ are importante insu~iri biolo-1IIel', d inil'C care se remarcA 0 rezistent~ mare la iemhi lungi ~i mai "h)" rOUlI.e mare la atacul balii nosema. Mi!.tcile au 0 mare capaeittate iltt nU(It'(', inlre 1 000-3 000 ouA tn 24 de are.

CI'u,pul de rose irano-mediterantan: S pcc:.ia Apis mellifera cuprini::1e mai multe rase grupate astfel: u) Apis mellifica remipes a cArei erie cuprinde Armenia (U.R:S.S.)

Irunlll .~ I Anatolia (Turcia). b) Apis melliftea caucasica, albina caucaziana mntre cere t-rei

IX'pu lutii stnt moo cunoscut.e: migrelianli, abhazA !ji carelianli; c) Apis mellifica taurica, din sudul Crimeii .iii t;armul nord-estic

ul Mlir~i Negre. De asemenea, in regiunea Orel este 0 rasa de albine ,Xfdllruasli foru1t.e rezistenUi. Is ierni grele, cAreia sovieticii i-au creat 0 Iczcrvat.ie specialA pentru a 0 pAstra purn,

tn parten dinspre MediteranA gAsim : n) Apis mellifica Cypria din inS'Ula Cipru, foarte harnicA dar foane

"AI'csivd. Totu~i apicu.Itorii de neolo a crese caci da pro'ducW marL CUl'llcteristic acestei rase e cli. albinele nU-i ucid matca, ci daca Ie stin-

Jcuc~ tc pl'ezenta uneia str.liine, 0 scot efarA din stup ~i nu-i mal dau vole sli reintre acolo ;

b) Apis melli flca siriace este aibina din Siria, in regiunea estidi n Mcditet'anei ;

c) Apis melliJica camica, albina cu 0 erie mare de r!.spindire pO I'Jdnd din apropiel'ea Adriaticei Ie Tirol, cuprinzind Aust ria !ji Ger-mnnlll, consideratA ca 0 rasli bunA, productiva., u~r de condus !ji destul de blne selcclata de cereeta.torU austrieci ~i gennani. 0 varietate a ei. de l."I,t\on I'C sunie. se alla in Polonia sub denurriirea de Apis mellifica.

Lcll ~ellt, ce Be tntinde spre nord in Scandinavia ~i spre est in Bielorusia, sub cl enumit'en de Apis mellifica silvarum;

el) Apis tncUifica lig1tstica - albina italian.li, recunoscutA ca rasa ('I'n !lIn'l bine lngl'ijltA. cconomicA, produotiva. I'ezistenta. la bali. A fost II h 'lll st'lc{'\lonillfl ind 't ti c: pc Iimpu'l roman ilol" c;ki Vergilius Mara -

!N

poet roman, scrie in cartea sa Georgicete despre ea ~ i !e lul cum C!l it' tngrijitii.

De acest grup apar\ine ~i albina noastrli Apis meUifica Carpatk intratii de curind in nomenelatorul raselor de aibine, de cind grupul de cerceUl.lori romcini sub diredivele cerceta.torului N, Foti. a stabi lil. ca ea are caracteristici pl'opri1 , :f.lidn'd interesante studli biometrice as\I-pra ~i. Eai s'e intinkl'e in vastul triunghi Ol~nginit 11 vest de Carnica, lu sud de albioa dalmata ~i la est de cea ucrainiana..

Ne vom opri ceva mai mult asupra rasei noastre, Car1Xltica cal'cia i se mai zice ~i albina de BanaL Ea are insu:;;iri morfobiologice carac-teristice climei ~ i culesul'ilor de 18 noi. E rusticl, bUntlA, rezistentA In boli. Are 0 trompi!. lungi!. de 6,399 rom. Ciipll.ce:;;te mierea tAra sA atinga supralata ei.

Apis Carpatica are - dupa V. A. Gu'hin - 0 obir~ie foarte veehc, men\intndu-se in perioada glaciarA in cele mai -calde zone ale Cimpici Duna.rii. Du'pA indilzirea ciimatulul A . Car1Xltica s-a extins ~i s-a in~ m\ll\it aUt de mull inclt vestitul istoric grec Herodot (484-420 Le.n.) serie cl treeind DunArea calaloria i-a fost mai grea din cauza nenumfl-ra\ilor roi ce-i ie:;;eau 18 tot pasul. Aceasta observatie istoricul n-o mai iace pentru niel 0 ~ara. stra:bUuta. de el de-a lungtil vie\ii, Aceasta eoniirma observa~ia cerceUitorului Gu:bin. cl. rasa noastra. este !'Oarte vec'he, caci a av.ut limp de 0 a~a extindere .,i 0 jnmul~ire extraordinara . Ea s-a extins spre vest ope versantii Alpilor, spre est pina 1a litoralul Marii Negre ~i 10 sud pe versantii sudici ai CarpatiloT, pina la Dunare. Astlel, rasp'in:din'du-se in acesle direc~ii. albinele Carpatica, nu au intilnit 1n calea lor obstacole naturale serioase ~i au ocupat in special teritoriul dintre Carpa~i ~i DunAre. pina la Nipru, Ea se deose-be~te de albina ucrainianl, diei dansurile de mobilizare ale Car>paticei npnr ~ i in cazul unul cules cu un con~inut redus de zaMr in nectar , de la 6,5% la 8%. in .timp ce albina ucrainianA. danseaz.a numai dod Ilecl.c'lrul are peste 18% zahAr. Aceasta se datore!1te fapt.ului cii rasa Cor-pa tica s-a de7lVOltat l1 i s-a format in con'di~ii1e climatului mai umed ~ i niDi rece din Carpa,i, pe dnd cea ucrainiana traie!1te intr-un climnt r'cla.tiv uscot :;; i eaId, din zona de stepa. Ea se apropie mai mult de rasa carnica. N. Fot!, considecl posibil c~ rasa earpatica. sa !i aldituit 0 forllla 11ltcrmediara intre rasa carnien ~i rasa ucrainiani1 , dar Gubin sus~ine eft dC!}i Carpatica ~i Ucrainlana se aseamana mult, cu greu pot ji deose-bite legliturile lor de rudenie, care nu sint nici apropiate. nici directe. &1 face parte _ dupA aceasta din urm.li - din subrasa Apis cantica ~ i rcprczinH'1. popula~ia carpatina a acestei rase mari ~i nu lorma inter-rhclliul'11 dintre aeeasta rasA. ~i albina ucrainianli.

C;mput de rase african ttl J\J)is lIlellifica intermisa, numitA. ~i nibina punicii sau telicii ; en

tII' l' II III'i l.' de dl.spin'dire in Tunisia, Algeria:;;i Maroc. I I) I\ pb mellifica adansoni, e g albena. (:a culoare, co 0 arie de ras-

Ijt"dlJ'f' In cCIII.rul Atrieii j se vorbe!:/te mult de eo ca 0 rasa h amid i lji pl'odu('ti vl\ ncus4 Iu ea , 'Iapt pentru cllre Sla\i unea dc cerceUiri

dill Bl'llzi lln a importat 0 colonie pentru a urmsri felul sAu de compol-tur(', Diu netericire, un roi a sc!pat n~bservat ~i din 1956 pinA azi, Itc(.'{ls tl1 msli hibridfndu-se elL cea lacala., a cil.prins aproape fntregul teri-Corlu (d Brazillei cebarind tn nerdul Argentinei, rasa fHnd foarte t'OHOOl'C, Din aceastll hibridare, insli, a ie~it un hibrid toone agresiv tnelt ,dtllc u! IlU peate lucrs cu eIe, di.ci 'nu este lini~titll niel ell fum, mei eu "'J!vcrl,,lIt'i eu apa, &taeind grav eamenii, animalele {Ii tot 'ce Ie iese' in ellIe, " cum apicultura Bees tor douA tAri precum ~i eea din alte tAri latino-Iltllct"icunc -5 i nord amerieane eaut! mijloaee de a Ie st!pini,

c) Apis mellifica monticola la poalele muntilor Kilimanjaro, precum 01 il IJI .\' melli/tea Zittorea in jurul lacului Tanganiea.

d) Apis mellifica jasciata din Egipt are 0 caracterist)cA apacte: \,' lIl u lIl'OO ultimelor douA tergite ale abdomenului e ro~ie. BunA culegA-lom'o "I deci productivli, are defectul de a fi roitoare; clnd se pregA-

le~tc tn ncest soop cre~te cite 250 Iarve in botei de roire, c) Apis melliJica capensis in zona Sudului african, Cll 0 caracte-

l'I.Uc:l\ dcosebti! de primitivism; se nase albine lucrdtoare $i din oua 1I t1 /cclllldate, de~1 tn mod obi~nuit ~i la mai toate rasele. albinele lucrA-l UIIt'l' He nosc numai din ou4. fecun'date.

t) Apis melli/iea unicolar din Madagascar de euloare neagrA con-,ldcl'tlUI l'asA purs, fUnd in acea insula complet izolatA de contacte cu hllllilC st.'nine din aHe rase, deci nehibridatA.

Un nou ndscut

ROIUL CU CELE TREI CASTE ALE COLONIEI

In lini~tea nop~ii de vara eu scAplirari ,de stele ce se prelungesc in hAul intunerieului, rnA pUmbam eu cursantii printre rin:durile de stupi ai prisAcii, Boarea vitului aducea din depArt!ri parfwnul florilor de Isop

~i mat!ciune cultivate in lotul apicol din preajma stu pineL Dintr-un stup se aude un sunet ca a chemare de tulnic, cAreia li raspunde un ecou seurt ~ infundat: tui. .. tui.., tui ... ! CintA 0 matdi, iar din botcile inca eAp!cite raspun'dea ea a inginare abla ~optiw. un sunet asemAnAtor,

_ Auzi~, - tineri apicultori? Aceste sunete ne dau de veste ca mfine va ie$i u n rai din aee9t stup, Insemnati- i numarul sAu de ordine ,

~ i intre orele 9-16 sli stea unul din voi in apropiere ca sa: ne ves-teasdi clnd va apare roiul.

!1n ziua urm!toare, la orele )), dintr-odata albinele stupului au inceput sa jad grAbite aferA co un ~uvoi. Repede am fast ves-tit ~i eu. Roiul se mal vAlurea in ti nutul prisAcii, dind ront! stupu-lui, in timp ce 0 micA parte in-t.'Cpuse sa se a~eze pe 0 creangA (l vi!;iinului din apropiere, formin-du-se ea un ciorchine (fig. 3),

Clnd taate s-au adunat acolo, om scuturat roiul intr-o roini\!, lIt1ezQtA sub eiorchine, Un vuiet 11 _0 6uzit din fundul roini\ei ~i de tnlillL5 valuri de aibine au tnceput llill 8C reverse pe marginile ei. Am tI.I}C7.11t ~ncet pe pamint roinita pu\ ln tnclinala ca sa. aibA aer sufi-dent. pc dedesupt, ial' albinele I'Il"rl l'1!tc , simi ind eli sub aces t clo-po t. d u nulcolc tmplet ite se aL1[1 i.' ig, 3. _ Un f O) In foomll de ciorchlne t11 11 1(' 1J 101', uu incepu t sA. bata. sub creD n g.l un ui vi~ln .

,--,

viol dill orip; , chemind pe cele ce se roteau incA. in zbor deasupra rnln l\cl.

- BlInuim - tineri apicuitori - ea matea este acolo caci aItfel "Ie 1111 s-nr Ii lini.!it.it alja curind; insa. pentru ca nu cunoa~tem daca nlhlen toiului este cea virstnica din anul trecut - in care caz roiul l'!lt e prlnwr, udica primu! roi ce-l da colonia, sau acolo este a matca 11111\1'1\ incA neimperecheata. - deci este roj secundar - Yom face 0 JJI 'Qhtl : !till pus sub roini\A 0 pind neagrA ; peste ]5-20 minute ridicind PU\III roini\a intr-o parte run vl1zut pe pinza neagra ni~te puncte albe; w'ulcH nu slnt altceva decit ouA sea pate din vag,inu] m~i.tcii; am ljtiUit (11"('1 ('d ncolo se ana matca fecundata din anul Itrecut ~i deci roiul este 'fir/111M. Ducl\. In caz negativ, pe pinza neagd!. nu s-ar ii viizut aceste punctc ;jIbe, ~tim cli. roiul are 0 matcli inca neimperecheatA. nascuta hi HtllfJ dc citeva zile, .!ii deci este roi secundar.

Atullci am adus lingA roinitA un stup sistematic cu faguri artui-t'hlll JX'lltru a indica albinelor care sa fie directia de clAdit a fagurilor ti l I'lL \'0 rei de alveole trebuie ele sa-i cladeasca.

Til tH~H urdin~ului stupului larg deschis pe toaU!. IAtimea pereltelui ,n il tJ'f>lLlul, am intins 0 prelatA ale carei margini ajungeau In saindura IJl1 :t,IJIJI' II stupului nou. Scuturind roinita cu roiul din ea pe prelatil, nlblllt.'IL' pen t,ru momerut s-au imprA..'jl tiat ca 0 api! vie, j ucau~a ~i sclipi-lIl III 'C. tn sli cele dintii albine care au ajuns in pragul stupului, cin\:l j ill slm\it mirosul de cearA al !a-gurilor din interior, au inceput a bate viol din aripi. Stind in JXlzi\ie cu abdornenUI inclinat PU?D in sus, s-a ('\)Sl'r.rut eli in ultimul segment abdominal, denumit tergit , era un punet ulh, Acolo se aiHi 0 anumitA glandi! - despre care yom aminti la ana-tQmin olbinei - denumita glanda lui Nassanov ce emlte efluvii P,lr-jutlwt,e eu miros de geraniol. Ca prin farmec, intregul roi inclusiv mttca, ghl'dnte de mirosul res"pediv s-a indreptat spre urdini~, intrin'd cu graba In inieriorul &tupului. Apo! totul s-a lini~tit de parea nicidnd, acolo, n- fIr Ci avut loc un eveniment de 0 insemnatate covir~i1toare tn viata co lon iei : a apArut in pr:i.sacA un nou-nliscut cu tot alaiul de albine in IlLllJorilate tinere, rupt din trupul sau, roi plecat spre :lAri straine ~i ncsigurc, Ili care a Hisat in urma. toata bogatla adunatA cu truda, hambare "line au miere .'il l polen ce rh'n!n dincol0 ,pentru continuarea vie1irit ullci popula\ii mai mari ca aceea a roiului. Aceasta tnsa reprezintA reva nwi mult: roiuZ este dovada unui act de repr'oductie $I raapindire In lume Q. speciei! Esle un nOll nascot al speciei Apis mellifica ce va continua Ilco lo in s tupul unde a lost scu.turat slf formeze 0 noua colonie, a direi t'xistcn\tI. 0 yom urmari pe tot parcursul invi1\Amintului a'pical ce-l Yom (nce impreuna.

sri nu crede\i - tined apicultori - ca in.troducerea roiului in Nlupul sistematic se race numai in ielul pe care I-ati vAzut, ci el poate (I IItutuwt direct in stup, deasupra ramelor cu !agun artiIiciali, dupi! 1"(' n11 11i tnllh

Irlntol'l provenlt l din s tupi strAini. ell aUt se inlliturA hnperecherea fn ll'c I' tide I.lpropiate. evitindu-se astfel consanguinitatea1) care de la un nnlll1'lit grad are urmAri neplAcute pentru vittorul stupinei.

Cea de-a treia casta - este cea a femelelor castrate nutritiv in II mpui s tadiului larval' ~i nim!a1 !}i care formeazA masa miilor de albine I ljcr/lta~lre, !emele sterile. fecioare, care chial' dacA ar vrea nu se pot Im percchea, di.ci organele lor sexuale s-au atrofiat in timpul metamor-foze l en larve l? i nimfe. Sint nascute din QUa fecundate, ca ~i larva de lIIutcn. ~ I in anumite conditii de hrAnire ar fi pU'tut fi rnA-tei, dacA colonia ii i' fI hotiirit ~a: organele lor atrofiate pot sA produca cili:eva QuA, dar din etc nu se pot n~te dedt numai masculi. Intr-adevAr, s-a constatat rn In tlmpul stadiiJor de lar:vA ~i nimfA, prin brana primitA ele au suferit Ull r~ 1 de castrare par\ialA. Deci, determinarea cast.elor in colonie ou li t ' rucc numai prin tmpArprea intre masculi ~i femele, ci, acestea din lI r llll\ pot ti subldivizate lotre femele sexuate ~i femele sterile,

Albinele din casta luerAtoarelor functioneazA pe r induri in sarcini I Cl mpOnu'e: albine gospo'dine ale stupului deei "curAtitoareleU, ori sIbine II tr'ClJl"I'U, ventilatoare, doiei etc. legate de 0 anumit! funetie tiziologicl, 81 I"LJ'~ flcestea sint diferentieri ca de pilda aI-bineIe doici care sint ill'lUurtc In legAtura ell distribuirea hranei diferentiate dupA vir~a Zar-1It" l or '11 custa din care vor face parte. Toate acestea Ie vom Himuri pe I,,,'f.!

Intr .. lln loc IiIl'ii prea mult saBre, deschizindu-i urdini~ul. Albinele vll,,,ttl icc

Acestea sint ineeputurile ,unor botci de saloore (fig. 6), din care, h~ n 16-8 zi de cind fosta mam~ a depus ouAle In celulele fagurelui, se vor nOl$te viitoare mlitci virgine, dintre care sibinele l~i vor alege numni una, ucigind in leaganele lor pe cele de prisos.

Botcile de soLvaTe sint mult mai mici ca eele de roire din stupul CIH"C II roit ~i I-am examinat mai inainte. Acelea sint mari, voiuminoase,

6

"g. 6, - BotcJJe de roIre: I - Llpll4lor pe funduL bou:11 ; 1 _ LhrVl (I t! mAlea; 3 - "Dotea des~ UII\.III : , _ botca InchLd cu matcD nlMlura ; ~ - tnceput de bote .. : 6 -m Ati.'ll nouA ee lese din bote"; 1 _ tlnlt" lbla clIpl!.dUI eu Larva maturd

lungi, iar albineIe au depus in ele mai mulU hrana. glandularli, incit intottlea-una, dupa eclozarea mlitcilor, pe {undul lor rAm'ine multa hranA de prisos, necon-sumaH!.. In schimb, aeeste botci de sal-yare mult mai mlci au larve care Is ie-~irea din stadiul embrionar primisera in1-~ial hrana destinata vjltoareior albine lu-erAtosre ee urmau sA se naseA acolo. AeeasUi -brana este de zece ori mai pu~inl1 fa~A de cea a larvelor ('are inipal in OOt-cile de roire sint destinate sa fie viitoare matei, hranA care are ~i 0 componen~ mai valoroasa. Dar avind in vedere sit.ua-\ja disperata in care se afia 0 colonie rA-masA pe nea~teptate Ura matca., aibinele i?i aleg din fagurcle cuibului citeva larve, pe cit posibil mai tinere din cele ce tre-buiau sa fie viitoare albme. Adeseori tnsA ele sint nevoiLe s~ ia in grije larve mai virstnice. Limita maxima ca virstA pentru ca 0 larv~ de lucratoare sa fie transfot-, matA totu~ i intr-o vuLoare matc!, este de trei zile de la iel1irea lor din ou. ALune! insA, vor fi matci de 0 valoare ioarte redusa.

CereetAtorii au fAcut sLudii compa-rative intre bQtcHe de ToiTe pe care al-

blnele Ie aleg ~i Ie pornesc sii Ie ingrijeascii ehiar din stadiul de ou (utA de cele de salvare; ei au aflat cA greutatea acestnra din urmA 'ste de numai 176,1 mg fa~ de 190,'} mg a celor de roire, DumAru} tu-

bule(elor ovigene, ~a prlmele, este de 1,41,9 fatA de 161,1 'la

1:11 virtul Hl>cr, en mateR sA poatA ie~i u~or 18 eclodare. Opera~ia trebuie rllcut(i eu Louta aLentia pentru ea sa nu se deformeze virtul botch altoite. DIIp:j l1

l'czultatele ce ele Ie dau nu sint pe deplin satisfAditoare, in special privind pc cele erescute in toamnA; atunci h rAnirea lor este mai putin abun-dent!!., iar in prisaca, ori in imprejurimi, sint pu~ini trintori pentru 0 imperechere su!icientA. Chiar dacii io disperare de cauzii albinele Ie cresc, ele vor !i schimbale in primc1vara urmatoare, clnd in stup ~ i in prisaca au spar-ut trintori matun numer~i. iar florue au inceput de mult s! dea nectar ~i polen proaspAt,

Aparent, botcile se aseamAna mai toate ca form!!.; ele sint asema-nAtoare unor ghinde mari de stejar, dar ceva mal lunguie\e. Poziti8 lor pe fagun este verticalA; cele de schimbare linil1titA sint clMite, cum am mai spus, pe suprafata unui fagure din cuib !1i sint suspendate in intervalul dintre doi faguri vecini ; in schimb botcile de roire stnt cla-dite pe margine-a de jos a fagurilor cuibului ~i uneon chiar pe marginile laterale ale acestora.

Lungimea naturaHi a botoilor este in medie de 2-3 em, iar diarne-trul de 8-8,5 mm. F undul este ingr~at, iar capacitatea lor in mod nor-mal este de 824 mm3 Clnd in naturA nu este cules, capacitatea lor este mai mica, pina. la 728 mm3 1n schimb la un cules abundent albinele Ie cHitlesc mari, voluminoase, lungi.

Au fost gaslte ~i din cele foarte mici, preg!1tite in grahl!. care nu ou dedt 293 mm8, din care eclozioneaza matoi :fAra valoare, .

Oricare ar f i miirimea lor, albinele Ie ornamenteza, lngro~indu-Ie peretii exteriori cu cearA !1i cu desene hexagonale; rostul acestor ingro-l;lli ri este de a Ie proteja contra racelii, dat mnd ca. ele stau suspendate, cxpuse varia\iilor temperarurilor eventuale, pe clnd puietul din fagurii cuibului se tncalze!ite reciproc prin directa lor apropiere.

Cind hotcile smt 1argi, albinele doici depun pe fundu1 lor 0 mai mare cantitate de lAP:tr, iar m!!.teile sint din cele mai bune. Ele slnt prolifice !?i incep sri de na oua. la citeva zile dupA imperechere, prehm-gind perioada de ouat 1.na. toamna tirziu,

Cind matoile au abdomen lung, Inseamnl!. cA cele doua tergite abdo-mi nnie sln t mni late; tubulete1e ovigene slot mai lungi ~i deci in con-Iccin\a, pe traiectul lor se formeaza un numiir mal mare de ovule.

MAtcile mici pot sA apara. atunei c1nd, din anumite cauze, hriinirea lor en Jarve a Cost opritli, cum se intii.mplA adeseori la transporturile in pMlorru, despre care v-am amintit, sau clnd matca este prea b!i.trina ~i "UfCl'll de nanism!. Orice mi~cAri bru~te a ramelor cu botci pot compro mtte vlitonrele matci.

C

pAlru zi de iu capacire; glandeJe ser.igene ale nimfei secreta a sub-8~tn\.ll care tn contact cu aerul inUi.re~te firul m3tbos. tn sfir!jit, in prC2lua eelodll.rii, glandele mandibulare secretA a suootantA care in-llIorue virtul bQtcii , ee capaUi. 0 culoare mai deschisa.. Dad. albinele nu VOr tneA sA elibereze matea care a ajuns la maturitate, ele ingroa!j~ ea-pllLul tn Bcee~i mburs. in eare prizoniera il roade pe dins.untru. Cind c l ~ nu fae aceasta operatie, matea roada circular clipA"celul, ie!jind la lumlnl! . [n privin\a hranei larvelor -de matca, aeeasta mo'd 0 problemA ICgtll.ti de cre~terea acestora pe cale raturala, sau artiliciala, vom do III nl doparte explicatH largi in lectia despre "nutritie $i metabolism" .

Pentru a face insa un studiu comparativ in pr:ivinta iniati!1lirii lIu1tcll, 8coatem din stupul de observatie fagurele cu botci deja studiate ~ I InL"odueem un fagure eu mates lui, ell albinele aeaperitoal'e, seas cllnlr-'Un stup oareeare, caroia tn sehimb ii dim fagurele cu botei din "tll l:)ul de observ8\ie (de ope care insa periem incet tn fa~a urdini!jUlui j,lhlnele, care vor intra toate in nucleul lor).

PcnLl'U a inUitura mirosul diferentiat intre albinele straine ~i cele 111(1 II tu putu i de observs\ie, pulverizAm !ji pe unele .i1i pe celelalte eu un II lrop pnr!umat, iar ca precautie introducem matea provizoriu tntr-o co-IlYlu lIutomatA, din care albinele 0 VOl' elibera in urm!itoarele ore, dacli In orWciul de i~it'e s-a pus 0 :foi~!i de fagure artificial, pe care ele iI rotJ rcpede,

Md marginese deoearndata numai la aeest mijloe simplu de in-iI'oduccre a unei matci intr-o colonie, cici aici avem 0 situatie speciala : lin nueleu lipsit de matdi. in mod provizoriu care-!ji. cre!)tea botei de l /ll vw'c. !ji druia i se ia aeeastA ultimA. ni1dejde de a-!ji cre~te 0 alta Ilmtcn, prime~te curind 0 matdi in colivie. Mc1.surile eare t rebuie luate .stn t. u!joare ~i lArA rise. Cu totu! altele VOl' n insA m!1surile eare se iau ottlnel cind se introduce 0 matca noua intr-o\ colonie mare, ceea ce '10m orllta pe larg mai tirziu la J,cre$terea $i introducer'ea mdtcilor", din copltolul "Tehnologia apicola".

Dupa trecerea a 24 de ore de Is sceste modillclri fiioute in stiUpul de observatie, matca ~i-a luat in primire sarcina. Arenci, desehizind din nOu oblonnele, am putut sa continuam studiul comp'arativ intre aceastA remel;\ [eeundatA. !;Ii albinele lueratoare.

ZtJmislitoarea de viel;

MATCi\ . CASTA FEMELEI FECUNDATE

_ Privi~i aceasti -liinta. unic! in comunitatea stupulw, care con-di\ioneaza buna-starea oric!rei colonii norm'ale din prisaca (fig, 7). Ea are capuL eu un prom triunghiu\ar fal;A de eel aproape sferic al trintori-lor ~i eel intermediar lntre cele doull. tipuri, pe care-I au lucratoarele .

Abdomenul sau are 0 lungime de 15--18 mm fata de 10 mm al lucrAtoarelor. Ea nu are C0l1u1ete la picioarele posterioare.

Dad. s-ar privi la microscop unul din Bceste picioare, s-ar observa clar un rudiment de co~ullt~t eeea ce dovedel1te d. pe parcursul perfec-

,rIll. 7, _ Malx:a In

,tontiI'll f;;i evolu\iei speciei, matca a avut ~i ea odatA co~ule\e - care n('fllnd [olosHe, Intl'ueit sarcina ei a rAmas doar de a preerea -, au dillptlrut.

Cu10area mAtcH este deosebitA de cea a sibinelor inrconjurlitoare ~i dlrcl':i de 1a rasA la rasA j cele de rasa italiana au 0 cu10are galbena pre-dominllnta a segmentelor a~ominale; cele caucaziene sint cenu.!iiii; c~lp1Cnele au segmentele ro~ii, iar cele din rasa comunA din Fran\.8 sint Ill'g"a (rig. 2).

Creutatea matcH romime.!ii:ti - dupA studiile facute de N. Foti - ('Stc tn medie de 196-200 mg fata de 100 mg cit are a albinA. Cind IIlI rO~l hrAnite insuficient in stadiul larval', ele cintaresc 152-185 mg .,1 chinr mai putin, cum am mw amin-Ht. Cercetatorii au stabmt eli lI ill/l ei clnd cantitAtile de hranA slnt mai insemnate, gl'eutatea miHeilor pr'e{' te, cintllrite imediat dupA eclodare.

De asemenea, greutatea mAtcHor impel'ecpeate ~i cantitatea puie-wlui cttpacit sint cu aUt mai mari, cu cit hrana care 0 primesc de la IllhInclc curtenee inconjuratoare este mai abundenUL Greutatea lor cre~te ptn" 111 Cinele Iunii mai, iar suprala\.a puietului capAcit tn elipsele fagu-"lilli' de cuib este concordanta pina la jumA.tatea lunii iunie. Se dovede~te ,Wln IICC{lsta, incA odata. importanta hranei data nu numai in s-tadiul II11'vlIr, dar mai ales eind ea a ajuns matura ~i i~i indepline~te sarcina dc lwocren\ie.

Aceasta ere$tere in greutate in lurnle de vara a mAtcH fecundalA 'JII'CU si'i 0 punem pe seama hrenei, fapa a socoti eantitatea mare de

'lutl c1ln ovare. I:>cosebirile cele mai impomanrte intre matca ~ aIbineIe coloniei

111m celc ale organelor interne. Creierul matcH, comparat eu al aunei albine lucratoare este cu mult

mnl mic. Prin speeificitatea rolului ce il are matea de indeplinit in colonic, rezumindu-i?i activLtatea numai la oper~ de procreatie, este C!xpl!cubilii aceast! diferen\! in minus a creierului, cAci albina de-a lungul milioane1or de ani a avut ocazii imense sa se loveasca de anumite

oplc li~ ti. pe care pina la urm~ le-a putut oeali. Acestea s-au rasfrint US llPt'n celulelor creierului, care s-a dezvoltat ca volum rarA sa-!,ii fi tnmult.it numArul Deuronilor, pe cind eel al ml1tcii nefHnd supus efor-lUI'i10r cerute de siltuatii variaAe .!iii vitrege a rAmas mic.

In schimb, glandeIe mandibulare ale mat~i slnt mult mai dezvol-I.l lte I8\A de cele ale lucrAtoarelor, caei ele indepliDese sarcini rom nume-l'Onse in viata colon,iei. Ele secreta acea substantu de matca co caracter hormonal. ce constitUie elemenrlul principal de coeziune a comun1tatii, rlcspre care Yom vorbi la anatomi.!i albinei cin? vop1 explica sistemu! !'\CI'VOS, cel hormonal !,i1 enzimatic.

Gu~;a mAtcii este cu 500/ 0 mm micA, deoarece ea nu are nevoie ~l!. -lo' i (uell. un depozit alimentar, fiinld hrAnit! continuu de grupul n!bi-nellJI' in so~it.o~re ~ care au grijA. de taate nevoile ei. Penttru a(.'ela~i motiv sLomacul suu e redus, ea consumind aproape pel'manent sccI'e\ ii !;: Iun rl lllnrl' l;l i hl'un li. mu lt reluc.ra ta c,l rc nu 105

de matca, Desro-perirea lui Butler coincide cu cea a cerce1.ato8t'ei franceze ,J. PaIne cUl'~ co nsiderii subs tan~a un feromon,

DupA !loBe observatii ale savantului F, Rubtner acest feromon III glandelor mandibulare indeplin~te doua func\ii bine distincte intre elc : rUllc\ia de regulator al vietti sociale din interiorul cOloniei ~i sceea /.Ie IHtbstanlA sexual atractiva in ael' liber. Cind 0 mate! chiar batrina C.te suspendatA ~i, ridicatA 'CO un balon la 15 m, dad e In curs de ouat, polite - chisI' du pa 5 minute - sA fie potemic atractivA pentru trlntori,

S ubslan\a sau feromonu1. indiiereO't cum va ii deoumitA. apare I>f: w rpu l matcH dupii 3--4 zile de la i~irea ei din botca natala, iar cao-

Litl . t~u sa cre-e pe masurA ce matea - dupa. impereeherile repetate -II IlIccput sA depunli oua in cuib, Din acel moment, ea reprezintA in (!OIOoie factorul principal de reproducere ~i de coeziune a comunitA~ii.

Subs-lanla este linsa de pe capul 9i corpul sau de albinele ce 0 111'(:ooj oilrA - de cele ma~ vlrsltnice - d.ci rele tinere au sarcina spe-(11f111'i de il 0 hranl in permanentA; ele t~i transmit din gurA in gura Itt't' l l flll\ tiubstantA deven.i.tA astfel e lemenrt. circulatoriu, pin A la ultima ulhlnn din cel mai indepArtat colt al stupului, care sesiseazA astfel pre-" tltI\1I cl in stup.

CC' rcetAtorii au cintArit produe\ia acestei substante lli au gasit ca tl HilMa virginA Ia 3-4 zile dupA eclodarea din batcA are 7,20 micro-

~1' UlYI(', Dupa. zece zUe se mare:e la 132,5 micrograme, iar dupa im-I)CI'cchel'e ~ i 18 3-4 saptamini de ouat are 149,62 micrograme1). In schimb N!lc bliLrine, epuizate, mai au numai 18,25 micrograrne, eeea ce determinii rclnnln sa cladeasca botci de sehimbare lini~tiI a matcH.

Cu cit larva de matcA a primit mai mult H\pti~r, eu aUt 18 maturi -lute ~H va oi eri albinelor coloniei 0 mai mare caotitate de substanta. 1"(1 ~11 0 lingA de pe corpul ei.

Aceasta substan~ honnonaiA foarte perslstentA are un rol de IIICI>C1J chimie, de atrac\ie fala de albinele coloniei. En este in acelalli "Imp atrAgatoare pentru trintori in perioada roitului !;ii este aUt de pf.'rsistentli., Inelt mirosul sau it pbtreazA un limp chiar eadavrul mAtcH. De nceea este bine sA nu aruncati mAteile, ci sa Ie piistra\ i intr-un borean blnc tnch is pentru a servi in unele tmprejurAri grele unei colonii orfnne j tn lr-un moment cind in cuib nu sint niei ouA, mei larve ~i 'in prisaea nu zboora nici un triOltor. tn atari imprejura.M colOnia devine bezmeticA. tlcUCI' t ~ i nlege la 'i.nceput citeva albine care sA depunA Quit dar din nc::csl('o se nase numai trintori dueim::l colonla la pieire, Daca. insa stu-po!"ul leagA cu 0 sirmulqA cadavrul unei matei moartl de eurlnd $i i1 ~uspcndft in intervalul dintre doi taguri din euib, 'slbinele consider! cI\ Ill! inatd ~i nu cliidesc hotci. iar ovarele albinelor nu se dezvoJ.ta ell sli poatA depunli OUa in fagur ii euibului. Desigur aceasta situatie nu

po~ tc "fi de duraUi, c.!ici dupa. un timp de 10- 15 zile albinelc vdd e~ S-nu tn~elat. t n sehimb, stuparul paate pinA atunei sA-$i procure 0 matcii. gntu tccundstli ~i colonia s~H;i postA regasi echilibrul biologic, eor .. ti-

nufndu-~i vi nla tHWmll t.

'j UII mh' f Ollu .DI . 418 " 1 ell m h. I)lI r l " din , ram

'I ~

Clod 0 colonie ramine pe nea!Fteptate !lira mat:cl. se produce c' Inurc llelini~te, 0 lulburare, 0 alanna. Albinele inceteazii pentru un litnP orlce nctivitnte de C\Iles, de adunare a neetarrului i?i .prehrcra re a lui tn micre ~i cu a1..it mai pu~i n polen.

Alarll de doici care nu lad puietul farA ingdjire. toate celctl:llk "c mobilizeazA in cautarea displirutei. t mprA$tiate pe pere~ii stupului. n'HI.i ales pe cel frontal , albinele emit ni~te sunete de disperare, de ugl totie, in interiorul lli exteriorul stupului. Dadi atunei mates cste tClrocedatA., fiieele sale mani:festA 0 vAditA satisfae\ie, Q mingiie, 0 II1Iment:eaza, 0 curlitli :;;i totad-atA distrug ,bdtcile jncepute.

o altA partieularitate a mAtcH sint anumite sunete pe care Ie cillite in anunrite imprejurari, cum siot cele care vestesc ca illll.r-O 1:-OiOnie se fac pregAtiri pentru TOiul ce va pleca chiar a doua zi.

Un sunet de alarmA lli de plinset it scoate ~ i 0 mate! strAina, J(U'C din grelleala. nimere~te intr-un stup vecin, clnd se intoarce din ."borul de lmperechere. E ca un semnal prelung ~i repetat, auzit cIar lli tlln u[ora stupului, incit un apicubtor alent poate interveni sa. 0 salveze ric 10 0 m08I1te sigura.. In acest scop el deschide stupul, alia matca lnghemuita de cUeva zeei de albinej ghemule~ pe care dacA it aruneA Il\lr~o farfurie eu apa, albinele despresoadi prizoniera pe care stuparul U Hpoll1 ljine in apli ca sa piara mirosul de venin ce-l are pe corp, ~i ofcrlnd-o in colivie j ea (Xlate folosi la un stup orfano

Umgevitatea mAtcH este 0 marcanta. deosebire fa\A de albinele lut l'{Uoare, Ea poate trAi 3-4 ani, iar un mare crescAtor de matci din S,U,A, _ Smilth _ a tinut 0 matea experimental pinA 1a opt ani, fUnd 11lCtl rccundA.

II'I'teresarut este la ea ~ 0 particularitate deosebitA. de data aeeasta rll' ord tn psihic; cea de vrAjmA!;iie cruntA pina Ie moarte ce 0 are i ata tic,. rlvalele care apar in sbu,p sau care slot iIliC! in botci, in stare nimfalii. ~n 1Il\nuie~te ca aceasta rivalitate este generatA de anumite glande afiate p

CO IlSUmA (.'u Iitcomle restul de hrana ce sUi inca pe fundul botcilor, incA I L(,'ConSlLmnt int.cgrul de matcile decedate.

Ductl Imitci le manifestA 0 atare inclinare la lupta contra rivalelor, CIII'" 81n1. rfipuse eu veninul acului, niel odatA ele nu folosesc acul contra vrcunei albine, nid chinr clnd albinele 0 atacli, ~i cu aUt mai pu~J.n Iisupra ol11ului care Ie line in mimi ~i se poantA cu ele tarA menajarnente.

Ar mai Ii de Himurit, pentru a ter.mina aeest mare capitol privitor In mfllcil, de aetul eel mai important a1 ve~ii sale: eel al imperecherii ru masculii [eeunda,tori ~i felu! cum depune ouale, Acesrte act ivbtl1ti insA prlvC8c cxclusiv intregul comuniHitii ~i il rezervum la acea pa~te a stu-diu/ul nost!u privind acest mare complex biolog.ic care este colonia ~i I lllum(' in lec~ia despre "sexul coloniei # mediul Sau uter'in/(.

lncheind ceJe expuse pinA aici privitor la ml1tci, rezumam in citeva ('uvill te ce condilii trebuie sA In(Jeplin.easca spre a 1i ronsideratA ?natc Imllil ; sa depuna oua ciot. mai multe in concordan~ cu sezonul, pentru {'I I puLcl'ea colODiei sA fie maximA in pragul marelui cuJes; dezvoltarea {oi Ilirgirca elipselor cu puiet in cuib, fan! a l.!isa alveole goale nefolosite ; sA in t rc in diapauza. de ouat cit mai tirziu in toamnA, pentru a preg!ti un tnn l'e contingent de a1bine tinere care s.!i treacA cu bine larna ~i sA I.rlli uscc'i eel pUIin pina. cuibul se reinnoie~te cu generatie nouti de albine t inc l'e, care sA inlocuiasca la timp pe cele uzate ~i batrine; sa. nu aib! 0 In{'llnMe aocentuatA la roil, stuparul avin(f ,grija sa. intervinA. la tlmp Il'I ll(l n(1 cu ibul ~i punind la dispozitia albinelor clA"ditoare !aguri noi de ('lttdlt; sa aiba un carsc't:er blInd; sa. nu fie prea sensibna. 11 lumina II lune! clnd stuparul deschide stupul :;;i cerceteaza. fagurii ~i s11 nU-!7i dea (IrUmul de pe eI, cAztnrl un'deva unde s-ar pieroe, ~a cum sint de pildli Illnt c-l l(' din rasa comuna din Franta.

DoJiJe matcii

Matca poa'te Ii atacatA de boli specifice, despl'e cal'e rl.rebuie sA v\lI'him inainte de a epuiza acest important capitol privitor la ma.tcA ~ 1 cure se incheie cu moartea ei.

Una din cele mai periculoase bOli des pre care vom vol'bi mai pe ilwg In capitolul despre bolile albine-Ior este nosernoza, oauzatA de para-?ibul NosemailPisZander.carelSecantoneazaininve.li~ul intestinului n ,ljlociu, deci S'tomacui du, cu grave tulburari mtr-o rnasura chiar mal ma re dt.>cit atunci dnd ataLcA lucrAtoarele. Miitcile infestate experimental IIU trAit cu 35- 750/ 0 mai putin dedt matcile marOOre. Din ce in oe elipsele 8f,.lc (I e puiei din fagurii cuibului se tot ~reazA plnA clnd colonia se I'puJZCilzl\, dacA stuparul nu intervine la timp cu un tratament drastic 1){>l1tl'lI nlbine ~ i prin schimbarea m~tcii. C. L. Farrar (S,U.A.) considerA ('(I Inlo('u irdJe lini~tj,te ale matcHor de catre albine au de multe ori 1a hn1.!i 0 i nrec~ie cu Nosema apis a mAtcH in propor~ie de 80 %, iar pro-dU(' ~iH colonici sClide cu 24 %. Parazitul, alacind epiteliul intestinulu i {I i vcn tri c'ulului !j i u!leOri chiaI' tubuJe\ele malpighiene ce reprezintll ri-II ich li inseclcl !ji chillr ovarul ei, determinA pieirea mAtcH dad!. nu se JH I! illfis lIl'r Rt.'V(,rc. P. Ie VOm descrie cu ocazia discutArii bolilor IL l I lllll'l ( w, II,t

Melanoza este cauzatA de ciuperca Melanosella m.ors apis, deci vO(iU, lILicoticii, ~i e rea mai periculoasA pent-ru s.1inAtatea mafbcii, hoalA care piil'ea altA data fArn importan~, dar care in uLtimii ani' a devenit pl'i-l11ejdioasA. Melanoza, ciuperca din familia Dematiaceae, clasa Hyphu-mycetes, atad intii albinelIe edulte, care se innegresc, ~i apoi trece 11.1 matcli instaUndu-se in aparatul reprodud\tor; ea se inmul\e!:>te prill spori ~i inmugurire t erminalli sau lateralA, deci asexuata. Forma spo-rilor este rdbundA -5i sint inghititi ddata en IApti~ONll pe care il pri -me~te matea de la albinele tnso\itoare, fixindu-se in tubuletele ovigene

~ i in cele douA oviducite, care isu 0 culoare galben-inchis. SporH slnt transportati de albinele culegl1toare ale miero de mana. OdatA patrun5 i tn organismul matcH, incep sA se inmul~easeA, abdomenul se mare~le considerabil ~i - in consecint! - nki respira~ia, oiei digestia ~i niei eelelalte functii nu se mai iac normal. Matca, pierzindu~i puterile, pure pa ralizaUi; neputind sa se \in~ pe fagure, ea cade pe fundul stupului. unde fiind izolatA moare. Tra'tament direct nu se poate aplica decit dacli se muta stupina la un cules de nectar din nori ~i se extrage toata mierea de manA aflatA. ~n stup ~i care este in.festaUi de boaH1 ; concomi-tent, coloniei i se da 0 matcA nouA, dupA ce s-au lust masurile de igienA Ill'in !lambarea interioarA a stupului ~i a accesoriilor lui, schimbarea ragurilor care au fost cu miere de manA ~ i topirea lor.

BrQuloza este 0 boal,a parazitarA a ml1tcii datorita unui pA.duche BrauZa-coeca, care tot de albine este adusa. in stup,

Ic)rui nre eArbuni de lemn bine incin~i, pe 5le~tia se a~aza un pachetel so d il U la primul stup 30 de puLAituri ; apoi se trece la cel vecin, dindu-se

oeel8~i numb de pufaituri. Cum substan\a incA iumegA, operatia asupra eclor doi stupi se repetA, dindu-le fjeeAruia cite alte 20 de pufAituri. Oed. in .total, fiecare farrrilie pri.me~te 50 de puLAiturl, dUpA -care urdin~ul se inehide 10 minute.

Cum tnaiOJte de aceasta operatie pe fundul stupului s-a intins un ziar , 'pa'dudhii arnetiti cad pe aces1a, iar mat ales dacA ramele stupulul sint putin mal distan1,ate prin retragerea in prealabil a doua rame marginale. Se seMte apoi zjaTul !?i se arde. OperaOa se repetli astfel la toti stupii alaeati de parazi\i, folosind cite 6 g substanta Ia fieeare dOi stu pi.

Parazitul a avut fnsA grijA ca sa depuna inainte oua ~i Iarve sub eapacelele fagurilor cu miere. unde ele fae adevara te tunele de If.r ecere ~j ell afumatorul, care are Ia v1rf un prelungitor, ca sA iotte tn urdini.j, 5i unde fumul nu Ie ataca. De aceea, apicultorui completeazA tratamen-tul prin descapacirea aeestor faguri. Mierea cu capaceIeJe respective se fierbe, ~i se folose~te la otet sau hidromel. Pentru a nu fi ramas Iarve nedeseoperirte, este bine ca afumarea eu fenotiazina sA se repete dupa 7 zHe in care timp larvele au sjuns la maturitate .,i pot deci Ii ucise. r.upta contra acestor paraziti trebuie dus"A cu toata seriozitat.ea, c!ci vehiculeazA ~i boals n05emOl.a'.

Prof. Carlo Vidano (ltalia) recomandA 0 metoda "bioIogi:::a" de com-batere a braulozei !:,i anurne descapAcirea obligatode ' a fagurilor ell miere in perioada de maximA. dezvol tare a paduchilor iulie- august. Astle!, majoritatea acestora stot distMJ~i.

Dintre bolile de care sufera mAtcile, aminttim .,i unele anomalii care apar in decursul 'vietii lor , (}Supra eArora stuparul nu poate inter-veni pen.tru a Ie tndrepta, decit dacA schimba matea eu una normalA, ~i asUei colonia sa-~i continue vietuirea. Obi~nuit , abinele au insA grija sa Ie schimbe, crescind matei noi pe calea inlocuirii lini.,tite. Astfel. de bali apar Is mMeile mai virstnice pdn atrofierea ovarelor, obstruarea oviductelor, prjn calcifierea valvulei vaginale, prin nedezvoltarea ovs-relor, prin infundarea cu mucus spennal a eailor ce duc spre spermateca, prin degenerarea spermatozoizilor etc. In toate aceste ocazii muparul nu trebuie sA ezite Ia sacr.ificarea matcH atectate !;Ii inlocuirea ei cu una sti.nlitoasa. In primul rind se va ocupa de originea celor noi, ele se cresc in coloniile cele mai bune, evitind pe cit posibil inrudirile pres apropiate care au consecin\e grave. 0 Maehensen , (S. U. A.) crescind m Atei din

ncee~i linie !1i deci strins inrudHe, a observat cA dupA opt genera\H eoloniile au fost desliin\nte si ngurc.

. 6

Trebuie edtata 8!:'ezarea stupinei in Jocuri umede. pren unlbrite. deonrece un atare mediu cauzeaza adesea boli grave, eare in primul rind sting malea, elementul eel mai sensibil din colonie, pen{ru ca cstc supusA la mari eforluri.

Moartea mAtcH

. Moartea matcH in alara de bolile descrise mai poate Ii accidentaUi. adeseori -cauzata ehiar de stupar, printr-'O comport are neatentA sau

brutal~. cu ocazia cerce tArii coJoniei. Ea este foarte sensibi1~ la Jovil'llri, ~i chiar rlaca este numai U!;Ior rAnitA, ai'binele clAdesc curind botel de inlocuire lini~tita. Trebuie sA se lucreze cu cit mai pu\.in fum. a~a eum am mai spus ~L numai atunci cind ele siot iritate din anumite eauze ~;j anume: dnd se deschide stupul Inainte ca albinele d. fi inceput acti-\'itotea de diminea\A; clnd in natura timpul este fu rtunos ~i sint des-cArcli.ri electrice; dnd in stupinA s-a i9"Cat furti~ag etc. In locul lumu-lui sA se lolose-ascli un 'Pulverizarlor cu apA in jet fin ~i, pc cit este posibil. sn se luereze sub cortul-umbrelA protecloare care nu numai ca apAra de vint .\]i burni\A, dar nu ingAduie albinelor strA.ine sa aparA ~i sA intre In st upul deschfs. In atar i ocazii, matea, care este sensibila Ia fum !;ii zgOtTlolele deschi'derii capacului .$i podil1orului, incepe sA fuga pe faguri ellutind sa se ascun'da, jar aibinele vazintl-o fAra insotitoarele ei obi!;l-nuite, 0 considera strainA; este suficien t ca u na din cele bAtrine mai !)!lnuitoare sa 0 u rmAreas.cA, prinzind-o de un picior Sau sil se arunce Mu-pra el, c! de1:ndata se fonn~aza 1n ]urul sAu un ghemule\ de 6-10 !l lb inc care nu mai pot controla daca este mama lor sau 0 strAina; mlrosul de a1aranA ce-l degajA unele din e1e, precum'PAIf~te probabil dU\)&lnn\a de maldi ~i stringind-o in ghemule~, in special apAsindu-i IIbdotTlenul , ea moare, cad eu cit 0 inghesuie mai intens cu atit mi~Cflr!\c sale respiraiorii slut mai Ineete !}i se su:locA.

NieiodatA sIbineIe nu 0 udd impUntind aeul Cll venin in corpul ul I cate posibil ca in invAlmA~eala iscatA, unele sa 0 eread!i 0 hoa\A ~i ,1\ n tlccidenteze direct . In schimb, acolo dominA. un miros persistent de \l1'Ult l care impro~cat ~i pe corpul ei, Ii provoaclL moartea. De aceea, ., d sru parul este sesizat eli matca coloniei este prinsa in ghemule\,

1U!lIlll\l'C ee 0 face auzind sunetele ee ea le scoate, 0 .paate salva, LArtl II c~ utll sA 0 depresoare indepArtind albinele co mina, ci aruncli intregul

M IH\ll1ule~ 11IIJ'-0 iarJurie cu apa. Albin,ele, speriate de innec, 0 despre-Iw,un de tndnUl : Apa spala totodatA. veninul de pe ea ~i punin"d-o intr-o 4J,IU..,h., (l\l \.omntl\. a\"binele 0 vor elibera dupA eiteva ore, ~ i poate sa-ili 1I(,Iltlnllc ncl.lv ltlltea.

>\7

Duell j} rost mo lestatcl prea mult in ghemule~, ea mai tra.ie~te putin limp, dar 1l1binele dac~ vad ca ea nu mai elibereaza aUta substant;a ca sll ujungit, II'/ I.n (lJbi nele. Ele se reintore atunei in stup pentru ea a doua zi sa iasa din IIOU In .roi; daca ~i de data aceasta ea re!uza., e ucisa. prin ghemu-lel, 1/11' colonia Va roi a opta zi du~ ce in stup a aparut 0 nouli maid (II" numCI'08Sele botei de roire din care 0 serie de mlitd tinere i{>i 8l,iteapta. ,'lruJu l Ie! eclozare.

o I-lrcljealli !acut~ de stupar este aceea clnd, scotind ramele din stup Ilt'J1I ,'u contr'ol, reazema ramele de peretele srupului in loc sa Ie a~eze til IfldJ1n portativa eu capac. Puse rezemate afara ling! peretele stupului, t,,. le po!l ibil ca matea sa fie pe una din rame; ea trece neobservata pe 1"1(11'010 1;1 1 Sc ratiice?f,e defin.itiv cind rama este pud la locul ei in stup.

rl el.lmintim l,ii a alta gre.o;aUi ee poate duce la pierderea mateH _ htuncJ clnd controlul matcH de pe ramele scoase nu se face deasupra II llIpulul, e; in aiara perimetrului acestuia, iar mates cazind jos prin Itll'hIt ~I c sigur pierdutA. AIte orj , speriata, poate sA-l,ii ia zborul de pe r,.):ul'('!I! pe care stuparul il ~ine in mina . . In atare ocazie el pune repede rnllwlc 10 loe, lasii stupul deschis citeva minute, iar matca calAuzitii de Illli'osul CllnOscut al stupuiui ori intra pe urcii ni$, ori se ru;azA prin'tre IIlblneJe lItlate pe stupul deschis . .

Accidentarea mAtcHor poat~ surveni $i la un transport al stupilor ell ilyJooue supersonice. Mai mult chiar, au mUrit matci chiar In stupii unci pt:is~ c:i din directa apropiere a aeroportului OrIi (Franta), datorita v!bJ'CI\/i IOl' putemice ale aerului $1 zgomotelor create la decolare.

TRlNTORIl. CASTA MASCULILOR FECUNDATORI

PriVIind prin geamul stupului de observatie la un tagure de curind cJ1\dit, unul din t inerii apicultori observA ca nu toate alveolele sint cgale. Un numAr redus din e:le erau mai mari, mai cu seamA in partea de jos a fagurelui !1i mA intreaba care este cauza acestei abateri.

- Oferind albinelor faguri artificiali pentru c1Adit ale caror baze Hlveolare imprimate in roile de cearA siot perfect uniforme cu funduri pl'J zmatiee romboide, aibinele clMitoare modificli 0 parte din ele lar-((Indu-Ie. De untie initial diametrul lor este de 5,42, ele ating 6,75 mm in l pec:ial cele din partea de jos a foB de fagure artificial, 10 aceste alveole lIlt\r ile albi nele eresc trintorii care sint mai mari declt albinele lucra-tOfu'e; ei masoarli in lungill;le 16 mm fatA de 12 mm cit au luera-lOo.reie, iar greutatea lor este aproape dubI., cAci un trlritor cintAre.'j'te 230 mg fatA de 125 mg cit are 0 albinA. Tl'intorii diferA deci mult fa~a de tucratoare; stadiul lor de dezvoltare este de 24 de tile de Ia depu-IICI'CQ oului in alveola natala, pe clnd 0 albinii ajunge la maturitate in 2 t zite; capAcelul larvelor de trintor este bombat :fatA de nivelul plat 1\\ clI.pA.celelor de IucrAtoare ; astfel nimfele de sub cApa.cel au 0 suprafat.l!. 111111 mare de respira~ie, necesitind 0 proportie miiritcl de Oxigen care rliit.lunde sub capAcele prin oriiieille pe care acestea Ie au. La unele "Illie atbinele lasii clipAcelului de trintor un oriticiu median mAdt, in (I (lf l~i soop.

Privindu-i din punet de vedere anatomic - trintorii au doi ochi Hwrl, bulbuca~i, cu vedere' agera, cAci numarul fatetelor oculare numarA '13 noo deci mai mult ca dublu decit lucdtoarele.

o particularitate deosebita a ochilor de trlntor - dupA H .... Ruttner elite 0 adaptare a vederii lor pentru lumina. cerului ~i a zlirii cu

l'roJ)Qrtlll mare a acestei lumini eu raze ultravlolete ~i albastre. Ochiu! 101' (!on \lne in partea medianS. Eji superioadi receptori nervo~i exclusivi pf\I!1I'U ik.:este douA eategorii. Reoept'orii ,pemru culorile verde ~i galben II lnt In numlir mai redus decit la lucrAloare, caci aibinele eulegatoare Irui)\l lc 811 sc orienteze in cAutarea florilor cu nectar ~i dupA di!eritele I u1ur l pc care occstea Ie prezintli, pe clnd trintorii au nevoie sA recep-

\h~lIe~u ~ I M observe ctt mai repede posibil apari~ia in zbor a oricArei 1) ,1\ 1(11 et vl nu In impel'cchcl'c, pr;vind In luminn.cerului.

, H. 'I !J

Noilc descoperiri privind locuril e de a'dunare a trintorilor complh..-A ,I "wi mulL semni[icn\ia procesu!ui recunollilterii ~i atragerii matcilor ~ i Irlnloritor . Se va vedea mai departe.

Trompa trintorului este mai scurta ~i nu poate sA culeaga cu ea nl'ctnrul din adincul florilor cum fac albinele, clci trintorul se hrAne~te nUlllui din depozitul de miere aflat in alveoJele lagurelui sau primesc un limp hranA direct djn gu~a., dat de albinele doici, deci iarlil1i 0 problema uo ndllptare.

Antenele trlntorului au 0 articulalie fn plus fatA de cele ale aIbine! luarMoare, marmd astfel DumAIuI placu~elor poroase la 37 000 f.a~ de l'el 4..' {; 000 ale albinei . Cu acestea trintorul poa1e sesiza de La mari de-pfu'tli ri mirosul mlitcilor i~ite spre imperechere, iar actul iecundarii lor

se faee in mare mAsurA cu trintorii strain !, inHi.turind astfel pericolul consangvinizArii.

"

2 S

,,'Iy. D. - Ap8f'D.tu.l repro-ducMor al ~rintorulul:

I - t~.Ucu L ; 2 - cll nalul d e. 1l'4I l1t: 3 - b ulbul ~nl.u. (u l: 4 - "~ntuUl : S - pe. II II1UI : e - ubd(lmen: 1 _ Qntlnhl! IIP11rA!ulul Oil COpu. bo thl: ~ - l'Ortl1It!e "n~u"" .. o til': - cil ldiul .p&l'AI : I' c.""IUI eJ"cl'llilor:

It - punl" ft .. ml,,"llt ,

50

Inve1iljul lor corporal este format din peri~ori de culoare inchisa, iar ariplJe lor au 0 paI'ticulan tate deosebitti. ; s-a 'COnstatat de cer-cetatonjj englezi de la Institutul de studii a insectelor, d suprafala aripilor trlntoI"Ului este alclitu ita dintr-o proteina asemlinlHoare cu pie-lea 'lI manli. Ele slnt activate de puternici mu~chi toraci'ci, pentru a putea stra:bate in zbor dis-tan\e mari pfna 11.1 locurile lor de adunare, in vedere

docudl'i I) lui apdlie. De asemenea, vietuirea lor In stup este scurta., numaj pfnti 10 mijlocul lui iuUe, clnd albinele nu numai cA giisesc pu~ine t'Csurse de nectar ~i polen, dar - mai ales - atunci ~i instlnctul .,i Indemnarea lor spre rolre se stinge pentru perioada an"uui respectiv<

Matca nu depune ouA ne!ecundaie In celu1ele marl, declt atunci clnd nlbinele curA~itoare curitA ",I sclivisesc fiecare celulA in care matca tl'i!IICuzli sli depunA ou]. Oirl'd ele nu vor sA crea9CA trtn'b:>ri, lasA necu:ra-

\H~(> (l'lveolele largli ie!,ilte in calea mAtcH" iar ea Ie ocol~te ~i trece mai (h.!'J)fJrlc depunind ouA fecundate In alveolele mid de lucratoare. AmuJ ucc5'tu tI vorn IAmut-i mal departe clod vom vOllbi despre cuibul coloniei.

Trlntorii stnt partenogenetici, clid ei provin din ouA nefecundate 1) fUnd Iii numai ai marne lor - cAd n-au tatA, a.!ia cum vom vorbi despre (I II 1;11 evolu\ia lui in capiwl'l11."Albine lucrA'toare".

Maturarea trintorilor dupA eclozionare se face In primele 8-10 zile, I tJnd In repaus complet la 0 temperaturA de 35C. In primele 4 zile albi nclc dolci Ie servesc direct in gurA 0 secre1;ie glandularA din gu~a lor; npol trlntorii tineri incep sA se hrAneascA slngun adunindu-se pe faguri

rnl\rglna~ I, unde albinele culegAtoare depun miere pe cale de maturare. 'tJ ttn~!'i consumA 4 mg pe otA. Cind ies in zbor tn a 8-a zi consumul se

urcA 11.1 14 mg pentru 30 minute de zbor, Abia atunci smt maturi dar Inet\ nu virili, cAci maturarea sexualA apare in a 15-a zi de la eclo:z:ionare.

$J totu~i virilitatea lor nu e totdeauna asiguratll. Cercetlltorul po-lonc.z Gontarski atribuie aceastii impotentA sexualA faptuJui cA unele lfl f"VC de trintor primes

CUI'C mol' in elipa I:mpereeherii sau (oarte eurind , dup8: aceast! apriga. dod.I1~li. de posedare.

tn general viata lor este seurta. ; sint cercetAtori care nu Ie acorda. dcctL 211 de zile de la primul zbor de recunoa.!}tere. dar cercetAtorul sovietic l ollVrchi n spune d in totui tdiiesc 54 de zile, dupl care ei dispar. 8int 111911 Lrintod, pu~ini la num.!it', care ec10deazA toamna, in special in stupii cu mtitci virstnice. Ei traiesc pinA tn prirnavara fiind ingAdui~i atuod dc ulbine ~i se pot imperechea cu eventuale matci nAscute toarte rtimpunu, I,;U urmare a dispari~iei Wl.ei matci la ie~irea din iarna. Dad ei nu ar nlol Ci prezenli atunci cin!d mAtcile t impurii ies in zbor de lmperechere, ur I'li. mine nefecundate ~i ar d.eveni matlCi trin!tori~, ce depun numal lI lII'\ de trintori.

Cine face cresdtorie de mUci timpurH este obligat ca in preajma tnum nei, stimulind serios cu 5ubstsn\e proteice tn sirop, sA puna in mijlo-cui cuibului, in stupii de selectie, cite Wl. fagure cu celule marl, tocmai pcnLl"u ca m1Hcile respective sii depunA oua in alveolele lor, ~ eclodeze tl'tnlori $i sA ramina peste iarna io colonie. Astfel, matcile tinere virgioe (1I 1l primavara se vor imperechea cu ei, dupa care vor muri de bAtrine~.

- Dar trintorii mm au ceva atributii in colonie? rna intreaba unul rllnt,rc Uuerii apicultori.

- PAreriIe smt impAr tite hl tre cercetAtori ; unii sus~in cii ei nu lac nhn lc, LrAind parazitar din bunurile coloniei ; altii, cd ei at tine de eald pu letuluJ - ceea ce ou paate fi adeviirat. do stau obi~nuit pe fagurii n1r:'lrgin~L S-a observat insA ca. eel tineri, lji care incA nu au ajuns la ma-lul'llntc sexualA, lac schimb de hranA cu aibinele cu1egAtoare ce vin de /lfflrd eu g~ile pline. Se bi1nuie~te ea ei primesc in gu~a lor ineapAtoare ncotm' pentrn eliminarea apei din el. Dr. Ana Maurizio considera ell oecl)Sto constituie chiar 0 ~arcin.!!.. a lor eind culesul este bogat. iar albinele pl'c lucrAtoare nu mai dovedesc sA concentreze nectarul ilii sA-l trans!orme In tn iere. Ceea ee pare a !i sigur, daeA iau parte la aceastA lucrare, este dl. IIcC'!1tia cel mult eliminA apa din neCtar, dar in nici un caz nu-l pot pt'c lucra in miere, caei ei nu posed.!!. glanue faringiene. tn tot cazul, pl'czento lor in colonie satisface "0 necesitate de ordin natural pentru sti-nlulfl rea lucratoarelor, femele virgine ~i sterile. tntr- adevAr, s-a observat en de:;;i ei consuma din strinsura adunatd cu mult! tru'dd de lucnUoare , pl'Oduc\ia de miere a stupuiu i cu trintori nu numai di nu scade com-plIrativ cu stupii martori in care a Cost aprit! cre~terea lor, ba chiar c auperi oarA aCe'Stora din urma.

Fac a gre~ealA stuparii care procedeaza la retezarea ea.paceieior u'cigind astiel nimle'le ce trAiesc acol0 ~i i~i ~teaptA eliberarea. AceastA operatie s-a dovedit ea este chiar dAun!toare, cAci albinele elimi-nfod nimfele ornorite sug limfa din corpul celor ucise, ceea ce Ie provoacA ("t ltncezeala in activltatea lor. Se b3nuie~te de cercetAtori cd aceste se-crc\ii care contin in ele substan\e glandulare din hrana datA de doid IJluinte de cli.pacire dezvolta oarecum sistemul reprociucator atroCiat 01 lucrIU.('IoreJor. Operatia aceasts insli. se irnpune tn stupineie un de se rae lut"t'l\ri pcntru cre;;teri de mAtci selectionate; acolo nu numai ell nu s~ lI cid trtntori i in '[a'5a, dar chisr se stimuleazii cre!i1:erea lor in coioni il c ' (f'()I'Cll fl U." 1l\ ~ l ndupSC din tonmnu cik' lin rl\gure ell celule mar;' I\:;;n Cllm

',1

am spus ; pe ace!jtia matci1e Ii insli.minteaza, obtinind astfel trintori tilll-purii din cei cu calitA\i superioare. In schimb, in colonHle roitoare ei stnt distr\.Uji pentru a nu trasmite aceasU accentuatA tnclinare spre roit.

Preocuparea stuparului care nu vrea ca in stupii lui sa. aibA trintori supranumerici, e de a folosi faguri artificiali manta? pe intreaga supra-!a~ a ramei, cu strme bine Intinse in sens vertical ~i care nu se ondu-leazA sub greutatea albinelor ce-i clMesc, fAcind tn aeeste oodule celu lc mari de trio tori. Trintorii odaUi. ajun~i la maturitate sexuala sim,t chemarea desti-nului lor ~ i nu-i mai preocup3 dectt clutarea magostei, de~enind viriIi in a IS-a zi de la ecladare. Fapt eert este cli. ei sin't foarte dornici de societa.tea aibinelor ~i clod stot izola\i chiar avind hranA aleas! !ji indes-tul1\toore, mor Ioarte curind. Ei trAiesc numai prin schimb permanent cu substao\e active ~i hormonale. pe care-l fac cel pu~in pina devin ma-turi co albinele stupilor tn care tr1\iesc, ehiar cin'd au intrat in alt stup decit in cel unde s-au n!scut. In timpul imperecherilor ei intra tAra opreli~tea paznicilor de la urdini$ care lasd sa iotre in casa lor orice trtntor strAin, adoptindu-l ~ i hdinindu-l. Orintiuirea coloniei dA trintorilor aceast! ingMuin\A, pen-tru a fi asigurata cli. tmperecherile nu se fac intre rude apropiate care ur periclita prin consagvinizare viitorul coloniei.

Heterospermia I) este lege pentru comunitate ~i eu cit va fi mai accentuaUi, cu atit mirosul viitoarei matci din stup va fi mai deosebit ~i distinct fa\A de mirosul coloniilor vedoe. Prin faptul cA. trintorii obi~nuiese sA. zboare departe ~i se adA.postesc in oriee stup Ie iese in cale. se l nl1\tur~ consangvinizarea ~i se asigura heterospermia. AceastA ospitali-tote 1}i dArnide din bunurile alimentare a stupului gazdA este rezervatA numfli lor, miri pregAti~i eu grija, crescuti in larg, din bel~ug, cu tot ce e moo bun pina la satura~ie. Coloniite de albine intrctin astfel 0 gloat.a numeroasa, oumai pen tru ca la nevoie sa se asigure fecundarea mA.tcilor virgine. ce vin s1\ se prlndA in zburdalnicile lor hore. Stnt in viata coloniei $i anumite situa~ii core pot Ii considerate de oarneni drept pAgubitoare, dar - ea tot ce este III lume, .,riiu\l4 are ~ i partea lui de "bine". Consumul de miere a 1 000 lrlntol'i a fost socotit de cereetatori ca atinge 750 g. plus alte 475 g de polen, dar albinele nu tin seamA. de aceastA paguba, cind 1$i pot asigura 1J'npcrccherea matcilor, ceea ce Ie garanteaz1l. un viitor sigur. tn schimb, 1\(lC~U ale::;i ai soartei, ce gust! din norul dragostei platesc cu propria 11Ir vla\a imbr.!!..\i ~area datAtoare de moarte pentru maseulii f ecundatori tlllr cure in schimb dau via~a sU'telor de mil de oua din care se vor na~te ,I ~' . I\ lungul anilor albine lucratoare, ce asigura bel$ugul ~i vie~uirea colo-"101 111 IIcnc.

Macelul trintorilor ('fl.'\ vrClJ1e [lodle cimpiei ~i padurii ori ogoarele insamtn\ate co

lil{lolt, t'nlnmorilc inca mai dau nectar ~i polen, prezen,a masculilor rep ' I 1' ~ I " " " . I,,, r"" " _ fllnlln,el! de dlvel"!'iltate II elementelllr fceuneel.! ,,, 'OTmmlte tlorl eu aUle lungl $' atll u .eune !,,-,

cundatori este IngMuitA, Pe de altA parte !?i instinctul de reproductie al coloniei - roitul - s-a S1!i.ns ; nu se mai manifestA ~a cum se arnta din mai ~i pina la p rima decadA a lu i iulie, Atunci ~i fenomenul de !otope-riodism I), clnd ziua Incepe sA se scurteze ~i noaptea se lunge~te, influ-enteaU ~i colonia, dindu- i de veste cA trebuie sa se pregiiteascl pentru vlitorul sezon al toamnei ~i iemii, Ele incep a concentra rhierea din !agurii mArgina~i In spre rei centrali, facind coroane de miere cacitfi deasupra elipselor de puiet care se tot mi~oreazA pe mlisurA ce nopple se raeesc ~i se lungesc, De asemenea, albinele prelucreazA polenu.l in p!stud., acoperindu-l cu un strat izolator de miere ~i cApAcindu-l. Matca maj are apoi pe In inceputul lui septembrie 0 perioada de reactivare a ovarelor, pentru preg

Siudiile de dezvoltare ale albinei lucrato,are "'iii lreeem aeum - tineri apicultori -la tainele anatomice ale acestei

lrlsei Limp 0 simplli molecula En vastul complex organic ce este colonia. Vom uCla astfel caile cele mai directe, pentru ea in felul acesta cuno~tln\elc dobindite sa vA fie de folos pentru diversele aplieatii practice. Cunoa~tem ea viata unei albine .porn~te de la ou. Acesta este 0 I'('hlla I.l matcii - cum spune von Fris

ACCOSlll. dildurl!. este tntre~hJutA de albinele ooloniei 'Ii ea ajutA 18 tor-lll11rCn embrlonului.

In ambele situa~ii lie cA ouI este feeundat sau nu procesul embrio-ule este acela.,i. t nsA in oul cu spermatozoizi pe el se petree am,J.mite monlfestAri speciIice oului feeundat ' lli anume: spermatozoizii lmpro'l-Cll~1 pe Supratata lui cauUi in graM d ajungA Ia acel orificiu a1 oului dCllllmi t micropil pe unde numoi unul din eei mul~i pAtrunde, 14sindu-'ii ufor A coads (flagelul). De fapt prima parte a spermatozoidului care a p~ lr' UTlS [n interioru! oului este insu.,i nucleul aeestui element mascul. Dc fndaUl oriticiul se inchide cu 0 membranA izolanUi, pentru ca activi_ Intefl de cr~tere 'Ii dezvoltare a embrioDuIui sA-'ll urmeze fArA ineetare {'ursul normal. Aceasta. membranA izolanta indepline~e rolul de zQ.vor, tr'lIs 10 U'ia care era ptnA atund deschisA ; ea se Inchide indiferent dacii. QuI Cl fost fecundat sau nu, depus de matcA in alveole marl sau mici. Tn umbele situa~ii incepe din acel moment procesul de formarc a embriO-lIu lu!.

In oul cu spermatozoizi, intrat prin micropil, actiunea de lormare tl1,,(1/>(, pdn deslacerca inveli.,ului sau ca un evantai cu filamente in for-'lin (I " ruze, [apt pentru care a 'Ii primit denumlrea de aster. au aju torul "f'esl",. nccesorii, spermatozoitdul din interior lncepe 'sa iDeate in lichltlul ('l' tnc-o njoar4 nuc1eul ouIui, lichitl care constituie hrana viitcrului embrion. J II / un moment dat spermatozoidul se IntUnC'ite cu nucleul oului cu care II" contopellte. EI aduce In cHoplasma sa acele aptitudl.ni funcfionale mo~tonrl.c de la trIntorii care au fecundat matea. Ele se contopesc cu aptitu. dln('l e functionole aflate in citoplasma ovulului cu care s-s unit for-mtnd Un corp comun. Din acel rnoment fncepe stadiul embrionar pornind !lCe! pl'Oces de bipartitie denumlt mitoza, Este 0 bipami~e succesivA .,i ncTtHt'eruptA. Celulele ating ciire de sute de milioane tn cele 72 de ore ('H tluJ'eaza stad iul embrionar; apol embrionul devine la'Tvd prin dega-Jllrcu lui din coaja oului, incepind stadiul larvar care dureazA aIte llase )'; tI~ . Atunci larva umplinid alveola cu oorpul sau este capAcitll. in a noun zi de la depunerea oului in alveola natalA de cAtre matcii. .. Sub d1'plI.ceJ larva devine nimfd, dec.i incepe stadiul nimfal ce dureaUI. 12 zile In Core au loe toate procesele de transformare morfologicA, inclt in cea de a 2J-a zi de la depunerea oului in alveolii, apare 0 albinO: deplin for -mota care-$i fncepe 0 viatii supusa legilor stricte ale comunitafil.

Din oulne nefecundate, in care desigur nu mai intervin toate pro-ccscle de impreunare, cAci acolo lips~te elementul mascul care este Sper-lOl.l tozoidul, oul fjind haploitun\e noi din element.ele care-i ies in cale 'Ii pe care Ie devorA.

~c rcct1itorii au urmArit eu microsoopul acest proces de div iziunc u t'(' l u lci~mllmc cw'c se desC

tlO

duce la 'concluzia ca unele din ele pot M rnai de$tepte ~i gasesc in acest bagaj eredi1ar solu\ii bune ca sa iasi

. dintr-un impas ~i Ie ajutii 1a nevoie. Muta\lile sint f fen'Omene genetice cu un 1'01 foarle important in evo-

lutia vietuitoarelor in general. ~2

3 De la 00 la albina matura

In timpu'J celor 72 de Ore de 1a depunerea oului pe funaul alveoielor se pradu'C 0 serie de modificari sub actiunea ealdurii 'Coloniei. Pozitia lui In alveola ramine acee~i - u~or inclinatii ~i nu culcata cum se spunea alta datil. In acest timp - dupil cerceti\torul Me}ampy - oul pierde din greuta'tea Sa initialii care a fost de 0,12 mg, incit pina la um1a abia cintare~te 0,009 mg, devorind substan~a de sub coaja.

Cercetiitor ii au urmarit la microscop CUm se Ior-meaza embrionul sub coaja exterioara a oului ; nualeul plute~ in masa nutritiva. Dupa fecundarea IlLi se observa asezarea primelor ceJule divizate formind blastoderma, limp in care se consuma materia nutri-tiva, raminind din ea daar citeva granule.

PrOICesui de fornnare - indiferent dacli oul a fost sau nu fecundat - incepe de la capatul mai in-gro~t al oullLi, cind apar primele elemente ale siste-mullLi digestiv, actiea intestinul gros, m.testinul mijIO-ciu, care e stomacul embrionullLi, urmat de intestinul subtire. Totodata apar ca mug~i celule Care for-meaza corpuZ gras, organele respiratorii, precum si membrele. Din eotoderma se dezvolta pe rind rudi-ment ele a patru tubi m alpighieni ce consti tuie apa-rstul de excretie a .hranei metabolizate.

Sistemul nervos deacamdatii apare ca un ~antulet eu prelungirea cordonului abdominal; se observa vagi inceputuri de organe sexuale femele sau masClule, dupa CUm oul a fo&t fecund'at sau nu. Din mezodernna apar saeii acrieni ai sistemului respirator, vezica rectalii si inima. U~oare mi~ciiri, determinate de toate aceste transfornnliri, dovedesc 0 foarte redu

ACe8l0 cste procesul denumit "n4pirlire" IPl'Ovocat de u.n honnon dcmumlt de cerceUltori : ecdyson . secretat de glandele toracice pe toatii. pcrlonda nApj'rlirilor repatate. in metamorfoza. intervJne ~i un at dalles 11I)I'l1On .,;uvenil", secretat de 0 aWl. gland

)ot/\ ~um se prc~inili 0 albin!!. : mAsoarli 12 mm lungime ~j c1ntA_ I' ~ lc .125 mg. Are {rei p.!!.rti principale: capul, toraeele -5i abdomeoul. Copul CU antenele, oehii ~i gura eu mandibulele ei. Apoi toracele

(lU membrele de locomotie legate de el ; dous. perechi de aripi membra-0(108(, ~j t.l'ei pel'echi de picioare. In sfir~it, abdomenul este fonnat din IIbgmcnte ~ezate ea tiglele pe acoperi.!jiul unei casej cu margini unele . ul) nltele. legate cu membrane extensibile. '

Capul privit din lata are 0 iormli intermediarii lntre eel triun_ !h1'UI'f1r 8'1 m~tbc'ii l?i eel ro'tund, ea 0 biM, al trintorului. El auaposte.'?te

('r(Jlc rttl !;i aLte organe sensoriale, care fac parte din sistemul nervos, dC14pl'C care YOm VOI"bi reva mai depart.e la 'anatomia intern.!!. a albinei.

J1ntenele, douB. la numar, sint formate din 12 articulatii, pe clnd tlinlol'ul are 13. l oLli, de la tn.ceput un dimorftsm sexual I) deocamdatli priviror la

lJul11l1rul de aI1ticulalii ce formeazii, antena insectei. Antenele sint a~elIte chll1l' In mijlocul fruntH, asUel incrt albina zburind, poate recep....

tjurIIl chinr din latA mirosul florilor Spre care simtul mirosului Ie eAl.!!.u-i{'? ll .. l\n tenele flind organul special in aeeastli privintiL Acesta pli-tMwflc ttl a'ntene prin numeooasele ol'ifilCii - ca ni~te POri, aNate pe AII(l/'otfito segmentelor. tntre pori se aflli mid peri.liori ce aju'tA albinei ,. plp!lt.

ib' lccare an'te:nA. es'te aldtuiUi din 'trei paI1:i : ,prima, mai mare l?i h H11 umlla'U'i, este articula'Ui. direct pe ironte: ea este denumi~ scapel; COIl dc-.n doua, mai mica, este pedicelul. Pe aceasta se afla organul sen-.f,,.I/ll cliruia i se atribuie deocamdata simtul auzului inseotei. El a fast tl CIJOOpcrit de cerceHi.torul Johnston. Dupa unii cercetA.tori celulele sen-JOr[nle ale acestui aparat slnt grupate pe lingli Un lascicol ' de fibre ner-v()tlGe, care apar sub forma unui virf preeminent la suprafa~a antenei, III stropitele rriembranei, cu care este cuplat cicIuI aparatului. Acest vir! nJulll albinei la orien,tarea in spatiu l?i evitarea obstacolelor. Totu~i sint cf'roet:ttori care sustin eli reeeptorii auzului albinei ar fi a~ezati pe pi-("IOOt'o, tn articulatia tibiei, iar sun~tele sint percepUite de un sistem de COl'zi. Am in,sistat mai mult asupra aeestef particularitliti pentru cli unii np[cultori SUs~in ca aibina ar fi surda, ceea ce nu este adevlirat.

A treia pame a antenei, flagelul este format din articulatii asemli-n/Honre eu cele doua. La cap.!i.:tul fiedirli artieulatii sint foarte nu-nlel'anse celule senzoriale - a cliror descriere 0 rezervlim la sistemul fI ~ rtJ O.'. Ele se referli la vorbirea prin' sunete O'bsel'lVata de Von Frisch, f11'CCU m ~ i la perceperea tactila eu care - dup.!!. eereet~norul I. Zalesehi , nlblnele percep chiar forma obiectelor, dupA miros.

Tot la anrt.ene smt celule sensoniale care percep gradele de umidi-I,(ltc, de temperatura, ctt; ~i coeficlentul bioxidului de carbon din inte-dOl'ul stupului.

La cele douA p~rti laterale ale capului se v'!!'d dOi ochi mari com-pU$I, precum ~i trei oceli plasati pe frunte; dupA von Frisch eel murt slnt n[cll l:ui(.1 din 5000 j!atete mierosoopice denUJTlite omatidii ce Ull

') ""mor/' . m - I!x.\M tflll\11 IA I UtMel 'D!1tl u doul\ tomlC ' J)ec:ltluc rtl~Uncle. 00

tOI'IIl11 he,xagonaHL Matea are tn jurul a 3500 fatete, in schimb tril'lJtol'ul lire (1000. Dimellsiunl1e iiedirei omalidii este de Idoi microm.i.

Fiecare din e1e nu da 0 imagine totala a obiectului privit, ci nu-mal cite un punct al acelei imagini. Cum fieeare din fatete este orien-luUl u~or in directie diferitA, ,ansamblul lor echivaleaz~ cu un ochi tomplet. iar miile de puncte eaPteaza in acest fel un mozaic, care res-lituic imaginea ~ntegral oehiuluL

"Oehiul eu fatetele lui - spune prof. M. Lindauer - este un mlnunat aparat de mlisura.t unghiurile prin intermediul carom poate tl detel'minata pozitia soareIui, Albinele - zice acest autor - au capa-ltatc(l de a calcula cu precizie orien.'tarea fa~ de soare cit ~i drumul

. trll,bl\,tut de astru aUt ziua cit ~i noaptea ; aceastii capacitate ii este m-nttlCutA; in acela.'?i timp albinele pot cun0a.?te diferentele regionale ~i '(!:taniere in parcursul soareluP',

Ochiul albinei nu vede culoarea rOl?ie dar este sensibil la albastru, uHl'ltviolet, galben, verde, violet ~i purpuriu. De aeeea este bine ca scin-Ourlen de zbor a fiecarui stup sa fie vopsitll. variat fa\A. de euloarea stu-!lulu; ~ i tot a.?a jumatatea de jos a pere'telui frontal al aeestula.

Cu cei trei ochi din frunte - ocelli - albina adunA imaginea ne-li lliI'll 0 ochiului compus, mai ales in amurglil zilei, dnd insema tl?i spo-'t' . lc vizibilitatea fatli de lumina. Cu ei albin a il?i dli seama de lumino-

. ,tntcn Inconjurlitoare. Alti ohserva.tori atrihuie oeeliIor un ro1 ~i mm hnpol't:nnt in eapacitatea lor de orientare .'?i mlisurare. Este insll. gre~it!i Ill'URUpUnerea eli prin intermediul ocelilor aibinele at: vedea in interiorul III tllpului.

S tudiind mai departe capul albinei observlim gitul - denumit ~"rtJfx , Cu ajutorul lui capul se leagli de torace printr-o articulatie '~I II'I , ~ cu mU$chi putemici. Astiel, organele din eavitatea cranianli se II N~ In oniJ:ieiu pentagonal denumit foramen.

Dltra albinei se atla in partea de jos a eapului purtind doull. man-,lll)yle COrnoase. Ea poseda organe ale aparatuLui bucaZ legate de eel I!lU,'II lI v, pc eare-l vom descrie curind.

'rOto.ceLe, ce !Om1eaZa a dou'a pal1tea corpului a1binei, es'te situat Il lh'" r up '.I i abdomen. EI es'te aceporit cu peri~ori fini care retin polenu! dud ulblncJc eerceteaz1i 0 floare. Privit de aproape eu 0 lupS., se distinge ,oil, Itl\~(~ compus din patru linele ehitinoase, bine sudate intre ele ; fiecare ttlll I'lrlll'le lo trei inele au pe margini cite 0 stignm respirato,rie in ambe1e ,!IIIbn decl !n ,total ~ase stigme. Primul inel toracic denU1hit protorax

\'Ilill [(I IIrti cuJote pe el prima pereche - cea anterioara - a pieioarelor. 1(1 l~l de-III doiles inel - ~i care este cel mai lat dihtre, ele - de-

tllll nH (lU.l::otorax sin.t articulate picioarele mijlocii $i perechea de aripi 111111'1 , f' kt olH'l'lc postcriom'c ~i perechea de aripi mid sint articulate pe I'tl i (11''' 111 tl~nCH inel toracie, denumit metatorax. tn sfirsit cel de-a! 'I"'~U" I! I tll t l den umlt epitorax face legtl.tura toracelui cu abdomenul; ",,(lin lit' Ml tl .,1 eelleml. da echitihru 01 corpului albinei.

/lkIO

,I Ll'ochunterul; apoi urmeaza alte trei articulatli mai lungi; femu-rut, tibia ~i metatarsul in sfir~it liibutele avlnd un lan~ de patru mici /ll'llculatii formeaza tarsul ; aeesta se termina eu doua ghiare ee-i servese /llblnci sa se poata agata de pere~ii stupului sau pe oriee suprafata mai Itl'llnturoasii. Cind albina este nevoita sa circule pe suprafete lucii,

,'''111 ar Ii de pilda geamu-l acestui stup de observa~ie, intervine cu o ventlLzii ee se afla sub fiecare gheara. Ea produce un lidb'id putin vlSt'Os, ee-i ajutii linsecte sa se poata fixa pe luciul geamului.

Toate pieioarele albinei au pe ele ni~te perjute eu eare-~i eurata ttnllrAcil.mintea ei paroasa. Cu eele de la picioarele anterioare albina rocoloteaza polenul, din anterele deschise ale fiorilor, iar cu periu~ele i~i uratll suprafata ochilor ~i antenele. In special pentru antene albina

poscdA Intre tibia ~i metatars 0 articulatie ca un tel de cle(Ote ce are pe margini periute. Cum antenele trebuie sa fie totdeauna perfect cura-lute, pel>tru a putea sesiza nrirosul florilor, albina introduee antena hU,c periu~ele aeestui cle~te euratindu-Ie de praf sau pulberea polenului.

Pentru a vedea cum reoolteaza albirra polenul stringindu-l in '~lI lelele picioarelor posterioare, sa urmarim aeeasta luerare pe supra-

tolo .tlol'ii-soarelui, ee 0 avern in prisacli.. Prjvi~i picioarele posterioare; prima aIltieulatie stii in pozi~ia ori-

Z(lO will - este femurul; tibia ~i metatarsul au 0 pozitie verticala. Pe l illie so vede 0 scobitura pe partea sa exterioara, ea un tel de jgheab, 1I1Arginit de ni~e peri tari ca ni~te tep~e ale unui car eu snopi. Aeeastii fnJghebare formeaza co~uletut. In interiorul lui albinele string polenu!. Mctatarsul de la aeeste picioare este 0 artieulatie toarte dezvoltata, ca o blrna aproape dreptunghiulara. In pal'tea exterioara a fiecarui meta lllrs, care acolo este putin bombata, se viid zece rinduri orizontale de pcrl~ori. 8int perille cu care albina i~i cura\a polenul de pe suprafata O"pului ei, introducindu-I in co~uletetele tibiei. Albina se serve~te de

ploiorul drept ca sa umple COl!ule~ de la piciorul stIng, ~i apoi invers, eu eel sting umple eo~ule~ piciorului drept.

La inchierea dintre tibie ~i ' metatars se mai observa un ie~ind ca un cle~te; cind eele doua artieulatii se depiinteaza, cl~ti~orul aeesta He apropie. EI este ea 0 pensii ee se~te albinei sa prJnda cu el sol-7.il;;orii de ceara, cind ei apar intre inelele abdominale ale albinei cind socreteaza ceara.

Povara de polen a co~etelor dusa in stup este descArcata pe rind, albinn ajutindu-se de pintenii aflaii la picioarele mijlocii.

Aripile albinei, 0 pereohe mare ~i altii pereohe scurta. _'\orestea din urmll stau adApostite sub eele mari, atunci eind insecta este in repaos. Ele sint alcli.tuite dintr-o retea de nervuri chitinoase pline eu aer, peste care stA Intinsa cite 0 membrana strlivezie cu peri~ori mieroseopiei. Marginile aripelor miei au 16-27 eirlige. CIDd albina vrea sA zboare. clrligele se priod intr-un jgheab aflat pe marginea aripilor mari, astfel Inet t nmbele perechi formeaza 0 uniea suprafata de zbor; suprafnta lotalll a aceslui plan este de 45-54 mm2 care atunei eind albina se " rln in ,bor bll t cu diCerile freevente in raport de sezon. In t oamnA h .\4

cind eulesul este foarte slab freeventa batAilor este domoala, iar in vara cind culesul este in toi, frecventa atinge pina la 24 Hz ') pe secunda raTa sa fie constanta, ci variaza in plus sau in minus cu 20%.

Inea'rCatura de polen pe care albina 0 poate du-ce in zOOr este de 1,27-2,35 mg.

_ Dar, interveni unul din eursanti - viid pe scindura de zOOr albine care bat din anpi, fara sa zboare! Ce sarcina indeplinesc ~i de ee nu se inalta in aer ?

_ Ele. ventileaza stupul, unele introducind aer proaspat in inte-rior, iar altele eliminind pe eel viciat ~i inearcat eu bioxid de carbon. Cin\! albinele fae acest serviciu, nu-~i mai impreuna aripile mari eu eele mici prio cirligele marginale, ci lasindu-Ie sa aetioneze separat, nelegate, nu se mal p

70

Anutomlna iulcrnli. a albinei Pt'ntru 'il ,deslu!1i mai bille, 'acest capitol _ eel mal. important din m~lt.omiil Insecl1ei, 'SA privim tigura 11 .

Aparatul diflestiv Aparatul digestiv, circulator, respirator ~j excretor. lncepem cu

(Jl'licrlcrea primului, care este in perfectA corela~ie cu celelalte trei, cAci tn,lmtll Ilstlel ele lucreazA. Pornind de la hrana primitA ~i transformatA

in SUClIri nutritive pentru toa'be or-ganele cor.pului, Inse'Ota ,poate trA!. eliminintl p!nA la unnA reziduurile acestor Jmpatrite procese. ACi Ie vom expune mai pe scurt, clici expLicatll mal dezvoltate Ie ve-ti primi cind vom ajunge sA voflbim despre nutritie $i metabolism, in cea de-a doua parte referitor la cap.i.tolul "colorue".

,

Aparatul digestiv cupnnde, _ in ordine - a