Studiu cu privire la consumul de alcool în rândul femeilor de vârstă

fertilă din județul Bihor și nivelul de cunoștințe despre efectele consumului

de alcool în timpul sarcinii și Sindromul Alcoolic Fetal (SAF)

Scopul studiului� Scopul analizei este de a furniza date privind dimensiunea şi

caracteristicile consumului de alcool în rândul populației feminine de vârstă fertilă la nivelul județului Bihor, pentru realizarea unor campanii de informare – educare –conştientizare a acestui grup țintă.

� Informarea populaţiei feminine cu privire la efecteleconsumului de alcool în timpul sarcinii asupra sănătății fizice și psihice a copilului.

� Încurajarea renunțării la consumul de alcool de către gravide și femei care intenționează să rămână însărcinate.

Spune NU alcoolului în timpul sarcinii!

Protejează viața din tine!

Efectele consumului de alcool la bărbat

Sursa: www.alcoolism.org

Efectele consumului de alcool la femeie

Consumul de alcool în rândul femeilor

(USA)– Date statistice

Sursa datelor: Centers for Disease Control and Prevention. Centers for Disease Control and Prevention, 16 Aug. 2012. Web. 28

Nov. 2012.

Consumul de alcool la femei în România în 2014

http://www.projectknow.com/discover/alcohol-map/

Preocentul din populația feminină totală din România care a avut o patologie legată de consumul de alcool (2014)

http://www.projectknow.com/discover/alcohol-map/

Consumul de alcool și sarcinaExpunerea prenatală la alcool și sănătatea publică

� nu se cunoaşte cantitatea de alcool care determină apariţia sindromului alcoolic fetal

(consumul ocazional până la consumul cronic de alcool)/ provoacă sindrom alcoolic

fetal (retard mental, anomalii fizice şi de neurodezvoltare)

� alte efecte: avort spontan, desprindere de placentă, amniotită, naştere prematură,

naştere de feţi morţi, sindromul morţii subite al sugarului

� se întâlneşte la toate grupurile socio-economice şi la toate rasele şi etniile

Sindromul alcoolic fetal

� Sindromul alcoolic fetal (SAF) este o tulburare gravă de dezvoltare cauzată de

expunerea fătului la alcool în perioada prenatală, având ca şi caracteristici clinice:

malformaţii cranio-faciale caracteristice, retard de creştere (întârziere în creşterea

intrauterină şi eşecul de a prospera postnatal), disfuncţia SNC (tulburări cognitive,

dificultăţi de învăţare sau comportament hiperactiv).

Prognosticul Sindromului Alcoolic

Fetal� este rezervat, majoritatea pacienţilor având probleme de

sănătate mintală (95%)

� la vârstă școlară, majoritatea pacienților vor deveni

consumatori nocivi de alcool și/sau alte droguri de abuz, vor

înregistra eşec şcolar, tulburări de comportament cu

delicvenţă (60%), comportament sexual inadecvat (52%)

� la vârsta adultă, majoritatea pacienților vor fi incapabili de a

trăi independent (82%)

Activități defășurate de Direcția de Sănătate Publică Bihor

� Desfășurarea campaniei: ”Luna Iulie - Luna naţională a informării despre efectele

consumului de alcool„

� Perioada de derulare a activităților: iulie - august 2015

Tipuri activități:

� Activități de informare-educare-comunicare derulate în cadrul unor unități economice,

școli de șoferi, cabinete medicale din Oradea și județul Bihor (peste 300 femei informate)

� Distribuirea de materiale informative (peste 900 broșuri și pliante informative distribuite)

� Studiul consum alcool în rândul populației feminine de vârstă fertilă (15-30 ani) :

Administrare de chestionare

� Analiza intoxicațiilor cu alcool și/sau alte substanțe chimice înregistrate la UPU – Spitalul

Județean de Urgență Oradea în perioada Ianuarie 2014 – Iunie 2015

� Masa rotundă cu tema ”Prevenirea și combaterea consumului de alcool – o temă

mereu de actualitate„

Studiul consum alcool în rândul populației

feminine de vârstă fertilă (15-30 ani)

• Scop: Studiu cu privire la consumul de alcool în rândul femeilor de

vârstă fertilă din județul Bihor și nivelul de cunoștințe despre

efectele consumului de alcool în timpul sarcinii și Sindromul

Alcoolic Fetal (SAF)

� Obiective :

� Informarea populaţiei feminine cu privire la efectele consumului de alcool în

timpul sarcinii asupra sănătății fizice și psihice a copilului.

� Încurajarea renunțării la consumul de alcool de către gravide și femei care

intenționează să rămână însărcinate.

Tip studiu

• Studiu descriptiv transversal

• Perioada de derulare: Iulie – Septembrie 2015

• Lotul studiat: 300 femei de vârstă fertilă 15 -30 ani (Anexa 1) din Oradea și județul Bihor. Eșantionarea nu a fost aleatorie, selecția subiecților fiind dirijată după urmatoarele criterii: mediul de proveniență, vârsta și sexul subiecților. Caracteristicile socio-demografice: vârstă, mediu de proveniență, nivel de școlarizare, credințe religioase au rezultat implicit în urma selecției făcute și a completării chestionarelor.

• Metodolgie: Studiul s-a desfășurat pe baza unui chestionar autoadministrat . Fiecărui subiect i s-a explicat scopul urmărit, importanța sincerității și seriozității răspunsurilor oferite și i-a fost asigurată confidențialitatea răspunsurilor sale prin anonimatul chestionarului și absența personalului sanitar în momentul aplicării chestionarului

Tip studiu• Tip întrebări chestionar:

- Chestionar autoadministrat cu întrebări închise/deschise- Întrebări cu unul sau mai multe răspunsuri- Disponibile opțiunile de tipul: Nu doresc să răspund, Nu știu sau

Niciodată

- Chestionarul a cuprins 5 itemi referitor la consumul propriu de alcool, 2 itemi despre efectele consumului de alcool asupra sănătății, 1 item despre efectele consumului de alcool asupra sarcinii, femeii însărcinate și a fătului, 2 itemi despre Sindromul Alcoolic Fetal și manifestările acestuia și 2 itemi despre necesitatea informării, utilitatea informării și surse de unde s-ar putea obține informații despre efectele consumului de alcool asupra sănătății în general dar și asupra sănătății mamei și copilului.

- Fiind un chestionar auto-administrat la analiza răspunsurilor s-au constatat omisiuni de completare, care au fost încadrate în categoria Non răspuns.

- Chestionarul a inclus și o rubrică de „Observații” pentru exprimarea liberă cu privire la idei, propuneri, opinii despre tematica abordată.

- Prelucrarea și interpretarea răspunsurilor s-a realizat computerizat utilizându-se programul GOOGLE DOCS – FOI DE CALCUL

Alegerea eșantionului

grupa de vârstă

15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani

urban 40 50 59

rural 41 49 61

Total 81 99 120

� S-au administrat un număr de 300 chestionare, atât în mediul urban cât și rural, populației feminine de vârstă fertilă pe grupe de vârstă după cum reise din tabelul de mai jos

� Anexa 1

Chestionar� Anexa 2

Mediul de proveniență

� Respondentele au fost din mediul urban (49.7%) și din mediul rural (50.3%) din teritoriul Oradea, Beiuș și Marghita

Vârsta� Cele mai multe respondente au fost în vârstă de 20 respectiv 29 ani.

Religia

• Respondentele au avut opțiunea de a declara sau nu apartenența religioasă sau credințele proprii

• Din numărul total de respondente majoritatea (71.6%) au fost de religie ortodoxă, 9% de religie reformată, 8% penticostale, 6.7% de religie catolică, 2.3% de religie baptistă, 0.7% de alte religii și confesiuni iar 1.7% nu au dorit să răspundă la această întrebare.

Pregătire profesională

• Majoritatea respondentelor au absolvit liceul (51%), 16.7% au absolvit o facultate, 10% au absolvit 10 clase, 7.3% gimnaziul, 5.3% studii post-universitare, 2% 10+ școla profesională, 1.3% ciclul primar, 0.7% nu au urmat o formă de învățământ și 1.7% nu au dorit să răspundă

Informații referitoare la consumul propriu

de alcool

• Majoritatea respondentelor (96.7%) au acceptat să răspundă la întrebări privitoare la consumul propriu de alcool

Consumul mediu lunar de alcool

• Majoritatea respondentelor afirmă că nu consumă niciodată alcool (47.8%). Dintre acestea 24.47% au declarat indirect consumul de alcool prin completarea ulterioară a informațiilor despre tipuri de alcool consumate, ocazii cu care au consumat alcool sau stări relaționate consumului de alcool.

• Dintre respondentele care declară consum de alcool 40.5% consumă alcool odată/lună sau mai rar

• Respondentele care declară consum de alcool (47.2%), au provenit din mediu urban (58%) și restul din mediu rural (42%).

• 5% Dintre respondente au ales să nu răspundă la această întrebare

Distribuția consumului declarat de băuturi alcoolice în funcție de tipul acestora

• Respondentelor li s-a solicitat să raspundă pe o scală cu 3 trepte de măsurare a frecvenței de consum: frecvent, rar, niciodată despre tipul băuturii alcoolice consumate.

• Au existat respondente care au declarat doar anumite tipuri de băuturi alcoolice consumate, necompletând itemul integral, situații încadrate ca și Non răspunsuri.

• Ordinea declarată a preferințelor de consum este vin, bere, lichior, tărie iar consumul declarat pe fiecare categorie în parte este „rar”.

Ocazia consumului de alcool• 32.4% dintre respondente afirmă că nu consumă alcool.

• Un procent asemănător 31.8% declară consumul de alcool la petreceri și evenimente, 20.1% cu prietenii, 13.7% în familie și 8.7% în cluburi și discoteci.

• Aceste procente se pot cumula, răspunsurile la acest item putând fi multiple

• 4% dintre respondente aleg să consume alcool singure (3%) sau în alte situații (1%).

Stări relaționate consumului de alcool

• În ordinea alegerii situațiilor propuse respondentele au ales variantele „m-am simțit bine, veselă, relaxată” (45.7%), „am fost mai sociabilă” (31%), „m-am simțit mai îndrăzneață/curajoasă” (27.7%). La polul opus fiind declarată violența (0.6%) și problemele cu familia/prietenii (5.6%).

• Majoritatea respondentelor afirmă că nu consumă niciodată alcool sau nu au resimțit vreuna din stările menționate în chestionar

• Între 10% și 19% dintre respondente au ales să nu răspundă la variantele acestei întrebări

Starea de ebrietate/beție

• 76.3% dintre respondente afirmă că nu au ajuns niciodată în stare de ebrietate

• 11% au declarat că au experimentat această stare o singură data în viață, 5.7% mai puțin de 5 ori în viață, 3% de 5 ori sau mai mult.

• Dintre respondentele care au declarat starea de ebrietate 54.24% provin din mediul urban .

• Repartiția pe grupe de vârstă arată faptul că 44.6% dintre respondete aparțin grupei de vârstă 25-29 ani, 28.81% grupei15-19 ani și 27.12% grupei 20-24 ani.

Afectarea stării de sănătate ca urmare a consumului de alcool

� 73% dintre respondente consideră că alcoolul afectează starea de sănătate, 11.7% consideră că starea de sănătate nu este afectată de consumul de alcool, 8% nu știu și 7.3% nu au dorit să răspundă.

Afectarea stării de sănătate ca urmare a consumului de alcool

� Cel mai frecvent menționată a fost patologia neuro-psihică (44.3%), urmată de probleme hepato-digestive (37.7%), cardiace (16.3%) etc.

� Au fost indicate atât semne cât și boli ca efecte negative asupra sănătății, asociate consumului de alcool, cum ar fi: greață, vărsături, amețeli, tulburări de cunoștință, gastrită, cancer gastric/hepatic, ciroză hepatică, hipertensiune arterială, tulburări de vedere etc.

� Un procent semnificativ (38.3%) dintre respondente declară că nu cunosc efectele consumului de alcool asupra stării de sănătate.

Evaluarea cunoștințelor cu privire la efectele consumului de alcool asupra sănătății femeii însărcinate, a sarcinii și fătului

• 83.3% dintre respondente consideră că, alcoolul are efecte asupra femeii însărcinate, 88% dintre respondente consideră că alcoolul are efecte asupra sarcinii și 86% consideră că alcoolul are efecte asupra fătului

• La polul opus 7.7% dintre respondente consideră că alcoolul nu are efecte asupra femeii însărcinate , 4.7% dintre respondente consideră că alcoolul nu are efecte asupra sarcinii și 7.3% consideră că alcoolul nu are efecte asupra fătului

Evaluarea cunoștințelor cu privire la Sindromul alcoolic fetal - SAF• 54.7% dintre respondente nu au auzit despre SAF, 35.3% au câteva informații și 8.3% cunosc

amanunte despre acest sindrom.

• 65.7% dintre respondente nu cunosc care sunt principalele manifestări ale SAF

• Dintre respondentele care au avut informații despre SAF, manifestările identificate corect și menționate au fost în ordine: tulburări de crestere și dezvoltare a copilului, tulburări neuro-psihice, tulburări senzoriale sau ale aspectului facial.

Necesitatea de informare. Surse de informare

• 55.7% dintre respondente consideră informarea constantă despre efectele consumului de alcool ca fiind necesară, 23.7% dintre respondente consideră ca au deja destule informații, 7.7% consideră informarea necesară doar în momentul aparției bolilor iar 11.3% nu stiu daca informarea lor este necesară

• Dintre cele 54.7%, respondente care afirmă că nu au auzit despre SAF, 21% nu consideră necesară informarea lor despre efectele consumului de alcool întrucât afirmă că au deja suficiente informații– ceea ce reprezintă o contradicție – interpretată prin dezinteres față de tematică, autosuficiență în privința informațiilor generale despre efectele consumului de alcool și lipsa de diferențiere față de importanța informărilor specifice referitoare la efectele consumului de alcool asupra sarcinii, femeii însărcinate sau a fatului/copilului sau față de studiu/chestionar

• Din punct de vedere al surselor de informare 54.2% dintre respondente nu au indicat nici o sursă de informare. Dintre respondentele care au menționat o sursă posibilă de informare 29.1% au indicat internetul, 15.1% medicii/specialiștii, 5.4% materiale informative de tipul cărți, reviste, pliante, părinții/familia, 3.7% mijloacele media (Radio/TV/ziare), 3% prietenii/apropiații și doar 1% au indicat școala ca și sursă de informare.

Necesitatea de informare. Surse de informare

Utilitatea informării

• La acest item întrebarea a fost formulată în formă închisă având o scală de răspunsuri cu 4 trepte de măsurare a gradului de utilitate: foarte utilă, utilă, puțin utilă, nepotrivită momentului și varianta Nu stiu.

• 68.7% dintre respondente consideră informarea cu privire la efectele consumului de alcool asupra mamei și a copilului ca fiind foarte utilă,18% o consideră utilă, 5.7% o consideră nepotrivită momentului, 5.3% nu știu ce să răspundă iar 1.7% o consideră puțin utilă

Rezumat Rezultate

• La studiu au participat 300 femei cu vârsta cuprinsă între 15-30 ani, 49.7% dintre acestea fiind din mediul urban și 50.3% din mediul rural, din teritoriul Oradea, Beiuș și Marghita.

• Respondentele au avut opțiunea de a declara sau nu apartenența religioasă sau credințele proprii. Din numărul total de respondente majoritatea (71.6%) au fost de religie ortodoxă, 9% de religie reformată, 8% penticostale, 6.7% de religie catolică, 2.3% de religie baptistă, 0.7% de alte religii și confesiuni iar 1.7% nu au dorit să răspundă la această întrebare.

• Majoritatea respondentelor au absolvit liceul (51%), 16.7% au absolvit o facultate, 10% au absolvit 10 clase, 7.3% gimnaziul, 5.3% studii post-universitare, 2% 10+ școla profesională, 1.3% ciclul primar, 0.7% nu au urmat o formă de învățământ și 1.7% nu au dorit să răspundă.

• Majoritatea respondentelor (96.7%) au acceptat să răspundă la întrebări privitoare la consumul propriu de alcool.

• Majoritatea respondentelor afirmă că nu consumă niciodată alcool (47.8%).

• Dintre respondentele care consumă alcool cele mai multe consumă alcool odată/lună sau mai rar.

• Dintre respondentele care consumă alcool majoritatea sunt din mediu urban (82 femei) și restul din mediu rural (58 femei).

• Dintre cele 143 respondentele care afirmă că nu consumă niciodatăalcool 35 de femei au declarat indirect consumul de alcool prin completarea ulterioară a informațiilor despre tipuri de alcool consumat, ocazii cu care au consumat alcool sau stări relaționate consumului de alcool.

Rezumat Rezultate

• Dintre respondentele care consumă alcool cele mai multe consumă ca și tip de alcool, vin, bere sau lichior, însă consumul este rar.

• Dintre respondentele care consumă alcool, majoritatea consumă cu ocazia unor petreceri și evenimente, cu prietenii, în familie, în cluburi și discoteci.

• Puține respondente aleg să consume alcool singure sau în alte situații.

• Din punct de vedere al stărilor experimentate ca urmare a consumului de alcool, majoritatea respondentelor afirmă că nu consumă niciodată alcool sau nu au resimțit vreuna din stările menționate în chestionar.

Rezumat Rezultate

• Dintre respondentele care consumă alcool, majoritatea s-au simțit: mai bine, vesele, relaxate, mai calme și liniștite, mai sociabile, mai îndrăznețe

• Foarte puține respondente au afirmat că s-au simțit rau, că au avut probleme cu familia, au fost irascibile, violente sau nu au ținut cont de riscuri ca urmare a consumului de alcool.

• In privința stării de ebrietate/beție, majoritatea respondentelor afirmă că nu au ajuns niciodată în stare de ebrietate.

• Dintre respondentele care au fost în stare de ebrietate majoritatea au experimentat această stare o singură data în viață sau mai puțin de 5 ori în viață.

• Dintre respondentele care au fost vreodată în stare de ebrietate cele mai multe erau din mediul urban (32 persoane) față de mediul rural (27 persoane) și în grupele de vârstă 25-29 ani (26 persoane), 15-19 ani (17 persoane) și 20-24 ani (16 persoane).

Rezumat Rezultate

� Majoritatea respondentelor consideră că alcoolul afectează starea de sănătate (73%) , 11.7% consideră că starea de sănătate nu este afectată de consumul de alcool, 8% nu știu și 7.3% nu au dorit să răspundă.

� Dintre efectele negative asupra sănătății asociate consumului de alcool respondentele au indicat probleme hepato-digestive (ex. Gastrită, greată, vărsături, ciroza, cancer gastric și hepatic etc), neuro-psihice (tulburări de echilibru, depresie, agitație, violență, comportament cu risc etc) dar si alte probleme medicale (cardiace, de vedere, de comportament etc)

� Majoritatea respondentelor consideră că, alcoolul are efecte asupra femeii însărcinate, asupra sarcinii și asupra fătului

• Majoritatea respondentelor nu au auzit despre SAF (54.7%), 35.3% au câteva informații și 8.3% cunosc amanunte despre acest sindrom

• Majoritatea respondentelor nu cunosc care sunt principalele manifestări ale SAF

• Dintre respondentele care au avut informații despre SAF, manifestările menționate majoritar au fost: tulburări de crestere și dezvoltare a copilului, tulburări neuro-psihice, tulburări senzoriale sau ale aspectului facial.

Rezumat Rezultate

• Majoritatea respondentelor consideră informarea constantă despre efectele consumului de alcool ca fiind necesară (55.7%), 23.7% dintre respondente consideră ca au deja destule informații, 7.7% consideră informarea necesară doar în momentul aparției bolilor iar 11.3% nu stiu daca informarea lor este necesară

• Dintre respondentele care afirmă că nu au auzit despre SAF (55.7%), 21% afirmă că au deja suficiente informații despre efectele consumului de alcool – ceea ce reprezintă o contradicție – interpretată prin dezinteres fie față de tematică sau față de studiu/chestionar

• Ca și sursă posibilă de informare au fost menționate: Internetul, medicii/specialiștii, materiale informative (cărți, reviste, pliante), părinții/familia, mijloacele media (Radio/TV/ziare), prietenii/apropiații.

• Majoritatea respondentelor consideră informarea cu privire la efectele consumului de alcool asupra mamei și a copilului ca fiind foarte utilă (68.7%), 18% o consideră utilă, 5.7% o consideră nepotrivită momentului, 5.3% nu știu ce să răspundă iar 1.7% o consideră puțin utilă

Rezumat Rezultate

Concluzii

• Obiceiuri legate de consumul de alcool în lotul studiat:

o Din totalul femeilor respondente 47.8% nu consumă niciodată alcool, 47.2% recunosc consum de alcool iar 40.7% dintre acestea consumă alcool odată pe lună sau mai rar. Consumul frecvent (de mai multe ori pe săptămână sau consumul zilnic) sunt recunoscute de 1% dintre respondente. 5% dintre respondente nu au dorit sa răspundă la acest item.

o Dintre respondentele care afirmă că nu consumă alcool 24.47% au declarat indirect consumul de alcool prin completarea ulterioară a informațiilor despre tipuri de alcool consumat, ocazii cu care au consumat alcool sau stări relaționate consumului de alcool

o Ordinea preferințelor referitoare la tipul de alcool consumat este: vin, bere, lichior, tărie. Totuși respondentele afirmă faptul că acest consum al diferitelor tipuri de băuturi este rar.

o Alcoolul este cel mai frecvent consumat la petreceri și evenimente, cu prietenii, în familie, în cluburi și discoteci. Puține respondente aleg să consume alcool singure sau în alte situații.

o Referitor la stările experimentate, relaționate consumului de alcool cele mai multe respondente afirmă ca nu consumă alcool sau nu au experimentat nici una din stările menționate în chestionar.

o Dintre respondentele care consumă alcool și au experimentat ulterior consumului stările enunțate în chestionar, cele mai multe s-au simțit: mai bine, vesele, relaxate, mai calme și liniștite, mai sociabile, mai îndrăznețe. Totuși stările asociate consumului de alcool enunțate mai sus au fost resimțite rar. Puține respondente au afirmat că s-au simțit rau, că au avut probleme cu familia, au fost irascibile, violente sau nu au ținut cont de riscuri ca urmare a consumului de alcool.

o Referitor la starea de ebrietate/beție cele mai multe respondente afirmă că nu au ajuns niciodată în stare de ebrietate. Dintre respondentele care au fost în stare de ebrietate majoritatea au experimentat această stare o singură data în viață sau mai puțin de 5 ori în viață. Dintre respondentele care au fost vreodată în stare de ebrietate cele mai multe erau din mediul urban, în grupele de vârstă 25-29 ani ,15-19 ani și 20-24 ani. Faptul că grupa de vărstă 15-19 ani este în poziția a doua din punct de vedere al experimentării stării de ebrietate este un semnal de alarmă cu privire la comportamentele cu risc în rândul tinerelor inclusiv a sănătații viitoare mame și a copilului.

• Referitor la cunoștințele cu privire la afectarea stării de sănătate ca urmare a consumului de alcool, populația feminină cunoaște faptul că alcoolul afectează starea de sănătate, totuși există un procent semnificativ (38.3%) dintre femeile din lotul studiat care nu consideră că există efecte nocive ale consumului de alcool asupra sănătății, fapt care indică necesitatea constantă a informării pe această tematică.

� Dintre efectele negative asupra sănătății asociate consumului de alcool au fost indicate atât semne cât și boli, cum ar fi: greață, vărsături, amețeli, tulburări de cunoștință, gastrită, cancer gastric/hepatic, ciroză hepatică, hipertensiune arterială, tulburări de vedere etc.

� Referitor la cunoștințele cu privire la efectele consumului de alcool asupra sănătății femeii însărcinate, a sarcinii și fătului, majoritatea respondentelor consideră că, alcoolul are efecte asupra femeii însărcinate, asupra sarcinii și asupra fătului.

• Referitor la Sindromul Alcoolic Fetal majoritatea respondentelor nu au auzit despre SAF (54.7%), 35.3% au câteva informații și 8.3% cunosc amanunte despre acest sindrom.

• Majoritatea respondentelor nu cunosc care sunt principalele manifestări ale SAF.

• Dintre respondentele care au avut informații despre SAF, manifestările menționate majoritar au fost: tulburări de crestere și dezvoltare a copilului, tulburări neuro-psihice, tulburări senzoriale sau ale aspectului facial.

• Referitor la necesitatea informării majoritatea respondentelor consideră informarea constantă despre efectele consumului de alcool ca fiind necesară (55.7%), 23.7% dintre respondente consideră ca au deja destule informații, 7.7% consideră informarea necesară doar în momentul aparției bolilor iar 11.3% nu stiu daca informarea lor este necesară.

• Dintre respondentele care afirmă că nu au auzit despre SAF (55.7%), 21% afirmă că au deja suficiente informații despre efectele consumului de alcool – ceea ce reprezintă o contradicție – interpretată prin dezinteres fie față de tematică sau față de studiu/chestionar

• Ca și sursă posibilă de informare au fost menționate: Internetul, medicii/specialiștii, materiale informative (cărți, reviste, pliante), părinții/familia, mijloacele media (Radio/TV/ziare), prietenii/apropiații