1. Alcoolul Consumul abuziv de alcool consituie primul factor de risc pentru populaia din Republica Moldova. Aceasta este o problem destul de complicat din motivul, c ara noastr este una agrar, unde viticultura i vinificaia snt ramuri importante n economia rii. De aceea s-au creat tradiii i obiceiuri, unde se consum cantiti mari de alcool.Factori i cauzeleMultipli factori social-economici, psihologici, financiari, omajul, nencrederea n ziua de mne, stresul social etc. au contribuit la majorarea numrului de persoane afectate de alcoolism cronic, cu afeciuni hepatice, cardiovasculare, cerebrovasculare, etc. condiionate de consumul abuziv de alcool. ncercnd s luptm cu alcoolismul, trebuie s excludem cauzele, nu numai consecinele. Alcoolismul apare n rezultatul problemelor personale nerezolvate. Paradoxul const n faptul c, la nceput omul caut s nving neplcerile cu ajutorul alcoolului, iar apoi, acumulndu-le i nmulindu-le, se strduie s le hotrasc cu ajutorul treziei.ConsecineMuli oameni pn n prezent consider c 1-2 pahare de alcool, folosite n timpul mesei, ridic pofta de mncare i tonusul general al organismului. Dar excitarea permanent a mucoasei tractului digestiv duce la diferite maladii, nsoite de scderea poftei de mncare. Pentru a mbunti" situaia muli cu timpul ncep s mreasc doza. Se deregleaz funcia secretorie i motorie a stomacului, iar acosierea cu fumatul duce deseori la ulcere, cancer stomacal sau duodenal; sufer mult funciile ficatului i pancreasului. Scade considerabil imunitatea organismului, ceea ce duce la receptivitate crescut a organismului fa de diferite infecii - chiar o simpl viroz evolueaz cu complicaii, febr, pneumonie, insuficien cardio-vascular. n organism se deregleaz metabolismul, funciile glandelor endocrine. Snt foarte frecvente disfunciile sexuale - impotena la brbai i frigiditatea la femei. Chiar din stadiile iniiale a maladiei apar dereglri neurologice care cu timpul avanseaz i devin constante: polineuropatie, encefalopatie. Bolnavii acuz dureri n picioare, mers nesigur, fatigabilitate, aceasta fiind rezultatul unor procese distrofice. O complicaie sever este sindromul convulsiv, care apare mai des dup una-dou zile de abstinen. La persoana care face abuz apar trsturi psihopatiforme de caracter de tip exploziv, isteroid, astenic sau apatic. Scade tonusul general al organismului, dispar interesele, elurile n via. Abuzul de alcool de ctre femeile gravide prezint un pericol esenial asupra ftului.n cteva studii internaionale realizate de OMS se precizeaz c: alcoolul este mult mai duntor pentru ft dect oricare alt drog. Cnd o femeie nsrcinat bea, n organismul ftului se acumuleaz alcool. Efectul toxic este extrem de mare n timpul dezvoltrii intrauterine, cauznd daune ireversibile sistemului nervos central: neuronii nu se dezvolt n mod adecvat, unele celule sunt distruse, altele se dezvolt n mod anormal. Un rol deosebit are implicarea adolescenilor n abuz de alcool. Ei au un organism n cretere, sistem nervos care nu e pe deplin format. Alcoolismul cronic se dezvolt mai uor la ei, mai ales dup traume cerebrale, maladii organice. n astfel de cazuri boala se dezvolt mai fulgertor, se pierde controlul asupra cantitilor consumate i comportamentului.Date statistice Conform estimrilor specialitilor din domeniu, cantitatea de alcool pur consumat pe cap de locuitor a atins cifra de 10-12 litri, anual. Respectiv, aceast situaie a sporit majorarea mortalitii generale a populaiei, negativ a influenat asupra situaiei demografice din teritoriu, a sporit violena i agresivitatea familial, suicidele etc.

Actual, n Republica Moldova se nregistreaz circa 48 000 persoane afectate de alcoolism cronic. Prevalena morbiditii prin alcoolism cronic constituie 1276,1 (2006) comparativ cu 1292,0 (2005). Prevalena psihozelor alcoolice - 25,6 (2005-19,5). Cu regret majoritatea lor se depisteaz tardiv cu afeciuni somato-neurologice grave, psihoze alcoolice, etc. Incidena morbiditii prin alcoolism cronic constituie 112,8 (2006) n comparaie cu 89,5 (2005). Incidena prin psihoze alcoolice constituie 19,6 (2005 - 14,1). Majoritatea oamenilor consider c ei beau cu moderaie i cred c att timp ct nu se mbat sau nu snt dependeni de alcool, nu exist probleme. Dup datele statistice, 1 european din 4 consum o cantitate periculoas de spirtoase, care provoac probleme grave de sanatate . Este evident, c consumul de buturi alcoolice este un fenomen larg rspndit printre contingentele de populaie, inclusiv printre persoanele de gen femenin. Populaia femenin din zonele urbane mai des dect din zonele rurale, conform sondajului, au afirmat c au consumat buturi alcoolice pe parcursul ultimei luni, respectiv 62.2, n comparaie cu 57,1%. Situaia consumului de alcool printre persoanele de gen masculin este i mai agravat. n fiecare zi consum alcool conform raportrii 3,8 la sut dintre brbai, fa de 0,7 la sut dintre respondeni femei. Brbaii consum alcool 1-2 ori pe sptmn mai frecvent dect femeile. Deci, consumul de buturi alcoolice este mult mai frecvent printre contingentele de brbai i respectiv afectai de maladiile narcologice.Tratament Primele ncercri de a folosi alcool snt motivate cu dorina de a intra mai uor n companii, de a scpa de indispoziii. Dar sub influena spirtoaselor toate problemele i conflictele interpersonale se agraveaz. Deseori apare un comportament antisocial, violen, stri depresive pn la suicide. Predomin trsturile infantile, egocentrice, . De aceea, tratamentul i lucrul profilactic cu astfel de persoane tinere este deosebit de complicat. De cele mai dese ori lor nu li se indic tratament medicamentos, influenindu-i doar prin metode psihoterapeutice. Aici i prinii i medicii trebuie s fie pregtii pentru a duce un lucru asiduu n nsntoirea mediului unde se afl copilul. Aceasta fiind un lucru complicat i de lung durat. Avnd la ndemn deseori doar cuvntul, trebuie s fim pregtii de a nelege din punct de vedere psihologic i psihosocial aceast boal, de a cuta o nou viziune asupra etiopatogeniei, factorilor declanatori, metodelor moderne de lucru cu personalitatea pentru a primi rezultate durabile n tratament i remisie. Paradoxul alcoolismului const n faptul c, tratamentul contemporan s-a inclus n structura bolii. Pentru a-i menine stilul su de via alcoolicul are nevoie periodic de tratamentul antialcoolic tradiional. Acest tratament este inclus n ciclul complicat al bolii. Cu un astfel de tratament el se pedepsete i-i ispete pcatele anterioare. Acest tratament, psihologic justific alcoolizrile de apoi, care vor veni neaprat dup acumularea neplcerilor Combatere i prevenire Pentru combaterea efectiv a alcoolismului e necesar asigurarea asistenei medicale i psihologice, care s ajung la fiecare familie n parte i persoan care va avea nevoie de ajutor. Un rol important i revine lucrului psihoterapeutic, profilactic n coli, familii, educaiei n mase prin emisiunile radio-televizate, brouri, placarde. nelegnd c n familie exist aceast problem, copilul trebuie s poat s-i deschid sufletul, fiind convins c va fi tratat pe principii de stim, ncredere i pstrare a tainei profesionale. E necesar ca aceast atitudine s devin un fenomen firesc, ceea ce va contribui la creterea atitudinii contiente a elevilor fa de problemele personale i sociale.

Evitarea alcoolismului n familie este unul din cele mai de baz principii de educaie armonioas, de aceea, anume n familie se stabilesc bazele contiinei adolescentului, care determin destinul lui n viitor. Dac este asigurat o orientare normal a adolescentului n structurile valorilor spirituale, dac copiilor li se altoiesc dragostea de munc, deprinderi a unui mod de via sntos, o atitudine creatoare fa de lumea nconjurtoare, ei capt o imunitate stabil contra diferitor deprinderi duntoare, inclusiv i contra alcoolismului.

Este necesar a reine c e mai uor de a lucra n direcia prevenirii maladiei, dect de a salva pe cineva din capcana ei. Iar aceasta presupune ca prinii s fie familiarizai cu factorii i cauzele care duc la alcoolism. Educaia antialcoolic n familie va da rezultate numai n cazul, dac prinii, pedagogii i medicii se vor sprijini pe date tiinifice i metode contemporane care se folosesc cu succes n lume la momentul actual, accesibilitatea de studiu a acestor programe.

Un rol important n profilaxia alcoolismului este crearea centrelor cu programe pentru copiii alcoolicilor, care fac parte din grupa de risc. Pentru a avea posibilitatea de a se ntlni n grupe cu oameni care mprtesc probleme i gnduri asemntoare. Dar nu fiecare are posibilitatea de a frecventa astfel de centre i atunci n ajutor poate veni psihoterapia individual, consultaiile n grup, care se pot petrece zilnic n instituiile medicale de profil, policlinici. Terapia de constrngere trebuie nlocuit prin terapia de dezvoltare a personalitii

Funcia fiecrui medic care se ocup de aceast problem este de a "molipsi" pe toi de sntate, de a ajuta s-i regseasc drumul pierdut, de a cpta eluri n via, valori i sens. De aceea, se spune c medicul psihoterapeut poate s aduc bolnavul doar pn la locul unde a ajuns el singur. Fiecare din noi are o ans, i face alegerea, apoi culege roada faptelor sale.Scurt istoric 1. Catre sfarsitul secolului al XVIII-lea, medici din Anglia si Germania audefinit pentru prima data dependenta de alcool ca fiind o boala si audescris-o ca atare. A mai durat insa catva timp pana cand acest concepts-a impus oficial si cu toate consecintele in opinia publica.In ciuda recunoasteri oficiale de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii(O.M.S.) a dependentei de alcool ca fiind o boala, aceasta constatarepoate starni inca zambetul ironic si neincrezator al multorcontemporani. Ea poate fi insa dovedita prin mai multe stari de faptsesizabile atat juridic cat si medical. In general se considera ca este prezenta o boala atunci cand sunt evidente modificari fizice si/sau psihice care: se deosebesc evident de starea de sanatate, pot fi percepute subiectiv si obiectiv, necesita supraveghere medicala sau tratament,nu sunt provocate in mod constient de cel in cauza, pot avea ca urmare incapacitatea de munca.Boala inseamna un dezechilibru involuntar cauzat de agenti dinmediul extern sau intern ai organismului, presupune un grup desimptome specifice tulburarii de sanatate si cunoaste o evolutieprogresiva sipredictibila.Pornind de la aceasta definitie alcoolismul sau sindromul dedependenta alcoolica este o boala primara, cronica, influentata indezvoltarea si manifestarile ei de interactiunea factorilor ce tin depersonalitate cu cei ai mediului, cunoaste o evolutie predictibila siprogresiva, adesea putand fi fatala si se caracterizeaza prin pierderea controlului asupra consumului de alcool, constant sau periodic,preocuparea fata de alcool si consumul de alcool in ciuda consecintelornefaste si dereglarilor gandirii.Alcoolismul este o boala primara pentru ca nu reprezinta un sindromal unei alte stari de boala existente, ci poate cauza ea insasi altetulburari fizice sau psihice sau le agraveaza pe cele existente. In modulcel mai eviden 24424k1014y t, alcoolismul ca boala poate fi recunoscutprin consecintele intoxicatiei, adica in leziuni ale ficatului, stomacului sisistemului nervos central sau periferic, provocate de alcool.Natura de boala cronica a alcoolismului atrage atentiaasupracaracterului permanent al bolii. Persoana dependenta dealcool va ramane toata viata cu aceasta boala.Din acest punct de vedere alcoolism poate fi asemuit mai ales unuiinfart miocardic, unui diabet sau unor afectiuni circulatorii, afirmatiesustinuta de cateva trasaturi comune. La toate aceste boli conduita deviata are un loc important prin deprinderea unor obiceiuri nesanatoasesi incapacitatea de a reactiona adecvat la situatiile solicitante.De asemenea o ameliorare durabila nu se poate astepta in cazul acestorboli decat prin modificarea comportamentului si a obiceiurilor. La felcum diabeticul nu se vindeca, dar poate trai tinand boala sub control, lafel si alcoolicul poate duce o viata fericita si linistita in conditii de2. abstinenta.Telul tratamentului nu consta in restabilitea starii initiale de sanatate, ciin reducerea solicitarilor si extinderea posibilitatilor de a trai o viatadezirabila. In cazul acestor boli exista suficienti factori ereditari careinfluenteaza probabilitatea instalarii ei, fara a o provoca in mod explicit.Dependenta de alcool are un caracter predictibil pentru ca cunoasteaceeasi evolutie pentru toti cei care consuma alcool sieste progresivapentru ca persista in timp si netratata se agraveaza iarstarea dependentului se inrautateste.Din pacate alcoolismul este o boala multifazica pentru ca afecteazaindividul pe toate planurile - familial, material, intelectual, social,profesional, emotional si al sanatatii - manifestandu-se in toate princonsecinte nefaste.Deasemenea tot de abatere de la normal este vorba si in ceea cepriveste pierderea autocontrolului si incapacitatea de a fiabstinent, ne mai putand fi posibile anumite procese de franare sicontrol fata de alcool, iar capacitatea de control nu poate fi recastigatanici prin tratament.Daca o persoana a trecut prin faza in care a fost atat de dependenta dealcool incat nu si-a mai putut dirija viata, acea persoana nu se maipoate intoarce la stadiul consumului neproblematic de alcool, acelconsum naiv, controlat.Perfidia boli consta in faptul ca nici specialistii nu pot prezice cucertitudine care dintre consumatorii de bauturi vor deveni alcoolici.Tratamentul alcoolismului se adreseaza, asadar, personalitatii incomplexitatea ei, tuturor domeniilor de viata si de comportament alepersoanei in cauza si nu se refera la vindecarea anumitor simptomecum ar fi tulburarile hepatice.Deoarece dependenta psihica este o problema mai spinoasa,specialistii in domeniu fac parte din alte categorii profesionale decat incazul bolilor clasice, cea mai importanta contributie la tratament si-oaduc psihologii, asistentii sociali si terapeutii formati pentruproblematica dependentei. Rezultate notabile se obtin si fara interventiaspecialistilor, in grupele de intrajutorare de tipul Alcoolicilor Anonimi.In cazul alcoolismul, desi sunt prezente toate aceste caracteristici, nuavem de a face cu o boala in sens clasic. Aceasta afirmatie estesustinuta de o serie de factori cum ar fi faptul ca, desi apar vatamarigrave ale organismului, ele nu sunt nici cauza boli, nici indispensabilediagnosticari ei.Nimeni nu se poate contamina de alcoolism si nici nu se poateimbolnavi de el, ca in cazul altor boli. De fapt alcoolismul este o boalacu propria participate.O alta deosebire costa in faptul ca, in tratamentul altor boli, pacientulsuporta pasiv o interventie, cum ar fi in cazul unei apendicite undevindecarea depinde doar de maiestria chirurgului.Totodata nu existamedicamente specifice impotriva acestei boli. In cazul alcoolismului, vindecarea depinde mai ales de participarea activa a bolnavului. Specialistii in domeniu actioneaza dupa principiul "Te ajut sa te poti ajuta singur.3. Alcoolemia Dupa ce alcoolul este consumat, cea mai mare parte a alcoolului este resorbit in circulatia sanguina, cam 80% la nivelul intestinului subtire, iar restul la nivelul stomacului. Rapiditatea patrunderii alcoolului in sange depinde de modul de a bea (mai incet, mai repede sau dat pe gat), sortimentul de bautura consumat (concentratia de alcool, continutul de bioxid de carbon, continutul de zahar, temperatura), si starea stomacului. Astfel resorbtia cea mai rapida se produce in cazul consumului unor bauturi calde, dulci si carbogazoase cu o concentratie de alcool de pana la 6% pe stomacul gol. Din punct de vedere al duratei in timp, in general se considera ca dupa 10 pana la 15 minute s-a resorbit jumatate, dupa 20 de minute cam 60%, iar dupa 30 de minute cam doua treimi din cantitatea totala de alcool. Dupa 60 pana la 90 minute, procesul este incheiat. Cocentratia de alcool in sange se exprima in "promil" (). O alcolemie de 1 inseamna un mililitru de alcool pur pe un litru de sange. Formula de calcul a alcoolemiei este C = A : G .r unde C = concentratia alcoolului in sange A = cantitatea de alcool in grame G = greutatea corporala r = un factor de difuziune (0,7 la barbati si 0,6 la femei) Rezulta ca alcoolemia depinde si de greutetea corporala, respectiv de cantitatea de lichide in care alcoolul ingerat poate difuza. In realitate calculul este mai complex deoarece si factori precum sexul, toleranta individuala si durata consumului joaca un rol. Daca persoana bea o perioada mai lunga, din valoarea calculata mai trebuie scazuta cantitatea de alcool eliminata din organism, pe cale naturala care si ea depinde de greutatea corporala fiind de aproximativ 0,15 pe ora. Sa aruncam o privire asupra acestui fenomen. Cam 5 - 10% din alcoolul patruns in sange paraseste corpul nealterat, mai ales prin aerul expirat, iar o cantitate mai mica prin urina si prin transpiratie. Ficatului ii revine sarcina de a prelucra 90 - 95% din alcoolul asimilat. Descompunerea alcoolului are loc intr-un proces de oxidare. Alcooldehidrogenaza (ADH), o enzima hepatica, transforma alcoolul in acetaldehida transformata la randul ei de catre aldehiddehidrogenaza (ALDH) in acid acetic. In cele din urma acesta este transformat in bioxid de carbon si apa. Astfel intr- o ora se pot elimina cele 7-10g de alcool, reflectate printr-o scadere a alcolemiei cu aproximativ 0,15 pe ora.4. Alcoolul Cuvantul alcool isi are originea in limba araba - al.articol si cohol "lucru subtil" - o traducere cu care multi vor fi desigur de acord cu incantare. In cazul de fata, cand vorbim despre alcool, ne referim la alcoolul etilical carui formula chimica este C2H5OH , avand urmatoarea formura structurala: Din punct de vedere fizic alcoolul etilic in stare pura este un lichid incolor, inflamabil, cu punctul de fierbere la 78,3 C, cu gust amar, care arde cu flacara albastra. Se amesteca in orice protortii cu apa, cu alcoolul metilic, cu eterul si cu alte substante organice. Alcolul se obtine pe cale naturala prin fermentarea zaharului si a amidonului din fructe, cereale, cartofi, in prezenta unei enzime (ferment) numita cozimaza, un produs de metabolism al ciupercii drojdiei de bere. In timpul fermentarii are loc un proces chimic de catabolizare(descompunere) a zaharului. E interesant sa analizam functia alcoolului din punct de vedere al ciupercii drojdiei de bere. Aceasta ciuperca are si ea diferiti dusmani, cum ar fi ciuperca de mucegai si alte microorganisme glucofage. Impotriva acestor dusmani ea foloseste alcoolul ca pe o arma, ucigindu- i. Din aceasta cauza se explica faptul ca in produsele alcoolice obtinute prin fermentare concentratia alcoolica nu depepaseste 15%, deoarece la o concentratie mai mare insasi microorganismele care il produc mor. Bauturi alcoolice cu o concentratie mai mare se obtin prin distilarea produsilor de fermentatie. Alcoolul se obtine si pe cale sintetica prin hidrogenarea catalitica aaldehidei acetice sau prin hidratarea etilenei, avand o larga utilizare in industria chimica, farmaceutica si alimentara. Alcoolul poate lua nastere in natura fara nici o interventie din partea omului. Intr-un film documentar realizat in Africa este prezentat un exemplu in acest sens. Anumite fructe exotice cazute pe pamant si intrate in fermentatie sunt consumate de diferite animale care prezinta apoi semne clare ale starii de ebrietate. Poate asa a cunoscut si omul alcoolul. Dar de la acest moment pana cand omul a produs intentionat si consumat regulat bauturi alcoolice a trecut o lunga perioada de timp. Exista anumite indicii ca omul de Cro-Magnon (incepand cu anul 40.0005. i.Hr) cunostea prepararea unor bauturi fermentate. Cu siguranta asemenea bauturi au fost produse intentionat in perioada de inceput a agriculturii, in mezolitic (intre anii 10.000 si 5.000 i.Hr), folosindu-se apa cu miere de albine (hidromel), orz sau lapte de iapa. Aceste bauturi serveau preponderent drept aliment sau drept ofrande. Insa alcoolul a fost intotdeauna si un drog fiind folosit adesea si in ritualuri magice. Cele mai vechi documente istorice in care sunt mentionate bauturile alcoolice dateaza de aproximativ 6.000 de ani. In toate scrierile vechi din Mesopotamia, Egipt, China, Grecia precum si in Biblie gasim marturii despre folosirea bauturilor alcoolice, dar si despre abuzul in consumul lor. Ca substanta aparte, alcoolul a fost produs mult mai tarziu, in jurul anului 1.000 prin inventia unei tehnici performante de distilare. Aceasta inseamna ca bauturile spirtoase exista numai incepand din evul mediu. De atunci, el este folosit si ca solvent pentru extractia principiilor active din plante. Putem concluziona ca alcoolul a fost folosit de la inceput pentru a reduce temerile in fata fortelor naturii si a incertitudinilor vietii si pentru a trece mai usor peste bariere in contactele interumane. Se pare insa ca alcolismul pe scara larga nu s-a manifestat in antichitate, asa cum a existat in utimele secole si se manifeata in special in prezent. Poate merita totusi sa ne intrebam ce conditii treduie sa fie indeplinite intr-o societate ca sa se ajunga la un consum ridicat si larg raspandit de alcool.Consumul de alcoolNoi oamenii incercam sa ne influentam mediul in care traim, conditiafizica, gandirea si comportamentul, astfel incat sa ne simtim bine si saputem duce o viata cat mai placuta, chiar daca conceptiile asupra unordetalii in acest sens difera.6. Cum se poate remarca din schema de mai sus consumul unorsubstante apare ca una din posibilitatile care ne stau la indemanapentru a ne modifica dispozitia si emotiile. Acele substantele careafecteaza comportamentul, constiinta si dispozitia psihica suntdenumitesubstante psihotrope. Acestea includ nu numai drogurilecum sunt heroina si matihuana, ci si tranchilizantele, stimulantele sialte substante binecunoscute precum alcoolul, tutunul si cafeaua.In acest context consumul unor astfel de substante apare ca o actiunetintita, cu scop, care se gaseste intr-o permanenta corelatie cu celelalteposibilitati comportamentale de care dispunem si cu conditiile noastrede viata.Trebuie insa mentionat ca practic oricare dintre posibilitatile deinfluentare a dispozitiei poate devia in sensul unei dependente.Unii oameni fac cunostinta cu astfel de substante inca din copilarie subforma de medicamente psihoactive, dar cei mai multi le descopera inperioada pubertatii sau imediat in anii urmatori. Aceasta perioadapentru multi tineri este plina de crize interne si externe. Daca stareaemotionala este influentata imprevizibil si neplacut pringandire,anturaj si anumite procese fizice, este de dorit ca echilibrulbalantei interioare sa se restabileasca nu numai prin aportul de astfelde substante.Alcoolul este folosit concomitent ca aliment si ca substantapsihioactiva. Alcoolul este consumat in cantitati mici si de catreoameni care savureaza in primul rand gustul respectivelor bauturi saucare beau numai pentru ca asa este obiceiul. Aceasta se datoreazafaptului ca bauturile alcoolice sunt usor accesibile, cine le consuma inrand cu prietenii se simte in general apreciat si nu in ultimul rand,efectul alcoolului este resimtit intr-o prima etapa ca fiind placut. Daratentie: trecerea de la acest consum aparent inofensiv la folosireaalcoolului pentru efectul sau asupra psihicului se poarte realiza penesimtite.Ca aliment, 1 g de alcool are o putere calorica de 29 kJ, avand astfel ovaloare nutritiva apreciabila, fara a contine insa anumite substantenecesare unei alimntatii sanatoase, echilibrate, din acesta cauza7. bautorul poate primi mai multa energie decat are nevoie. De exemplu,un litru de bere are o putere calorica de aproximativ 2000 kJ, acopera20% din necesarul zilnic de energie al unui barbat ce presteaza oactivitate cu eforturi fizice medii. Cam tot atata putere calorica estecontinuta in 0,7 l de vin sau 0,25 l de spirtoase.Ca substanta psihoactiva, alcoolul alaturi de barbiturice (Nembutal,Secobarbital) si tranchilizante usoare (Meprobamat, Diazepam) esteunsedativ, adica este o substanta care scade activitatea sistemuluinervos central, alterand comportamentul, constiinta si dispozitiapsihica.Alcoolul isi exercita efectul calmant asupra sistemului nervos centralindiferent daca este consumat in mod constient in acest scop sau esteconsumat doar pentru gustul bauturii sau din obisnuinta. De aceeaalcoolul vandut sub forma unor medicamente ca de exemplu diferitecalmante pentru dureri, tranchilizante, poate deveni un fel de falspanaceu pentru tot felul de acuze si indispozitii. O rezolvare adevarataa problemelor insa nu se poate obtine prin consumul de alcool.Cea mai mare particularitate a acloolului este faptul ca el nueste perceput ca fiind un drog ci ca o parte integranta din viata,cultura si economia noastra.Multi oameni reusesc sa pastreze in privinta consumului de alcoolmasura si sa se fereasca de efectele lui daunatoare, dar nu putini suntcei care aluneca pe nesimtite pe panta abuzului in dependenta, platindacest consum cu sanatatea si chiar cu viata lor. Efecte daunatoare ale alcooolului asupra organismului uman sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur.Tratamentul dependentei de alcool Multi dintre oameni considera ca cea mai mare infrangere personala pe care o pot suferi este atunci cand trebuie sa mearga intr- un centru de consiliere sau de recuperere pentru persoane dependente de alcool. Prin aceasta este evident ca au devenit dependenti. Si fiecere dintre noi isi doreste sa nu fie. Dupa ce a trecut perioada de indoiala de sine si de neacceptare a destinului si nu se mai pune problema diagnosticului gresit, alcoolicul va vedea si reversul medaliei, va intelege ca boala este de fapt un semnal ca trebuie sa schimbe ceva in modul sau de viata. Iesirea din dependenta poate avea loc fie prin forte proprii, fie cu ajutorul grupelor de intrajutorare sau prin asistenta de specialitate. Cercetatorii americani Prochaska si Di Clemente au observat si inregistrat cum se elibereaza un dependent din boala sa, indiferent de ce cale a ales si au constatat o strucura de baza comuna ca in figura8. urmatoateAstfel ei au identificat patru faze de evolutie:Faza premeditativa in care se consuma alcool refuzandu-se oriceobservatie pe aceasta tema care poate da de gandit.Faza meditativa in care dupa o perioada mai lunga sau mai scurta detimp realitatea mult evitata patrunde totusi in subconstient, clipa dincare alcoolicul incepe sa mediteze si sa-si propuna schimbari profunde.Faza de actiune in care alcoolicul dupa o perioada mai lunga sau maiscurta de cautari gasind niste solutii se hotaraste sa actioneze chiardaca solutiile gasite sunt pentru inceput modificari mici si simple alestilului de viata.Faza de perseverenta in care alcoolicul mentine acele solutii gasitecare il ajuta si se potrivesc capacitatilor sale personale si conditiilor demediu.9. De regula dependentul are nevoie de mai multe incercari serioase de ase elibera definitiv din boala.Avantajul acestui model consta in faptul ca incercarile esuate, obisuitela iesirea din dependenta, sunt prezentate ca surse de invatare si nu caobiceiuri proaste care nu mai ofera perspectiva progresului. Din pacateaceste esecuri de multe ori sunt pastrate in secret. Pericolul este cafiecare esec al acestor incercari secrete scade sansa ca alcoolocul samai incerce odata. Devine demoralizat si respinge unele informatii utilesau oferte de ajutor.Pentru multi alcoolici prima incercare se limiteaza la nivelulsimptomatic, impunandu-si doar sa nu mai bea. Abia apoi realizeaza catrebuie sa modifice si anumite convingeri si atitudini din viata lor, sarezolve situatii sociale, eventuale conflicte si sa imbunatateasca relatiilecu persoanele apropiate sau importante. Vor constata ca si acesteaspecte au influentat nereusitele premergatoare. Vor ajunge laconcluzia ca trebuie sa-si analizeze felul trairilor, ca trebuie sa seschimbe mai profund.Abstinenta este definita ca fiind abtinerea voluntara de la satisfacereaunor necesitati fiziologice sau a unor placeri.In cazul alcoolismului abstinenta este notiunea prin care sedefinesterenuntarea definitiva la comsumul de bauturi alcoolice sauorice preparat care contine alcool, constituind o premisa indispensabilavindecarii si din aceasta cauza reprezinta o masura terapeutica de baza.Pentru terapia alcoolismului abstinenta este conditia de baza,iar capacitatea de a duce o viata implinita si sanatoasa este telulei.Tratamentul dependentei de alcool are loc in patru etape distinctela care participa membrii ai diferitelor categorii profesionale, cel maiadesea asistenti sociali, medici, psihologi, preoti si chiar fostidependenti, succesiunea acestor faze constituind un lant terapeutic.Etapa de contact in care accentul cade pe stabilirea diagnosticului sievaluarea complicatiilor organice, clarificarea situatiei sociale precum sipe incurajarea motivatiei pacientului de a se trata.Acesta faza se poate desfasura in centre de consiliere ambulatorii, undepot obtine rezultate dependentii foarte motivati.Etapa de dezintoxicare este indicata atunci cand sunt de asteptatsimtome de sevraj severe si se desfasoara in spitale de psihiatrie subsupraveghere medicala.Etapa de dezobisnuire are ca scop reducerea pana la disparitie adependentei psihice si consolidarea unei abstinente stabile,desfasurandu-se de regula in centre de tratament stationar, atunci candnu se obtin rezultate in tratamentul ambulatoriu sau cand mediul socialnu sustine cauza.Etapa de postcura si readaptare are ca scop stabilizareadezobisnuintei in care participarea la grupuri abstinente este de mareimportanta.Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altordependente este discutia in grup - terapia de grup. Oricat de diferit arfi de la o clinica la alta, acest element nu lipseste din nici o clinica de10. specialitate. Importanta terapiei de grup provine in primul rand din miscarea de autoajutorare care se bazeaza pe intalnirea intre persoane care au aceasi problema. Un alt aspect consta in accentuarea actiunii pacientului in eliberarea sa din dependenta. Grupul reduce din responsabilitatea terapeutului pentru schimbarile ce urmeaza sa aiba loc si stimuleaza capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia. Un alt motiv pentru cresterea ponderii terapiei de grup il constiruie tendinta de tagaduire a problematicii. Aceasta poate fi diminuata de prezenta altor persoane afectate de aceleasi griji. Intelegerea manifestata de ceilalti contracareaza in mare masura rusinea care se ascunde in spatele tagaduirii si care ar inhiba altfel orice proces. Sansele de succes ale tratamentului sunt considerate de multi dintre concetatenii nostri in mod eronat ca fiind reduse, insa situatia nu sta de loc asa. Pe termen lung raman abstinenti circa 50% dintre pacientii unei clinici de recuperare cu terapie de lunga durata. Alti 15% au o recidiva din care isi revin prin propriile forte. Prin comparatie, daca s-ar aplica aceleasi etaloane severe la verificarea masurii in care s-a schimbat viata unui cardiac sau a unui diabetic de exemplu, am inregistra mult mai multe recidive. Recidiva alcoolicului este insa mai evidenta, deoarece au loc modificari de personalitate si este mult mai dramatica. Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe termen lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare. 70,5% dintre pacientii care au frecventat un grup postcura raman abstinenti fata de numai 45,5% dintre cei care n-au contactat un asemenea grup. Succes mai mare inregistreaza cei care traiesc inca intr-un cuplu intact, cu copii, au un loc de munca si o varsta de circa 40 de ani. Aceste date statistice confirma ceea ce poate fi lesne dedus: pacientul pastreaza comportamentul schimbat cu atat mai multa perseverenta cu cat este mai convins de necesitatea lui, observa avantajele sale, este sprijinit de alte persoane, traieste in conditii stabile, nu se orienteaza dupa valori straine si isi incadreaza noul comportament intr-o anume finalitate.Strategii de evitare a consumului de alcool Toti cunoastem ca adesea ni se face pofta de anumite lucruri. Cand ne este foame, ne sar in ochi peste tot alimente pe care altfel nici nu le-am fi observat, sau mirosul de paine proaspata dintr-o brutarie ne poate determina sa cumparam o paine chiar daca n-am avea nevoie de ea. Dar, de obicei nu ne urmam fiecare impuls care ne-ar impinge sa ne satisfacem o pofta imediata, mai ales daca ne-ar dauna sau daca nu se potriveste situatiei. Fiecare are strategiile sale de a rezista unor asemenea impulsuri. Este adevarat ca exista persoane mai impulsive care au dificultati mai mari in a se stapani, in timp ce altele nu par sa faca mari eforturi pentru a se abtine.11. Fiecare alcoolic trebuie sa stie ca dorinta de a bea este un lucru normal,ca poate fi declansata de stari psihice sau de evenimente exterioare.Adesea dorinta de a bea este comparata cu un val care poare cresterepede dar care se niveleaza apoi treptat. Este greu sa te opui valuluicand si-a atins forta maxima. Este mai usor, mai elegant si mai putinpericulos, la fel ca la inot sau la surf, sa ramai pe coama valului panacand el se epuizeaza. La fel si in cazul dorintei de a bea, ea trece de lasine daca nu i te opui. Deci este mult mai indicat sa-ti spui: "Observ cami se face pofta sa beau. Poate ca se va inteti inca putin poftaasta, dar o sa-mi treaca."Pe parcursut terapiei alcoolicul invata cum poate preveni sau reduce oasemenea pofta. Sunt prezentate in continuare cateva metode utile inastfel de situatii.Mai intai trebuie sa-si reaminteasca mereu de ce vrea sa reziste pofteisi de ce nu-si poate permite o asemenea slabiciune. El trebuie sa-siconsulte lista de argumente pro si contra consumului de alcool, pe caresingur si-a stabilit-o. Aceasta lista poate exista fizic sub forma unei cartide credit a abstinentului, un cartonas de marimea unei carti de vizitasau cartele telefonice usor de pastrat asupra sa, ce are pe o parteavantajele renuntari la butura si pe cealalta parte riscurile unuieventual consum.In al doilea rand se poate apela la o metoda de relaxare ce a fost inprealabil invatata in terapie. Se cunosc multe metode de relaxare de lasimple exercitii de respiratie la metode mai complexe in care suntcorelate imagini placute, pozitive.In al treilea rand, in momentele cand alcoolicul se simte coplesit degriji, pot fi utile monologurile interioare positive, in care vor fireamintite punctele sale forte.In al patrulea rand in cazurile cand apare asa numita dorinta rece,adica gindurile se invartesc mereu in jurul alcoolului, se poate folosistoparea gandurilor, prin ciupituri puternice, pleznituri peste coapse sauprin a-ti poruncii stop imaginandu-ti indicatorul de circulatie STOP.In al cincelea rand iti pot reorienta atentia executand o actiuneconcreta.Daca e posibil cauta discutia cu cineva, asculta muzica, danseaza,viziteaza pe cineva, mergi la plimbare, admira natura, mergi lacinematograf, la biblioteca, rezolva sarcini de menaj, scrie o poezie,spune o rugaciune, joaca un joc care sa-ti solicite atentia.De asemenea cauta sa-ti descarci energia printr-o activitate sportiva. Oalergare in aer liber sau un urlet intr-o perna pot fi de folos.Deci FA CEVA

Pot s beau alcool atunci cnd sunt gravid? Ce efecte are alcoolul asupra copilului meu?Atunci cnd bei alcool n timpul sarcinii, i copilul tu va bea. Aceeai cantitate de alcool din sngele tu se va gsi i n sngele copilului tu, deoarece alcoolul consumat va trece cu uurin bariera placentar i va ajunge la copil prin vasele din cordonul ombilical.Dei ficatul tu este capabil s metabolizeze alcoolul din snge, ficatul bebeluului tu se va dezvolta complet doar spre mijlocul sarcinii, astfel nct acesta va procesa cu greutate cantitatea de alcool prezent n sngele lui. Copilul este astfel expus la o cantitate prea mare de alcool, ceea ce va avea ca urmare afectarea permanent a celulelor unui ft n continu cretere.Mama poate s piard sarcina sau copilul poate s se nasc prematur. Prea mult alcool poate schimba felul n care faa, creierul, inima, rinichii i alte organe ale copilului se vor dezvolta. Poate s afecteze sistemul nervos al acestuia, de aceea aceti copii vor avea dificulti de nvare i tulburri de coordonare a micrilor, care s dureze toat viaa.Termenul folosit pentru toate aceste probleme este Spectrul Tulburrilor Alcoolice Fetale, care este un termen umbrel, aceste probleme putndu-se manifesta de la dificulti uoare de nvare, pn la anomalii cu care se va nate copilul.Sindromul Alcoolic Fetal este manifestarea extrem a acestui spectru larg de tulburri. Copiii care se nasc cu aceast afeciune au o anumit fizionomie a feei, sunt mici de statur pentru vrsta lor, vor avea probleme de nvare i coordonare a micrilor, retard mental i probleme comportamentale crora trebuie s le fac fa tot restul vieii lor.Copilul meu este n siguran dac beau ocazional, doar un pic?Dac eti nsrcinat i te ntrebi dac este OK s bei din cnd n cnd puin merlot sau s savurezi cteva guri de ampanie la nunta prietenei tale, sfaturile pe care ai putea s le primeti te pot deruta. Anumii medici i vor recomanda s evii complet consumul de alcool, n timp ce alii vor afirma c un consum ocazional, n cantitate mic de alcool este puin probabil s aib un efect nociv asupra copilului.Problema legat de consumul de alcool n timpul sarcinii este c nu este dovedit c exist o anumit cantitate de alcool care s fie sigur pentru copilul tu. De asemenea, cercettorii nu cunosc pe deplin care sunt efectele poteniale ale consumului de alcool la un anumit moment n timpul sarcinii, astfel nct s afirme c exist o perioad sigur cnd ai putea s consumi alcool. n plus, toate tipurile de alcool chiar i vinul, berea i lichiorul pot avea un efect nociv asupra ftului.De asemenea, este dificil s prezici ce impact va avea alcoolul pe o sarcin anume, deoarece anumite femei pot avea un nivel crescut de enzime hepatice care s metabolizeze alcoolul consumat, n timp ce altele nu. Dac mama are un nivel sczut al acestor enzime, copilul va fi expus mai mult timp, deoarece alcoolul va circula pentru o perioad mai lung n corpul mamei.Ca urmarea a cestor incertitudini, ghidurile clinice i asociaiile medicale de obstetric i ginecologie recomand evitarea total a consumului de alcool pe perioada sarcinii ca fiind cea mai sigur alegere.Ce pot s fac pentru a-mi expune ct mai puin copilul?i doreti copilului tu cea mai bun ans la via. Dac unui bebelu de dou luni nu-i dai s bea un pahar de vin, atunci de ce s bei tu un pahar de vin ct timp eti nsrcinat?Dac te gndeti s rmi gravid sau eti deja nsrcinat, atunci nu mai bea alcool. Alcoolul nseamn vin, cocktail, lichior sau bere. Nici o cantitate de alcool nu s-a dovedit c ar fi sigur.Este posibil s cunoti mame care au but regulat n timpul sarcinii i care au copii aparent sntoi. Ai putea, de asemenea, s fi aflat despre mame care dei au but doar foarte puin cnd erau nsrcinate, copiii lor au probleme serioase de sntate. Fiecare sarcin este diferit. Consumul de alcool poate s aib un efect diferit de la un ft la altul. Ca s fii sigur c vei nate un copil sntos nu consuma deloc alcool, de fiecare dat cnd eti nsrcinat.Dac ai but ocazional nainte s tii c eti gravid, ansele sunt, probabil, s nu fi fost afectat copilul. ns este foarte important s ncetezi s mai consumi alcool de ndat ce bnuieti c ai rmas nsrcinat. Cu ct mai timpuriu n sarcin nu mai bei alcool, cu att va fi mai bine pentru tine i copilul tu. De asemenea, mergi regulat la controalele de urmrire ale sarcinii i discut cu medicul tu despre orice preocupare o ai privind starea ta sau a bebeluului tu de sntate.Complicaiile neurologice ale consumului de alcool.Demena alcoolicEste impropriu denumit ca atare dup unii autori ntrucat este datorat, pe lang efectul toxic direct al alcoolului, unor multiple deficiene nutriionale i vitaminice induse de alcoolismul cronic, ca i unor repetate traumatisme cranio - cerebrale. Apare la alcoolicii cronici (fosti heavy - drinkers) dup muli ani de degradare i marginalizare social.Accident vascular cerebralCele mai frecvente accidente vasculare cerebrale la alcoolici sunt de natur hemoragic, embolic i trombotic i se datoreaz prezenei hipertensiunii, dislipidemiei, bolii aterosclerotice i/sau coagulopatiilor. Prezea unei coagulopatii poate s fie de asemenea responsabil pentru incidenta crescut a hematoamelor subdurale la cei ce sufer un traumatism cranio-cerebral.Crizele epileptice simptomatice (rum fits)Crizele comitiale legate de uzul de alcool sunt de obicei generalizate, apar fr aura, la scurt timp (6 - 8 ore) dup ntreruperea uzului i pot auna instalarea sevrajului.Tulburri cerebeloaseIntoxicaia alcoolic duce la tulburri de coordonare i modific abilitile motorii - tulburri de echilibru.Neuropatia periferic alcoolicCauza neuropatiei alcoolice este nc dezbatut. Se presupune c include att aciunea direct asupra fibrei nervoase ct i aciunea indirect prin nutriie deficitar. n cazuri severe pot fi afectai nervii care regleaz funciile interne ale corpului. Simptomatologia poate include: amoreli, durere la nivelul membrelor, slbiciune muscular, crampe musculare, intoleran la cldur, mai ales dupa exerciii fizice, impotena la brbai, incontinena urinar, dificulti la urinat, constipaie, diaree, grea, vrsturi etc.Ambliopia alcoolicAceast afeciune poate apare la persoanele cu uz cronic de alcool. Simptomatologia include tulburri de vedere, inclusiv scotoame i scderea acuitii vizuale ncepnd cu poriunea central a cmpului vizual. Tulburarea este cauzat de efectul toxic al alcoolului la nivelul nervului optic, ducnd la neuropatia optic. Deoarece alcoolul genereaz depletia ntregului corp de nutrieni, ambliopia alcoolic este legat de deficitul de tiamina, ceea ce duce la lezarea nervului optic. Ambliopia alcoolic este reversibil dac se trateaza cu dieta adecvat i multivitamine, n special tiamin (vitamina B1). Netratat duce la leziuni ireversibile ale nervului optic i pierderea vederii.

Stadii in dezvoltarea alcoolismuluiPentru a obtine o imagine adecvat si complet asupra dependentei de alcool este necesar s realizm o scurt prezentare a acestor faze. Primul care a realizat aceast prezentare a fost Jellinek in lucrarea Alcoolul concept de boal. Se evidentiaz astfel, evolutia dependentei, etapele pe care le parcurge o persoan in procesul de trecere de la consumul ocazional si cel social al alcoolismului la etapa consumului excesiv.1. Faza prealcoolic este cea in care se pregteste terenul. Aceasta dureaz intre cateva luni si doi ani, timp in care se caut motivatii si circumstante pentru a consuma alcool. In aceast perioad creste toleranta si importanta buturii pentru persoana respectiv. Aceast faz are dou stadii: betia ocazional si betia permanent.2. Faza prodromal este cuprins intre sase luni si patru ani. Apare aviditatea dup primele pahare, consumul in secret pentru a prea c nu consum mai mult decat ceilalti, tulburri de memorie. Aceast faz este anuntat de primul semn al alcoolismului palimpsestul alcoolic adic perturbarea memoriei, pierderea capacittii de reproducere a detaliilor. Aceasta marcheaz cresterea apetentei pentru alcool, chiar instalarea sentimentului de culpabilitate. In acelasi timp creste si cantitatea de alcool ingerat.3. Faza crucial se instaleaz cand persoana pierde controlul, aprand necesitatea fizic de a bea; unele conflicte cu colegii, familia; apar manifestri de sevraj, scade capacitatea sexual; apare izolarea. In aceast perioad se manifest rationalizarea comportamentului fat de alcool, perturbri ale structurii de personalitate, idei de grandoare, exacerbarea agresivittii, episoade de culpabilitate urmate de abstinent total, tendinta de izolare fat de mediul familial, prsirea serviciului, neglijarea alimentatiei.4. Faza cronic se caracterizeaz prin ingerarea motivat a buturii, ebrietate in timpul zilei, scderea capacittii cognitive si a tolerantei la alcool. Tot in aceast perioad apar psihozele alcoolice.Scoala sovietic de psihiatrie (Portnov si Piatnitkaia,1973) delimiteaz trei stadii in delimitarea alcoolismului: Stadiul neurastenic cu fenomene de dependent psihologic si simptomatologie nevrotic polimorf, in care disabilittile cognitive datorate consumului de alcool contureaz un tablou astenic sau asteno-depresiv; Stadiul toxicomanic cu dependent fizic si modificri de personalitate de tip pseudopsihopatic; Stadiul encefalopat cu accidente psihotice frecvente si deteriorare progresiv.

Clinica alcoolismuluiIntoxicatia alcoolic acut. Ingestia de alcool etilic produce manifestri clinice care depind de doza ingerat, de viteza cu care a fost absorbit, precum si de susceptibilitatea individual. Se accept c alcoolemiile care depsesc un g corespund unei alcoolizri patologice. Aspectele clinice difer in functie de aparitia intoxicatiei acute la un individ sntos, in mod accidental, la un individ care are probleme legate de alcool (butor-problem), la un consumator abuziv sau la un dependent de alcool.Betia simpl determin tulburri psihice mai mult sau mai putin evidente care se pot grupa in trei faze:a) faza de excitatie intelectual si psihic general, cu logoree, euforie, inlocuite uneori de iritabilitate, retragere. Modificrile sunt in general putin sezizabile pentru subiect si chiar pentru anturaj;b) faza de ebrietate, cu incoordonare motorie cu simptomatologie cerebeloas (mers atoxic, tulburri de echilibru, imprecizie in miscri) si obnubilare intelectual (ideatie lent, imprecis, incorect), tulburri emotional-instinctuale si vegetative (crize de ras sau plans, atitudini provocatoare erotice, manifestri coleroase, tahicardie, congestie sau paloare facial);c) faza de paralizie sau anestezie (Magnan) care corespunde unui somn mai mult sau mai putin profund, putand merge pan la com (betie comatoas). Subiectul devine insensibil la stimulri exterioare; se noteaz hiporeflexie osteo-tendinoas, hipoestezie, hipotermie, respiratie stertoroas, incontinent urinar. La alcoolemie mai mare de 5g exist risc letal in absenta ingrijirilor medicale. Somnul dureaz de obicei cateva ore si trezirea este penibil cu cefalee, great, disconfort geeneral.In literatura contemporan apare descris separat betia amnezic (the alcoholic blackout) care poate aprea atat la dependentii cat si la non-dependentii de alcool, cu caracter sistematic sau intampltor. Ea este determinat de ingestia unei cantitti mai mari de alcool sau chiar a unei cantitti care in mod obisnuit nu determin inebriere, atunci cand exist o sensibilitate particular a individului innsut sau dobandit. Este o betie acut, relativ profund, comportament extrem de dezordonat, neinfluentabil de anturaj, cu intentii si acte absurde, uneori extrem de periculoase, urmat de amnezia total a episodului sau de rememorarea interioar fragmentar si neclar.Betia acut patologic apare de regul la butorii problem, la cei dependenti de alcool si se distinge printr-un mare potential de periculozitate. Ea constituie o stare de confuzie care apare la indivizii cu anumite predispozitii psihopatologice dup ingerarea unor cantitti relativ mici de buturi distilate (100-150ml) sau la consumatorii cronici de alcool, dup consumul rapid al unei cantitti importante de butur. Durata variaz de la cateva minute la mai multe ore (24-48 ore).Garnier (1890) a descris trei tipuri de betie patologic:a) betia excito-motorie in care individul devine agresiv, violent, cu impulsuri verbale si motorii necontrolate, cu manifestri clastice, actiuni homicidare. In zilele noastre, acest tip de betie apare relativ frecvent la tineri, mai ales cand sunt constituiti in grup si se asociaz si alt toxicomanie;b) betia halucinatorie presupune halucinatii vizuale, auditive, uneori si olfactive, cu continut generator de anxietate pe fondul unor tulburri de constient, care o apropie de alte episoade confuzo-onirice din cursul alcoolismului cronic;c) betia delirant presupune o stare crepuscular in cursul creia contactul cu ambianta se pierde progresiv, instalandu-se fenomene delirante, al cror mecanism este intuitiv si imaginativ.In cadrul betiei patologice, se descrie si o form de betie de tip maniacal si o betie depresiv (Feline,1982):d) betia de tip maniacal se caracterizeaz prin expansivitate, euforie, logoree, uneori idei de grandoare, gesturi turbulente; individul nu suport opozitia celorlalti, trecand frecvent la manifestri osile, coleroase;e) betia depresiv poate confirma sau releva, in conditiile alcoolizrii acute, tulburri de dispozitie preexistente. Dispozitia depresiv este insotit de ruminatii privind frustrri si esecuri trite; pot aprea idei de suicid si ingestia de alcool, generand reducerea inhibitiei, poate facilita comiterea actului.Atitudinea terapeutic in cazurile de intoxicatie alcoolic acut cu implicatii psihiatrice presupune ca principiu fundamental, un examen medical concret in vederea excluderii unei alte stri patologice subiacente sau concomitente traumatism cranio-cerebral, afectiuni vasculare cerebrale, neuroinfectii, complicatii metabolice. Se recomand mentinerea pacientului sub supraveghere pan la disparitia principalelor tulburri somato-psihice, dozandu-se concomitent alcoolemia, glicemia, ionograma sanguin.Sindromul de intoxicatie alcoolic cronic.Consumul cronic de buturi alcoolice determin aparitia tulburrilor psihice si somatice, ca urmare a efectelor toxice directe si indirecte ale substantei, la nivelul diferitelor tesuturi si organe. Modificrile pe care le presupune consumul cronic abuziv de alcool se reflect pe plan comportamental, in mediul socio-familial si profesional. Se noteaz in primul rand tulburrile de dispozitie pe fondul unei bune-dispozitii superficiale, nejustificate, aprand iritabilitate, irascibilitate, manifestri coleroase. Matinal, predomin anxietatea, morozitatea, care sunt atenuate de obicei de prima absorbtie de alcool. Relativ precoce apar tendinte impulsive, care determin pacientul s actioneze in acord cu instinctele sale primitive, cu dispozitia de moment. Sentimentele de culpabilitate prezente mai ales in prima perioad genereaz un comportament excesiv de binevoitor in aparent, dar instabilitatea dispozitiei se exprim frecvent prin treceri bruste ctre opozitionism, ostilitate, afirmare direct a resentimentelor. Declinul etic incepe s se manifeste prin minciun, furt, inseltorie din dorinta de a se prezenta intr-o lumin cat mai favorabil, blamandu-i pe ceilalti si invocand circumstante care il defavorizeaz. Apar tulburri intelectuale relativ tardiv: perturbri ale gandirii abstracte, ale capacittii de conceptualizare, deficite de memorie, deficit in analiza informatiei, disfunctii motorii si perceptuale; tulburri digestive (anorexie, great matinal care determin aparitia unei gastrite etilice); tulburri de somn si tulburri sexuale.Sindromul de sevraj alcoolic.Sistarea sau reducerea considerabil, voluntar sau fortuit a ingestiei de alcool duce la sindromul de sevraj alcoolic. Sevrajul total a fost incriminat drept factor etiologic de ctre Wernicke si confirmat ulterior de numeroase cercetri. Studii mai recente (Salum si colaboratorii si, 1972; Stending-Lindberg si Rudy, 1980; Ardouin, 1981) evidentiaz posibilitatea aparitiei simptomatologiei de sevraj pan la intensitatea clinic cea mai dramatic (delirum tremens), in conditiile existentei unei alcoolemii mari, dar probabil mai mic decat cea obisnuit la pacientul respectiv. Exist deci posibilitatea ca in zilele care preced aparitia simptomatologiei clinice consumul de alcool s scad, fr s fie complet sistat si concomitent s scad toleranta, dependenta crescand.Aparitia unor afectiuni medicale, infectioase, digestive sau traumatice constituie, dup diferite cercetri cauza declansrii tulburrilor in 30-80% din cazuriConsecinte ale consumului de alcoolDin punct de vedere farmacocinetic, alcoolul se absoarbe aproape in intregime si se metabolizeaz in ficat in proportie de 90%; rata de metabolizare este de 7-10 g pe or, iar aceasta scade in cazul afectiunilor hepatice. Instalarea efectelor psihosomatice secundare consumului cronic de etanol (toleranta si dependenta) este direct proportional cu durata consumului si cantittile consumate.In ceea ce priveste complicatiile somatice si fiziologice datorate consumului de alcool, in practic se remarc urmtoarele: la nivel SNC pot aprea convulsii, stri confuzionale, psihoze toxice, sindrom Korsakoff, encefalopatia Wernike-Kosakoff, polinevrita periferic, nevrita optic; la nivelul aparatului digestiv apar gastrite toxice, ulcere, pancreatit, hepatit cronic, ciroz hepatic, deficiente vitaminice complexe, hipoproteinemii, absenta vitaminei B1 responsabil de encefalopatie, crize hipoglicemice, anemie secundar, deficit proteic; efecte cardiovasculare-cardiomiopatie; alterarea functiilor imunitare, risc crescut de cancer, accidente vasculare, TBC; traumatisme cranio-cerebrale; susceptibilitate la infectii mult mai mare; sindromul alcoolic fetal consumul excesiv de alcool influenteaza greutatea copilului la nastere, greutatea placentei, numarul de copii nscuti morti.Semnele somatice au in vedere un facies hiperemic, transpiratii, tremurturi ale extremittilor, tahicardie, hipo sau hipertensiune arterial, febr, greturi, vrsturi, diaree, tegumente si mucoase deshidratate, semne de polineuropatie.Consumul de alcool are consecinte nefaste si la nivel psihologic, accentuand trsturile personalittii antisociale, anxioase, depresive si se asociaz personalittii de tip borderline, unei disforii labile, suspiciozittii violentei. Aceste complicatii se refer la: crizele convulsive de sevraj care pot fi de sine stttoare, sau pot aprea in cadrul sindromului de sevraj. Acestea pot aprea intr-o perioad de la 24-72 de ore de la incetarea consumului; tulburri psihotice, cum este halucinoza alcoolic Wernicke; tulburri amnestice persistente induse de alcool sindromul amnestic; dementa alcoolic; paranoia alcoolic; sindromul alcoolic fetal; depresia care poate fi expresia unei tulburri de dispozitie ca reactie la consecintele dependentei de alcool pe plan social, familial, profesional; tulburri de personalitate organic care sunt de fapt tulburri comportamentale: violent, agresivitate, scderea capacittii de control al instinctelor; tulburri organice de dispozitie; tulburri anxioase; tulburri psihotice; tulburri psihice asociate: deteriorarea personalittii, comportament suicidar, scderea functiei sexuale (disfunctii erectile, ejeculare intarziat), gelozia patologic, halucinoza alcoolic.La aceste tulburri psihosomatice se adaug o serie de simptome de natur psihosocial cum ar fi izolarea si retragerea din relatiile interpersonale, aparitia unui sentiment general de dezndejde, culpabilitate, cresterea criminalittii globale (violuri, molestarea copiilor, tentativ de crim sau chiar crime), cresterea numrului de accidente rutiere, cresterea numrului de tentative de suicid. Alcoolul si adolescentul.Consumul de alcool este in mare masura acceptat in societatea noastra fiind considerat o modalitate de a sarbatori o ocazie feriicta sau de a te binedispune. Este, de asemenea, considerat aproape un medicament, fiind recomandat atunci cand cineva este racit. De cate ori nu am auzit spunandu-se: ai luat examenele? Hai sa bem ceva sa sarbatorim! sau Ai racit? Bea ceva ca sa te simti mai bine. Atitudini fata de alcoolIn zilele noastre consumul de alcool este raportat la nivelul de trai, iar in familiile in care situatia materiala este buna, tinerii sunt mult mai tentati sa consume alcool, de la o varsta mai frageda si mult mai des. Reclamele televizate si filmele prezinta acest fapt intr-o maniera fermecatoare si romantica, afacerile se incheiei in fata unui pahar cu bautura sau indragostitii se privesc ochi in ochi pe deasupra unor pahare de sampanie. Aceste imagini sunt tentante pentru adolescentii vulnerabili care se afla la varsta la care isi dezvolta propria identitate si imagine.Atitudinea adolescentilor fata de alcool depinde foarte des de modul in care acesta este privit in familiile lor. Familiile in care consumul de alcool ocupa un rol important in schimbarea starii de spirit sau acelea care folosesc alcoolul ca forma de tratament pentru anumite afectiuni , pot transmite acest obicei si adolescentilor lor.Studii recente au aratat ca majoritatea adolescentilor consuma bauturi alcoolice, 3/4 dintre tineri consuma prima bautura alcoolica la varsta de 13 ani si 7% dintre tinerii intre 15-16 ani consuma 2 sticle de bere sau 0,5 l vin pe saptamana.Din ce motiv pot fi adolescentii mai vulnerabili?Datorita faptului ca alcoolul este atat de usor de acceptat, adolescentii pot ignora pericolele care apar datorita acestui consum.Ei vor sa para mult mai maturi decat sunt cu adevarat si pot fi presati de catre prietenii lor sa se comporte conform acestei impresii, sa actioneze ca adultii ca sa para sofisticati. Aceste cerinte ii pot supune pe adolescenti unui efort enorm si pot avea ca rezultat apelarea la alcool pentru a putea face fata sentimentelor de nesiguranta si pentru a le da falsa senzatie de incredere.Adolescenta este timpul dezvoltarii, al cresterii si al schimbarilor si, prin urmare, este de asteptat ca un copil aflat in pragul maturitatii sa faca experiente si probabil sa se razvrateasca. Multi dintre ei sunt constienti care este comportamentul normal in societate si sunt capabili sa cunoasca limita intre a bea pentru placere si a face abuz- aproape toti au gustat o bautura alcoolica fara a avea de suferit.Alcoolul, risc pentru sanatatea fizicaAlcoolul supune adolescentii unei amenintari mortale datorata unei supradoze accidentale sau datorita accidentelor de masina survenite in timp ce acestia conduc sub influenta alcoolului. Alcoolul este raspunzator pentru 30% din accidentele mortale in randul tinerilor. Mai mult de jumatate din decesele celor in varsta de 15-19 ani sunt cele in care intervine alcoolul.Adolescentii, spre deosebire de adulti, sunt mult mai putin capabili sa faca fata efectelor alcoolului si astfel sunt supusi riscului fara a realiza ca isi pericliteaza viata. Schimbari de comportamentConsumul mare de alcool, asociat cu moda de a purta arme albe, duce la un pericol evident. Tinerii participa mult mai usor la actiuni ale unor grupuri violente dupa ce au consumat alcool mai alea daca sunt oncurajati de prieteni.Abuzul de alcool mai poate determina comportamente sexuale iresponsabile, avand drept consecinta boli transmise pe cale sexuala, sarcini nedorite sau stari persistente de jena sau tensiune, ceea ce ar putea duce la probleme legate de dezvoltarea unei legaturi sigure.Abuzul de alcool este asociat de cele mai multe ori cu fumatul si consumul de droguri.Caracteristici ale alcoolismuluiIn mod normal un adult devine alcoolic in 5-15 ani in timp ce un adolescent poate deveni alcoolic in 8-16 luni de consum intens. Calitatea alcoolului ingerat influenteaza instalarea alcoolismului, cu cat este de mai proasta calitate, cu atat intervalul de timp se scurteaza.In cazul scaderii concentratiei de alcool in sange la o persoana alcoolica apar schimbari comportamentale maladaptative: transpiratii, tremur, accelerarea ritmului cardiac, greata, varsaturi, roseata a fetei, febra. Sunt asociate si alte simptome ca: insomnie, cosmar, anxietate, agitatie.Tanarul este capabil de orice pentru a-si procura bautura, el isi perturba toate activitatile zilnice, activitatile profesionale, sociale sau recreative sunt reduse sau abandonate pentru ca acesta sa stea singur si sa-si savureze bautura.Consumul de alcool pote determina multiple leziuni ale diferitelor aparate sau sisteme; astfel la nivelul sistemului nervos central alcoolul consumat o perioada indelungata poate determina aparitia de crize de pierdere a cunostiintei, la nivelul stomacului produce ulcer sau gastrita, iar la nivelul ficatului determina hepatita si apoi ciroza.