STRESUL ŞI EXAMENELE

Se stie foarte clar - si aici toata lumea este de acord - ca sesiunea presupune multa "bataie de cap". De la a face rost de cursuri, de datele de examen, asimilarea materialului si pana la examenul propriu-zis, un student consuma energie fizica, dar - cel mai important - energie psihica. Acest din urma consum sta la cauza aparitiei stresului psihic, intelegand prin el o stare de tensiune, incordare si disconfort determinata de agenti afectogeni cu semnificatie negativa, de frustrarea sau reprimarea unor stari de motivatie (trebuinte, dorinte, aspiratii), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme etc.

Simptomele stresului pot fi clasificate in:

- fizice - dureri de cap, tulburari cardiovasculare, deficiente gastrointestinale, alergii, probleme dermatologice, tulburari ale somnului si cele ale respiratiei etc.;

- psihologice - probleme emotionale si cognitive, precum insatisfactia muncii, depresia, anxietatea, plictiseala, frustrarea, izolarea, resentimentul etc.;

- comportamentale: - cele referitoare la persoana - evitarea lucrului, utilizarea alcoolului si a drogurilor, pofta exagerata sau diminuata de mancare, agresivitatea fata de colegi sau membrii familiei, probleme interpersonale etc.; - cele cu impact organizational - absenteism, fluctuatie profesionala, predispozitie spre accidente, productivitate scazuta etc.

Ce se intampla cu un student(a) inaintea si in timpul unui examen?

In perioada examenelor, vizibil sau nu, starea psihica a unui student se schimba si acest lucru va duce si la schimbari in comportamentul sau, care va fi modificat in primul rand prin nerespectarea unui regim de viata si a unui regim alimentar corecte in aceasta perioada. Tendinta in acest caz este de avea cat mai multe nopti albe, de a creste volumul substantelor care au rolul de a te tine treaz (cafea, tutun) si de a renunta mai mult sau mai putin la mancare. Aceasta cheltuiala energetica inutila este deseori o stare cronica. Ea contribuie hotarator la aparitia consecintelor stresului: tulburari functionale, depresie, anxietate, boli organice. Pentru inceput, va trebui sa clarificam un lucru: nimeni nu s-a nascut cu starea de stres ca apartinandu-i, ci ea apare ca o reactie normala a organismului de fiecare data cand acesta se confrunta cu situatii dificile.

Avantajul stresului: cand reactia de stres este adaptata, ea pregateste eficient actiunea - persoanele prinse in activitati solicitante sunt mult mai atente si vigilente.

Incovenientul stresului: cand reactia este prea intensa sau dureaza prea mult, apar probleme psihice si tulburari organice.

Pentru a gestiona stresul, nu trebuie sa facem apel la minuni salvatoare, ci sa elaboram, in functie de fiecare, un mod de contracarare bazat pe pozitivare, modificarea obisnuintelor de gandire, administrarea eficienta a timpului si adoptarea unei bune igiene de viata. Percepem mult mai usor lucrurile pe care ne asteptam sa le percepem, mai ales pe cele de care ne temem. Impresiile noastre pot fi false in acest caz, prin urmare e mai bine ca in gestionarea stresului sa ne obisnuim sa observam mai curand faptele decat impresiile noastre si interpretarea faptelor. Rezultate foarte bune in administrarea si contracararea stresului au fost date de relaxare si hipnoterapie.

Vei gasi mai jos un model preluat dupa Charly Cungi de relaxare rapida. Totusi in momentul in care te simti mai mult decat coplesita de stres sau ai probleme cu somnul (insomnii) sau, pur si simplu, te simti epuizata psihic, poti consulta un psihoterapeut care te va ajuta sa inveti tehnici de autorelaxare, autohipnoza (sugestie-autosugestie de intarire a ego-ului etc.), putand sa treci si singura peste momentele dificile din viata ta.

"Relaxare rapida" - Asaza-te confortabil si incearca sa te concentrezi asupra respiratiei "care adoarme" (incetineste ritmul respirator). Fiecare respiratie te va apropia de somn sau de o senzatie de calm. La inceput, sunt necesare 10 respiratii; fiecare respiratie te relaxeaza tot mai mult. Incetul cu incetul, poti obtine o relaxare profunda cu din ce in ce mai putine respiratii, pana cand... una singura este de ajuns! Pe masura ce antrenamentul avanseaza, cauta sa obtii, cu ajutorul respiratiei, aceeasi senzatie de calm, dar tinand ochii deschisi. Relaxarea corespunde unei stari de calm asemanatoare celei de veghe - pentru a adormi, dar ramanand "treaz". Cand poti sa te relaxezi rapid, adica sa ajungi in cateva minute la un calm general in intregul corp, trebuie sa practici exercitiul in toate situatiile vietii cotidiene, incepand cu cele mai putin stresante.

Cum putem face fata stresului in timpul unui examen oral?

Ei bine, toata lumea stie ca primul examen de acest gen da nastere celor mai puternice emotii, care sunt cumulate astfel:

- emotiile dinaintea examenului propriu-zis;

- emotiile nascute prin prisma faptului ca acest examen este sustinut oral.

La aceste doua tipuri de emotii se adauga si gandurile, de obicei negative, care sunt de urmatorul format: ce fac daca profesorul ma intreaba un anumit lucru pe care nu m-am axat sau daca ma blochez in timpul raspunsului si nu mai zic nimic etc.). Toate acestea pot fi cumulate si formeaza ceea ce noi numim stres.

In timpul acestor stari, corpul nostru este supus unor trairi cel putin diferite fata de o situatie normala, astfel: ritmul cardiac creste, respiratia este neregulata si rapida, pot aparea transpiratii reci, un usor tremur al mainilor, al vocii, senzatia de rece in palme, moleseala in picioare, gandurile se abat de la situatia data etc.

Putem controla aceste fenomene?

Raspunsul este da. Din pacate, pentru a ajunge la rezultate optime, este nevoie de exercitii repetate. Totusi o amelioare a senzatiilor se poate produce prin respiratie controlata si imaginatie dirijata. Astfel, poti respira mai rar, dar mai amplu. Incearca sa umpli cat mai mult plamanii si apoi expira usor pana la golire si tine respiratia putin, dupa care repeta. Acest exercitiu presupune oxigenarea sangelui si, implicit, a vaselor capilare care iriga scoarta cerebrala. In acelasi timp, poti sa iti imaginezi o situatie sau un peisaj care iti face placere si care poate contribui la relaxarea ta. Se stie ca inlocuirea gandurilor negative cu ganduri despre lucruri care ne fac placere relaxeaza organismul si induc o stare placuta. In acest mod, poti minimiza si impactul examenului asupra ta, astfel il poti considera mai putin important, dar, atentie!, sa nu ajungi sa il consideri neimportant si sa nu te mai prezinti deloc la sustinerea lui!... Trebuie stiut ca totul tine numai de concentrare si de dorinta de a "scapa" de emotii. Astfel, o persoana deosebit de emotiva, daca nu-si doreste foarte tare sa faca fata situatiei si se lasa coplesita de emotii, incercand sa respire rar si amplu, va transforma respiratia in suspin din cauza tremurului corpului.

Nu uitati!

Este cunoscut faptul ca stresul si anxietatea actioneaza negativ asupra sistemului imunitar al organismului, crescand riscul de imbolnavire a individului. In consecinta, adoptarea unui stil de viata mai relaxat poate conduce la cresterea rezistentei organismului. In Uniunea Europeana, stresul in munca reprezinta a doua problema de sanatate legata de activitatea profesionala, dupa afectiunile dorsale, printre cele mai des intalnite probleme de sanatate de la locul de munca. Acesta afecteaza 28% dintre angajatii UE...