strategie localĂ privind dezvoltarea Şi funcŢionarea pe termen mediu … hcl 39.pdf · anexa la...

STRATEGIE LOCALĂ PRIVIND DEZVOLTAREA ŞI FUNCŢIONAREA PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG A

SERVICIULUI DE SALUBRIZARE ŞI DE GESTIONARE A DEŞEURILOR LA NIVELUL

MUNICIPIULUI TÂRGOVIŞTE

ROMÂNIA

JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TÂRGOVIŞTE

STRATEGIE LOCALĂ PRIVIND DEZVOLTAREA ŞI

FUNCŢIONAREA PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG A

SERVICIULUI DE SALUBRIZARE ŞI DE GESTIONARE

A DEŞEURILOR LA NIVELUL MUNICIPIULUI

TÂRGOVIŞTE

Anexa la HCL nr.39/29.02.2016




Prezenta strategie are ca scop stabilirea direcţiilor de dezvoltare a serviciului public de

salubrizare în Municipiul Târgovişte în perioada 2016-2026. Strategia locala cu privire la

dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a serviciului de salubrizare din municipiul

Târgovişte pentru perioada 2016-2026 este elaborată conform prevederilor Legii nr.101/2006 a

serviciului de salubrizare a localităţilor, Legii nr.101/2006 a serviciului de salubrizare a

localităţilor reactualizată, Legii nr.51/2006 serviciilor comunitare de utilităţi publice, Legii

nr.215/2001a administraţiei publice locale, Legea nr.211/15.11.2011 privind regimul deşeurilor,

H.G. nr.870/2013 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor 2016-2026.

Prevederile strategiei de dezvoltare şi funcţionare a serviciului public de salubrizare în

Municipiul Târgovişte se aplică pentru toate activităţile serviciului public de salubrizare aşa cum

sunt definite în Legea 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor:

a)colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare

provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, fără

a aduce atingere fluxului de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi

acumulatori;

b)sortarea deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare în staţiile de sortare;

c)organizarea prelucrării, neutralizării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor;

d)organizarea tratării mecano-biologice a deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare;

e)administrarea depozitelor de deşeuri şi/sau a instalaţiilor de eliminare a deşeurilor

municipale şi a deşeurilor similare;

f)măturatul, spălatul, stropirea şi întreţinerea căilor publice;

g)curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe

timp de polei sau de îngheţ;

h)colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora către unităţile

de ecarisaj sau către instalaţiile de neutralizare;

i)colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din gospodăriile

populaţiei;

j)colectarea şi transportul deşeurilor provenite din locuinţe, generate de activităţi de

reamenajare şi reabilitare interioară şi/sau exterioară a acestora;

k)dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea.

l)operarea/administrarea staţiilor de transfer pentru deşeurile municipale şi deşeurile similar.

Strategia trasează orientările generale ale dezvoltării şi funcţionării viitoare, pe termen mediu

şi lung, a serviciului de salubrizare de care dispune municipiul Târgovişte. Procesul de elaborare

a Strategiei a vizat implicarea tuturor actorilor interesaţi în acest demers: autorităţi locale,

cetăţeni, prestatori de servicii, ş.a. Viziunea ce s-a conturat ca rezultat al acestui proces

participativ este aplicabilă pentru întreg teritoriul municipiului Târgovişte, cuprinzând principiile

şi valorile care stau la baza dezvoltării strategice a municipiului.

Având în vedere necesitatea includerii noilor proiecte de investiţii aflate în derulare, a

celor în perspectivă şi a masterplanurilor deja existente pe anumite domenii, s-a hotărât

elaborarea unei Strategii de dezvoltare şi funcţionare a serviciului de salubrizare a localităţilor a

1. NECESITATEA ELABORARII STRATEGIEI. PROCEDURA

DE LUCRU




2. PRINCIPIILE STRATEGIEI

municipiului Târgovişte, care să cuprindă priorităţi clare, cu obiective evaluate din punct de

vedere financiar, a căror posibilitate de realizare să rezulte dintr-o proiecţie bugetară multianuală.

Odată aprobată prin hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Târgovişte,

responsabilitatea implementării Strategiei revine serviciilor din aparatul propriu al Consiliului

Local al Municipiului Târgovişte şi a instituţiilor subordonate, sub directa coordonare a

conducerii. Beneficiile elaborării SLSSGD sunt reprezentate de:

identificarea activităţilor la nivel de municipiu in domeniul gestionarii deşeurilor;

atingerea de către municipiu a ţintelor nationale/regionale/judetene prin posibilităţi si

opţiuni locale;

identificarea avantajelor locale (de ex. capacităţi mari de reciclare) şi a dezavantajelor

(disfuncţionalităţi legate de vandalizarea containerelor de colectare selectivă şi a

deşeurilor menajere) pentru atingerea ţintelor locale;

elaborarea unei strategii economice de gestionare a deşeurilor la nivel local;

luarea unor decizii pe baza analizelor şi prognozelor în domeniul gestionării deşeurilor;

pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deşeuri;

stabilirea necesităţilor financiare pentru operare, colectare, tratare, etc.

determinarea necesităţilor viitoare de investiţii;

facilitarea obţinerii de suport financiar din partea UE.

Strategia locala cu privire la dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a serviciului

de salubrizare din Municipiul Târgovişte pentru perioada 2016-2026 prin modul de organizare şi

funcţionare a serviciului are la baza următoarelor principii:

a) protecţia sănătăţii populaţiei;

b) autonomia locală şi descentralizarea serviciilor;

c) responsabilitatea faţă de cetăţeni;

d) conservarea şi protecţia mediului înconjurător;

e) asigurarea calităţii şi continuităţii serviciului;

f) tarifarea echitabilă, corelată cu calitatea şi cantitatea serviciului prestat;

g) nediscriminarea şi egalitatea de tratament al utilizatorilor;

h) transparenţa, consultarea şi antrenarea în decizii a cetăţenilor;

i) administrarea corectă şi eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor;

administrativ-teritoriale şi a banilor publici;

j) securitatea serviciului;

k) dezvoltarea durabilă.




3. OBIECTIVELE STRATEGIEI

Obiectivul principal al strategiei îl reprezintă atingerea unei dezvoltări durabile a

municipiului, prin implementarea sistemului de colectare selectivă, care să ducă la

conştientizarea populaţiei. O modalitate de îndeplinire a acestui obiectiv este dezvoltarea

prioritară în Municipiul Târgovişte a sectoarelor de activitate aflate în competenţa Consiliului

Local al Municipiului Târgovişte., în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile, pentru

creşterea calităţii vieţii şi gestionarea raţională a resurselor.

Consiliului Local al Municipiului Târgovişte îşi va îmbunătăţi serviciile şi va creşte

calitatea acestora prin eficientizarea activităţii din aparatul propriu şi din instituţiile subordonate,

ţinând seama de standardele europene, prin utilizarea eficientă a resurselor (umane, financiare,

materiale) de care dispune pentru soluţionarea problemelor identificate la nivelul municipiului şi

pentru atragerea de fonduri pentru dezvoltarea economico-socială a municipiului, conform

competenţelor sale legale.

Strategia de dezvoltare a municipiului Târgovişte vizează prefigurarea reperelor

strategice de dezvoltare a comunităţii pe termen lung.

În ceea ce priveşte scopul pe termen scurt al strategiei, acesta este de a pune la dispoziţia

Consiliului Local şi a celorlalte instituţii din municipiu un instrument de lucru care să faciliteze

dezvoltarea, promovarea şi implementarea unor proiecte ce vor contribui la dezvoltarea

serviciului de salubrizare al municipiului. Scopul pe termen mediu al strategiei este de a contribui la transformarea municipiului

într-o zonă cu un caracter distinct, atractiv din punct de vedere turistic şi cultural, într-un mediu

curat şi protejat, orientând activităţile tuturor factorilor interesaţi de progresul economic şi social

al municipiului, al localităţilor urbane şi rurale, în direcţia ce trebuie urmată pentru susţinerea

dezvoltării durabile viitoare.

Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează

cel mai bine atunci când există o coordonare la nivel strategic. Astfel, Strategia trebuie să

reflecte o atitudine realistă şi responsabilă, orientată către comunitate, către cetăţean.

Serviciul dezvoltat prin strategia formulată de către Direcţia de Salubritate Târgovişte

include activităţi de colectare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor de pe raza municipiului

Târgovişte. Strategia cuprinde un set de obiective strategice ce derivă din scopul general al

acesteia, şi anume:

îmbunătăţirea calităţii serviciului, în condiţiile unor tarife sau taxe care să respecte

limitele de suportabilitate ale populaţiei şi principiul „poluatorul plăteşte";

atingerea şi respectarea standardelor europene privind protecţia mediului

înconjurător;

reducerea semnificativă a ratei de generare a deşeurilor;

creşterea capacităţii de atragere a fondurilor pentru finanţarea investiţiilor necesare în

infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului şi a modernizării localităţilor;

gestionarea serviciului pe criterii de transparenţă, competitivitate şi eficienţă;




monitorizarea execuţiei contractelor de delegare şi informarea membrilor asupra

supervizării respectării obligaţiilor asumate prin contract de către operatori;

promovarea calităţii şi eficienţei serviciului de salubrizare;

aplicarea de penalizări contractuale conform împuternicirii primite şi condiţiilor

contractuale.

Pentru atingerea scopului SLSSGD a fost formulat un set de 8 obiective strategice, care

reprezintă totodată coordonatele principale ale viziunii strategice naţionale. Detalierea obiectivelor strategice se va face în cadrul SLSSGD (obiective specifice fluxurilor de deşeuri, ţinte şi program de monitorizare).

Nr. crt.

Obiectivul Mijloacele Indicatorii

1.

Îmbunătăţirea calităţii

mediului şi protecţia sănătăţii

populaţiei

Abordarea integrată a aspectelor de mediu în gestionarea deşeurilor

-Gradul de acoperire a populaţiei cu servicii de salubritate; -Numărul de locuitori care beneficiază de servicii de salubritate; -Ponderea populaţiei conectată la sistemele de colectare selectivă a deşeurilor; -Cantitatea de deşeuri colectate din deşeurile generate; -Cantitatea de deşeuri municipale depozitate; -Numărul de instalaţii conforme de tratare a deşeurilor; - Rata de reciclare a deşeurilor municipale colectate.

2.

Sprijinirea

activităţilor de cercetare/dezvoltare în domeniul

gestionării deşeurilor

Identificarea domeniilor de intervenţie; Atragerea surselor de finanţare a

activităţilor de cercetare/dezvoltare în domeniul deşeurilor.

-Numărul de domenii identificate; -Numărul de proiecte finanţate.

3.




Încurajarea investiţiilor

verzi

Dezvoltarea mecanismelor de sprijinire

a proiectelor de investiţii verzi.

-Numărul investiţiilor verzi

realizate.

4.

Creşterea eficienţei utilizării

resurselor

Promovarea ecoinovării; Aplicarea

responsabilităţii extinse a producătorilor.

- Numărul de proiecte privind ecoinovarea; -Numărul de investiţii în domeniu gestionării deşeurilor care utilizează materii prime din activitatea de valorificare a deşeurilor; -Numărul de operatori

economici care utilizează

deşeurile ca resursă/sursă

de materii prime;

-Creşterea procentuală de

materiale reciclate din

totalul deşeurilor colectate;

-Creşterea procentuală de

materiale valorificate din

totalul deşeurilor colectate.

5.

Gestionarea

durabilă a

deşeurilor

Aplicarea ierarhiei deşeurilor în funcţie

de ordinea priorităţilor (încurajarea

acţiunilor în materie de prevenire a

generării şi gestionării eficiente a

deşeurilor prin pregătire pentru

reutilizare, reciclare, valorificare

energetică, şi ca ultimă opţiune -

eliminare)

Abordarea analizei ciclului de viaţă

Diversificarea utilizării instrumentelor

economice

Întărirea prin reglementări a sistemului

de supraveghere şi control

Dezvoltarea infrastructurii de gestionare

a deşeurilor

-Numărul de

planuri/proiecte de

gestionare a deşeurilor;

-Cantitatea de deşeuri

generate/locuitor;

-Numărul de reţele create

pentru repararea şi

reutilizarea produselor;

-Numărul de acte

normative privind

reciclarea;


valorificată;


valorificate prin incinerare




cu recuperare de energie;


compostate;

- Numărul de controale

efectuate pentru respectarea

legislaţiei de deşeuri;

-Numărul de iniţiative în

ceea ce priveşte aplicarea

ciclului de viaţă;

-Numărul de instrumente

economice.

6.

Corelarea

prevederilor

politicilor de

gestionare a

deşeurilor cu

cele privind

schimbările

climatice

Integrarea aspectelor privind

schimbările climatice în planurile de

gestionare a deşeurilor

Susţinerea investiţiilor care reduc

amprenta de carbon

-Cantităţile de emisii de

gaze cu efect de seră

rezultate din activităţile de

gestionare a deşeurilor şi

asimilate acestora;

- Numărul de proiecte

finanţate.

7.

Dezvoltarea

comportamentul

ui responsabil

privind

prevenirea

generării şi

gestionării

deşeurilor

Promovarea campaniilor de

conştientizare/informare a comunităţilor

Implicarea societăţii civile.

-Numărul de locuitori care

îşi modifică

comportamentul de

generare şi gestionare a

deşeurilor;

-Numărul de

acţiuni/evenimente.

8.

Întărirea

capacităţii

instituţionale

Actualizarea şi completarea cadrului

legal existent

Completarea schemei de personal

implicat în gestionarea deşeurilor din

cadrul autorităţilor de mediu la nivelul

care a fost acceptat de Comisia

Europeană la semnarea Tratatului de

aderare

Consolidarea sistemului de control şi a

modernizării sistemului de supraveghere

Instruirea permanentă a personalului din

cadrul instituţiilor aflate în subordinea

-Numărul de acte

normative adoptate;

-Creşterea procentuală a

numărului de persoane

implicate în gestionarea

deşeurilor din cadrul

autorităţilor de mediu;

-Procentul de creştere a

numărului de personal;

-Numărul de persoane




4. CONTINUTUL STRATEGIEI

Ministerului Mediului şi Schimbărilor

Climatice

implicat în supraveghere şi

control;

-Numărul de instruiri

privind domeniul

deşeurilor.

Consiliul Local Târgoviște, ca autoritate a administraţiei publice locale, în vederea

realizării serviciilor publice de interes local, are misiunea de a adopta strategii, prognoze şi

programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu ale municipiului şi de a urmări măsurile

necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora.

În acest sens, Consiliul Local Târgoviște asigură, potrivit competenţelor sale şi în

condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:

educaţia; serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a familiei, a

persoanelor vârstnice şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; sănătatea; cultura;

tineretul; sportul; ordinea publică; situaţiile de urgenţă; protecţia şi refacerea mediului;

conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a

parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale; evidenţa persoanelor; podurile şi drumurile

publice; serviciile comunitare de utilitate publică de interes local; alte servicii publice stabilite

prin lege.

Beneficiarii direcţi ai implementării Strategiei sunt:

- populaţia municipiului Târgovişte care va beneficia de rezultatele implementării

obiectivelor strategice;

- instituţiile publice ale municipiului Târgovişte cu atribuţii în domeniul mediului;

- agenţii economici şi potenţiali investitori;

- mediul asociativ;

- turiştii români şi străini.

4.1. DIRECŢII DE ACŢIUNE




Strategia locală privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi

publice are la bază următoarele direcţii de acţiune unitare pentru toate serviciile:

1. definirea şi stabilirea cadrului instituţional şi organizatoric necesar îmbunătăţirii

managementului serviciilor comunitare de utilităţi publice;

2. stabilirea atribuţiilor competenţelor şi responsabilităţilor între factorii implicaţi

în infiinţarea, organizarea, funcţionarea, gestionarea, exploatarea serviciilor comunitare de

utilităţi publice;

3. partajarea şi aprobarea principiului descentralizării serviciilor publice,

autonomiei locale subsidiarităţii şi proporţionalităţii;

4. crearea cadrului şi a instrumentelor necesare gestionării eficiente a fondurilor de

investiţii necesare modernizării şi dezvoltării infrastructurii tehnico edilitare aferentă serviciilor

comunitare de utilităţi publice;

5. popularizarea procedurilor specifice şi facilitarea accesului la resursele financiare

necesare accelerării dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice;

6. utilizare eficientă a resurselor umane materiale şi financiare disponibile proprii

sau atrase.

4.2. PREVEDERI LEGISLATIVE ÎN DOMENIUL SALUBRIZĂRII

Prevederile legislative, naţionale şi internaţionale, aplicabile gestionarii deşeurilor din

municipiul Târgovişte sunt:

Legislaţia europeană care include prevederi relevante referitoare la planificarea deşeurilor

(Directiva Cadru 2008/98/CE privind deşeurile, Directiva 91/689/CEE privind deşurile

periculoase, Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje cu

modificările şi completările ulterioare, Directiva 1999/31/CE privind depozitarea

deşeurilor);

Legea serviciului de salubritate a localităţilor nr. 101/2006, cu modificările şi

actualizările ulterioare;

Normele de organizare a salubrizării emise de ANRSC;

Hotărârea Consiliului Local nr. 158/25.06.2015 privind aprobarea Regulamentului de

salubrizare în municipiul Târgovişte şi a caietelor de sarcini pentru activităţile ce compun

serviciul public de salubrizare;

Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006, cu modificările şi

actualizările ulterioare;

Hotărâre nr.856/2002, privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi actualizările

ulterioare;

Legea nr.426/2001, pentru aprobarea O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu

modificările şi actualizările ulterioare;




Hotărâre nr.1037/2020 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu


Legea nr.132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice, cu


Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi actualizările ulterioare.

Procesul de elaborare a strategiei a avut o dimensiune participativă şi a respectat principiile

dialogului, comunicării şi consultării, transparenţei, responsabilităţii şi eficienţei. Priorităţile Strategiei vizează protecţia patrimoniului cultural, dezvoltarea rurală,

protecţia mediului, amenajarea teritoriului, sănătatea publică, capacitatea administrativă a

Consiliului Local al municipiului Târgovişte şi atragerea de investiţii în municipiu.

Deşeurile care fac obiectul Strategiei Locale cu privire la dezvoltarea şi funcţionarea pe

termen mediu şi lung a Serviciului de Salubrizare şi de Gestionare a Deşeurilor, conform

„Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor",

aprobată prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 951/2007, sunt deşeurile

municipale nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere şi asimilabile din comerţ, industrie

şi instituţii), la care se adaugă alte fluxuri speciale de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile

din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti şi deşeuri de

echipamente electrice şi electronice.

În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deşeuri conform Hotărârii de Guvern nr.

856/2002 privind evidenţa deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv

deşeurile periculoase.

Cod

Tipul de deşeu (Lista europeana a deşeurilor; HG 856/2002)

Deşeuri periculoase şi nepericuloase municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii) inclusiv fracţiile colectate

20

separat: fracţii colectate separat (cu excepţia 15 01)

deşeuri din grădini si parcuri (incluzând deşeuri din cimitire) alte deşeuri municipale (deşeuri municipale amestecate, deşeuri din

pieţe, deşeuri stradale, deşeuri voluminoase etc.)

20 01 20 02 20 03

Deşeuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat)

15 01

Deşeuri din construcţii si demolări 17 01; 17 02; 17 04

Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 19 08 05

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 20 01 35* 20 01 36 20 01 21* 20 01 23*

Baterii şi acumulatori 20 01 33*

Deşeuri medicale periculoase şi nepericuloase 1801; 1802

În conformitate cu prevederile Directivei-cadru privind deşeurile şi ale Legii nr. 211/2011

privind regimul deşeurilor, nu intra în sfera SLSSGD următoarele categorii:

deşeuri radioactive;

explozivi declasaţi;




deşeuri rezultate în urma activităţilor de prospectare, extracţie, tratare şi stocare a

resurselor minerale, precum şi a exploatării carierelor;

soluri (in situ), inclusiv soluri contaminate neexcavate şi clădiri legate permanent de sol;

soluri necontaminate şi alte materiale geologice natural excavate în timpul activităţilor de

construcţie, în cazul în care este sigur că respectivul material va fi utilizat pentru

construcţii în starea sa naturala şi pe locul de unde a fost excavat;

carcasele de la animalele care au decedat în orice alt mod decât prin sacrificare, inclusiv

animale care au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii şi care sunt eliminate

conform Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 3 octombrie 2002, de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine

animală care nu sunt destinate consumului uman;

materii fecale, în cazul în care acestea nu intră sub incidenţa Legii nr. 211/2011, paie şi

alte materii naturale nepericuloase provenite din silvicultură şi care sunt folosite în

agricultură ori silvicultură sau pentru producerea energiei din biomasă, prin procese ori

metode care nu dăunează mediului şi nu pun în pericol sănătatea populaţiei;

subproduse de origine animală, inclusiv produse transformate, care intră sub incidenţa

Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu excepţia produselor care urmează sa fie

incinerate, depozitate sau utilizate într-o instalaţie de producere a biogazului sau a

compostului;

ape uzate, cu excepţia deşeurilor lichide;

efluenti gazosi emişi în atmosfera şi dioxidul de carbon captat şi transportat în scopul

stocării geologice si stocat geologic potrivit prevederilor Directivei 2009/31/CE a

Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a

dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum şi a

Directivelor 2000/60/CE, Directiva Cadru 2008/98/CE şi a Regulamentului (CE) nr.

1.013/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului sau excluşi din domeniul de

aplicare a respectivei directive potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din aceasta.

Strategia Locala a Serviciului de Salubrizare si Gestionare a Deşeurilor din municipiul

Târgovişte este structurata în mai multe secţiuni care cuprind:

situaţia actuală privind gestiunea deşeurilor;

obiective şi ţinte în concordanţă cu obiectivele locale privind managementul integrat al

deşeurilor;

prognoza cantităţilor generate şi colectate şi cuantificarea ţintelor;

evaluarea alternativelor tehnice posibile;

măsurile de implementare ale SLSSGD care includ acţiuni şi planificarea acestora

privind:

reducerea cantităţii de deşeuri încredinţate spre depozitare;

investiţii (echipamente, utilităţi);

măsuri de instruire şi pregătire;

măsuri pentru informarea, sensibilizarea, conştientizarea şi continua participare a

publicului;

masuri financiare, stimulente şi instrumente, măsuri legale.

Planuri pentru alte fluxuri de deşeuri:




deşeuri menajere periculoase;

deşeuri de echipamente electrice si electronice;

nămoluri din staţia municipală de epurare;

deşeuri rezultate din construcţii si demolări.

Monitorizarea sistemului care include:

evaluarea îndeplinirii ţintelor;

informarea publicului cu privire la stadiul indicatorilor monitorizaţi.

Strategia va fi revizuită conform cerinţelor legale în vigoare, periodic, la intervale de maxim 5

ani, pentru a permite coordonarea cu modificările din legislaţia naţionala şi contextul economic.

Revizuirea va avea în vedere:

verificarea informaţiilor privind situaţia existentă;

actualizarea bazelor de date, măsuri de perfecţionare a metodelor de colectare,

înmagazinare şi validare a datelor;

actualizarea situaţiei cantitative, pe fluxuri şi categorii, a cantităţilor de deşeuri

periculoase din deşeurile menajere;

actualizarea structurii pe categorii a deşeurilor colectate;

includerea rezultatelor proiectelor pilot şi ale celor la scara reală în măsurile si

acţiunile propuse în continuarea orizontului de planificare;

includerea concluziilor şi recomandărilor studiilor, a planurilor de investiţie şi a altor

studii şi cercetări finalizate pana în momentul revizuirii.

Implementarea Strategiei Locale a Serviciului de Salubrizare şi Gestionare a Deşeurilor va

genera schimbări ale practicilor curente de gestionare a deşeurilor.

În cele ce urmează se prezintă câteva exemple referitoare la impactul implementării acesteia

asupra comunităţii.

Referitor la deşeurile menajere şi cele asimilate cu acestea din comerţ, industrie şi instituţii, vor

fi întâlnite următoarele aspecte:

1. Ecologizarea depozitului municipal de deşeuri Târgovişte:

municipiul Târgovişte are demarat împreună cu Consiliul Judeţean un

proiect de ecologizare a depozitului municipal de deşeuri din Aninoasa,

prin prgramul ISPA, proiectul de „Reabilitare a colectării, transportului,

tratării şi depozitării deşeurilor solide în judeţul Dâmboviţa”; deşeurile

menajere şi asimilabile sunt în prezent depozitate la rampa ecologică de

la Aninoasa;

2. Schimbarea obiceiurilor privind colectarea deşeurilor în fiecare gospodărie, prin

implicarea populaţiei în respectarea reglementarilor şi cerinţelor legale privind colectarea,

sortarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor;

3. Eliminarea deşeurilor de către generatori pe fracţii reciclabile (hârtie/sticlă/metale/plastic)

în containere speciale, preluarea şi transportul acestora selectiv, care va schimba nu doar

practica populaţiei privind deşeurile ci şi adoptarea unui comportament ecocivic

conştient:




s-a adoptat un sistem de colectare a deşeurilor menajere şi au fost modernizate sistemele pentru colectarea deşeurilor de hârtie/carton, PET, doze de aluminiu şi sticla.

4. Adoptarea compostării deşeurilor vegetale în staţia de tratare mecano-biologică va conduce la obţinerea unor cantităţi de compost disponibil pentru agricultură. În vederea compostării se va face colectarea diferenţiată a deşeurilor verzi (din parcuri şi grădini) şi a deşeurilor din pieţe de către societăţile care administrează domeniul public şi respectiv pieţele existente în municipiu;

5. Utilizarea unor instrumente economice pentru încurajarea reutilizării/reciclării materialelor provenite din deşeuri poate determina creşterea cantităţilor colectate.

Fluxurile speciale de deşeuri:

a) se aplică tarife speciale la eliminarea deşeurilor din construcţii şi demolări;

b) populaţia va trebui să fie informată şi să se conformeze noilor practici, chiar dacă acestea vor presupune cheltuieli suplimentare pentru bugetul familiei;

c) deşeurile de ulei casnic uzat;

d) deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE): se colectează în centrul municipal de colectare DEEE. Punctul municipal de colectare existent fiind autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului şi dotat corespunzător cu containere şi recipienţi adecvaţi, acesta fiind la sediul Directiei de Salubritate Târgovişte.

Informarea/consultarea publicului:

Printr-un program de educare cetăţenii municipiului vor fi informaţi asupra practicilor legate de

colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor punându-se accent pe implicarea tot mai activă a

acestora.

În acest sens se vor continua şi intensifica:

campaniile sistematice de informare privind cantităţile, investiţiile, costurile de colectare, tratare sau depozitare;

consultările publice; voluntariatul; colaborarea cu instituţii publice de educaţie: Inspectoratul şcolar, unităţi de

învăţămant şcolar şi preşcolar.

4.2.1. PROGRAMUL ISPA

În perioada iulie 2008 – iulie 2010 s-au continuat lucrările prin programul ISPA la

proiectul denumit „Reabilitarea colectării, transportului, tratării şi depozitării deşeurilor solide în

judeţul Dâmboviţa”, beneficiar final fiind Consiliul Judeţean Dâmboviţa ca reprezentant al

Asociaţiei „Reabilitarea colectării, transportului, tratării şi prelucrării deşeurilor solide în judeţul

Dâmboviţa” din care fac parte Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Consiliile locale ale municipiilor

Târgovişte şi Moreni şi cele 87 de Consilii locale orăşeneşti şi comunale.

Scopul proiectului este de a dezvolta infrastructura de mediu în vederea îmbunătăţirii,

protejării şi menţinerii calităţii mediului în judeţul Dâmboviţa şi include următoarele

componente principale:




1. Sortarea, colectarea şi transportul deşeurilor solide (construcţia/reabilitarea celor

508 puncte de pre-colectare a deşeurilor menajere, construcţia a 65 de puncte de pre-colectare

pentru deşeuri stradale, construcţia câte unei zone de depozitare a deşeurilor voluminoase în

fiecare oraş, achiziţia a 115.517 euro-pubele şi 4.550 euro-containere, achiziţia a 84 de

containere de 10 m3 pentru deşeurile verzi din zonele rurale, achiziţionarea a 18 maşini de

colectare a deşeurilor şi a 8 maşini pentru curăţarea carosabilului, achiziţia de 6 de tractoare cu

remorci pentru zonele rurale greu accesibile, achiziţia de 2 camioane pentru transportarea

containerelor de 10 m3);

2. Centrul de management al deşeurilor (CMID) şi depozit ecologic la Aninoasa,

Târgovişte (depozitul, conceput pentru început cu o singură celulă de 2,29 hectare, staţie de

sortare, staţie de compostare, achiziţie de echipament pentru depozit, staţie de tratare pentru

epurarea levigatului şi a apei 82 uzate, camera de intrare prevăzută cu instalaţii de cântărire,

clădire administrativă, atelier de întreţinere pentru echipamentul de depozit, magazie pentru

echipamentul mobil, staţie de spălare, echipament de monitorizare şi de laborator, reţea de

colectare a gazului, puţuri de observare, atelier de întreţinere şi parcare pentru camioanele care

colectează deşeurile);

3. Depozit ecologic în Titu (depozitul ecologic, conceput pentru început cu o singură

celulă de 1,86 hectare, echipament pentru depozitul de deşeuri, staţie de tratare pentru epurarea

levigatului şi a apei uzate, camera de intrare prevăzută cu instalaţie de cântărire, clădire

administrativă, magazie pentru echipamentul mobil, staţie de spălare, echipament pentru

monitorizare şi laborator, reţea de colectare a gazului, puţuri de observare, atelier de întreţinere

pentru echipamentul de depozit, parcare pentru camioanele care colectează deşeurile;

4.2.2. MĂSURI LEGATE DE PARTENERIATUL PUBLIC PRIVAT (PPP)

În urma analizării celor mai relevante opţiuni de punere în aplicare a Parteneriatului

Public Privat (PPP), inclusiv a aspectelor legale, Consiliul judeţean a ales opţiunea în care sunt

propuse două contracte de concesiune, unul pentru colectarea şi transportul deşeurilor şi unul

pentru operarea depozitului, ce se încredinţează unor operatori privaţi în urma unor licitaţii

publice organizate cu respectarea principiilor transparenţei şi eficienţei, păstrându-şi drepturile şi

obligaţiile de verificare a performanţelor operatorilor şi de stabilire a planului general de

management al deşeurilor. Opţiunea aleasă a avut în vedere preferinţa pentru perioadele de

concesiune mai scurte şi de aceea au fost prevăzuţi maximum 8 ani pentru activitatea de

colectare şi maximum 15 ani pentru administrarea depozitului. Legislaţia românească în

domeniul concesiunilor prevede plata unei taxe de concesiune, care va fi păstrată la un nivel

relativ fix scăzut pentru menţinerea indicelui de suportabilitate a sistemului de management al

deşeurilor în judeţul Dâmboviţa la nivelul de 1 – 1 1/2 % din venitul pe familie, fiind redusă

necesitatea acordării de subvenţii.

Obiectivul general al proiectului a fost de a dezvolta infrastructura, cu referire la

gospodărirea deşeurilor menajere, pentru păstrarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului în

judeţul Dâmboviţa.

În mod special, acest proiect protejează şi sistemul de alimentare cu apă al municipiului

Bucureşti şi asigură protecţia întregului judeţ împotriva poluării produse de sistemul

necorespunzător existent.




Proiectul susţine, de asemenea, eforturile de implementare a standardelor europene în

probleme legate de colectarea, sortarea, transportul, tratarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor

în judeţ, crescând procentul populaţiei deservite până la 100%.

Prin proiect se propune introducerea treptată a colectării selective a deşeurilor municipale

în mediul urban în containere şi transportul acestora pentru valorificare la Centrul de

management de la Aninoasa în vederea sortării, compostării şi depozitării deşeului ultim,

nevalorificabil, în depozitul ecologic.

Indicatori fizici Număr

Euro-pubele de 120 l 115 517

Euro-containere de 1.1m3

4 550

Puncte pre-colectare a deşeurilor menajere 508

Puncte pre-colectare deşeuri stradale 65

Zona de depozitare pentru deşeuri voluminoase 6

Containere de 10 mc pentru depozitarea deşeurilor verzi în mediul rural 84

Camioane pentru transportul containerelor de 10 mc 2

Maşini pentru curăţarea strazilor 8

Maşini compactoare pentru transportul deşeurilor 18

Cântare 2

Staţii de sortare şi compostare 2

Atelier de întreţinere 3

Echipament mobil 2

Staţie spălare 2

Sistem de tratare a apelor uzate 2

Clădire administrativă 2

Echipament de laborator pentru monitorizare 2

Suprafata celor 2 depozite ecologice (Aninoasa şi Titu) 19,5 ha

închidere depozite de deşeuri neconforme 6

închidere gropi de deşeuri necontrolate din mediul rural 83

Cele două celule noi din cadrul depozitelor ecologice de la Aninoasa şi Titu au fost

realizate în procent de 100%. A fost sistată depozitarea în toate depozitele neconforme

orăşeneşti ( Aninoasa, Titu , Moreni, Pucioasa, Fieni, Gaesti) la 31 decembrie 2008. Au fost

finalizate lucrările de închidere ale depozitului neconform din Aninoasa. În 16 iulie 2009 s-a

sistat depozitarea deşeurilor menajere în toate spaţiile de depozitare rurale, spaţii care au fost

închise/desfiinţate. Începând cu 16 iulie 2009 depozitarea deşeurilor menajere s-a făcut la cele 2

depozite ecologice de la Aninoasa si Titu .

Punctele de pre-colectare au fost realizate în paralel cu lucrările de la cele doua

depozite ecologice Aninoasa si Titu. Au fost întreprinse acţiuni de pregătire a amplasamentelor

punctelor de pre-colectare din municipiile Târgovişte şi Moreni şi oraşele Fieni, Pucioasa,

Găesti, Titu şi Răcari.

Pentru toate punctele de pre-colectare au fost obţinute toate avizele prevăzute în

certificatele de urbanism emise (gaze, electrica, romtelecom, apă, canalizare,termica, sănătate

publică) cât şi autorizaţiile de construire.

Au fost realizate până în acest moment:




5. SITUATIA ACTUALA SI ANALIZA SWOT

aproximativ 230 de puncte de pre-colectare

au fost finalizate lucrările la clădirile administrative de la depozitele Aninoasa şi Titu;

au fost finalizate lucrările la Staţiile de tratare de la depozitele Aninoasa şi Titu;

au fost finalizate lucrările la garajele de la depozitele Aninoasa şi Titu;

lucrările şi instalaţiile la Staţia de sortare de la depozitul Aninoasa au fost realizate în

proporţie de 45% ;

lucrările şi instalaţiile la Staţia de compostare de la depozitul Aninoasa au fost realizate în

proporţie de 20%;

lucrările de închidere ale depozitelor neconforme din Titu, Moreni, Găesti, Fieni şi

Pucioasa au fost realizate în proporţie 98% ;

au fost finalizate lucrările de închidere ale depozitelor neconforme rurale.

Punctele de pre-colectare: în paralel cu lucrările de la cele două depozite ecologice Aninoasa şi

Titu au fost întreprinse acţiuni de remediere a amplasamentelor punctelor de pre-colectare din

municipiul Târgovişte, în proporţie de 70 %.

În cadrul componentei de Parteneriat Public Privat au avut loc următoarele etape :

• August 2009 - s-a primit de la Ministerul Finanţelor Publice - Unitatea Centrală de Parteneriat

Public Privat avizul favorabil pentru documentaţiile de atribuire aferente celor două contracte

de delegare a gestiunii prin concesionarea serviciilor de colectare şi transport a deşeurilor în

judeţul Damboviţa, respectiv de depozitare, tratare şi valorificare a deşeurilor municipale

nepericuloase în judeţul Damboviţa;

• Octombrie 2009 - publicarea anunţurilor pentru operatorul de colectare şi transport pe SEAP

sub nr 89576/29.10.2009 şi în suplimentul JOUE la 30.10.2009 sub nr. 2009/S 210-302089 şi

pentru operatorul de depozitare, tratare si valorificare a deşeurilor municipale nepericuloase pe

SEAP sub nr. 89578/28.10.2009 şi în suplimentul JOUE în 29.10.2009 sub nr. 2009/S 209-

300654;

• Ianuarie 2010 - deschiderea ofertelor depuse în vederea atribuirii contractului avînd ca obiect

"Delegarea prin concesionare a gestiunii Serviciilor publice de colectare şi transport a deşeurilor

in judeţul Damboviţa" şi începertea procedurilor de licitaţie;

• Februarie 2010 - deschiderea ofertelor depuse în vederea atribuirii contractului având ca obiect

"Delegarea prin concesionare a gestiunii Serviciilor de depozitare, tratare şi valorificare a

deşeurilor municipale nepericuloase în judeţul Damboviţa" şi începerea procedurilor de licitaţie;

• Martie 2010 - semnarea contractului de Delegare prin concesionare a gestiunii Serviciilor

publice de colectare şi transport a deşeurilor în judeţul Dâmboviţa cu S C SUPERCOM SA;

• 15 iunie 2010 - Data de începere a executării contractului "Delegarea prin concesionare a

gestiunii Serviciilor publice de colectare şi transport a deşeurilor în judeţul Damboviţa".




Referitor la gestionarea deşeurilor la nivel naţional situaţia se prezintă astfel:

a) Politica naţională în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să se subscrie

obiectivelor politicii europene în materie de prevenire a generării deşeurilor şi să

urmărească reducerea consumului de resurse şi aplicarea practică a ierarhiei

deşeurilor;

b) Prevederile SLSSGD, ca şi modalitate principială de abordare, anume îndreptarea

României către o „societate a reciclării", aplicarea ierarhiei de gestionare a

deşeurilor, susţinerea măsurilor care urmăresc utilizarea eficientă a resurselor, se

aplică pentru toate tipurile de deşeuri reglementate prin Legea nr. 211/2011

privind regimul deşeurilor;

La nivelul municipiului Târgovişte situaţia actuală a gestionării deşeurilor este descrisă pe mai

multe categorii în cele ce urmează:

a. Sub aspectul colectării şi transportului deşeurilor situaţia actuală prezintă următoarele

particularităţi:

Echipamentul existent vechi este ineficient şi solicită nivele înalte de

întreţinere;

Colectarea selectivă este pusă în aplicare doar în zonele cu proiecte Phare

şi în

câteva UAT-uri prin colaborarea cu CCR LOGISTICS SYSTEMS şi ROREC;

Logistica actuală de colectare şi transport de deşeuri nu are staţii de

transfer, fapt

considerat ineficient din punct de vedere tehnic şi economic având în vedere că în

amplasamentele de depozitare anterioare (neconforme) a fost sistată de

depozitarea.

b. În ceea ce priveşte recuperarea deşeurilor situaţia actuală se prezintă astfel:

Nivel foarte scăzut de reciclare;

Colectarea selectivă este pusă în aplicare doar în zonele cu proiecte Phare

şi în câteva UAT-uri prin colaborarea cu cu CCR LOGISTICS SYSTEMS

şi ROREC;

Obiectivele specifice pentru recuperarea/reciclarea deşeurilor din ambalaje

şi a materialelor reciclabile propuse de legislaţia naţională şi europeană nu

pot fi atinse decât dacă un sistem integrat de management al deşeurilor este

implementat, cu focalizare pe colectarea selectivă a deşeurilor;

Capacităţi foarte mici de sortare, în principal manuale - incapacitatea de a

atinge obiectivele impuse de legislaţia în vigoare şi a planurilor de

gestionare a deşeurilor;

Depozitarea cantităţii totale de deşeuri colectate.

c. Tratarea deşeurilor biodegradabile prezintă următoarele aspecte:

Lipsa facilităţilor de tratare a deşeurilor biodegradabile creează ameninţări

grave la adresa mediului (producerea de levigat şi generarea de biogaz).

Dacă practica actuală rămâne, ţintele stabilite de legislaţie şi a planurilor

de gestionare a deşeurilor în ceea ce priveşte tratarea deşeurilor




biodegradabile în vederea scăderii cantităţii depozitate, nu vor fi

îndeplinite;

Depozitarea cantităţii totale de deşeuri colectate.

d. În ceea ce priveşte situaţia depozitelor de deşeuri, aceasta se prezintă astfel:

Lipsa unui depozit de deşeuri conform clasa b, care să corespundă cu

standardele naţionale şi ale Uniunii Europene;

La nivelul municipiului avem 6 depozite urbane de deşeuri neconforme în

care este sistată activitatea începând cu anul 2010;

momentan, deşeurile municipale se depozitează pe platforma temporară

de stocare a deşeurilor, în Aninoasa.

Depozitarea deşeurilor include caracteristici precum:

Deşeurile au fost depuse în depozite neconforme, generând pericole

semnificative pentru mediu;

Depozitarea deşeurilor mixte şi a reziduurilor netratate, prin urmare

producându-se cantităţi semnificative de biogaz şi levigat.

Referitor la conştientizarea publică, în prezent poate fi descrisă astfel:

Iniţiative foarte limitate;

Lipsa unei strategii.

Ca şi o concluzie formată în urma analizei asupra situaţiei actuale se poate afirma că actuala

gestionare a deşeurilor în municipiul Târgovişte nu corespunde obiectivelor naţionale şi

europene ale strategiei de management al deşeurilor. Îndeplinirea obiectivelor strategice şi a

ţintelor prevăzute în Tratatul de Aderare şi de planurile de management al deşeurilor (PNGD,

PRGD, PJGD), pot fi realizate prin punerea în aplicare a noului sistem integrat de management

al deşeurilor.

Analiza SWOT reprezintă o metodă de analizare a mediului exterior şi interior al

asociaţiei în urma căreia se asigură un cadru relativ simplu de suport al deciziilor cu privire la

alternative strategice care derivă din evaluarea situaţiei actuale. Analiza aduce în discuţie 4

elemente de influenţă asupra strategiei care odată identificate vor indica cum vor fi folosite şi

păstrate punctele tari, utilizate oportunităţile, contracarate ameninţările şi eliminate punctele

slabe.




Prin implementarea noului sistem integrat de management al deşeurilor, pot fi valorificate

punctele tari şi oportunităţile, îmbunătăţite punctele slabe şi evitate ameninţările provenite din

mediul exterior. Astfel, gestionarea deşeurilor poate deveni mai eficientă prin reutilizarea

acestora, precum şi prin depozitarea cantităţilor de deşeuri reduse în condiţii de siguranţă, fără

nici un pericol pentru mediu şi sănătate publică.

PU

NC

TE

TA

RI

existenţa unui cadru legislativ armonizat cu

cel European;

existența unei strategii naționale de gestiune

a deșeurilor actualizată;

existența unor documente de planificare la

nivel național și județean;

implicarea autorităților publice locale şi

judeţene;

pregătirea și experiența resurselor umane

în elaborarea și implementarea proiectelor

asociației, programelor de conștientizare;

susținere financiară şi materială atât din

fonduri europene, cât şi din partea

autoritaților locale;

activitatea de monitorizare,control asupra

serviciului de salubrizare.

contractele de delegare a

gestiunii deșeurilor atribuite până

la data semnarii acordului și aflate

în vigoare;

procesul decizional îngreunat

datorită numărului mare de

asociați; resurse financiare limitate

la contribuțiile de co-finanţare a

UAT-urilor parți în asociație.

PU

NC

TE

SL

AB

E

OR

TU

NIT

ĂŢ

I

alinierea la standardele europene a serviciilor

de gestiune a deșeurilor;

evoluția ascendentă a mecanismelor

tehnologice de procesare, valorificare,

respectiv planificare /gestionare a deșeurilor;

creșterea investițiilor financiare în domeniul

gestionarii deșeurilor.

frecventa modificare şi

actualizare a legislației;

lipsa de interes şi participare a populației în dezvoltarea domeniului

de gestionare a deșeurilor; riscul de neplată a tarifelor aferente serviciului de colectare şi

transport a deșeurilor din partea populației; riscul de eșuare în implementarea

sistemului de gestionare a deșeurilor

și declanșarea procedurii de returnare a fondurilor europene.

AM

EN

INŢ

ĂR

I




6.TINTE LEGISLATIVE

Conform legislaţiei în vigoare, municipiul Târgovişte urmăreşte să atingă ţintele stabilite la nivel

naţional:

a. până la sfârşitul anului 2016, stabilirea obiectivelor pentru 2020 în materie de prevenire a

generării de deşeuri şi de decuplare, care să se bazeze pe cele mai bune practici în vigoare

(Directiva 2008 /98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive);

b. până la sfârşitul anului 2016, pentru facilitarea sau îmbunătăţirea valorificării deşeurilor

se introduc sisteme de colectare separată cel puţin pentru următoarele: hârtie, metal,

plastic şi sticlă,

în cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi al

protecţiei mediului, şi nu se amestecă cu alte deşeuri sau materiale cu proprietăţi diferite

(Directiva 2008 /98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive);

c. producătorii de deşeuri şi autorităţile administraţiei publice locale sunt obligaţi ca până în

anul 2020 să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50%

din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind

din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste

fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere (Legea

211/2011 privind Regimul deşeurilor);

d. producătorii de deşeuri şi autorităţile administraţiei publice locale sunt obligaţi ca până în

anul 2020 să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare şi alte operaţiuni

de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează

deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri

nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, cu excepţia materialelor

geologice naturale (Legea 211/2011 privind Regimul deşeurilor);

e. reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea

totală, exprimată gravimetric, până în anul 2016 (Hotărâre nr. 349/2005 privind

depozitarea

deşeurilor);

f. reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în

deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentru plastic,

considerându-se numai materialul reciclat ca material plastic, din greutatea fiecărui tip de

material conţinut în deşeurile de ambalaj, până la sfârşitul anului 2016.




7. DESCRIEREA ACTIUNILOR STRATEGICE

Prezenta strategia urmăreşte respectarea următoarelor principii strategice:

Principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii

producătorului şi cu cel al responsabilităţii utilizatorului stabileşte necesitatea

creării unui cadru legislativ şi economic adecvat, în aşa fel încât sa fie acoperite

costurile de gestionare a deşeurilor;

Principiul protecţia resurselor primare este formulat în contextul mai larg al

conceptului de „dezvoltare durabilă'' şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi

eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând

accentul pe utilizarea deşeurilor ca şi materii prime secundare;

Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie în activităţile de gestionare a deşeurilor,

ierarhie care situează pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea

cantităţilor generate, urmată de tratarea în vederea valorificării şi în ultimul rând,

tratarea în vederea eliminării în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea

populaţiei;

Principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei, stabileşte că deşeurile

trebuie tratate sa eliminate cât mai aproape posibil de locul unde au fost generate;

Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai

scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme

la nivel regional şi naţional;

Principiul integrării stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte

integrantă din activităţile social-economice care le generează.

7.1. DESCRIEREA INVESTIŢIILOR PRIN PROIECT

În cadrul proiectului „Sisteme de Management Integrat a Deşeurilor în Judeţul Dâmboviţa"

dezvoltate de UAT-urile asociate în A.D.I. Dâmboviţa urmează a fi realizate investiţii necesare

atingerii obiectivelor sau ţintelor stabilite. Aceste investiţii sunt împărţite în două categorii, şi

anume:

1. Investiţii prioritare finanţate prin POS Mediu;

2. Investiţii care urmează a fi finanţate din alte surse precum: operatorii de salubrizare,

Consiliul Local al Municipiului Târgovişte, Consiliul Judeţean Dâmboviţa.




1. Investiţiile prioritare finanţate prin POSMediu includ:

construcţia unui Centru de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), care va fi

prevăzut cu un depozit conform, o staţie de sortare a deşeurilor colectate separat şi o

instalaţie de tratare mecano-biologică;

construcţia a trei staţii de transfer prevăzute cu sistem de cântărire, precontainere,

containere simple şi echipamente pentru transportul acestor containere la depozit;

echipamentele pentru colectarea separată a deşeurilor menajere şi a deşeurilor

voluminoase;

închiderea depozitelor neconforme.

Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor din municipiul Târgovişte va fi împărţit

în 4 zone mari de colectare, aferente celor staţiilor de transfer şi Centrului de Management

Integrat al Deşeurilor (CMID).

Conform proiectului, deşeurile colectate din zona 1 vor fi transportate direct la CMID

Aninoasa. Acest depozit va avea o capacitate proiectată de 6,9 milioane m3 şi o durată de viaţă

de circa 24 de ani. Va deservi întregul judeţ, aici urmând a fi eliminate deşeurile tratate rezultate

din instalaţia mecano-biologică, deşeurile reziduale rezultate în urma funcţionării instalaţiilor de

tratare a deşeurilor (staţii de sortare şi staţie de compostare) existente în judeţ, deşeurile stradale,

fracţiile de deşeuri voluminoase şi deşeuri din construcţii şi demolări ce nu pot fi valorificate şi o

parte din nămolul de la staţiile de epurare orăşeneşti. Depozitul este va fi compus din 2 celule,

din care prima celulă, cu o durată de aproximativ 10 ani şi cu un volum estimat de depozitare

deşeuri de cca 1.350.556 este finanţată prin proiect. Staţia de sortare din interiorul CMID va avea

o capacitate de 92.000 tone/an şi asigură sortarea deşeurilor de hârtie şi carton, a deşeurilor de

plastic şi metal şi a deşeurilor de sticlă colectate separat de pe teritoriul municipiului Târgovişte.

Instalaţia de tratare mecano-biologică are o capacitate de 206.376 tone/an. Aici deşeurile suferă

procese de tratare mecanică (sortare şi mărunţire) şi procese de tratare biologică aerobă.

Sistemul de colectare separată propus se va realiza pe 4 fracţii - deşeuri de hârtie şi

carton, deşeuri de plastic şi metal, deşeuri de sticlă şi deşeuri amestecate (reziduale).

Containerele achiziţionate prin proiect sunt prevăzute cu sistem de prindere cu pieptene şi sistem

de prindere cu fus şi furcă.

Deşeurile reciclabile colectate separat vor fi transportate prin intermediul staţiilor de

transfer la staţia de sortare realizata din cadrul CMID Aninoasa. Deşeurile biodegradabile vor fi

colectate în amestec cu deşeurile reziduale, alcătuind aşa numita "fracţie umedă", care va fi

transportată în mod direct (Zona 1 Aninoasa) sau prin intermediul staţiilor de transfer (Zona 2

Fieni, Zona 3 Titu şi Zona 4 Gaesti) la staţia de tratare mecano-biologică (CMID Aninoasa).

Pentru colectarea deşeurilor voluminoase, se vor realiza investiţii pentru dotarea a patru

puncte de colectare şi stocare temporară (amplasate în staţiile de transfer şi în cadrul CMID

Aninoasa), cu echipamentele de colectare necesare. Astfel se vor achiziţiona 46 de containere de

15 m , distribuite la fiecare zonă de transfer. Colectarea deşeurilor voluminoase va fi asigurată de

către operatorii de salubritate, cu mijloacele de transport din dotare până la punctele de colectare

mai sus menţionate. Sortarea deşeurilor voluminoase în cadrul acestor puncte de colectare revine

operatorilor instalaţiilor respective. După sortare, operatorii staţiilor de sortare şi a CMID vor

transporta deşeurile voluminoase la operatorii care asigură valorificarea, restul fiind transportate

la depozit în vederea eliminării.




2. Investiţii finanţate din alte surse

Investiţii realizate prin alte surse de finanţare pot fi grupate după cum urmează:

Recipiente pentru colectarea deşeurilor periculoase, menajere şi DEEE;

Echipamente de colectare şi transport a deşeurilor (maşini);

Închiderea depozitelor neconforme.

Achiziţionarea containerelor pentru colectarea deşeurilor periculoase, menajere şi DEEE-

urilor va fi asigurată de operatorii de salubrizare. Tot aceşti operatori vor asigura şi transportul

deşeurilor în zonele respective.

Pentru colectarea deşeurilor periculoase menajere a fost estimată necesitatea achiziţionării a 10

containere de 6 m3 ce urmează a fi distribuite pe platforme de colectare. În ceea ce priveşte

colectarea DEEE-urilor vor fi achiziţionate 15 containere de 30 m3 şi se vor înfiinţa 15 puncte de

colectare. De asemenea, operatorii de salubrizare vor trebui să asigure 20 containere de 3 m3

pentru colectarea separată a deşeurilor din construcţii şi demolări ce vor fi repartizate în cele 15

puncte de colectare.

În ceea ce priveşte necesarul maşinilor pentru asigurarea transportului deşeurilor s-a estimat un

număr de 91 de maşini de transport (56 de 16 m3 pentru utilizare în mediul urban şi 35 de 12 m

3

pentru utilizare în mediul rural) în plus faţă de cele existente, achiziţionate deja prin unele

proiecte. Necesarul estimat este doar pentru colectarea deşeurilor reciclabile şi reziduale

colectate separat.

O altă investiţie care se va realiza din alte surse de finanţare va fi închiderea depozitelor

neconforme şi ecologizarea acestora.

7.2. DESCRIEREA IERARHIEI ŞI A TIPURILOR DE DEŞEURI

Obiectul de activitate al A.D.I. Dâmboviţa vizează delegarea gestionarea şi monitorizarea

operatorilor serviciului de salubrizare din judeţul Dâmboviţa. Serviciul de salubrizare presupune

precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice

periculoase din deşeuri menajere, cu excepţia celor cu regim special, precum şi colectarea şi

transportul deşeurilor voluminoase provenite de la populaţie, instituţii publice şi operatori

economici neasimilabile celor menajere, până la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor

pentru zona 1, respectiv până la staţiile de transfer pentru zonele 2,3,4. În ceea ce urmează este

prezentată o ierarhie, precum şi o descriere a acestora.

Ierarhia deşeurilor, aşa cum este prezentată în cadrul Directivei 2008/98/CE şi în Legea nr.

211/2011, se aplică în calitate de ordine a priorităţilor, în cadrul legislaţiei şi a politicilor în

materie de prevenire a gestionării deşeurilor în următoarea ordine descrescătoare a priorităţilor,

respectiv:

1. Prevenirea - măsuri luate înainte ca o substanţă, material sau produs să devină deşeu,

prin care se reduc: cantităţile de deşeuri (inclusiv prin reutilizarea produselor sau

prelungirea duratei de viaţă a acestora), impactul negativ al deşeurilor generate asupra

sănătăţii populaţiei şi asupra mediului, conţinutul de substanţe periculoase în materiale şi

produse;




2. Pregătirea pentru reutilizare - operaţiunile de verificare, curăţare sau valorificare prin

care produsele sau componentele produselor care au devenit deşeuri sunt pregătite pentru

a fi reutilizate, fără alte operaţiuni de pre-tratare;

3. Reciclarea deşeurilor - este definită ca orice operaţiune de valorificare prin care

deşeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanţe pentru a-şi îndeplini

funcţia iniţială ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice,

dar nu include valorificarea energetică şi conversia în vederea folosirii materialelor drept

combustibil sau pentru operaţiunile de umplere;

4. Alte operaţiuni de valorificare, cum ar fi valorificare energetică (recuperarea de

energie din tratarea termică a deşeurilor) - operaţiuni care au drept rezultat principal

faptul că deşeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost

utilizate într-un anumit scop, sau faptul ca deşeurile sunt pregătite pentru a putea servi

scopul respectiv;

5. Eliminarea deşeurilor care se realizează în principal prin depozitare.

Tipurile de deşeuri aflate în gestionarea serviciului sunt:

1. Deşeuri menajere din zona urbană / rurală reprezentând deşeuri asimilabile şi reciclabile

(reziduale, hârtie / carton, plastic, sticlă) ce vor fi colectate separat şi vor fi transportate

direct la staţia de sortare din cadrul CMID Aninoasa. De asemenea, în zona rurală se va

realiza şi compostarea individuală, pentru aceasta fiind oferite spre utilizare unităţi de

compostare individuală.

2. Deşeuri voluminoase reprezentând deşeuri ce pot proveni de la populaţie sau agenţi

economici ce vor fi colectate separat şi transportate la spaţiul de stocare din cadrul CMID

Aninoasa. Colectarea acestora se va realiza în sistemul „la cerere", dar şi prin organizarea

unor campanii de colectare cu o frecvenţă minimă.

3. Deşeuri periculoase din cele menajere constând în deşeuri provenite de la populaţie sau

agenţi economici din zona urbană sau rurală ce vor fi colectate separat şi transportate la

spaţiul de stocare din cadrul CMID Aninoasa. Pentru realizarea colectării se vor organiza

campanii de colectare separată a deşeurilor periculoase.

4. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) constând în deşeuri provenite de

la populaţie sau agenţi economici ce vor fi colectate separat şi transportate în punctele de

colectare, de aici urmând a fi preluate de către operatorii care realizează reciclarea

acestora sau de către asociaţiile colective. Pe lângă organizarea campaniilor de colectare

cu o frecvenţă trimestrială punându-se la dispoziţia generatorilor puncte de staţionare

pentru colectarea acestor categorii de deşeuri.

5. Deşeuri din construcţii şi demolări reprezentând deşeuri ce vor fi colectate separat şi

transportate în vederea eliminării la depozitul conform din cadrul CMID Aninoasa.

Aplicarea ierarhiei deşeurilor are ca scop încurajarea acţiunii în materie de prevenire a

generării şi gestionării eficiente a deşeurilor. Pentru strategia de dezvoltare a serviciului se vor

adopta următoarele metode:




7.3. METODE DE COLECTARE A DEŞEURILOR

Pentru o colectare selectivă mai eficientă, municipiul Târgovişte este împărţit în 15 zone de

gestionare a deşeurilor, şi anume: în fiecare micro, la periferiile oraşului şi în zonele rurale.

Pentru îndeplinirea obiectivelor s-a propus achiziţionarea a 7.820 containere 1,1 m3 pentru

colectarea selectivă a deşeurilor, 21.000 unităţi de compostare individuală a 220 litri, 46 de

containere pentru deşeuri specifice şi 17 containere pentru deşeuri municipale periculoase.

Colectarea deşeurilor se va face în sistem cu 4 pubele pe platforme de colectare, în conformitate

cu legea 211/2011 privind regimul deşeurilor după cum urmează:

o pubelă este destinată colectării de hârtie şi carton (hârtie tipărită, hârtie

în amestec);

o pubelă este destinată colectării de metal şi plastic (folii, PEID, PET,

PVC şi alte materiale plastice, dar şi metale feroase şi neferoase);

o pubelă este destinată colectării de sticlă (sticlă colorată şi sticlă albă);

o pubelă este destinată colectării pentru fracţia mixtă (biodeşeurile şi

deşeurile menajere).

7.4.METODE DE TRANSPORT A DEŞEURILOR

Transportul deşeurilor către depozitul de deşeuri se poate efectua cu ajutorul maşinilor

achiziţionate cu acest scop în proiect. Transportul şi controlul deşeurilor destinate operaţiunilor

de colectare - stocare temporară -tratare - valorificare - eliminare se efectuează pe baza

formularului de încărcare - descărcare deşeuri nepericuloase, conform Hotărârii 1.061/2008

privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Transportul

deşeurilor pe teritoriul municipiului Târgovişte este imperativ să se realizeze în condiţii de

siguranţă pentru protecţia mediului şi sănătăţii populaţiei, avându-se în vedere starea drumurilor

de acces spre incinta depozitului.

7.5. METODE DE TRATARE A DEŞEURILOR

Centrului de Management Integrat al Deşeurilor va fi dotat cu o staţie de tratare mecano-

biologică pentru fracţia biodegradabilă din deşeuri, incluzând deşeurile din pieţe şi grădini.

Tratarea mecano-biologică a deşeurilor va consta din:

pre-tratare mecanică, care presupune: mărunţirea, recuperarea metalelor

feroase, sortarea şi trierea deşeurilor;

compostarea fracţiei umede şi maturare.

Scopul tratării deşeurilor urmează două direcţii importante, atât pentru valorificarea acestora, cât

şi în vederea eliminării.

Principalele obiective pentru tratarea deşeurilor sunt:

promovarea recuperării şi reciclării materialelor;

îndepărtarea deşeurilor biodegradabile de la depozitare;

reducerea generala a cantităţii de deşeuri care urmează sa fie depozitată având

un rol determinant în durata de viaţă a depozitului.




7.6. METODE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR

Depozitarea deşeurilor implică următoarele acţiuni:

Construirea unui depozit de deşeuri judeţean clasa B, conform legislaţiei

Europene şi naţionale respectând următoarele etape: proiectare - construcţie -

exploatare - închidere - monitorizarea post-închiderii;

Încetarea funcţionării şi ecologizarea celor 6 depozite urbane neconforme.

Depozitul de deşeuri judeţean, conform Hotărârii 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, va

cuprinde:

sistem de impermeabilizare cu un strat suplimentar pentru drenaj sub baza depozitului;

sistem de etanşare;

sistem de colectare şi management al levigatului (levigatul va fi colectat cu ajutorul unei

reţele special de conducte şi va fi tratat într-o staţie de tratare a apelor uzate);

sistem de colectare şi management pentru biogaz (gazul va fi colectat cu ajutorul unor

reţele de puţuri şi conducte , iar gazul care nu poate fi folosit pentru a produce energie

trebuie ars;

managementul apelor meteorice;

monitorizarea apei freatice (3 foraje), monitorizare biogaz (13 puţuri, un analizator de

gaz portabil, 6 detectoare de metan);

asigurarea stabilităţii depozitului;

sistem de pază şi protecţie (pentru a descuraja aruncarea ilegală a deşeurilor în depozit);

încadrarea în peisaj (realizarea unei perdele vegetale de protecţie);

asigurarea închiderii depozitului şi monitorizarea post-închiderii.

Producătorii, agenţii economici şi deţinătorii de deşeuri au următoarele obligaţii:

sunt obligaţi să deţină un buletin de analiză a deşeurilor depozitate;

trebuie să ţină o evidenţă cronologică a cantităţii, originii şi destinaţiei deşeurilor;

au obligaţia sa respecte procedura de predare/acceptare a deşeurilor în cadrul

depozitului judeţean.

În cadrul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor va fi asigurată depozitarea deşeurilor

amintite anterior cu respectarea legislaţiei în vigoare. De asemenea, operatorii vor avea obligaţia

de a crea şi asigura un sistem pentru trasabilitatea deşeurilor (automatizare, electronizare etc.)




8. PROVOCARI PENTRU VIITOR

8.1. SALUBRIZARE MENAJERĂ

Îmbunătăţirea sistemului de precolectare prin înlocuirea platformelor supraterane, cu

platforme subterane (îngropate); Implementarea treptată a colectării selective pe 4 fracţii (hârtie, mase plastice , metale

şi sticlă) şi o fracţie umedă; Îmbunătăţirea sistemului de colectare a deşeurilor voluminoase; Schimbarea sistemului de colectare a deşeurilor vegetale din parcuri, grădini şi pieţe

în vederea valorificării superioare; Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor periculoase din deşeuri

municipale; Îmbunătăţirea sistemului de colectare a DEEE; Îmbunătăţirea sistemului de colectare a deşeurilor rezultate din construcţii şi

demolări; Revizuirea modului de încasare a serviciului de salubrizare menajeră prin

introducerea unei taxe speciale de salubrizare.

8.1.1. AVANTAJELE COLECTĂRII DEŞEURILOR PRIN SISTEMUL DE

PLATFORME

Sistemul de colectare a deşeurilor municipale cu containere îngropate asigură colectarea

acestora în condiţii de siguranţă, integrarea sistemului în peisajul urban, eliminarea premiselor

poluării mediului. Acest lucru se realizează prin amplasarea în subteran a recipienţilor de

colectare a deşeurilor municipale, la suprafaţă fiind numai gurile de alimentare prin care

deşeurile ajung în recipienţi. Singurul moment, în care deşeurile sunt la suprafaţă, este acela în

care recipienţii sunt ridicaţi la suprafaţă spre a fi goliţi. Sistemul propriu-zis de colectare a

deşeurilor este compus dintr-o gură de alimentare, amplasată la suprafaţa solului, prin care se

introduce gunoiul ghidat către containerul din subteran până la umplerea acestuia. La un interval

de timp prestabilit, în funcţie de numărul de utilizatori din zona unde este amplasat sistemul de

colectare a deşeurilor şi cantitatea de deşeuri produsă de aceştia, recipienţii sunt descărcaţi în

autospeciale destinate activităţii de salubrizare, autospeciale adaptate acestei operaţiuni.

Pentru golirea containerelor, echipajul autogunoierei manevrează platforma hidraulică

autoridicătoare pe care sunt amplasate containerele, până când acestea sunt ridicate la suprafaţă,

golite în autogunoieră şi readuse în poziţia iniţială, gata să primească noi deşeuri. Pentru

manevrare, sistemul este acţionat hidraulic prin conectare la instalaţia hidraulică a maşinii de




colectare a gunoiului, nefiind aduse utilaje suplimentare, greu de manevrat în condiţiile

aglomeraţiei din cartiere. Fiecare platformă are câte 4 eurocontainere de căte 1,1 mc fiecare.

Acest sistem are următoarele avantaje pentru protecţia mediului, pentru cetăţeni şi, nu în

ultimul rând, pentru autoritatea locală:

este un sistem eficient şi aduce un design nou în peisajul urban, putând fi integrat

perfect în mediul inconjurator;

oferă o soluţie menită sa faciliteze depozitarea, stocarea şi golirea tuturor tipurilor de

deşeuri municipale;

se elimină poluarea mediului, prezenţa insectelor, mirosul deşeurilor şi împrăştierea

de către animale/oameni a resturilor menajere;

sistemul previne accesul animalelor (câini, rozătoare, insecte etc.), care pot fi vectori

de răspandire a paraziţilor şi diverselor boli;

este adecvat pentru colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile, cum ar fi hârtie,

plastic sau sticlă, protejându-le de degradare;

prin construcţia sa, oferă posibilitatea igienizării periodice, apele reziduale rezultate

în urma igienizării fiind vidanjate.

Elemente constructive:

Partea supraterană

platforma superioara;

pubele (gura de alimentare) confecţionate din metal.

Partea subterană

platforma hidraulică pe care se amplasează containerele (4 buc. x 1,1 mc);

4 containere x 1,1 mc;

baza pentru colectarea apelor reziduale;

cuva din beton armat;

instalaţia hidraulică pentru acţionare platformă (ridicare/coborâre).

Sistemul este acţionat prin intermediul unor cilindri hidraulici care actionează asupra platformei

pe care se află amplasaţi recipienţii pentru colectarea deşeurilor, asigurând mişcarea în plan

vertical a acesteia. Panoul de comandă pentru acţionarea sistemului hidraulic este instalat pe

maşina care colectează deşeurile menajere.

Componentele de securitate, care îndeplinesc cerinţele de siguranţă şi securitate în

funcţionare, prevăzute în legislaţia aplicabilă:

Bolţ de blocare – are scopul de a bloca platforma după ridicare, pentru a permite accesul în

cuva de beton a personalului de întreţinere sau reparaţii, precum şi a personalului de curăţenie;

Valva de ruptură – are rolul de a bloca cilindrul hidraulic în cazul ruperii unor conducte şi

pierderea presiunii uleiului, oprind platforma şi prevenind producerea de accidente.

Componentele de siguranţă şi blocare previn posibilitatea producerii de accidente şi poluarea

mediului cu ulei hidraulic din instalaţia de manevrare a platformei. Sistemul îndeplineşte şi

respectă normativele Comunităţii Europene.




Facilităţi

platforma superioară poate fi finisată cu pavaj, tablă sau alt material comparabil,

pentru integrarea în mediul urban;

gura de alimentare de la suprafaţă din tabla este dotată cu sertar, pentru a preveni

introducerea de deşeuri voluminoase ce pot bloca sistemul şi va fi construită, astfel

încât să se integreze perfect în mediul înconjurător;

platforma hidraulică necesită numai 1,6 m înălţime pentru instalare, permiţând

instalarea uşoară şi în zone mai puţin accesibile;

cuva subterană, în care se instalează sistemul, este prefabricată din beton armat,

pentru o instalare uşoară, fără acţiuni agresive asupra mediului şi disconfort pentru

populaţie, în funcţie de cerinţe se poate realiza in situ;

sistemul se va confecţiona astfel încât apa să nu patrundă în cuva însă, pentru orice

situaţie (inundare accidentală, scurgeri levigat, apa rezultată în procesul de igienizare)

cuva va fi prevazută cu o basa pentru colectarea apelor reziduale.

Întreţinerea sistemului

Este o operaţiune care se realizează atât în compartimentul din subteran cât şi la suprafaţa

solului pentru toate componenetele (containere, sistem hidraulic de acţionare, platforme

subterane şi supraterane, guri de alimentare) şi constă în:

dezinfectarea containerelor – se efectuează periodic conform prevederilor legale;

verificarea părţilor componente ale echipamentului şi repararea/înlocuirea

elementelor uzate se efectuează lunar conform programului de revizie şi întreţinere;

curăţarea şi spălarea elementelor sistemului, expuse contractului direct cu deşeurile,

se efectuează periodic conform programului stabilit împreună cu autoritatea locală.

8.1.2. COLECTAREA SELECTIVĂ PE 4 FRACŢII

Având în vedere prevederile legale în vigoare care prevăd atingerea a 50% colectare selectivă

provenite din deseuri menajere. În acest scop se propune pregătirea infrastructurii aferente

precolectării selective, respectiv platformele existente vor fi modificate şi dotate cu recipienţi

pentru colectare selectivă etapizat în baza unui grafic stabilit de municipiul Târgovişte iar

platformele subterane noi vor fi achiziţionate astfel încât să asigure colectarea selectivă pe 4

fracţii. Organizarea de campanii de informare şi conştientizare a populaţiei privind importanţa

colectării selective a deşeurilor. Prin intermediul acestor campanii se vor prezenta detalii cu

privire la impactul deşeurilor asupra mediului, etapele gestiunii deşeurilor,bune practici în

colectarea selectivă a deşeurilor, importanţa şi avantajele reciclării deşeurilor.

Colectarea şi transportul deşeurilor astfel precolectate vor fi efectuate de operatorii

concesionari.

8.1.3. COLECTAREA DEŞEURILOR VOLUMINOASE

Având în vedere faptul că gestionarea deşeurilor voluminoase generate de populaţie, ca

parte a deşeurilor municipale, cade în sarcina autorităţilor publice locale, prin serviciul de




salubrizare (conform Legii nr. 101/2006 republicată ), operatorul de salubritate va asigura şi colectarea acestui tip de deşeuri, astfel :

Deşeurile voluminoase vor fi colectate prin campanii regulate door-to-door la gospodăriile din zonele de case, derulate cu o anumită periodicitate de către autorităţile locale, cu sprijinul operatorilor de salubritate. În acest scop vor fi stabilite grafice de activitate de către municipiul Târgovişte. În cartierele de blocuri se vor amenaja spaţii pentru depozitarea temporară a deşeurilor voluminoase, urmând ca acestea să fie colectate şi transportate de către firmele concesionare în baza unui grafic de activitate, de către municipiul Târgovişte;

Deşeurile voluminoase de la persoanele juridice vor fi colectate şi transportate de către firmele concesionare, la solicitarea producătorului.

Toate deşeurile voluminoase vor fi depozitate în staţiile de sortare ale CMID administrat de ADI Dâmboviţa, în vederea sortării şi valorificării.

8.1.4. COLECTAREA DEŞEURILOR BIODEGRADABILE

Ţinta privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile va fi atinsă prin construcţia unei staţii de tratare mecano-biologice a deşeurilor reziduale la Târgovişte. O dată cu intrarea în funcţiune a CMID-ului, deşeurile biodegradabile provenite din parcuri şi grădini, respectiv pieţe, vor fi colectate separat şi dirijate spre centrul ecologic, prin grija firmelor abilitate care execută lucrările.

8.1.5. COLECTAREA DEŞEURILOR PERICULOASE DIN

DEŞEURILE MUNICIPALE

Pentru colectarea deşeurilor periculoase conţinute în deşeurile menajere, soluţia propusă vizează colectarea prin puncte de colectare mobile (maşini de colectare a deşeurilor periculoase în conformitate cu prevederile legale), prin campanii lunare . Stabilirea punctelor de staţionare şi a orarului de staţionare se va face de către autorităţile locale iar publicul va fi informat în ceea ce priveşte organizarea colectării deşeurilor periculoase. Staţionarea se face în conformitate cu prevederile legale şi cu avizul coordonatorilor locali pentru siguranta, sănătatea şi securitatea locuitorilor (ex: ISU- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, DSP-Direcţia de Sănătate Publică). Punerea la dispoziţie a maşinilor de colectare va fi în sarcina operatorilor, avizele vor fi obţinute de către operatori. Depozitarea se va efectua la depozite autorizate în acest sens.

Precizăm faptul că deşeurile periculoase de tipul baterii auto uzate, uleiuri de motor etc. sunt colectate prin sistemele implementate de către agenţii economici care desfăşoară activităţi specifice de reparaţii auto etc.

8.1.6. COLECTAREA DEŞEURILOR DE ECHIPAMENTE

ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (D.E.E.E.) Conform Directivei nr.2002/96/ EC privind deşeurile din echipamente electrice şi

electronice, transpusă prin H.G. nr 1037/2010, cantitatea de D.E.E.E.-uri ce trebuie colectată a fost stabilită pentru statele membre la 4 kg/locuitor/an.

În realitate, luând în considerare situaţia economică, geografică şi demografică este imposibil de atins o rată de colectare de 100%. Aşa cum s-a şi mentionat, datorită situaţiei economice a populaţiei, echipamentele electrice şi electronice depăşesc media de utilizare indicată de producător. Tocmai de aceea, potenţialul de colectare a D.E.E.E.-urilor este mult mai mic de 4 kg/locuitor/an.

În present, în municipiul Târgovişte funcţionează un centru municipal de colectare D.E.E.E., aflat pe strada Radu de la Afumaţi.




Obligaţiile participanţilor la procesul de gestionare a D.E.E.E.-urilor

Persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a nu arunca deşeurile de echipamente electrice şi electronice alături de deşeurile menajere şi de a le preda distribuitorilor, în cazul achiziţionării unui produs de acelaşi tip (schimb 1 la 1) sau de a preda D.E.E.E. către punctele de colectare organizate de autoritătile locale conform H.G. nr 1037/2010.

Pentru îndrumarea iniţiativelor de dezvoltare a lanţului de colectare şi procesare a D.E.E.E.-urilor, legislaţia naţonală referitoare la deşeurile de echipamente electrice este următoarea:

H.G. nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (M.Of. 491/10.VI.2005);

H.G. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (M.Of. 822/12.09.2005

Ordin 901/2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare;

Ordin 1225/2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (M.Of.1161/ 21.12.2005);

Ordin 1223/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice (M.Of.1 /03.01.2006).

Ca urmare se propune: Organizarea de campanii de informare privind datele de colectare; Asigurarea colectării separate a D.E.E.E. de la gospodăriile particulare; Punerea la dispozitia producatorilor/asociatiilor acestora a spatiilor necesare pentru

înfiinţarea şi funcţionarea punctelor de colectare selectivă a D.E.E.E. (aceste zone de colectare trebuie amplasate astfel încât să se asigure un acces facil al populaţiei şi să se găsească în apropierea centrelor populate cu densitate mare);

8.1.7. COLECTAREA DEŞEURILOR DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI

Deşeurile din construcţii şi demolări sunt deşeuri solide rezultate în urma demolării sau

construirii clădirilor, şoselelor şi a altor structuri. În mod uzual, aceste deşeuri conţin pământ vegetal, nisip, pietriş, substanţe gudronate sau rezultate din gudron, argilă, substanţe cu lianţi bituminoşi sau hidraulici, asfalt, macadam, pietre, beton, ciment, cărămizi, lemn, zidărie, materiale pentru acoperişuri, tencuieli şi ipsos, pastă de lipit, vopsele, lacuri, cabluri din metal, metale, bârne de lemn şi altele asemenea. Pentru îmbunătaţirea gestionării deşeurilor din contrucţii şi demolări se va acţiona pentru implementarea următoarelor :

Deşeurile provenite din activităţile de construcţii şi demolări se colecteazî prin grija deţinătorului şi sunt transportate de către operator, în baza unui contract de prestări servicii, în depozite specializate pentru primirea acestor tipuri de deşeuri.

Pentru obţinerea autorizaţiilor de construire/desfiinţare, beneficiarii întocmesc Planul de eliminare al deşeurilor provenite din construcţii, reabilitări, demolări şi amenajări de spaţii verzi, proprietarul şi constructorul îşi asumă responsabilitatea predării acestor deşeuri operatorului de salubritate pentru gestionarea lor conform prevederilor legale. Obţinerea acestor autorizaţii este condiţionată de existenţa unui contract de prestări servicii încheiat cu operatorul de salubrizare, pentru colectarea deşeurilor rezultate din construirea/refacerea drumurilor, din demolări şi construcţii. Executantul lucrării are obligaţia de a precolecta deşeurile rezultate din activitatea sa, în containere specializate proprii sau puse la dispoziţie de către operatorul de salubrizare.




Transportul, în vederea depozitării deşeurilor rezultate din activităţile enumerate, se realizează numai cu mijloacele operatorului de salubrizare, în baza unui contract de prestări servicii. Precolectarea se realizează numai în containere standardizate acoperite, fiind interzisă depozitarea deşeurilor provenite din activitatea de construcţii şi demolări în recipientele sau containerele în care se depun deşeurile municipale. Transportul deşeurilor provenite din activităţile de construcţii şi demolări se realizează în containerele în care s-a realizat precolectarea sau în basculante prevăzute cu sistem de acoperire a încărcăturii, pentru a nu avea loc degajarea prafului sau împrăştierea acestora în timpul transportului.

În cazul deşeurilor provenite din activităţile de construcţii şi demolări, prin a căror manipulare se degajă praf, se vor lua măsurile necesare de umectare, astfel încât cantitatea de praf degajată în aer să fie sub concentraţia admisă. Depozitarea deşeurilor neutralizate se face cu respectarea condiţiilor impuse de tehnologia de depozitare controlată, în sectoarele din cadrul depozitului de deşeuri Aninoasa. Deşeurile din construcţii şi demolări vor fi supuse proceselor de reciclare şi recuperare, putând fi utilizate pentru reamenajări de drumuri sau alte activităţi după ce au fost supuse procesării, neutralizării şi pretratării în staţii de sortare. Deşeurile din construcţii şi demolări pot fi tratate atât separat de deşeurile municipale, cât şi împreună cu acestea, cu excepţia cazului în care, în componenţa acestora se regăsesc substanţe sau materiale clasificate ca fiind periculoase.

Materialele care conţin azbest, rezultate din demolări, trebuie colectate separat, nu vor fi amestecate cu celelalte deşeuri şi se realizează astfel încât să nu se degaje fibre din material; personalul care realizează această operaţie va purta echipament de protecţie, special, pentru lucrul cu azbestul. Containerele în care se precolectează materialele rezultate din construcţii şi demolări, care au caracter periculos trebuie să fie prevăzute cu semne convenţionale distinctive, utilizate pentru avertizare în cazul substanţelor otrăvitoare şi inscripţionarea acestora cu avertizarea "PERICOL DE MOARTE". Aceste containere se depozitează numai pe domeniul aparţinând producătorului de deşeu, în spaţiu îngrădit. În autorizaţia de construire trebuie să se menţioneze actele normative care reglementează gestionarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări şi regimul deşeurilor periculoase. Deşeurile rezultate din construcţii, care nu sunt poluate, cum ar fi pământul şi rocile excavate în cadrul lucrărilor de săpătură, pot fi utilizate, cu acordul autorităţilor de mediu, la alte lucrări de construcţie, în agricultură sau silvicultură, amenajări hidrotehnice, construcţia drumurilor, atât în cazul în care acestea sunt realizate pe raza teritorială a respectivei autorităţi a administraţiei publice locale, cât şi în alte localităţi. Deşeurile din activităţi de constructţi reprezintă deşeurile rezultate în urma activităţilor de construire şi/sau desfiinţare, specificate la art. 2 alin. 1 în conformitate cu Lista Europeană a Deşeurilor transpusă prin H.G. nr. 856/2002 privind Evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, care se regăsesc la codul 17. Deşeurile din construcţii şi demolări, inclusiv pământ excavat din terenuri contaminate, sunt constituite din trei componente individuale: deşeuri din construcţii, deşeuri din demolări şi pământuri excavate din terenuri contaminate. În prezent doar o mică parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări este raportată, în special cea provenită de la cetăţenii care solicită Autorizaţii de construire pentru renovări/demolări/construcţii noi. În ceea ce priveşte alte component, cum ar fi lemnul rezultat din înlocuirea tocurilor de uşi şi ferestre, a uşilor, a parchetului sau duşumelelor, a reparaţiilor la acoperişuri, acesta se recuperează în proporţie de 95% de către oameni saraci, care îl utilizează ca şi combustibil.

Metalul, constă în bare de armare din oţel beton care rezultă în special dupa concasarea blocurilor de beton armat şi este valorificabil. Materialele plastice nu reprezintă un procent semnificativ, dar se aşteaptă ca în perioada urmatoare această componentă care va proveni în special din tâmplăria PVC uzată să devină o problema. Trebuie avut în vedere că în acest momen, 90% din tâmplăria construcţiilor noi este din PVC şi mai puţin din lemn natural sau lemn stratificat. Sticla, este o componentă care datorită faptului că este foarte casabilă, de cele mai multe ori se amestecă şi se elimină odata cu deşeurile menajere, atunci când provine de la populaţie sau cu deşeuri mixte atunci când provine de la societăţile de construcţii. Având în




vedere legislaţia existentă în domeniu, care prevede obligativitatea reciclării de 70% din deşeurile rezultate din construcţii şi demolări, se propune înfiinţarea unei staţii de reciclare a deşeurilor din construcţii care să funcţioneze în cadrul CMID-ului administrat de ADI Dâmboviţa.

8.2. SERVICIUL DE SALUBRIZARE STRADALĂ

Obiective propuse: 1. îmbunătaţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor 2. promovarea calităţii şi eficienţa activităţilor de salubrizare stradală

3. dezvoltarea durabilă a serviciului 4. protecţia mediului înconjurător, cu evidenţierea măsurilor de protecţie a mediului pe etape de dezvoltare, în concordanţă cu programul de adaptare la normele Uniunii Europene 5. gestionarea serviciului pe criterii de transparenţă, competitivitate şi eficienţă 6. creşterea cantitativă şi calitativă a serviciului de salubrizare stradală 7. eliminarea rampelor clandestine de deşeuri 8. reducerea timpului de intervenţie.

Pentru atingerea obiectivelor mai sus amintite se propune : dotarea tuturor utilajelor folosite la activităţile de salubrizare stradală şi deszăpezire

cu sistem GPS de monitorizare prin satelit care va putea fi monitorizat de către Direcţia de Salubritate Târgovişte, prin acces controlat;

reinnoirea parcului de maşini şi utilaje specifice în vederea prestării serviciului la nivelul indicilor de performanţă stabiliţi, ori de câte ori este necesar, cu încadrarea în normele europene;

mărirea suprafeţelor pe care se execută lucrări de salubrizare stradală şi deszăpezire. Pentru prevenirea producerii de rampe clandestine se propune montarea de camere de luat vederi în zonele de risc (min.500 buc.)

8.3. CONCEPTUL DE END-OF-WASTE

Încetarea statutului de deşeu sau conceptul „End-of-waste" a fost introdus în 2005, prin

Strategia Tematică privind prevenirea şi reciclarea deşeurilor. Elementul de noutate al acestui

concept este obligaţia producătorului de a analiza opţiunile de valorificare a deşeurilor înainte de

eliminarea finală, astfel deşeul poate deveni o marfă atunci când este utilizat 100%

(întrebuinţarea drept combustibil, utilizat la rerafinarea petrolului, valorificarea în agricultură ca

fertilizant). Oraşe mari cum sunt Amsterdam şi Viena cogenerează din deşeuri.

Conform Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor s-au stabilit principalele criterii care stau la

baza încetării statutului de deşeu:

substanţa sau obiectul este utilizat în mod curent pentru îndeplinirea unor

scopuri specifice;

există o piaţă sau cerere pentru substanţa ori obiectul în cauză;

substanţa sau obiectul îndeplineşte cerinţele tehnice pentru îndeplinirea

scopurilor specifice şi respectă legislaţia şi normele aplicabile produselor;

utilizarea substanţei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra

mediului sau sănătăţii populaţiei.

Deşeurile trebuie tratate ca o resursă valoroasă, iar faptul că au fost adoptate aceste

criterii de încetare a statutului de deşeu pentru unele fluxuri de materiale va stimula considerabil

industria şi serviciile de reciclare. Municipiul Târgovişte ar face astfel încă un pas important în




realizarea obiectivului său de a avea o economie care îşi utilizează eficient resursele şi de a

deveni o societate axată pe reciclare.

Aceste criterii de încetare a statutului de deşeu reflectă faptul că un tip de deşeu a ajuns la

un anume stadiu de prelucrare, prin care capătă o valoare intrinsecă, astfel încât este puţin

probabil să mai fie aruncat ca şi deşeu fiind prelucrat la un punct în care utilizarea sa nu

reprezintă un risc pentru mediu, (motiv pentru care poate fi considerat produs/material) şi

sănătatea umană.

Aplicarea statutului de încetare a calităţii de deşeu poate sprijini sectorul economic pentru

utilizarea materiilor prime secundare de calitate superioară (având astfel un efect pozitiv asupra

ratelor de reciclare).

Încetarea statutului de deşeu poate contribui la atenuarea eventualelor prejudicii aduse

utilizatorilor, pentru a spori încrederea acestora în standardele de calitate şi încurajarea utilizării

produselor secundare.

8.4. CAMPANII DE CONŞTIENTIZARE A PUBLICULUI

În cadrul proiectului "Sistem de management integrat al deşeurilor din Judeţul Dâmboviţa"

se vor organiza campanii de informare, educare şi conştientizare a populaţiei privind importanţa

colectării selectivă a deşeurilor. Acest nou sistem urmăreşte să îmbunătăţească atât calitatea

vieţii, cât şi a mediului, aplicând legislaţia europeană şi românească în domeniu, în condiţii de

eficienţă economică şi de suportabilitate financiară. Iniţiativa are ca scop informarea locuitorilor

din municipiul Târgoviște cu privire la implementarea sistemului integrat de gestionare a

deşeurilor, precum şi însuşirea de către public a unor informaţii despre specificul problemelor.

Principalele acţiuni de informare şi conştientizare a publicului sunt:

Campanii de informare în şcoli;

Conferinţe de presă;

Workshop-uri;

Voluntariat;

Dezbateri publice.

Scopul principal al acestor campanii de informare şi conştientizare a publicului vizează:

Prezentarea importanţei colectării selective şi a reciclării deşeurilor;

Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor prin prisma unui

comportament responsabil faţă de mediul înconjurător din partea cetăţenilor;

Implementarea sistemului de colectare selectivă la gospodăriile din mediul

urban şi rural;

Asigurarea coerenţei transpunerii unei strategii de dezvoltarea a serviciului

pe termen lung;

Atingerea principalelor ţinte legislative propuse în domeniul gestionării

deşeurilor;

Reducerea cantităţii de deşeuri menajere depozitate, respectiv creşterea

cantităţii de deşeuri reintroduse în circuitul economic;

Optimizarea resursele materiale disponibile.




9. ACTIVITATI PENTRU INDEPLINIREA OBIECTIVELOR

STRATEGICE IN DOMENIUL GESTIONARII DESEURILOR

- MUNICIPIUL TARGOVISTE -

Acţiunile campaniilor de conştientizare se vor desfăşura în funcţie de grupurile ţintă. Printre

acestea se numără: asociaţii de proprietari, profesori, elevi, studenţi, agenţi economici, cetăţeni,

reprezentanţi ai ONG-urilor.

Pentru îndeplinirea obiectivelor strategice în domeniul gestionării deşeurilor este

necesară implicarea, practic, a întregii societăţi, care va trebui să îşi împartă responsabilităţile:

Producători de bunuri:

-vor realiza produse utilizând mai multe materiale reciclate şi mai puţine materii prime

neregenerabile. De asemenea, vor trebui să proiecteze produse care să genereze mai puţine

deşeuri şi să îşi asume responsabilitatea privind impactul asupra mediului al produselor lor pe

durata întregului ciclu de viaţă al acestora;

Societăţile comerciale:

-vor reduce cantităţile de deşeuri generate din activitatea de comercializare a produselor;

-vor iniţia campanii de sensibilizare şi de informare direcţionate către publicul larg sau

către o categorie specifică de consumatori referitor la prevenirea generării deşeurilor.

Generatorii de deşeuri (persoane fizice şi juridice):

-vor avea posibilitatea să îşi reducă cantităţile de deşeuri, achiziţionând produse şi

servicii care generează mai puţine deşeuri prin modificarea comportamentului de

consum, reducând astfel impactul asupra mediului;

-au obligaţia să îşi separe deşeurile în vederea reciclării şi valorificării; autorităţile

publice centrale şi locale (mediu, administraţie, sănătate, industrie, finanţe):

-vor trebui să asigure servicii adecvate pentru gestionarea tuturor categoriilor de

deşeuri, pentru fiecare pas din ierarhia deşeurilor;

-vor asigura informarea şi conştientizarea populaţiei privind posibilităţile de

reducere a cantităţilor de deşeuri generate, precum şi asupra opţiunilor de gestionare a

deşeurilor;

Consumatorii, atât operatorii economici, cât şi cetăţenii Municipiului Târgovişte, trebuie să îşi

reducă deşeurile, să le colecteze separat în vederea reciclării, să achiziţioneze produse sau

servicii care generează mai puţine deşeuri şi care au un impact cât mai scăzut asupra mediului.




Primaria Municipiului Târgovişte va furniza direct sau indirect servicii de colectare şi de

reciclare pentru toti locuitorii municipiului Târgovişte şi va oferi informaţii privind reducerea

deşeurilor; de asemenea, va planifica măsuri de gestionare a deşeurilor şi va investi în facilităţi

de colectare şi tratare a acestora.

Operatorii de salubritate trebuie să investească în reciclarea şi recuperarea deşeurilor şi să

furnizeze servicii de calitate în acest sens pentru clienţii lor.

În concluzie, strategia Municipiului Târgovişte de gestionare a deşeurilor trebuie să

contureze o gestionare corespunzătoare a deşeurilor, în care nu numai producătorii îşi asumă

responsabilitatea, dar şi consumatorii.

În perioada 2016- 2026, Primăria Municipiului Târgovişte, prin serviciile de specialitate

din cadrul Direcţiei Tehnice, va monitoriza printr-o aplicaţie electronică şi prin publicarea pe

site-ul web a Municipiului Târgovişte, activitatea de salubritate din municipiul Târgovişte

(măturat manual, măturat mecanic şi colectare deşeuri (inclusiv a celor reciclabile: hârtie, sticlă,

materialele plastice şi metal). Până la sfârşitul anului 2016 se va introduce un sistem financiar

care să asigure plata servicilor de salubrizare, privind colectarea deşeurilor, plecând de la

premise “cât generezi, atât plăteşti”.

9.1. MĂSURI PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI UTILIZĂRII

RESURSELOR

Evoluţia societăţii româneşti din ultimii ani, creşterea nivelului de trai şi dezvoltarea

tehnologică se caracterizează prin accelerarea consumului şi degradarea rapidă a resurselor

naturale neregenerabile, concomitent cu mărirea ratei de generare a deşeurilor. Aflaţi în faţa unei

iminente crize de materii prime naturale, producătorii trebuie să identifice şi să implementeze

acele măsuri care pot conduce industria către o economie circulară. Valorificarea energetică a

deşeurilor, compostarea, reciclarea metalelor, hârtiei, sticlei şi a materialelor plastice, dar şi a

altor fluxuri de deşeuri (inclusiv transformarea lor în materii prime secundare prin care pot fi

substituite resursele naturale) trebuie încurajată cu prioritate în viitorul apropiat având în vedere

şi faptul că operaţiile menţionate contribuie în mod semnificativ la reducerea emisiilor de gaze

cu efect de seră (emisii GES).

Exemplificare

1.Implementarea conceptelor de "proiectare ecologică" şi "economie verde"

În Europa şi pe plan internaţional există un interes în continuă creştere pentru modul de

abordare a impactului asupra mediului creat de produse. În prezent ciclul de viaţă pentru o gamă

largă de produse nu este înţeles, impactul lor asupra mediului nefiind măsurat. În acest sens se

încurajează dezvoltarea unui nou concept: "proiectarea ecologică", care are ca principal rol cel de

a îmbunătăţi performanţa ecologică a unui produs de-a lungul ciclului de viaţă, considerând toate

etapele de la producere la utilizare şi generare de deşeu (de la materia primă, producţie,

ambalare, transport şi distribuţie, instalare/utilizare, întreţinere, scoatere din uz şi generare

deşeu), integrând aspectele ecologice în fiecare din aceste etape. Pe plan naţional România a

transpus Directiva 2005/32/CE de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de




proiectare ecologică aplicabile produselor consumatoare de energie şi de modificare a Directivei

92/42/CEE a Consiliului şi a Directivelor 96/57/CE si 2000/55/CE ale Parlamentului European şi

ale Consiliului.

Autoritatea publică a Municipiului Târgovişte va proceda la actualizarea PNGD astfel

încât acesta să cuprindă măsuri care încurajează:

- producţia bazată pe utilizarea de resurse alternative (deşeuri reciclate);

- operatorii economici care demonstrează durabilitatea produselor (de exemplu, obiectele

de uz casnic, produsele de mobilier);

- utilizarea produselor care pot fi uşor reciclate/reutilizate;

- produsele cu ambalaje optimizate ambalate în materiale reciclate;

- creşterea capacităţilor de reciclare şi valorificare a deşeurilor;

- dezvoltarea instalaţiilor de producere a energiei din deşeuri;

- promovarea de către operatorii economici a ecodesignului în scopul îmbunătăţirii

performanţei de mediu a acestora pe toată durata ciclului de viaţă al produselor.

Prin introducerea responsabilităţii producătorului se introduce un nou instrument prin

care sunt susţinute proiectarea şi producerea de bunuri care iau în considerare utilizarea eficientă

a resurselor pe parcursul întregului lor ciclu de viaţă, inclusiv propria lor reparare, reutilizare,

dezasamblare, reciclare sau valorificare.

Pentru realizarea unui grad cât mai ridicat de colectare, reciclare şi valorificare trebuie

implementate mecanisme care să faciliteze colaborarea între operatorii economici responsabili

pentru realizarea obiectivelor de reciclare şi valorificare a deşeurilor, distribuitori, reprezentanţi

din retail, sectoarele de reciclare şi colectare, în vederea implementării unor sisteme voluntare de

returnare, complementare sistemelor create la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale

care să conducă la reciclarea unor cantităţi cât mai ridicate de deşeuri generate de populaţie.

2. Reciclabilitatea

Reciclabilitatea unui ambalaj depinde de mai mulţi factori, cum ar fi:

a)tehnologia disponibilă şi asigurarea unei mase critice de deşeuri;

b)posibilitatea colectării şi separării acelui ambalaj, precum şi posibilitatea separării materialelor

componente atunci când un ambalaj nu este monomaterial;

c)costurile şi beneficiile de mediu asociate.

În cazul în care se folosesc mai multe materiale reciclate în conţinutul ambalajelor

secundare şi terţiare apare o serie de avantaje economice şi de mediu:

-în medie, energia care intră într-un proces de fabricare care utilizează materiale reciclate

este mai mică decât dacă în acelaşi proces se folosesc materiale virgine. În plus, având în vedere

amprenta de carbon mai mică a materialelor reciclate, acestea ar trebui, cel puţin în teorie, să fie

mai ieftine, iar preţurile lor, mai puţin volatile;

-utilizarea materialelor reciclate economiseşte resurse naturale, multe dintre acestea provenind

din surse neregenerabile;

-o cerere tot mai mare pentru ambalaje care au un conţinut ridicat de material reciclat ar putea

contribui la rezistenţa pieţei de reciclare în faţa crizelor economice (cum ar fi scăderea bruscă a

cererii pe pieţele globale în 2008-2010).




10. ORIZONTUL DE TIMP

Obiectivul acestei strategii este atingerea nivelului mediu actual al ţărilor membre ale

Uniunii Europene în ceea ce priveşte principalii indicatori ai dezvoltării durabile a Romaniei.

Obiectiv naţional: Decuplarea creşterii economice de degradare a mediului prin

inversarea raportului dintre consumul de resurse şi crearea de valoare adaugată şi apropierea de

indicii medii de performanţă ai UE privind sustenabilitatea consumului şi producţiei.

Obiectivul strategic este apropierea semnificativă a nivelului de dezvoltare durabilă a

României de nivelul mediu de dezvoltare a Ţărilor Uniunii Europene. Această strategie are la

bază Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă, iar responsabilitatea implementării ei revine atât

Uniunii Europene, cât şi statelor membre care sunt răspunzătoare pentru atingerea acestui

obiectiv strategic.

Este imperios necesar să se conştientizeze faptul că nimeni nu trebuie să mai susţină

modelul economic tradiţional, acela de “creştere, consum şi evacuare”, daca se doreşte utilizarea

resurselor naturale într-un mod durabil şi să nu fie necesar ca, într-un interval de timp destul de

mic (la nivel planetar), să mai fie nevoie de încă “un Pământ în plus pentru a susţine nivelul

nostru actual de producţie şi consum şi pentru a suporta acumularea de deşeuri pe care nu mai

avem unde să le depozităm.”.

Strategia de dezvoltare a serviciului este un document care permite să se stabilească, pe

termen mediu şi lung, modul de gestionare durabilă a deşeurilor pe teritoriul municipiului

Târgovişte. Abordarea integrată a aspectelor de mediu în acest proces este o modalitate prin care

se identifică, cuantifică şi evaluează activităţile în vederea adoptării celor mai bune decizii.

Strategia de dezvoltare a serviciului reprezintă o modalitate importantă de implementare

a legislaţiei aplicabile în domeniul managementului deşeurilor, cu precădere a Legii nr. 211/2011

privind regimul deşeurilor, la nivel municipiului Târgoviște. Totodată, oferă cadrul legal în care

acţiunile tuturor părţilor interesate sunt coordonate de aşa manieră încât să conducă spre

atingerea scopurilor comune în acest sector. Municipiul Târgovişte va asigura revizuirea

strategiei ori de câte ori apar elemente noi legislative (europene sau naţionale) care trebuie să fie

luate în consideraţie şi care au fost necunoscute la data întocmirii acestui document.

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, SECRETARUL MUNICIPIULUI,

ing. Rodica Bănescu jr. Chiru Cătălin Cristea

strategie localĂ privind dezvoltarea Şi funcŢionarea pe termen mediu … hcl 39.pdf · anexa la...

Documents