stocuri de materii prime - metoda inventarului intermitent
DESCRIPTION
bacTRANSCRIPT
STOCURI DE MATERII PRIME LA S.C. EMAFLORIS
S.R.L.
METODA INVENTARULUI INTERMITENT.
CAP.I. DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND STOCURILE
DE MATERII PRIME
1.1.Materii prime
Materiile prime reprezinta bunurile ce participa nemijlocit in procesul de
productie consumandu-se de la prima utilizare regasindu-se in structura produselor
obtinute in forma initiala sau transformata.
1.2.Stocurile si lucrarile in curs
S-a precizat ca stocurile cuprind bunuri cumparate pentru a fi revandute,
bunuri in curs de productie pentru a fi vandute si bunuri destinate a fi consummate in
procesul de productie.
Stocurile se impart in:
- stocuri cumparate (materii prime, materiale consumabile, materiale de
natura obiectelor de inventar, marfuri, ambalaje, animale si pasari)
- stocuri fabricate ( produse finite, semifabricate, productie in curs de
executie, produse reziduale)
Este evident ca natura activitatii intreprinderii are un impact puternic asupra
tipului de stoc detinut. Astfel, stocurile detinute de un magazine alimentar vor fi complet
diferite de cele detinute de o societate producatoare de autoturisme. Este mai putin
evident insa modul in carenatura activitatii intreprinderii afecteaza evaluarea stocurilor.
Pentru a ilustra acest lucru, vom compara doua societati care desfasoara anumite activitati
diferite: magazinul alimentar si societatea producatoare de autoturisme.
1
In cazul societatii producatoare, pentru a obtine mobila, sunt necesare consumuri
de materii prime, manopera si alte elemente. Schematic, procesul de productie poate fi
prezentat astfel:
Intrari Materii prime Manopera Alte cheltuieli
Process Productie
(produse in curs de fabricatie)
Iesiri Produse finite
Societatile, de regula, detin in stoc materii prime, productie in curs si produse
finite. In cazul materiilor prime, evaluarea nu ridica probleme speciale. In cazul celorlalte
categorii de stocuri, evaluarea este insa mult mai complexa. Astfel, se pune, de exemplu,
problema cat din manopera se include in costul de productie.
1.3.Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si a productiei in curs de
executie
Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si a productiei in curs de executie se
realizeaza prin costurile ce formeaza continutul clasei a 3-a, denumita ,,Conturi de
stocuri si productie in curs de executie’’.
In cadrul Planului de conturi general, din clasa a 3-a face parte grupa 30 ,,Stocuri
de materii prime si materiale’’, cu urmetoarele conturi sintetice: contul 301 ,,Materii
prime’’, contul 302 ,,Materiale consumabile’’, contul 308 ,,Diferente de pret la materii
prime si materiale’’.
Conturile de stocuri si productie in curs de executie au functie contabila de activ.
2
Se debiteaza: cu valoarea de inregistrare a stocurilor cumparate, aportate la
capital, primate cu titlu gratuit, plus la inventar, inregistrate la sfarsitul lunii ca stoc final
in cazul inventarului intermitent.
Se crediteaza: cu valoarea stocurilor consummate, cedate cu titlu gratuit, minus
la inventar, reluate in consum in cazul metodei inventarului intermittent sau vandute ca
atare.
Soldul final debitor reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor in stoc sau in sold
la sfarsitul exercitiului financiar.
In cazul stocurilor unitatii patrimoniale sunt obligate sa organizeze contabilitatea
analitica pe fiecare categorie de stoc in parte
Continutul si functia contabila a conturilor de stocuri se diferentiaza in raport de
metoda inventarului (permanent sau intermittent) utilizat pentru evidenta miscarii
stocurilor. Astfel, in cazul folosirii metodei inventarului intermitent, la incheierea
exercitiului financiar, in debitul conturilor se inregistreaza stocurile de la sfarsitul
perioadei, determinate prin inventariere, iar la deschiderea exercitiului, in credit, stocurile
de la inceputul perioadei in categoria cheltuielilor, pentru perioada urmatoare de gestiune,
in cazul materialelor si marfurilor si ca venituri, in cazul produselor si productiei in curs
de executie.
CAP.II. CONTABILITATEA STOCURILOR DE MATERII
PRIME
2.1.CONTUL 301 ,,Materii prime”
Contul 301 asigura evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime,
aflate in proprietatea unitatii, care participa direct la fabricarea produselor si se regassc in
produsul finit, integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata. Dupa
continutul economic este cont de de mijloace economice cu continut material, iar dupa
functia contabila este un cont de activ.
3
Evaluarea si inregistrarea materiilor intrate si iesite din gestiune se fac, in cazul
celor achizitionate, la pretul de cumparare (fara TVA deductibila), iar in cazul celor din
productie, la costul de productie. Poate fi adoptat la inregistrare si pretul standard de
achizitie sau de productie (pretul de cumparare din exercitiul anterior, pretul de
cumparare de la furnizorul principal, costul normat de productie s.a.)
Principalele corespondente determinate de operatiile de intrare si iesire difera in
functie de metoda de contabilitate sintetica folosita ( metoda inventarului permanent sau
metoda inventarului intermittent).
Este un cont de activ care functioneaza relative diferit in functie de sistemul de
inventar cu care se opereaza: ,,inventar permanent” sau ,,inventar intermittent”.
Se debiteaza cu pretul de inregistrare a materiilor prime intrate in gestiune prin
achizitionare in corespondenta cu creditul contului 401 “Furnizori” sau 408 “Furnizori
facturi nesosite”; prin aport in natura la capital in corespondenta cu creditul contului 456
“Decontari cu asociatii privind capitalul”; prin donatii cu titlu gratuit in corespondenta cu
creditul contului 771 “ Venituri exceptionale din operatiuni de gestiune”; revenite de la
terti in urma prelucrarii sau din custodie in corespondenta cu creditul contului 351
“Materii si materiale aflate la terti”; plusuri constatate la inventar prin creditul contului
601 “Cheltuieli cu materiile prime”.
Se crediteaza cu pretul de inregistrare al materiilor prime iesite din gestiune
pentru consumsau alte nevoi de exploatare prin debitul contului 601 “Cheltuieli cu
materii prime”; pentru a fi date spre prelucrare sau in custodie la terti prin debitul
contului 351 “Materii si materiale aflate la terti”; transferate la gestiunea de marfuri si
vandute fara a fi prelucrate prin debitul contului 371 “Marfuri”; lipsurile neimputabile si
perisabilitatile prin debitul contului 601 “Cheltuieli cu materiile prime”; pierderi din
calamitati in corespondenta cu debitul contului 671 ‘Cheltuieli exceptionale din
operatiuni de gestiune”.
Soldul debitor reprezinta valoarea materiilor prime existente in gestiune la prêt de
inregistrare.
Contul 301 “Materii prime” este cont sintetic de gradul I operational. Avand un
continut relative omogen ca destinatie in activitatea intreprinderii, nu necesita
desfasurarea in conturi sintetice de gradul II.
4
2.2.CONTUL 308 “Diferente de pret la materii prime”.
Intrucat materialele evidentiate in contul 301 sunt inregistrate la pretul efectiv de
cumparare (fara TVA deductibila) sau la pretul standard, pentru evidentierea celorlalte
componente ale costului de achizitie (taxe vamale, transport, comisioane alte taxe
nedeductibile), precum si a diferentelor intre pretul standard si pretul efectiv de
cumparare, se apeleaza la contul 308. Aceasta este deci un cont rctificativ, prin
suplimentare, al materiilor prime, si asigura colectarea acestor elemente ale costului de
achizitie aferente materialelor intrate in gestiune si apoi repartizarea lor proportional
asupra conturilor care au inregistrat consumurile, respective iesirile de materiale. Este un
cont de activ.
Se debiteaza cu cheltuielile de transport, taxele vamale, etc., precum si cu
diferentele dintre pretul standard sic el efectiv de cumparare generate de achizitionarea
materialelor.
Se crediteaza cu diferentele de pret aferente materialelor consumabile iesite din
gestiune ca urmare a consumului sau lipsurilor neimputabile la inventar, prin debitul
contului 601 “Cheltuieli cu materii prime”, respectiv 602 “Cheltuieli cu materiale
consumabile”; a celor aferente materialelor transferate la gestiunea de marfuri pentru
vanzare prin debitul contului 378 “Diferente de pret la marfuri”; precum si materialele
distruse in urma calamitatilor prin debitul contului 671 “Cheltuieli exceptionale din
operatiuni de gestiune”.
Soldul debitor al contului 308 evidentieaza diferentele de pret afernte materilelor
existente in stoc.
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii materialelor iesite si asupra
stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient k, care se calculeaza astfel:
K= Soldul initial al diferentelor de pret + Diferentele de pret aferente intrarilor in
cursul perioadei / Soldul initial al stocurilor la pretul de inregistrare + Valoarea
intrarilor in cursul perioadei la prêt de inregistare
5
Acest coeficient se inmulteste cu valoarea materialelor iesite din gestiune la prêt
de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au
fost inregistrate materialele iesite, prin creditul contului 308
Rc. Ct. 308= Rc. Ct 301 x k
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente de prêt se cumuleaza cu
soldurile conturilor de materiale si se formeaza valoarea stocurilor la costul de achizitie:
Stoc materiale la cost de achizitie = Sold cont 301 + Sold cont 308
Corespunzator coeficientului de repartizare (k), pot fi calculate coeficienti
specifici (ki) la nivelul fiecarui cont in care se desfasoara contul 308 “Diferente de prêt la
materii prime si materiale” ca sintetic de gradul I.
2.3. METODA INVENTARULUI INTERMITENT
Functiile inventarierii
- de contro a evidentei scriptice cu cea faptica ;
- de determinare sau de stabilire a situatiei nete a patrimoniului si a rezultatelor.;
- de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si vanzarilor;
Etapele inventarierii
- pregatirea inventarului;
- inventarierea propriu-zisa;
- stabilirea rezultatelor inventarului;
6
Aceasta metoda de contabilitate sintetica are in vedere necesitatea simplificarii
evidentei si reducerii costurilor lucratorilor de contabilitate la intreprinderile mici si
mijlocii, unde posibilitatea de urmarire si control direct al gestiunii si miscarii stocurilor
de catre manageri poate suplini cu success valentele functionale ale unei evidente
contabile mai riguroase, dar si mai costisitoare.
Metoda inventarului intermittent
Metoda inventarului intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in
contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul exercitiului (perioadei). Potrivit
acestei metode, iesirile se determina periodic sau doar la finele exercitiului, ca diferenta
intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor si valoarea stocurilor finale pe
baza inventarierii:
Ve = Si + i – Sf, conform inventarierii,
Unde Ve reprezinta valoarea iesirilor.
Metoda inventarului intermittent poate fi aplicata in unitatile patrimoniale din
categoria celor mici sau mijlocii, intrucat aste mai simpla si antreneaza cheltuieli mai
reduse, in conditiile in care, la aceste unitati patrimoniale, supravegherea si controlul
direct poate compensa functiile unei evidente mai complete si riguroase.
Registrele contabile care se folosesc la organizarea contabilitatii stocurilor sunt
alese in functie de forma de contabilitate adoptata:
a) In cazul formei “maestru sah”, pentru toate conturile sintetice se
utilizeaza fise de cont sintetice pentru debit, pentru credit (Catrea mare)
b) In cazul formei de inregistrare pe “Jurnale” se folosesc mai multe
jurnale auxiliare cum sunt:
- Registrul privind aprovizionarile,
- Registrul jurnal privind vanzarile,
- Registrul jurnal privind consumurile si alte iesiri de materiale.
Periodic, de regula lunar, totalurile jurnalelor auxiliare se centralizeaza prin
inscrierea lor in Registrul jurnal general.
7
In cazul “inventarului intermittent”, conturile de stocuri intervin numai la
sfarsitul exercitiului financiar pentru a prelua in debit soldurile reprezentand, in expresie
baneasca, stocurile faptice constatate prin inventariere, prin creditul conturilor de
cheltuieli pentru stocurile “cumparate” si al conturilor de venituri pentru stocurile de
produse si la inceputul exercitiului financiar urmator, cand conturile de stocuri se
crediteaza, prin reluarea in exploatare a stocurilor acum initiale .
Rulajele reprezentand intrari si iesiri ale stocurilor se inregistreaza in conturile de
cheltuieli, in cadrul carora opereaza relatia:
Sold initial + intrari – sold final (determinat prin inventariere) = iesiri
Metoda poate fi utiliazata:
I. Cumularea pe stoc a materialelor aprovizionate si descarcarea
gestiunii la finele exercitiului
In aceasta varianta contul 301 sa v-a debita pe masura intrarii materilelor, precum
si contul 308 “Diferente de pret la materii prime”
- achizitionarea materialelor
____________________________ _____________________________
% = 401 “Furnizori
301 “Materii prime”
308 “ Diferente de pret”
4426 “TVA deductibila”
_____________________________ ______________________________
Consumurile pentru exploatare, productie, sunt inregistrate o singura data la
sfarsitul exercitiului in urma inventarierii si evaluarii stocurilor de materiale ramase
neconsumate.
Valoarea consumurilor la pret de inregistrare se determina prin urmatorul calcul:
8
Soldul initial al materialelor + Valoarea intrarilor – Soldul final conform inventarului.
Pentru aceasta se folosesc elementele din structura conturilor de materiale
(rulajele si soldurile) si cele din inventarul stocurilor la sfarsitul exercitiului, astfel:
Rc cont 301= (Si cont 301 + Rd cont 301) – Sf cont 301, conform inventarului de la
sfarsitul exercitiului.
Sumele stabilite se inregistreaza ca si cheltuieli materiale.
_______________________ _______________
601 “Cheltuieli cu materii = 301 “Materii prime”
prime”
_______________________ _______________
Pe baza coeficientului stabilit dupa metoda aratata, se repartizeaza si diferentele
de pret aferente materialelor consumabile.
_______________________ _______________
% = 308 “Diferente de prêt la materii prime
601 “Cheltuieli cu materii
prime”
_______________________ _______________
Aceasta varianta are dezavantajul ca prezinta in cursul exercitiului in conturile de
materiale solduri insemnate de materiale, desi marea lor parte este consumata.
2.4. CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME RESPINSE
LA RECEPTIE
In cazul ca la receptia materiilor prime, comisia constata ca acestea nu corespund
din punct de vedere calitativ, se intocmeste Nota de receptie si constatare de diferente.
Fiind materiale necorespunzatoare, intreprinderea nu le preia in patrimoniu pentru
utilizare, nu considera ca furnizorul si-a executat obligatia contractuala si ca urmare nu
inregistreaza obligatia de plata fata de acesta. Deci, desi din punct de vedere gestionar, in
9
depozit intreprinderea a preluat o cantitate de materiale, sub aspect patrimonial ea nu va
produce nici o modificare bilantiera.
Materiile prime constatate ca fiind necorespunzatoare sunt preluate in pastrare de
depozitele intreprinderii si tinute la dispozitia furnizorului ( ca propietar al acestora),
valoarea lor fiind evidentiata, in debitul contului in afara bilantului 8033 “Valori
materiale primite in pastrare sau in custodie”.
In aceasta pozitie materiale pot ramane fie pana la reconditionarea lor de catre
furnizor la sediul beneficiarului cand vor fi preluate ca materiale corespunzatoare in
patrimoniul intreprinderii, fie pana la data expedierii la furnizor in urma dispozitiei
acestuia.
In primul caz se va credita contul in afara bilantului 8033 “Valori materiale
primite in pastrare sau custodie” si concomitent se va evidential, pe baza notei de intrare-
receptie, intrarea in proprietate a materialelor inregistrand:
____________________________ __________________________
301 “Materii prime” = 401 “Furnizori”
____________________________ __________________________
In al doilea caz se va evidentia numai operatiunea de creditare a contului in afara
bilantului 8033 “Valori materiale primite in pastrare sau custodie” pe baza avizului de
insotire pentru expediere catre furnizor sau alta destinatie.
2.5. CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME AFLATE
LA TERTI
In desfasuraea procesului de aprovizionare a intreprinderii pot intervene situatii in
care materiile prime receptionate de catre cumparator la sediul furnizorului sa ramana
datorita lipsei de spatii de depozitare, sau a mijloacelor de transport, temporar in
depozitele furnizorului pana cand se creeaza conditii pentru expediere.
Bunurile achizitionate fiind receptionate, devin proprietate a cumparatorului si
trebuiesc achitate furnizorului, astfel ca se creeaza obligatia de plata fara ca bunurile sa
fie in depozitele intreprinderii. In aceasta situatie nu pot fi debitate conturile de stocuri
10
(301, 301, 371), care prin continutul si sfera lor evidentiaza existenta si miscarea
stocurilor din depozitele intreprinderii.
In situatie asemanatoare se prezinta bunurile expediate de furnizori, achitate, dar
care se gasesc la sfarsitul exercitiului (lunii), pentru care se inched conturile.
Anumite materiale, prin structura si compozitia lor, cer, prin normele de receptie
calitativa, sa se faca analize de laborator care dureaza mai multe zile astfel ca loturile
sosite in ultimele zile ale exercitiului (lunii) nu se pot receptiona si preda depozitelor la
sfarsitul perioadei.
In unele situatii anumite materiale sunt eliberate din depozite in afara
intreprinderii, fara a fi vandute, ele continuand sa ramana in patrimoniul intreprinderii
care le detine astfel:
- materiale trimise la alte unitati cu scopul de a fi prelucrate dupa cerintele
productiei cand intreprinderea care le detine nu dispune de utilajele necesare,
sau organizarea prelucrarii nu este economica, dat fiind volumul mai redus si
intamplator al acestora (hartie, carton, instructiuni, otel, fonta, bronz …etc);
- materiale aflate in custodie pentru prezentare in standuri, la expozitii sau
vanzare loa o anumita data;
- obiectele de inventar, ambalaje uzate in urma utilizarii lor repetate, care
pentru a mai putea fi folosite necesita reparatii la intreprinderi specializate
(sublere, micrometer, lazi de ambalaje etc).
In baza principiului sistematizarii si gruparii in conturi a mijloacelor care au
caracteristici commune, contabilitatea a creat un cont cu ajutorul caruia evidentieaza
existenta si miscarea acestor valori materiale, contul 351 “Materii prime si materiale
aflate la terti”, cont de activ, de mijloace circulante materiale.
Contabilitatea analitica se desfasoara pe unitati in care materialele sunt date spre
prelucrare (custodie) si in cadrul acestora, pe feluri.
Pentru exemplificare consideram exemplele:
1.Materiile prime achizitionate sunt expediate si se receptioneaza fiind predate
depozitului.
_____________________________ ____________________________
301 “Materii prime” = 351 “Materii si materiale aflate
11
la terti”
_____________________________ _____________________________
2. Cu aviz de insotire materiile prime sunt trimise spre prelucrare la terti.
_____________________________ ___________________________
351 “Materiale aflate la terti” = 301 “Materii prime”
______________________________ ___________________________
(cu valoarea la pret de inregistrare)
2.6. CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME VANDUTE
Materiile prime sunt achizitionate in vederea prelucrarii si incorporarii in produse
finite sau pentru consumullor in alte activitati. Exista situatii in care unele cantitati de
materii prime si de materiale devin disponibile si ele se valorifica prin vanzare catre terti,
fara a fi prelucrate. Prin decizia de vanzare se schimba destinatia data initial acelor
bunuri. Este necesar sa se delimiteze, prin redistribuire, trecerea lor in categoria
marfurilor, categorie definite prin bunuri achizitionate in scopul revanzarii in aceeasi
stare. Ca urmare, contabilitatea va inregistra iesirea acestor valori din gestiunea si
contabilitatea materiilor prime si trecerea in gestiunea marfurilor.
1.Se transfera materiile destinate a fi vandute din gestiunea de materiale la
gestiunea de marfuri
__________________________ __________________________
371 “Marfuri” = 301 “Materii prime”
__________________________ __________________________
(cu valoarea la pretul de inregistrare )
__________________________ __________________________
378 “Diferente de pret la = 308 “Diferente de pret la
marfuri” materiale”
___________________________ __________________________
2. Se factureaza materiile livrate clientilor la pretul negociat + TVA (19%)
12
____________________________ __________________________
411 “Clienti” = %
707 “Venituri din vanzarea
marfurilor”
4427 “TVA colectata”
____________________________ __________________________
3. Se descarca gestiunea de marfuri cu pretul de inregistrare si diferentele de pret
aferente marfii vandute.
____________________________ ____________________________
607 “Cheltuieli privind = %
marfurile” 371 “Marfuri”
378 “Diferente de pret la marfuri”
____________________________ ____________________________
2.7.CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA
STOCURILOR DE MATERII PRIME.
Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de active neamortizabile a
caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea
contabila de intrare.
In principiu, inregistrarea provizioanelor este tratata ca o crestere a cheltuielilor
(+A) si concomitant, o crestere a posturilor rectificative de pasiv denumite provizioane
pentru deprecierea valorii activelor (+P). Intrucat aceste micsorari de valoare au character
reversibil, in consecinta ele sunt regularizate la inchiderea conturilor. In acest scop, se
procedeaza astfel:
a) In situatia in care depreciarea calculate pe baza inventarului (valoarea
contabila – valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit
(soldul creditor al contului de provizioane pentru deprecieri), se
constituie un provision suplimentar, iar inregistrarea de principiu este:
13
____________________________ ____________________________
“Conturile de cheltuieli cu = “Conturile de provizioane pentru
amortizarile si provizioanele” deprecieri”
(+A) (+P)
____________________________ ____________________________
b) In cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este
inferioara provizionului constituit, se diminueaza provizionul constituit
cu diferenta corespunzatoare, facandu-se inregistrarea de principiu.
____________________________ _____________________________
“Conturile de provizioane pentru = “ Conturile de venituri
deprecieri” din provizioane”
(-P) (+P)
____________________________ _____________________________
Folosind datele din inventar, se constata ca deprecierea stocurilor de materii prime
cu 1000 lei si a creantelor-clienti cu 500 lei este egala cu soldul creditor al conturilor de
provizioane. In consecinta, diferenta fiind zero, nu se face nici o inregistrare contabila.
2.8. CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME PRIVIND
PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
Asa cum s-a aratat, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru
finantarea acelor cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta ori pentru
cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare.
La inchiderea exercitiului, provizioanele ce trebuie constituite efectiv se
inregistreaza prin debitarea conturilor de cheltuieli (+A) si creditarea conturilor de
provizioane pentru riscuri si cheltuieli (+P). De asemenea, se analizeaza provizioanele
constituite la finele anului precedent si cele in cursul exercitiului regularizandu-se astfel:
a) prin debitul conturilor de cheltuieli in cazul majorarii provizionului:
_____________________________ ___________________________
“Conturile de cheltuieli cu = “Provizioane pentru riscuri si
14
amortizarile si provizioanele” cheltuieli”
(+A) (+P)
_____________________________ ___________________________
2.9. DOCUMENTE SPECIFICE MISCARII STOCURILOR DE MATERII
PRIME
Indiferent de domeniul in care isi desfasoara activitatea, intreprinderile realizeaza
zilnic numeroase operatii cu parteneri comerciali, sociali, fiscali etc. In principiu,
contabilitatea trebuie sa inregistreze toate aceste operatii. Prin actiunea principiului
justificarii faptelor insa, contabilitatea inregistreaza doar operatiile care au fost
consemnate intr-un document justificativ. Din acest motiv, exista specialisti care sustin ca
una dintre regulile de aur ale contabilitatii este aceea de a nu inregistra o operatie atata
timp cat nu s-a primit documentul justificativ aferent. Totusi, intr-un capitol ulterior, se
va observa ca, la inchiderea exercitiului, cu ocazia realizarii inventarului , sunt necesare o
serie de ajustari, in cazul in care exista diferente intre operatiile realizate (de exemplu, s-
au primit materii prime de la furnizori) si justificarea faptelor (nu s-a primit factura de
achizitie a materiilor prime).
Documentele justificative se pot clasifica in:1
- documente provenite din exterior: facturi emise de furnizori, cecuri trimise de
catre clienti, extrase de cont expediate de banci atc.;
- documente create de intreprindere la solicitarile tertilor: facturile trimise
clientilor, cecurile trimise furnizorilor, ordine de virament date bancilor, state
de plata a salariilor cuvenite personalului etc.;
- documente create de intreprindere pentru uz intern: liste de inventariere a
stocurilor, tablouri de amortizare a imobilizarilor, tablouri privind
provizioanele etc.
“Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate
angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat ori le-au
inregistrat in contabilitate, dupa caz.” 2 Din acest motiv , majoritatea documentelor
justificative sunt tipizate. Altfel spus, forma, continutul si formatul lor sunt prevazute in
15
“Nomenclatorul formulelor tipizate commune privind activitatea financiara si contabila”,
elaborate de Ministerul Finantelor. In cazul utilizarii echipamentelor informatice pentru
intocmirea documentelor justificative si pentru prelucrarea si inregistrarea datelor
contabile, registrele contabile si formularele privind activitatea financiara si contabila pot
fi adaptate in funstie de necesitatile proprii de utilizare, in conditiile respectarii
continutului de informatii al modelelor prevazute in nomenclatorul mentionat anterior.
In principiu, documentele justificative trebuie sa indeplineasca o serie de conditii
de forma si de fond.3
Conditiile de forma se refera la : autenticitatea documentului (utilizarea si
completarea corecta a documentului, semnarea sa de catre persoanele in drept etc.) ,
valabilitatea documentului (documentul prezinta data si conditiile in care s-au realizat
faptele respective) si corectitudinea calculelor.
Conditiile de fond, la randul lor, se refera la: legalitatea fenomenului economic
consemnat ( de exemplu, calculul si plata sumelor cuvenite colaboratorilor s-au facut in
conformitate cu contractul incheiat de intreprindere cu acestia), realitatea fenomenului
economic si eficienta operatiei economico-financiare.
1Bernard Colasse, Contabilitate generala, ed a 4-a. Traducere realizata de Neculai Feleaga, Ed.Moldova 1995, pag 130-131.2Legea contabilitatii nr. 82/1991, articol 6, paragraful 3.3Niculae Feleaga (coordinator), Contabilitate, clasa a X-a, Ed economica,2000, pag 71
FACTURA FISCALA
Factura fiscala este un document justificativ care se intocmeste in cazul
tranzactiilor de vanzare a marfurilor si produselor, de executare a lucrarilor si de prestare
a serviciilor. Ea se intocmeste, in trei exemplare, la data tranzactiei , de catre furnizor,
pintr-un reprezentant al sau, care va semna documentul respectiv. Exemplarul 1 este dat
cumparatorului, iar exemplarele 2 si 3 raman la furnizor.
Fctura fiscala cuprinde numeroase informatii. Unele dintre ele se inregistreaza in
contabilitatea vanzatorului si a cumparatorului. Altele, precum conditiile generale de
vanzare nu se inregistreaza in contabilitate, ci servesc drept instrument de proba, urmand
a se face referinta la ele in caz de litigiu. Ca urmare, pentru a citi o factura fiscala, este
16
necesar sa se faca distinctia intre informatiile cu character general si informatiile cu
character contabil.
Informatiile cu character general se refera, in principal, la:
- numarul facturii si data intocmirii acesteia;
- datele de identificare ale vanzatorului (nume, adresa, numar de inmatriculare
la Registrul comertului, cod fiscal, informatii privind contul bancar etc.;
- date de identificare ale cumparatorului (nume, adresa, cod fiscal, informatii
privind contul bancar etc.;
- informatii relative la contract (factura precizeaza, uneori, conditiile juridice
ale vanzarii: transfer de proprietate, asigurare, jurisdictie competenta in caz de
litigiu etc.)
Informatiile cu caracter contabil, la randul lor se refera, in principal, la:
- informatii relative la obiectul tranzactiei si la pretul sau: factura indica
denumirea bunului cedat, cantitatea, pretul unitary si valoarea pe fiecare
articol; de asemenea pot exista mentiuni privind cheltuieli accesorii (ambalaj,
transport etc.) si reduceri de prêt:
- informatii relative la TVA: valoarea TVA pentru fiecare articol si pentru total
bunuri cedate;4
- informatii financiare: factura mantioneaza, adesea, modalitatile de plata ( cec
bancar sau postal, effect de comert etc.).
CAP III. STUDIU DE CAZ LA S.C. EMAFLORIS S.R.L.
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a intelege afacerea in sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc din jurul vointei
unui/unor oameni, apoi se dezvolta si functioneaza, conduse de acei oameni. Parafrazand
17
zicala populara “omul sfinteste locul” putem fara indoiala afirma ca “managerul sfinteste
afacerea”.
3. Prezentare generala la S.C. EMAFLORIS S.R.L.
3.1. Istoricul firmei
EMAFLORIS a fost infiintata, cu scopul de a produce mobila. EMAFLORIS,
alaturi de celelalte firme constructoare de mobila a devenit astfel in perioada 2004 un varf
de lance al industriei locale de fabricare a mobilei.
3.2. Data infiintarii
EMAFLORIS s-a infiintat la data de 07/12/2002 si a fost inregistrata la oficiul
Registrului Comertului sub nr. J 10/741/2002 sub forma juridical de S.R.L. avand un
capital social de de 500 lei divizat in 2 parti sociale cu o valoare nominala de 250 lei.
Sediul: str. Bucegi 28 jud. Buzau
3.3. Obiectul de activitate
Are ca obiec principal de activitate “PRODUCTIA DE MOBILA”. Acest obiect
este intalnit pe piata, dar are un impact deosebit asupra publicului si totodata asupra altor
firme.
Obiectul de activitate in conformitate cu statutul initial este urmatorul:
- proiectatrea si executarea de mobilier si activitati de prelucrare a materilelor
lemnoase;
- montaj;
- import de marerii prime si materiale;
- proiectarea, experimentarea, dezvoltarea produselor si comercializarea acestora;
18
- executarea operatiunilor de comert interior;
- colaborarea directa cu bancile;
- desfasurarea unor activitati cu caracter social in favoarea salariatilor;
Activitatea desfasurata la S.C. EMAFLORIS S.R.L. se concretizeaza in
urmatoarele:
Mobilier pentru birou:
- biblioteci;
- birouri;
- scaune;
Mobilier pentru casa:
- canapele;
- dulapuri;
- scaune;
- mese;
- usi;
Toate acestea contin diferite modele si esente lemnoase care le confera o anumita
autenticitate.
Productia are un caracter special, de unicat si serie medie.
3.4. Obiectivele firmei
Pe termen lung S.C. EMAFLORIS S.R.L. isi propune marirea capitalului social, o
dezvoltare si o retehnologizare asupra instalatiilor constructoare.
Cifra de afaceri 1000 lei
3.5. Propuneri de achizitii de proprietari sau alte active
19
Societaea comerciala EMAFLORIS S.R.L. nu isi propune pe termen scurt sa faca
achizitii de proprietari dar intentioneaza sa achizitioneze pe termen lung un mijloc de
transport.
3.6. Structura organizatorica
“Orice conducere, fie ea a unei companii sau natiuni, degenereaza in mediocritate
si contraperformanta daca nu este in mod clar raspunzatoare in fata cuiva pentru
rezultate”
Peter F. Drucker
Structuri de venituri si cheltuieli:
A. Venituri fecturate
a) venituri din vanzarea produselor;
b) venituri din cercetare dezvoltare;
c) venituri din subventii primite;
B. Cheltuieli effective
a) cheltuieli cu materia prima;
b) cheltuieli salariale;
c) regie;
d) alte cheltuili directe;
Odata stabilite obictivele si caile prin care acestea vor fi atinse, conducerea
trebuie sa sa proiecteze sau sa reproiecteze structura care sa fie capabila sa se
indeplineasca.
Astfel scopul organizarii este sa creeze o structura, care sa indeplineasca sarcinile
propuse si sa cuprinda relatiile ierarhice necesare.
Scopul structurii organizatorice este de a permite obtinerea de catre personalul
firmei a cat mai multor performante. Structura trebuie sa defineasca sis a acopere
sarcinile pentru a fi indeplinite, sa proiecteze regulile relatiilor umane. Determinarea unei
20
structuri organizatorice este o problema, deloc usoara, pentru management si celelalte
ramuri, deoarece ea trebuie sa defineasca tipurile de activitati ce trebuie sa se desfasoare
precum si personalul care sa le poata face cat mai bine.
Structura organizatorica:
- postul
- functia;
- ponderea ierarhica;
- compartimentul;
- nivelul ierarhic;
- relatiile organizatorice;
3.7.Eficienta activitatii societatii
Eficienta in general, este diferenta dintre efectele utile si celelalte cheltuieli facute
pentru obtinerea lor.
V.V. Novojilov
productie 02
productie 03
productie 04
productie 05
00.20.40.60.8
11.21.41.6
1
3.8. Principalii furnizori si clienti ai societatii
Principalii furnizori:
- S.C. ARABEQUE S.R.L.
- S.C. FOREST TRADING ’93 S.R.L.
21
- S.C. GATERUL S.R.L.
Principalii clienti:
- S.C. AMBIANTA S.R.L.
- S.C. MOBSERV S.R.L.
- S.C. GEPA S.R.L.
Firma S.C. EMAFLORIS S.R.L. unitate patrimoniala ce a organizat contabilitatea
stocurilor dupa metoda inventarului intermitent desfasoara urmatoarele activitati:
- conform facturii fiscale acizitioneaza materii prime cost de achizitie 609.78 lei
+ T.V.A. 19%;
- conform bonului de consum se dau spre consum materiile prime;
- conform ordinului de plata se achita datoria fata de furnizori;
- plata salariatilor;
Nr.
crt
Document Explicatii Cont
debitor
Cont
creditor
Sume
debitoare
Sume
creditoare
1 F.F. si
N.R.C.D.
Ctb.
achizitionare de
materii prime
%
601
4426
401 -
609.78
115.86
725.64
2 Bon de
consum
Ctb. consum de
materii prime 301
601 609.78 609.78
3 Ordin de
plata si
extras de
cont
Ctb. plata
furnizori
401
5311 725,64 725,64
4. A.I.M.
N.R.C.D.
Ctb. Achiz.
Materie prima
cf. avizului
%
601
4428
408 -
500
95
595
5. F.F. Ctb. Primire
factura
408
4426
401
4428
595
95
595
95
22
6. O.P. si
E.C.
Ctb. Plata
furnizori 401 5311 595 595
7. CEC de
numerar,
R.C., E.C.
Ctb. Ridicare
numerar din cont
curent
581
5311
5121
581
4000
4000
4000
4000
8. Liste de
avans
chenzinal,
R.C.
Ctb plata
chenzina I 425 5311 4000 4000
9. Stat de
plata a
salariilor
Ctb. Salarii
datorate 641 421 10000 10000
10. Ctb. CAAS 6451 4311 2200 2200
11. Ctb. Angaj. La
CAS 6453 4313 700 700
12. Ctb. Fond somaj 6452 4371 300 300
13. Ctb.
Commission la
Camera de
Munca
622
462
75 75
14 Ctb. Fond de risc
si accidente 645 447 50 50
15 Stat de
plata
Ctb. Retineri din
salarii
421 %
4312
4314
4372
4282
444
425
7290
950
650
90
200
1400
4000
16. Cec de Ctb ridicare din 581 5121 2710 2710
23
numerar cont curent 5311 581 2710 2710
17. Stat de
plata a sal.
R.C.
Ctb. Plata
chenzina a II-a 421 5311 2710 2710
18. O.P. si
E.C.
Ctb plata datorii %
4311
4313
462
447
4312
4314
4372
444
4371
5121
2200
700
75
50
950
650
90
1400
300
6415
19. Fisa de
cont
Ctb decontare
cheltuieli
121 %
641
6451
6453
6452
622
645
13125 -
10000
2200
700
300
75
50
20. Ctb. T.V.A. de
recuperate 4424 4426 210.86 210.86
CAP IV. CONCLUZII SI PROPUNERI
24
CONCLUZII:
Datorita seriozitatii cu care firma trateaza fiecare comanda, datorita respectarii
termenelor de executie, a colaborarii apropiate cu fiecare beneficiar, a folosirii de materii
prime de cea mai buna calitate, intr-un cuvant a accentului care se pune pe calitatea
produselor, EMAFLORIS S.R.L. si-a castigat un renume pe piata interna.
Participarea la targurile nationale a permis firmei colaborari cu clienti si din alte
judete.
Toti acesti factori au facut ca EMAFLORIS S.R.L. sa devina in prezent un nume,
o marca, in industria prelucratoare.
Firma nu are litigii.
PROPUNERI:
Dupa ce am observat studiul de caz la aceasta firma din punct de vedere economic
si contabil nu cred ca i se poate aduce vreo aluzie. In schimb pe baza acestei firme si
functionarii ei de ceva timp in care i s-au acumulat diverse experiente cred ca nu ar fi
ceva chinuitor daca firma ar incerca sa se extinda si in alte judete nebucurandu-se de
profit ci investindul.
25