starbucks www.student info.ro

8/13/2019 Starbucks Www.student Info.ro

1/23

Universitatea Transilvania Brasov, Facultatea de Stiinte EconomiceSpecializarea Afaceri Internationale

Proiect

- Starbucks Caffe -

Mihaescu Armina A.I.-I.D AN 3


2/23


3/23

Cap. 1 Prezentarea firmei

Putini sunt cei care nu au auzit macar o data de Star+uc s. u este nevoie sa fii unmare +autor de cafea pentru a sti ca de numele companiei fondate in urma cu peste #0 de aniin SUA se lea"a cea mai mare si cea mai renumita retea de cafenele din lume. Star+uc s)offee )ompan3 este cea mai importanta marca de cafea din lume si lider in vanzarea cuamanuntul si pra4irea cafelei. )u venituri nete de !,# miliarde de dolari in 200&, "i"antulamerican este prezent in #& de state, prin mii de cafenele desc(ise fie direct, fie prin asocierisau contracte de licenta. Planurile sale de e5pansiune sunt uimitoare pentru toata lumea.

Prin e5tinderea afacerii in afara "ranitelor SUA, strate"ii Star+uc s se refera ladesc(iderea anuala a sute de coffee$s(op$uri. umai pentru 200%, de e5emplu, compania din

Seattle a avut in plan inau"urarea a circa 1.600 de noi cafenele, adica cu #00 mai multe fatade cifra planificata pentru anul fiscal 200!. )(iar daca cea mai mare parte a acestora estedestinata lar"irii retelei e5istente in SUA, strate"ia pune un mare accent si pe pieteleinternationale. Pe acestea este vizata desc(iderea a apro5imativ 1!0 de unitati proprii si a #!0su+ licenta. Si doua din aceste unitati au fost amplasate c(iar in Bucuresti.

Prima cafenea Star+uc s de la noi din tara s$a desc(is in Plaza 7omania, unul dintrecele mai importante s(oppin" mall$uri din Bucuresti si a fost inau"urata impreuna cu

partenerul sau european din cadrul 4oint venture$ului arinopoulos 8oldin" SA79 pe 16aprilie 200 . )ateva zile mai tarziu s$a desc(is si cea de$a doua locatie, in Bucuresti all.

arinopoulos este o companie care in 2002 a inc(eiat un contract cu Star+uc s pentruun acord strate"ic de cooperare vizand e5tinderea retelei pe o serie de piete europene.

In ultimii ani, arinopoulos )offee )ompan3, rezultata in urma asocierii celor doua"rupuri, a dezvoltat o retea de circa !0 de cafenele in :recia, la care se adau"a cele dinElvetia, Austria si )ipru. Urmatorul pas, asteptat de multa vreme, este le"at de cucerirea

Balcanilor. -e altfel, venirea Star+uc s in 7omania prin intermediul "recilor pare lo"ica dacatinem seama de faptul ca "rupul elen a adus cu sine pe piata locala cele mai cunoscute dintre

#


4/23

+randurile sale strate"ice. Sep(ora, Beaut3 S(op, ar s;Spencer sunt retele devenite foartecunoscute consumatorilor romani. -aca lucrurile vor mer"e conform planurilor, Star+uc s vadeveni si ea una dintre afacerile importante ale "recilor in 7omania.

Star+uc s doreste sa desc(ida la noi in tara zece unitati pe an, nu doar in Bucuresti, cisi in alte orase importante. Asa ca cei care vor dori sa "uste unul dintre produsele Star+uc snu vor mai fi o+li"ati sa mear"a, ca pana acum, la


5/23

Cap. Macr!me"iu# firmei

.1 Me"iu# natura#

Prima cafenea Star+uc s se afla in Plaza 7omania, unul dintre cele mai importantes(oppin" mall$uri din Bucuresti si a fost desc(isa impreuna cu partenerul sau european dincadrul 4oint venture$ului arinopoulos 8oldin" SA79.

artin )oles, presedintele Stra+uc s )offee International a declarat ca Bucurestiuleste o locatie ideala pentru intrarea Star+uc s pe piata din Europa )entrala si de Est.

)ea de$a doua locatie a fost inau"urata cu doar cateva zile in urma primei cafenele, si

anume in e5tensia Bucuresti all si are o suprafata de doua ori mai mare.Prin cola+orarea cu arinopoulos Brot(ers, compania partenera din :recia, Star+uc s

a infiintat arinopoulos )offee )ompan3 III, care este responsa+ila cu derulareaoperatiunilor din 7omania.

. Me"iu# "em!'rafic

In urma unui studiu realizat de compania IS7A )enter ar etin" 7esearc( in lunamai 200#, rezulta ca doar ' din oraseni nu consuma cafea. Studiul s$a a5at asupraconsumului de cafea, ness si cappuccinoC a fost realizat in mediul ur+an, pe un esantionreprezentativ la nivel national, constituit din 1200 de persoane avand varsta de peste 1! ani.

7ezultatele studiului arata ca % din cei c(estionati consuma cafea, 21 cappuccinosi 1 ness. )onform studiului, femeile +eau cafea intr$o proportie mai mare decat +ar+atii,cea mai mare diferenta inre"istrandu$se la cappuccino 2& femei, fata de 16 +ar+ati/.S$a o+servat ca tinerii intre 1! si 1' ani consuma cafea intr$o cantitate mult mai mica, &! ,comparativ cu media la nivel ur+an, de % .

!


6/23

)abe# .1* +rec,enta "e c!nsum a cafe#ei in functie "e ,arsta*


7/23

ediul socio$cultural este cea mai comple5a componenta a macromediului deoarecevizeaza studierea asa$numitelor comportamente de piata. Acestea permit pe de o parte analizacomportamentului consumatorului individual, iar pe de alta parte a celui or"anizational.

)omportamentul consumatorului individual este influentat atat de factori individuali,cat si de cei sociali.

-in prima cate"orie, in cazul nostru, fac parte$ stitul de viata, in sensul in care oamenii au din ce in ce mai putin timp li+er la

dispozitie, totul in 4urul lor petrecandu$se intr$un ritm alert, ceea ce a dus la conceptul decoffee to "oG. *amenii nu mai au timp sa stea in local sa consume produsele oferite de

Star+uc s si de aceea acestia le cumpara si le consuma pe drum, in auto+uz, in masina, la +irou, etc. Insa la noi, un asemenea sistem nu prea functioneaza, din cauza faptului ca aproapetoti clientii care si$ar putea permite produse Star+uc s +eneficiaza de cafea "ratuita la +irou.

$ riscurile percepute. 7iscul fizic este unu dintre acestea si el 4oaca un rol relevant indecizia de cumparare sau non$cumparare. Este cunoscut faptul ca sanatatea poate fi afectatade consumul de cafea. In acest conte5t se vor+este de derularea unei campanii de anti$mar etin" la cafea, o campanie ce poate duce la o scadere a numarului de clienti Star+uc s.

-esi pentru multi romani cafeaua si ti"ara mer" mana in mana, in locatiile Star+uc sfumatul este interzis, pentru ca fumul de ti"ara Hmodifica "ustul cafeleiG, dupa cum spune

Andreea )ara"ea, account mana"er la -, firma care se ocupa de ima"inea lantului decafenele in 7omania.

Totusi, clientii fumatori ai Star+uc s isi vor putea aprinde o ti"ara la Plaza 7omania, pentru ca, aici, cafeneaua va avea si o terasa.

Factorii sociali se refera la "rupul de influenta. -aca intr$un "rup de prieteni se afla +autori de cafea e5ista posi+ilitatea ca acestia sa ii influenteze pe non$consumatori.

C!mp!rtamentu# c!nsumat!ru#ui "e cafea*

Persoanele care nu o+isnuiesc sa consume nici un fel de cafea sunt "reu de "asit in

7omania doar una din 11. )el mai numeros se"ment este cel al HpasionatilorG de cafeanaturala. )appuccino are mai multi adepti decat instantul.


8/23

+i'ura .1* Distributia rep!n"enti#!r "upa tipu# "e cafea c!nsumata in m!" !bisnuit

baza 1. //0*

Sursa: ISRA Center

+i'ura . * Se'mentarea "upa apartenenta #a 'en baza* mascu#in $ 2 feminin 40*

6

76%21%

17%9%

Cafea naturala

CappuccinoCafea instantNon-consumatori

0%10%

20%30%40%50%60%70%80%90%

C a f e a

n a t u r

a l a

C a p p

u c c i n

o

C a f e a

i n s t a

n t

N o n - c

o n s u

m a t o r

i

feminin

masculin


9/23

Sursa: ISRA Center

Aproape doua treimi dintre romani +eau cel putin o data pe zi cafea si aproape otreime consuma mai multe cesti zilnic. Persoanele care sunt adepte ale consumului zilnic deinstant sau cappuccino sunt relativ rare.

+i'ura .3* Distributia rep!n"enti#!r "upa frec,enta "e c!nsum a cafe#ei natura#e

baza 1. //0*

Sursa: ISRA Center

.% Me"iu# ec!n!mic

Pr!"usu# intern brut rea#izat "in c!mert miliarde 7*9/

'

31%

7%3%31%

4%

24%

De mai multe oripe zi

De mai multe oripe saptamana

!ata pe lunasau mai rar

!ata pe zi

De 1-3 ori pe luna

Nu consuma


10/23

1''6 1''' 2000 2001 2002 200# 200&&0'02,1 %0'1#,2 62#%&,# 10%%&0, 1#0##&,0 1%60%',! 22#%!6,!

Sursa: INSSE

Pr!"usu# intern brut pe cap "e #!cuit!r mii 7*9/

1''6 1''' 2000 2001 2002 200# 200&1%%11,2 2,0 #!62%,& !210',& %'!00,% '0'0#,1 11#% !,0

Sursa: INSSE

Sa#ariu# brut me"iu realizat la nivel de sectiune )AE a fost de .01#.62! 7*9.

Participarea p!pu#atiei #a f!rta "e munca*

1''6 1''' 2000 2001 2002 200# 200&activa 11! 11!%% 11!6! 11&& 100 ' ''1! ''!

ocupata 106&! 10 % 10 %& 10%' '2#& '22# '1!6someri #2 '0 621 !0 6&! %'2 ''

Sursa: INSSE

In,estitii pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune )AE c!mert C miliarde7*9/

1''6 1''' 2000 2001 2002 200# 200&%!06, %!002,' 1#6 #,% 21'0 ,2 #02#1,& &'01 ,' %160%,!

Sursa: INSSE

10


11/23

Numaru# intreprin"eri#!r acti,e in domeniul comertului la nivel de sectiune )AE

1''6 1''' 2000 2001 2002 200# 200&22201 21 202621 1'2! ' 1 %%0 1 '2!6 1'11'%

Sursa: INSSE

+i'ura .%* In"icii preturi#!r "e c!nsum*

Sursa: INSSE

.$ Me"iu# tehn!#!'ic

Francizatii care, pe lan"a dotare, tre+uie sa plateasca si ta5a de franciza de 11!.000euro/ isi pot recupera investitia in 16$2& luni. * investitie de !0$%0.000 euro se recupereazain doi ani, in conditiile in care in acest timp tre+uie platita si c(iriaH spune acedonsc(i.Investitia nu include si renovarea spatiului.

Iar o investitie recupera+ila in doi ani, adau"a acedonsc(i, presupune un mo+ilierfrumos, dar nu scump, utila4e de calitate si c(irie. o+ilierul poate costa intre 10.000 si

11


12/23

&0.000 de euro, in functie de provenienta si de "radul de finisare. Barul se poate utila cuminim 6.000 si ma5im 1!.000 de euro aceasta ultima suma presupune un e5presor mare sieventual cu finisa4e deose+ite/, accesoriile pentru interior pot porni de 1.!00 si pot a4un"e pana la 10.000 de euro, iar o aprovizionare initiala variaza intre 2.000 si !.000 de euro.

E5presoarele sunt c(eia "ustului unei cafele e5ista peste 20 de producatori in lume,lider fiind Fran ee )offee S3stems/. * cafenea mica mer"e cu un aparat clasic, mai ales dacaam+ianta este puternic italieneasca, spatiul intim si se consuma apro5imativ 100 cafele pe zi.-aca rula4ul e mai mare, ca la cafenelele americane, unde se consuma pana sau peste 1.000cafele pe zi, un clasicJ nu mai face fata si tre+uie un e5presor automatH, e5plica

acedonsc(i. -ar e5presorul isi poate depasi functia de masina de facut cafea, mai ales ca piata ofera acum si e5presoare din aur sau doar aurite, e5presoare retro, rotun4ite, cu multcrom, sau unele finisate ultramodern, astfel incat acestea capata si un rol decorativ, mai ales pentru clientii care stau pe scaunele de la +ar.

. Me"iu# instituti!na#- #e'is#ati,

Art. / $ Sfera de aplicareUrmKtoarele produse sunt supuse accizelora/ cafea verde cu codurile ) 0'01 11 00 Li 0'01 12 00C +/ cafea prK4itK, inclusiv cafea cu Mnlocuitori, cu codurile ) 0'01 21 00C 0'01 22 00 Li 0'01'0 '0Cc/ cafea solu+ilK, inclusiv amestecuri cu cafea solu+ilK, cu codurile ) 2101 11 Li 2101 12C

Art. /4 $ ivelul Li calculul accizei1/ Nn cazul cafelei verzi, acciza este e"alK cu ec(ivalentul Mn lei a %60 euro pe tonK.2/ Nn cazul cafelei prK4ite, inclusiv al cafelei cu Mnlocuitori, acciza este e"alK cu ec(ivalentul

Mn lei a 1.000 euro pe tonK.#/ Nn cazul cafelei solu+ile, inclusiv al amestecurilor cu cafea solu+ilK, acciza este e"alK cu

ec(ivalentul Mn lei a & euro pe ilo"ram.

12


13/23

%/ Pentru cafea, cafea cu Mnlocuitori Li cafea solu+ilK, inclusiv amestecuri cu cafea solu+ilK,accizele se datoreazK o sin"urK datK Li se calculeazK prin aplicarea sumelor fi5e pe unitatea demKsurK, asupra cantitKOilor importate.

Art. 1/ $ Scutiri2/ A"enOii economici e5portatori de cafea prK4itK, o+OinutK din operaOiuni proprii de prK4ir

cafelei verzi importate direct de aceLtia, pot solicita autoritKOilor fiscale competente, pe +azKde documente 4ustificative, restituirea accizelor plKtite Mn vamK, aferente numai cantitKOilor decafea verde utilizatK ca materie primK pentru cafeaua e5portatK.

Art. 1 $ Plata accizelor la +u"etul de stat1/ Accizele se plKtesc la +u"etul de stat p nK la data de 2! inclusiv a lunii urmKtoare celei Mn

care acciza devine e5i"i+ilK.2/ Pentru alte produse acciza+ile, provenite din import, plata se face la momentul Mnre"istrKrii

declaraOiei vamale de import.

Art. 1% $ -eclaraOiile de accize1/ *rice a"ent economic plKtitor de accize are o+li"aOia de a depune la autoritatea fiscalK

competentK o declaraOie de accize pentru fiecare lunK, indiferent dacK se datoreazK sau nu plata accizei pentru luna respectivK.

2/ -eclaraOiile de accize se depun la autoritatea fiscalK competentK, de cKtre a"enOiieconomici plKtitori, p nK la data de 2! inclusiv a lunii urmKtoare celei la care se referKdeclaraOia.

Pe lan"a standardele, printre care si cele de i"iena, impuse de stat si verificate prin

controalele *>P), re"lementarea care afecteaza Star+uc s cel mai mult este cea care se referala prote4area nefumatorilor. 9ocalul tre+uie sa amena4eze o camera separata pentru fumatori.Insa aceasta nu este o pro+lema ma4ora deoarece in locatiile Star+uc s nu se fumeaza,fumatorii tre+uid sa iasa pe terasa locul pentru fumat/.

1#


14/23

1&


15/23

Cap. 3 Micr!me"iu# firmei

3.1 C#ientii

7eprezentantii companiei americane declara ca vor avea drept clienti persoane dintoate cate"oriile, de la studenti la pensionari, care vor putea savura cele peste zece varietati decafea, tot meniul de specialitati de cafea, completate de dulciuri si snac suri, inclusiv cele+ra +riosa cu afine +lue+err3 muffin/, cel mai vandut produs al ma"azinelor.

In 7omania, ma4oritatea clientilor care frecventeaza cafenele sunt fumatori, iar inlocatiile Star+uc s nu se fumeaza. Aceasta ar putea fi o pro+lema. Totusi si in :recia s$au

confruntat cu aceeasi in"ri4orare, astfel ca au decis sa amena4eze locuri speciale pentru fumat pe terasele cafenelelor.

Pe de alta parte, +randul american mer"e pe locatii destul de mici cel putin in Europa,nu mai mari de %0$100 de metri patrati/ si se +azeaza foarte mult pe conceptul Hta e$a?a3G,un sistem care presupune cumpararea cafelei si consumarea ei in alt loc. -ar mai este si pro+lema ofertei de spatii deaorece ori sunt foarte scumpe, ori locatiile sunt situate in zonefara vad sau sunt prost impartite.

Toate acestea nu reprezinta insa neaparat o+stacole de netrecut pentru Star+uc s,deoarece acest +rand doreste spuma pietei romanesti a cafelelor, deci nu va duce lipsa declienti si poate avea succes si in 7omania, c(iar daca preturile produselor lor sunt considerateinca GpiperateG de catre romani.

In cele doua locatii, din Plaza 7omania si din Bucuresti all, zilnic intra intre 60 si100 de persoane care cumpara cel putin un produs Star+uc s. Si acest numar e in crestere dela inceput pana in prezent.

1!


16/23

3. Se'mentarea pietei

Brandul Star+uc s isi se"menteaza piata dupa cateva criterii varsta, venit, mediu derezidenta si nu tine cont neaparat de se5 sau nationalitate.

Strate"ia "enerica a Star+uc s in afara este de a se adresa consumatorilor cu veniturimedii in Europa venit mediu este considerat peste !00 de euro/.

In 7omania, produsele Star+uc s se adreseaza in special celor peste 20 de ani, care auun venit peste media tarii. Firma mai tine cont si de mediul de rezidenta al clientilor, astfel decafenele intalnindu$se doar in marile orase, in a"lomeratiile ur+ane, astfel, acest +rand dorestesa atra"a GspumaG pietei consumatorilor de cafea.

3.3 +urniz!rii f!rtei "e munca

Un GrecensamantG recent arata 1!0 000 de an"a4ati Star+uc s in #' de tari. 9a nivelinternational, compania americana isi propune sa tripleze vanzarile anuale pana in 2012, cua4utorul celor peste 2! 000 de noi locatii desc(ise in acest rastimp de la 1# !00 cate numarain prezent/.

)lientii vor fi intotdeauna intampinati de fi"urile zam+itoare ale HpartenerilorG $ dupacum ii denumeste conducerea Star+uc s pe an"a4atii sai.

)afeneaua care s$a desc(is in Plaza 7omania are 20 de an"a4ati, care au facut, timp dezece saptamani, trainin" in Atena. -e asemenea, ei vor fi a4utati de patru romance care aulucrat in ultimii ani in locatiile Star+uc s din :recia.

3.% C!ncurenta

Principalii concurenti ai firmei Star+uc s sunt

C!sta C!ffee , lantul +ritanic cu cea mai mare crestere a vanzarilor pe planinternational, are planuri serioase de e5tindere in tara noastra. In noiem+rie200% a desc(is prima cafenea in Bucuresti, cand a parafat un contract de

franciza cu un partener local. Are planuri pentru desc(iderea a %0 de unitati in7omania.

1%


17/23

)urab! Cafe , lider pe piata romaneasca. Tudor -ra"omir iculescu 2 deani/, proprietarul lantului de cafenele Tura+o )afe, doreste sa duca lantul decafenele si pe alte piete, concentrandu$se in acest moment pe tari precumPolonia si )e(ia. Potrivit acestuia, Tura+o )afe a realizat anul trecut o cifra deafaceri de # milioane de euro, pentru ca in 200 vanzarile companiei sa creasca pana la 10 milioane de euro. Potrivit proprietarului Tura+o, cele mai profita+ilelocatii sunt cele din zonele Episcopiei, Pietei 7omane si Brasov. In plus, indecem+rie se va mai desc(ide o cafenea in Piata


18/23

Pr!tectia c!nsumat!ru#ui are la +aza cele & drepturi ale consumatorului din 1'%2/a. -reptul la li+era informare +. -reptul de a decide rational si nein"raditc. -reptul de a palti pretul corectd. -rptul de a returna produsul care are vicii ascunseAcest or"anism se adreseaza U AI clientilor persoane fizice.

16


19/23

Cap. % Mi&u# "e marketin'

%.1 Pretu#

Pretul, primul element al mi5$ului de mar etin", reprezinta suma de +ani pe careconsumatorii tre+uie sa o plateasca pentru ac(izitionarea unui produs. * firma tre+uie sa iadecizii privitoare la nivelul preturilor cu ridicata si al celor cu amanuntul, facilitati si conditiide creare a ofertei. Pretul tre+uie sa corespunda valorii percepute de consumatoriC in cazcontrar, acestia se vor orienta catre produsele firmelor concurente.

Folosirea pretului ca instrument de mar etin" depaseste cu mult dimensiunile sale

strict economice, conferindu$i valente care deriva din teoria si practica economiei de piata.-eciziile luate in cadrul politicii de pret a firmei au in vedere urmatoarele aspecte

$ Pretul va determina decisiv cererea si va determina volumul cifrei de afaceri alfirmeiC

$ Pretul de vanzare va determina nivelul profitului firmei, mar4a de piataC$ Pretul de vanzare afisat influenteaza perceptia "lo+ala a clientului fata de produs.1#00 de com+inatii din #& de tipuri de cafea, dupa ima"inatia clientilor, numeroase

sortimente de ceaiuri, pra4ituri si sand?ic(uri. Aceasta este oferta cu care Star+uc s vrea sa$icucereasca pe romani.

*+iectivul fundamental al strate"iei de pret al companiei este o+tinerearenta+ilitatii respective, asi"urarea recuperarii costurilor si realizarea de profit.

Practica a demonstrat e5istenta a doua tipuri "enerale de strate"ii de pret carereprezinta doua alternative opuse de a+ordare si raportare la conditiile pietei. )ele doua suntstrate"ia pretului inalt Hde smantanire a pieteiG/ si strate"ia pretului de penetrare pe piata a

pretului initial relativ scazut/. In ceea ce priveste Star+uc s aceasta are ca strate"ie de pret pe cea a pretului inalt.

Aceasta consta in fi5area de catre firma a unui pret suficient de mare inca de la de+utul vietii produsului pentu a "aranta un profit unitar important. * astfel de strate"ie se concentreaza peun se"ment de piata$tinta in care e5ista consumatori dispusi sa plateasca pentru produsulrespectiv pretul mai mare decat alti consumatori. Firma care practica aceasta strate"ie secaracterizeaza prin

1'


20/23

$ E5istenta unui numar destul de mare de clienti care pot plati pretul impus de piataC$ Posi+ilitatea casti"arii de noi se"mente de consumatori in cazul diminuarii

pro"resive a pretuluiC$ 7iscul mic pe care un pret ridicat il prezinta in ceea ce priveste aparitia concurentei. Preturile produselor sunt in concordanta cu cerintele consumatorilor si reflecta

raportul calitate pret satisfacator nevoilor consumatorilor.-in varietatea de produse, clientii pot ale"e clasicele Espresso, )appucinno sau )affe

9atte, la preturi ce variaza intre ' lei si 1 lei, in functie de cantitate.In meniu sunt si specialitatile care au facut cafenelele Stra+uc s cele+re in toata

lumea Frapuccino )aramel, care costa intre 1# si 1 lei, Iced )aramel acc(iato sauciocolata calda cu aroma de alune sau caramel, la pretul de 1& lei pentru un pa(ar mediu. Pelan"a cafea se pot consuma si delicatese, cum ar fi o +riosa care costa in 4ur de .! lei felie dec(ec cu lamaie, care costa 6,! lei, croissant frantuzesc cu ciocolata, la #,! lei, sau o felie detort cu crema de +ranza si zmeura.

%. Distributia p#asamentu#0

Plasamentul, al doilea element al mi5ului de mar etin", se refera la activitatile pe carefirma tre+uie sa le desfasoare astfel incat produsul sa fie accesi+il si disponi+il pentrucate"oriile de consumatori vizate. In acet sens, o firma tre+uie sa identifice, sa recruteze si sacontracteze diferiti intermediari care sa distri+uie in mod eficient produsele si serviciile sale pe piata$tinta.

Pe piata din 7omania compania Star+uc s a intrat prin sistemul vertical de distri+utie,un sistem de inte"rare relativ modern care cuprinde si sistemul de franciza. a"azineleStar+uc s functionand pe +aza unor contracte de franciza, o+tinute de catre firma "reaca

arianopoulos )offee )ompan3.)analul de distri+utie reprezinta itinerarul parcurs de produs de la producator la

consumatorul final, in cadrul circuitului economic al marfurilor. Flu5ul si modalitatile detrecere ale unui produs din sfera productiei in cea a consumului formeaza canalul dedistri+utie sau circuitul comercial al acestuia. Termenul de canal de distri+utie a inceput sa fieinlocuit cu termenul de canal de mar etin".

20
http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/65/4/1/32/!hash=2193425983;h4r=2174525505;p4r=305447032;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=115/2105_5?http://ad2.arbocontext.ro/please/redirect/65/4/1/32/!hash=2193425983;h4r=2174525505;p4r=305447032;uwi=800;uhe=600;uce=1;param=115/2105_5?


21/23

)analul de mar etin" se particularizeaza prin dimensiunile lun"ime, latime siadancime.

9un"imea canalului se refera la numarul de niveluri intermediare pe care il parcur"marfurile de la producator la consumatorul final. Aceasta dimensiune este determinate denumarul de veri"i si nu de distanta parcursa de marfuri.

In cazul companiei Star+uc s, consumul se petrece la locul producerii, astfel e5ista odistri+utie directa fara intermediari sau asociati, cafeaua, ceaiurile, si delicatesele fiind serviteclientilor de catre an"a4atii firmei direct in incinta restaurantelor, c(iar unde se produc.

%.3 Pr!m!,area

Principala strate"ie urmarita acum de Stra+uc s este de a aminti consumatorilor ca eiofera cafeaua de cea mai +una calitate, prin or"anizarea unor sesiuni de de"ustare de cafea lama"azinele Star+uc s si prin lansarea unei serii de pro"rame radio cu scop promotional cudifuzare pe iPod.

In plus, Star+uc s a decis sa puna mai mult accent pe faptul ca +oa+ele pe care le

foloseste sunt recoltate si procesate prin metode ecolo"ice si etice.ar etin"ul ecolo"ic pe care il im+ratiseaza Star+uc s isi "aseste e5presia in

multitudinea de pro"rame si proiecte privind protectia mediului HStar+uc s in Rour)ommunit3G pro"ram ce urmareste responsa+ilizarea cetatenilor si impulsionarea acestorasa$si dedice mai mult timp prote4arii spatiilor pu+lice, a mediului in care isi desfasoarae5istenta/, H8elpin" protect t(e EnvironmentG Star+uc s si$a impus standarde ecolo"iceinalte, urmarind nu doar promovarea mentinerii cultivarii cafelei in anumite tari, ci sidezvoltarea unor proiecte dedicate reciclarii/ , H)ommitment to *ri"insG pro"ram cu caracterde mecenat prin care se urmareste promovarea in randul pu+licului tinta a culturiior"anizatiei cultivarea la standarde inalte a cafelei de cea mai +una calitate/.

)a te(nica de promovare a vanzarilor, orientate spre consumatori, foloseste cardurilede fidelitate, disponi+ile si vala+ile in orice locatie Star+uc s, care ofera posesorilor +eneficiide tipul reducerilor pe parcursul anului si cu precadere in perioada marilor sar+atori, precumsi meniuri speciale "ratuite de aniversari.

21


22/23

%.% Pr!"usu#

1#00 de com+inatii din #& de tipuri de cafea, dupa ima"inatia clientilor, numeroasesortimente de ceaiuri, pra4ituri si sand?ic(uri. Aceasta este oferta cu care Star+uc s vrea sa$icucereasca pe romani.

Pornind de la sortimente precum Espresso, )affe Americano, )affe 9atte,)appuccino, )affe occ(a, )aramel acc(iato, ceaiuri Tazo, precum si o "ama lar"a de +auturi racoritoare pe +aza de cafea, clientii au li+ertatea de a$si personaliza +auturile. Ei potadau"a diverse siropuri, frisca, s(oturi suplimentare de espresso sau pot ale"e lapte de soiasau de"resat. .

Insa o cafea nu este indea4uns de savuroasa, daca nu este insotita si de o "ustare pemasura. Aceasta poate fi o +riosa voluminoasa in care afinele isi fac de cap, o felie de c(ec culamaie, croissant frantuzesc cu ciocolata, o felie de tort cu crema de +ranza si zmeura, unsand?ic( e5otic, o salata de fructe apetisanta, sau un panini cu stil. :ustarile sunt create cumulta pasiune, dupa retete speciale, din cele mai +une in"rediente.

)alitatea produselor Star+uc s este du+lata de calitatea servirii. )lientii suntintotdeauna intampinati de fi"urile zam+itoare ale HpartenerilorG $ dupa cum ii denumesteconducerea Star+uc s pe an"a4atii sai.

arca produselor aduce in memoria consumatorilor atri+ute precum HnaturalG, Hfacutcu pasiuneG, Hretete personalizateG, HscumpG. Acestea sunt transformate in avanta4efunctionale si psi(olo"ice atri+utul HnaturalG poate fi transformat intr$un avanta4 psi(olo"icde "enul Ham o dieta sanatoasaG , precum HscumpG si Hfacut cu pasiuneG pot su"era Hsunt o persoana speciala care merita sa se +ucure de cele mai fine "usturiG. Un avanta4 functional poate fi intrezarit tot in atri+utul naturaletii, Ho "ustare sanatoasa si o cafea tare imi conferaener"ie pe durata intre"ii diminetiG.

9ocalul celor care$si respecta dieta si pun pret pe sanatate, da valoare consumatorilor,le creeaza o personalitate aparte, de om cultivat, cu studii superioare, cu statut financiar pestemedie, cu ta+ieturi +ine definite.

22


23/23

A#te statistici*

$ 2,!! a fost cresterea volumului vanzarilor la cafea in perioada aprilie 200# martie200&C

$ 0,!6 este procentul cu care a scazut volumul vanzarilor la cafeaua pra4ita si macinatain anul precedentC

$ &,12 in valoare si 2,'6 in volum sunt valorile cu care au scazut vanzarile lacafeaua solu+ila in intervalul aprilie 200# martie 200&C

$ In totalul vanzarilor de cafea instant, vanzarile de cafea fara cofeina si$au triplet atatvolumul cat si valoareaC

$ ##,!! in volum si #1, & in valoare este cresterea totaluui vanzarilor de specialitati

de cafea in perioada anterioaraC$ -in cadrul specialistilor cea mai mare crestere o inre"istreaza vanzarile pentru produse

de "enul H# in 1G all in one/, a caror crestere a fost de aproape 1% ori, atat in valoare,cat si in volum, in perioada aprilie 200# marite 200&C

$ aco+s si ova Brasilia.

Sursa: AC Nielsen

starbucks www.student info.ro

Documents