STG. AN IIHaranth HelmutStagiar an II, sem II

FISCALITATESEM II 2014

1. Cheltuiala cu sponsorizarea, in cazul persoanelor juridice platitoare de impozit pe profit, areurmatorul regim fiscal:a. deductibila la nivelul a minim intre 3%o din cifra de afaceri si 20% din impozitul peprofit datorat b. deductibila la nivelul a 5% din cifra de afaceri c. nedeductibila integral dar se scade din impozitul pe profit datorat in limita aminim intre 3% din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe profit datoratRaspuns: C

2. Prima de fuziune se calculeaz:a) ca diferent ntre valoarea nominal a aciunilor i valoarea contabil a acestorab) - ca diferent ntre capitalul propriu i cel socialc) - ca diferent ntre valoarea contabil a aciunilor i valoarea nominal a acestora.Raspuns: A

3. SRL inregistrat ca platitor de impozit pe veniturile microintreprinderii inregistreaza la31.03.2014 urmatoarele date:Venituri totale 15000 leiCheltuieli totale 12000leiCheltuieli de protocol de 120 lei.Ce declara in declaratia 100 ca impozit pe veniturile microintreprinderii la 31.03.2014?

Raspuns: 15.000 x 3% = 450

4. O societate comercial realizeaz urmtoarele venituri i cheltuieli aferente trimestrului I 2013:- venituri din vnzarea mrfurilor: 50.000 . lei;- venituri din prestri servicii: 20.000 . lei;- venituri din dividende primite de la o societate comercial romn 1.000 lei;- cheltuieli cu mrfurile vndute: 30.000 lei;- cheltuieli cu serviciile de la teri: 10.000 lei;- cheltuieli de protocol: 1.000 lei;- cheltuieli salariale: 2.000 lei- cheltuieli cu amenzile datorate autoritilor romne: 3.000 lei- cheltuieli cu tichetele de mas: 800 . lei, din care 200 lei peste limita legalDeterminai impozitul pe profit datorat de societatea comercial.

Venituri impozabile = 50 000 + 20 000= 70 000Venituri neimpozabile = 1000 (dividende)TOTAL VENITURI= 71 000

Cheltuieli deductibile = 30 000 + 10 000 + 2 000 +600 (tichete ded ) =42 600Cheltuieli partial deductibile (protocol)= 1 000Cheltuieli nedeductibile = 200 (tichete ned) + 3 000=3200TOTAL CHELTUIELI= 46 800Rezultat contabil = 24 200Limita deductibilitate cheltuieli protocol = (24 200 + 1000(protocol) - 1000 (venit dividende) )x 2% = 484Rezultat fiscal = 71 000 - 46800 - 1000 + 3200+ (1000-484)=26916Impozit pe profit = 16% x 26 916=4 306.56

5. O societate comercial A produce o cantitate de 2.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticl laun pre de producie de 8 lei/sticl. Societatea A vinde ctre societatea B cele 2.000 de sticle nluna aprilie 2013. Valoarea accizei specifice pentru vinul spumos este de 34,05 euro/hl. produs,iar cursul de schimb este de 4,4 lei/euro.Determinai valoarea accizei i a TVA aferente lunii aprilie pe care trebuie s le declaresocietatea B la administraia financiar, dac B nu mai realizeaz nici o alt operaiune n lunaaprilie 2013.

Societatea B este comerciant, nu productor, ca urmare ea nu are obligaii declarative n ceea ce privete accizele.Pentru determinarea TVA-ului de declarat trebuie s determinm preul fr TVA la care B va cumpra de la A. Acest pre = Pre de producie + AccizaPre de achiziie fr TVA = (2.000 x 8) + (34,05 x 4,4 x 2.000 x 0,75 / 100) = 16.000 + 2247.3 = 18.247.3 leiTVA deductibil = 18.247.3 x 24% = 4379.35 leiDeci societatea trebuie s declare un TVA de recuperat de 4379.35 lei.

Haranth HelmutStagiar an II, sem II

EVALUARESEM. II 2014

1. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Care este valoarea substantial brut a ntreprinderii ?

VSB = 425.000 + 105.000 75.000 = 455.000 mii lei2. Se cunosc urmtoarele date din bilanul contabil al unei ntreprinderi pe care-l vom folosi pentru a determina diferitele valori patrimoniale:

Nr.crt. PosturileSold la

N0 N1

1Imobilizri necorporale17.00030.000

2.Imobilizri corporale2.2956421868716

3Imobilizri financiare3296040684

IACTIVE IMOBILIZATE TOTAL(1+2+3)2.345.6021.939.400

4Stocuri i producie n curs de execuie603.1781.666.680

5Alte active circulante (creane, casa i banc n lei)943.3001.453.686

IIACTIVE CIRCULANTE TOTAL(4+5)1.546.4783.120.366

IIIDATORII CE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD DE PN LA UN AN1.224.0521.524.400

IVDATORII CE TREBUIE PLTITENTR-O PERIOAD MAI MARE DE500.4001.000.054

VProvizioane pentru riscuri i cheltuieli47.68050.240

6Capital2.000.0002.000.000

7Rezerve119.948485.072

8Rezultatul exerciiului financiar295.904375.550

9Repartizarea profitului295.904375.550

VITOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9)2.119.9482.485.072

VIITOTAL CAPITALURI2.119.9482.485.072

Pentru exerciiul financiar ncheiat:Din cele 30.000 lei, imobilizri necorporale, 8.000 lei reprezint cheltuieli de nfiinare, iar indicelemediu calculat pe baza cursului de schimb folosit n reevaluare este 1,0429.S se determine activul net reevaluat.

Haranth HelmutStagiar an II, sem II

ANALIZ DIAGNOSTICSEM. II 2014

1. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X desprecare se cunosc informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartiia valoriiadugate pe destinaii.

Indicatoru.m

Venituri din vnzarea mrfurilor2.000

Producia vndut30.000

Producia stocat1.000

Cheltuieli cu materii prime10.000

Costul mrfurilor vndute1.200

Cheltuieli salariale7.000

Cheltuieli cu amortizarea3.000

Cheltuieli cu chirii1.500

Cheltuieli cu dobnzi1.400

Impozit pe profit1.000

Rezolvare:

Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret devanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitieaferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulteriorfacturarii).Marja comerciala = 2000 - 1200 = 800 leiValoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiuluiprovenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica deconsum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lorfunctionala (interna):- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente,locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cucolaboratorii, reclama, publicitatea etc.);- alte cheltuieli material. Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii+ cheltuieli cu dobanzi = 10000 + 1500 +1400 = 12900 leiProductia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 leiValoarea adaugata = 800 + 31000 -12900 =18700leiValoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialuluiuman si contributia sa la realizarea valorii adaugate.Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere alvalorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-ocrestere continua. Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicatorreprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatiidin exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata inconsiderare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuareavalorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinereavalorii adaugate nete.

2. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul societii ale crei informaiifinanciare sunt prezentate mai jos i s se analizeze evoluia acestora:

Indicator 31.12.n (u.m.) 31.12.n+1 (u.m.)

Venituri din vnzarea mrfurilor01.000

Producia vndut20.00022.000

Producia imobilizat01.000

Cheltuieli cu materii prime3.0004.000

Costul mrfurilor vndute0800

Cheltuieli salariale7.0007.800

Cheltuieli cu amortizarea300400

Cheltuieli cu chirii1.5001.500

Cheltuieli cu dobnzi1.4001.500

Impozit pe profit1.0001.000

Rezolvare:

Definitii si formule :Metoda SIG (Solduri intermediare de gestiune) realizeaza o retratare a elementelor dincontul de profit si pierdere si consta in agregarea si calculul indicatorilor la nivelul unor trepte successive deacumulare in formarea profitului net al perioadelor, marjele de acumulare corespunzatoare fiind urmatoarele:

Indicator31.12.n31.12.n+1

1.Productia exercitiului sau/si marja comerciala dupa caz20.00022.000

2.Valoarea adaugata17.00018.200

3.EBE12.00011.900

4.RE10.20010.000

5.RC8.80085.00

6.Rnet7.8007.500

Nu in toate cazurile societatea inregistreaza evolutii crescatoare pe toate categoriile de solduri intermediarede gestiune .Daca la nivelul productiei exercitiului se observa o crestere de 22,2%, observam ca la valoarea adaugataaceasta creste cu numai 7,06%, ceea ce denota ca sporul de valoare rezultata s-a realizat pe seama utilizariimai putin responsabile a factorilor de productie, respective s-a realizat un ritm mai putin sustinut al plusuluide valoare adaugat la bunurile intrate in circuitul economic ca urmare a prelucrarii si transformarii acestoraconform specificului obiectului de activitate al agentului considerat.Ca si indicator de performanta, EBE permite sa se masoare capacitatea crescanda de a genera si de aconserva fonduri in conditii de functionare, chiar daca acesta este independent de politica financiara, fiscalasi de cea in domeniul amortizarii.Rezultatul din exploatare masoara performanta industriala si comerciala a firmei, de asemenea independentde politica financiara, fiscala de amortizare si provizioane.Rezultatul curent tine cont de politica de finantare insa nu este influentat de elementele extraordinare.In sfarsit, rezultatul net constituie soldul final inclusive dupa dupa influenta fiscalitatii. Acest indicatorcaracterizeaza performanta generala a activitatii, reflecta cresterea acumularilor intreprinderii in cursulexercitiului.Tendiinta este de micsorare a ritmului de crestere a soldurilor intermediare de gestiune pe fiacer categorie pemasura ce inaintam in treptele succesive de acumulare in formarea profitului net al perioadelor. Acest lucrureflecta o mai slaba eficienta a utilizarii resurselor, o lipsa de preocupare pe seama utilizarii eficiente afactorilor de productie cu influenta in erodarea valorii adaugate in urma proceselor de transformare siacumularea de pierderi pe masura obtinerii rezultatului final.

Haranth HelmutStagiar an II, sem II

STUDII DE FEZABILITATESEM.II 2014

1. Ce presupune o investiie de nlocuire?

Investiiile destinate nlocuirii servesc pentru nnoirea utilajelor i instalaiilor de producie uzate, avnd ca obiectiv meninerea niveluluicapacitii de producie a societii.Investiii de nlocuire sau reutilare sunt iacelea fcute pentru utilajele care din cauza unor defeciuni de proiectaresau a unei exploatri necorespunztoare se deterioreaz iremediabil itrebuie nlocuite.

2. n ce condiii, utiliznd indicele de profitabilitate, un proiect investiionaleste rentabil?

Intotdeauna cand vrem sa realizam o investitie ne gandim daca merita. Acest merita iltraducem in fel si chip: cati bani imi aduce, in cat timp imi recuperez banii initiali, etc. Din punctde vedere economic, evaluarea investitiilor presupune compararea efortului investitional cuefectele obtinute. Practic, avem la dispozitie cativa indicatori (ei sunt mai multi, eu am selectatdoar cativa):

Rata de rentabilitate a proiectului de investitiiEste un raport clar ntre efect si efort. Ca efect se poate considera profitul (brut sau net) saucash-flow-ul (brut sau net) iar efortul este dat de cheltuielile de investitie.Aceasta rata de rentabilitate, daca este privita n termeni de profit net trebuie sa fie mai maredecat rata minima acceptata de piata si eventual, sa fie undeva peste media sectorului de activitatein care s-a facut investitia. Este evident faptul ca incidenta timpului nu este luata n calcul iarreferintele pentru ncadrarea proiectului n categoria de bun sau prost sunt relative. Un altdezavantaj al acestui indicator este dat de faptul ca nu face legatura cu costul de oportunitate albunurilor ce se achizitioneaza sau al investitiilor imobilizate. In literatura de specialitate se aratafaptul ca rata de rentabilitate a investitiilor se poate utiliza pentru evaluarea eficientei economice ainvestitiilor la proiectele de amploare mica, cu durata de executie sub un an.

Randamentul economic al investitiilorOrice investitie se executa intr-o perioada destul de redusa de timp in comparatie cu duratade viata economica.Spre deosebire de indicatorul anterior aceasta presupune clar raportareaprofitului net la valoarea investitiei. Ca si formula de calcul finala avem:randamentul economic = (profit total/investitie) 1Termenul de recuperareReprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune infunctiune) in care se recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferatun proiect care asigura o recuperare cat mai rapida a cheltuielilor investitionale.Acest indicator se poate calcula in mai multe situatii, data fiind diversitatea tipurilor deinvestitii. De exemplu, pentru o investitie noua vom avea raportul dintre:valoarea investitiei si profitul mediu anual

Valoarea actualizata neta (VAN sau net present value NPV)reprezinta, din ce in ce mai mult, un criteriu esential in departajarea proiectelor de investitii.Astfel, daca prin procedee de actualizare se aduc in prezent toate cheltuielile, veniturile, profitulviitor si se compara intre ele, aceasta inseamna practic aplicarea regulii VAN.Formula de calcul a valorii actualizate nete este:Valoarea actualizata se calculeaza in momentul initial al investitiei; se actualizeaza toatesumele obtenabile in viitor pentru a da o masura reala si pentru a permitecomparabilitatea acestorsume. Fireste ca, din punct de vedere teoretic, se poate face actualizarea in orice moment de pe axatimpului; utilizarea momentului 0 este conventionala.Valoarea viitoare neta (VVN) reprezinta suma, la o data viitoare, a cash-flow-urilorviitoare si a cheltuielilor investitionale. Practic, este vorba de VAN capitalizata la un anumitmoment din viitor.Apar aici o serie de probleme. Astfel, fundamentarea ratei de actualizare este foarteimportanta.In mod normal aceasta ar trebui sa fie data de o rata de referinta egala, in conditii de piataperfecta, cu costul capitalurilor permanente sau cu un cost de oportunitate (o estimare a unei ratede rentabilitate viitoare). Conducatorii intreprinderilor au de ales intre investirea fondurilordisponibile sau restituirea lor catre actionari si /sau creditori daca nu le pot asigura acestora o ratacel putin egala cu transpunerea in termeni de rentabilitate a costurilor de oportunitate pentru acestia.Daca valoarea actualizata neta este mai mare decat zero aceasta inseamna ca totalitateacash-flowurilor viitoare vor putea acoperi cheltuiala initiala; restul (valoarea VAN) se constituie caun supraprofit. La VAN zero rezulta o remunerare a creditorilor si actionarilor in integralitate;din contra intreprinderea nu mai beneficiaza de nici un reziduu de rentabilitate; ea a actionat gratuit, fara nici o remunerare proprie (sub forma unui disponibil pentru autofinantari ulterioare).Daca VAN este mai mica decat 0 proiectul se respinge, motivul fiind dat de faptul ca profiturileviitoare nu acopera cheltuielile.Criteriul VAN conduce la ideea ca, dintre o serie de proiecte de investitii, se alege acelacare are o valoare actualizata neta maxima. Totusi, exista situatii cand se accepta un proiect cuVAN negativ, el constituind o premisa necesara pentru un alt proiect cu un VAN semnificativ.Criteriul VAN are o importanta deosebita in orice evaluare a unui proiect de investitii.Avantajul major al metodei este acela ca odata estimate cash-flow-urile viitoare si cunoscand,evident, cheltuiala investitionala initiala, calculele sunt foarte usor de facut. Este o metoda rapida sieficienta.Valoarea actualizata neta presupune ca actionarul este concomitent si managerulintreprinderii care cauta sa-i mareasca acesteia valoarea de piata (practic averea sa, ca actionar);daca el a cedat insa atributele sale manageriale unui tert, acesta din urma poate avea uncomportament diferit.Pentru criticii metodei se poate aduce argumentul conform caruia, dacadoresti sa demolezi ceva este normal sa fii pregatit sa inlocuiesti acel ceva cu o entitate maivaloroasa, ori, se pare ca in lumea financiara de astazi nu s-a gasit un instrument de analiza maifiabil decat VAN.Rata interna de rentabilitateCa definitie, rata interna de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizata ca rata deactualizare in calculul VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egala a cheltuielilorinvestitionale si a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de proiect. Rata interna de rentabilitate se calculeaza prin tatonari succesive, dand valori din ce in cemai apropiate de valoarea ratei de actualizare, pana cand VAN = 0.Interpretarea ratei interne de rentabilitate este extrem de simpla. Daca ea este superioaracostului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat; daca RIR este mai mica decat ratade rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul este respins.Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupacriteriul RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR.Daca fluxurile considerate la iesiri nu sunt constante in timp, atunci se fac tatonarisuccesive pana la determinarea unei RIR acceptabile.Practic, atat calculul RIR cat si cel al VAN se fondeaza pe aceleasi date si pe aceleasiipoteze.Ipoteza cea mai realista este aceea ca, odata generate fondurile de iesire ale unui proiectde investitii, acestea se reinvestesc la o rata a dobanzii egala cu costul capitalurilor permanente.Astfel, daca aceste cash-flow-uri se utilizeaza pentru rambursarea datoriilor sau pentru platadividendelor, la fel ca si pentru investitii in noi proiecte, ele vor fi remunerate la costul capitalului.O alta varianta ar fi plasarea lor la o rata fara risc pe piata monetara sau financiara (certificate detezaur, obligatiuni de stat, etc

Haranth HelmutStagiar an II, sem II

ADMINISTRAREA I LICHIDAREA INTREPRINDERILORSEM. II 2014

1. Care sunt prevederile legale si profesionale legate de administrarea viitoarei intreprinderi de care profesionistul contabil va tine seama in efectuarea unei misiuni de consultanta pentru crearea unei intreprinderi ?

Profesionistii contabili joaca un rolsocial important. Atitudinea sicomportamentul acestora in legaturacu serviciile prestate au repercursiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari. Inplus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si alstabilirii venititurilor membrilor societatiisunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumeaafacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie saaiba inredere in capacitatea acestorade a pune infunctiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiunefinanciara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme,asupra gestiuniiafacerilor sau de ordin fiscalControlul calitatii este abordat la trei niveluri:-La nivelul misiunii-La nivelul firmei-La nivelul organismului profesionalSistemul de control la nivelul firmei(controlul intern)trebuie sa includa politici si proceduri care sa faca referiri la:-Responsabiliatea conducerii pentru calitatea din interiorul firmei;-Cerintele etice - stabilirea de politicicare sa asigure respectarea de catre personal a cerinteloretice relevante: integritatea,obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialiatea,profesionalismul si independenta;-Acceptarea si continuitatea relatiei cu clientii si misiuni specifice;-Resursele umane politicicare sa asigure recrutarea personalului, evaluarea performantei,capacitatile, competenta, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulente etc;-Monitorizarea asigurarea ca procedurile si politicilecuprivire la sistemul de control alcalitatiisunt relevante, adecvate, functionale si suntrespectate.Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la:Existenta unui program obligatoriu de examinare si asigurare a calitatii;-Depunerea celor mai sustinute eforturi pentru incurajarea celor responsabili sa implementeze prevederile standardelor internationale de calitate.

2. Construiti un plan de trezorerie previzionat pentru primul an de activitate al unei intreprinderi conform normei 3925.23 din standardul profesional nr.39 emis de CECCAR

Haranth HelmutStagiar an II, sem II

CONTABILITATESEM. II 2014

1. Entitatea X SA achiziioneaz de la un productor intern un autoturism la preul total de66.960 lei (inclusiv TVA). Obligaia fa de furnizor se achit dintr-un credit bancar pe termen lung.Autoturismul se transmite n regim de leasing financiar ctre SC Y SRL. Avansul pltit este de 4.000lei, iar dobnda aferent contractului de leasing este de 4.320 lei. La scadena unei rate contractuale, sefactureaz ctre client principalul n sum de 1.800 lei, dobnda asociat n sum de 144 lei i TVA24%. La expirarea contractului de leasing, odat cu facturarea valorii reziduale, n valoare de 2.000 lei,se consemneaz i transferul dreptului de proprietate. Prezentai fluxul nregistrrilor contabile specifice att n contabilitatea locatorului, ct i n cea a locatarului n conformitate cu OMFP nr. 3055/2009.

Rezolvare:nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009n contabilitatea locatorului X sunt:-achiziiaautoturismului:% = 404 66.960 2133 54.000(66.960/1,24) 4426 12.960- achitarea furnizorului din creditul bancar pe termen lung:404=1621 66.960- transmiterea autoturismului n regim de leasing financiar:2678=2133 54.000- facturareaprincipalului i a dobnzii la scadena unei rate:461 = % 2.410,56 2678 1.800 766 144 4427 466,56((1.800+144)*24%)nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009 n contabilitatea locatarului Y sunt:- nregistrarea avansului achitat ptr autoturismul luat n leasing financiar: % = 404 4.960 409 4.000 4426 960(4.000*24%)- nregistrarea autoturismului la valoarea capitalului de rambursat:2131=167 54.000i dobnda evideniat nconturi extrabilaniere pentru total:Debit 8051 Dobnzi de pltit 4.320 lei-nregistrarea facturii la scadena unei ratecontractuale: % = 404 2.410,56 167 1.800 666 144 4426 466,56((1.800+144)*24%)Concomitent, se diminueaz dobnzile evideniateextrabilanier:Credit 8051 Dobnzi de pltit 144lei-transferul dreptului de proprietate la valoarea rezidual:167=404 2.000

2. Exist indicii c un echipament tehnologic a crui valoare contabil net este de 700.000 lei sadepreciat. Acesta face parte din aceeai UGN mpreun cu un teren, a crui valoare contabil este de200.000 lei i o cldire cu o valoare contabil net de 1.100.000 lei. Valoarea de utilitate a UGN esteestimat la 1.400.000 lei, iar valoarea just net la 1.000.000 lei. Nu exist fond comercial care poate fi ataat raional acestei UGN. S se determine i s se nregistreze n contabilitate deprecierea echipamentului tehnologic n conformitate cu tratamentele specifice IAS 36.

Rezolvare:Conform IAS36 valoarea recuperabil a unui activ este definit ca fiind cea mai mare valoare dintrevaloarea just a unui activ minus costurile generate devnzare i valoarea sa deutilizare.Valoarea de utilitate a UGN =1.400.000 leiValoarea just net a UGN = 1.000.000 leiValoarea recuperabil a UGN = max(1.400.000 lei; 1.000.000 lei) = 1.400.000 leiValoarea de utilitate a UGN =echipamentul tehnologic + teren + cldire1.400.000 lei = echipamentul tehnologic + 200.000 + 1.100.000Valoarea recuperabil a echipamentul tehnologic = 1.400.000 200.0001.100.000 = 100.000 leiValoarea contabil net a echipamentului tehnologic = 700.000 leivaloarea recuperabil < valoarea contabil net ceea ce determin o depreciere a echipamentuluitehnologic in suma de 600.000 lei (700.000100.000)nregistrarea reducerii valorii contabile nete la nivelul valorii recuperabile este:Chelt.cupierderidindepreciere=Echipamentetehnologice 600.000lei

3. Se dau urmtoarele elemente patrimoniale ale unei ntreprinderi: imobilizri 70.000 RON,debitori diveri 50.000 RON, capital social 20.000 RON, amortizri 30.000 RON, materii prime30.000 RON, rezultatul reportat (pierdere) 50.000 RON, furnizori 30.000 RON, credite de trezorerie30.000 RON, rezerve 10.000 RON, credite bancare pe termen lung 50.000 RON.a) Determinai indicatorii de echilibru financiar.b) Comentai rezultatele obinute.

4. . O organizaie nonprofit prezint urmtoarea situaie financiar la 31.12.N: Situaia veniturilor:- Venituri din cotizaii i taxele de inscriere ale membrilor organizaiei nonprofit: 18.000 lei- Contribuiile bneti ale membrilor i simpatizanilor: 3.000 lei- Venituri din fonduri europene nerambursabile: 40.000 lei- Venituri din activiti comerciale: 20.000 lei Situaia cheltuielilor:- Cheltuieli aferente activitii nonprofit: 40.000 lei- Cheltuieli aferente activitii comerciale: 7.000 leiCursul de schimb valutar la 31.12.N este de 4,5 lei/euroS se determine impozitul pe profit.

Rezolvare:Total venituri scutite = 18.000 + 40.000 + 20.000 = 78.000 leiConditii de scutire a veniturilor comerciale: 20.000Euro x 4,5 lei/euro = 90.000 lei 10% x Venituri neimpozabile=10% x 78.000= 7.800 leiRezulta ca din totalul veniturilorcomerciale doar suma de 7.800lei este neimpozabil, restul de 12.200 lei fiind supus impozitului pe profit.Cheltuielile comerciale aferente veniturilor impozabile sunt:8.000 x (12.200/20.000) = 4.880 leiImpozit pe profit = 16% x (12.200 4.880)= 1.171 lei

5. La data de 30.06.2007 s-a casat un mijloc de transport complet amortizat a carui valoarecontabila era de 160.000 lei. Operatia de casare (dezmembrarea) este efectuata de o firma specializata,care, pentru serviciul prestat, emite o factura in valoare de 6.000 lei, TVA 19%. In urma dezmembrarii activului, se recupereaza materiale auxiliare si piese de schimb reprezentand 5% si respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizarii.

6. Situatia stocurilor unei societi comerciale este:01.08. stoc iniial 5.000 buc. x 4.000 lei/buc.;intrri: pe 05.08 2.000 buc. x 6.000 lei/buc.,pe 09.08 3.000 buc. x 7.000 lei/buc.,pe 25.08 6.000 buc. x3.000 lei/buc.,pe 30.08 1.000 buc. x 1.500 lei/buc.;ieiri: pe 18.08 8.000 buc. si pe 28.08 4.000 buc.Care este valoarea ieirilor din data de 28.08 i a stocului final evaluat prin metoda costului mediu ponderat calculat dup fiecare operaie de intrare?

Rezolvare:dataintrareiesirestoc

1.085.000 x 4.000 = 2.000.000

5.082.000 x 6.0007.000b x 4.571 = 31.997.000

9.083.000 x 7.00010.000b x 5.300 = 53.000

18.088.000.000 x 5.300 = 42.400.0002.000b x 5.300 = 10.600.000

25.086.000 x 3.0008.000b x 3.575 = 28.600.000

28.084.000 x 3.575 = 14.300.0004.000b x 3.575 = 14.300.000

30.081.000 x 1.5005.000b x3.160 = 15.800.000

final15.800.000

7. O ntreprindere cumpr de pe piaa financiar 2.000 de aciuni proprii avnd valoareanominal de 8.000 lei/buc. i cea de rscumprare de 9.000 lei/buc.,i le distribuie salariailor la 10.000lei/buc.Care sunt nregistrrile ce se impun?

8. Dispunei de urmtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniial 2.000 buc. a500 lei/buc.; intrri 1.000 buc. a 800 lei/buc.; ieiri 1.800 buc. Care este valoarea iesirilor si a stocului final determinate dup metodele: preului mediu (PM) si FIFO.

Haranth HelmutStagiar an II, sem II

EXPERTIZ CONTABILSEM. II 2014

1. Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?

Sediul reglementarilor profesionale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciareseaflain:a) regulamentul de organizare si functionare aCECCAR (aprobat prin Hotarea Conferintei Nationale a expertilor contabili si contabililor autorizati nr.1/1995, modificat si completat prin Conferinta Nationala a Expertilor Contabili siContabili Autorizati nr.99/44), care, la pct.112 lit e), stipuleaza ca expertii contabili,inexercitarea profesiei,pot efectuaexpertize contabiledispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:- expertize amiabile (la cerere)- expertize contabil-financiare-arbitrajeincauzecivile- expertize de gestiuneb) Norma profesionala CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipuleazaca acestea pot fi efectuate numai decatre persoanele care au dobandit calitateadeexpertcontabilinconditiilelegii,fiindinscrise,cuvizalazi,inpartea activa a Tabloului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania(CECCAR)

2. ntocmii raportul de expertiz contabil n care ai fost numit, avnd urmoarele elemente:Dosar nr. 6/196/2013Prile n cauz: reclamant DGFP Brilaprt: S.C. UMI S.R.L. BrilaDescrierea cauzei aflat pe rol: S.C. UMI S.R.L. a achitat arenda n natur, conformcontractelor ncheiate cu deintorii de terenuri agricole, cu cantitatea de 3.000 kg gruevaluat la preul de 0,67 lei/kg. Avnd n vedere c aceast tranzacie este o livrare decereale firma a aplicat masurile de simplificare prevzute la art. 160 din Codul fiscal,respectiv a emis factura cu taxare invers. Inspectorii fiscali au procedat la rencadrareatranzaciei pentru a reflecta coninutul economic al acesteia, procednd la taxarea operaiuniii oblignd firma la plata T.V.A.Pentru elucidarea cauzei instana ncuviineaz proba cu expertiza contabil, creia i s-a fixaturmtorul obiectiv: s se stabilieasc dac achitarea n natur a arendei se ncadreaz ncategoria operaiunilor pentru care se aplic taxarea invers, n caz contrar s sedetemine T.V.A care trebuie pltit de prt.Termen de depunere a raportului: 28 septembrie 2013

Haranth HelmutStagiar an II, sem II

FUZIUNI I DIVIZRI SEM. II 2014

1. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele date:Societatea A: active diverse 150.000 lei, datorii 25.000 lei, numr de aciuni 25.000 titluri, valoareanominal a unei aciuni 8,75 lei/aciune. Societatea B: capital social 75.000 lei, rezerve 25.000 lei,plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 22.500 lei.Care este numrul de aciuni ce trebuie emis i prima de fuziune.

Rezolvare:

Societatea A:Active diverse datorii = 150.000 25.000 = 125.000 lei activ net contabilNr actiuni = 25.000VMCa = 8.75 lei/ actiune125.000 / 25.000 = 5

Societatea BCapital social + reserve+val din reevaluare = 75.000+25.000+22.500 = 122.500 activ net contabil

Nr de actiuni ce trebuie emise 122.500 / 8.75 = 14.000 actiuniLa societatea A in urma fuziunii :Capitalul propriu creste cu 122.500 lei, iar capitalul social creste cu 14.000 actiuni emise x 8.75 lei/ actiune

2.Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou societi este: Societatea A: capital social 60.000 lei mprit n 6.000 de aciuni, rezerve 40.000 lei, plusvaloareadin reevaluarea imobilizrilor 20.000 lei. Societatea B: active diverse 80.000 lei, datorii 30.000 lei, numr de aciuni 8.000 de titluri.Care este numrul de aciuni ce trebuie emis de soc B dac ea absoarbe soc A.

Rezolvare:

Societatea AActiv net: 100.000Aport net: 100.000+20.000 =120.000Val ctb a act: 120.000 / 6.000 = 20 lei/actiuneSocietatea BActiv net: 80.000 30.000 = 50.000Val ctb: 50.000/8.000 = 6.25 lei/actiuneRaport schimb: 20/6.25 = 3.2Societatea B trebuie sa emita 3.2 actiuni pentru o actiune la societatea B60.000 x 3.2 = 19.200 actiuni

Haranth HelmutStagiar an II, sem II

AUDITSEM. II 2014

1. Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrulunei misiuni de audit de baz?

Necesitatea Codului const n :- necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;-conservarea ncrederii publicului n profesie;-asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia;-confirmarea de autoritate a lucrrilor effectuate de profesionitii contabili;-necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a organismului din care face parte.

2. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Rolul i importana dosarului exerciiului.

Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 220 stabilete procedurile i principiile fundamentale precum i modalitile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate i n mod deosebit, la politicile i procedurile folosite de unn cabinet n lucrrile de audit i la procedurile referitoare la lucrrile ncredinate unor colaboratori ai auditorului.Natura, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate depind de numeroi factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele:-exigenele profesionale: personalul cabinetului sau al societii trebuie s se conformeze principiilor de independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism, nscrise n Codul etic;-aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare al personalului cabinetului sau societii permite acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de audit;-repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea i experiena necesar;-delegarea : conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit obinerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite

Rolul i importana dosarului exerciiului:Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete exerciiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez i formularea raportului.Dosarul exerciiului este indispensabil pentru:-mai buna organizare i control ale misiunii;-documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr omisiuni;-nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori;-justificarea opiniei emise i redactarea raportului.

3. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.

nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de deontologie.Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:-cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile necesare, n consecin);-examenul de independen i de absen a incompatibilitilor;examenul competenei; -contactul cu fostul auditor sau cenzor; -decizia de acceptare a mandatului; -fia de acceptare a mandatului.Contractarea lucrrilor de auditNormele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual.Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat.Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su.

4. Care sunt particularitile inventarierii activelor imobilizate?

Evaluareaactivelorimobilizatese efectueaz cu ocaziainventarierii anuale, iarvaloarea este denumit valoare de inventar. Aceasta este stabilit n functie de utilitatea bunului, de starea acestuia ide pretul pietei.Pentru activele imobilizate amortizabile se tine seama de valoarea net contabil nregistrat pn lanchiderea exercitiului financiar. Pentru titlurile imobilizate cotate la burs valoarea actual este cea stabilit ca valoare bursier la 31 decembrie, iar pentru cele necotate ea este valoarea probabil de vnzare. Conform standardelor contabile internationale, activele nu ar trebui nregistrate la o valoare mai mare dect valoarea lor recuperabil. Valoarearecuperabilaunui active este valoarea cea mai mare dintre preul net de vnzare i valoarea sa utilizare. Preul netde vnzare este suma ce se poate obtine din vnzarea unui activ minus costurile legate de vnzare.Valoarea de utilizare este valoarea actual a fluxurilor viitoare de numerar ce se ateapt s fie generate de utilizarea continu a unui activ i din vnzarea lui la sfritulperioadei sale de viat util.In situatia n care valoarea contabil depete valoarea recuperabil, trebuie recunoscut o pierdere din depreciere.

5. Ce operaiuni presupune stabilirea rezultatelor inventarieri?

Pentru a stabili rezultatele inventarierii trebuie parcurse urmatoaele etape: - confruntarea situatiei faptice cu cea scriptica;- stabilirea lipsurilor imputabile;- compensarea lipsurilor cu plusurile constatate;- aplicarea scazamintelor legale.

1) Confruntarea fapticului cu scripticulRezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta operativa (fise de magazine) si contabilitate. Pentru stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza astfel:se verifica exactitatea stocurilor din fisele de magazine si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate; erorile ce se descopera se coreacteaza operativ;se confrunta cantitatile consemnate in listele de inventariere cu evidenta operativa pentru fiecare pozitie in parte;se preiau pozitiile cu diferente in lista de inventariere centralizatoare;se preiau, de catre comisie, explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii, pentru plusurile, minusurile si deprecierile contatate, precum si pentru pagubele generate de expirarea termenelor de prescriptie a creantelor;se stabileste, in baza explicatiilor primite si a actelor cercetate, caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor, deprecierilor si plusurilor constatate;se formuleaza propuneri privind modul de regularizare a diferentelor dintre datele din contabilitate si cele faptice, determinate prin inventariere;se inregistreaza in contabilitate, fara a se face compensari, plusurile si minusurile rezultate in urma inventarierii, pentru a se pune in concordanta evidenta contabila cu valorile inventariate.

2) Stabilirea lipsurilor imputabileDaca se costata anumite lipsuri care se pot imputa, administratorii trebuie sa ia masura imputarii acestora la valoarea de inlocuire.Pretul de inlocuire este costul de achizitie al bunului respective la data constatarii pagubei.Costul de achizitie include pretul de cumparare existent pe piata + taxe nerecuperabile, inclusive TVA + cheltuieli de transport-aprovizionare + cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in functiune a bunului respectiv.Documentul prin care se imputa persoanelor vinovate lipsurile din gestiune este decizia de imputare, care se intocmeste in doua sau mai multe exemplare in functie de numarul persoanelor raspunzatoare pentru paguba produsa si se semneaza de catre conducatorul unitatii, cu viza de control financiar preventive si a compartimentului juridic.3) Compensarea lipsurilor cu plusurile constatateDaca lipsurile constatate nu sunt urmarea savarsirii unei infractiuni, la stabilirea valorii debitului se are in vedere posibiliattea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii aspectului exterior; listele cu bunurile pentru care exista posibiliatea compensarii se stabilesc anual de catre administratori;diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi gestiune;lipsurile constatate la inventariere sa nu provina din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorita vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea lor.

4) Aplicarea scazamintelor legaleSe aplica doar la bunurile materiale la care sunt acceptate sczminte.In cazul compensarii minusurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari decat cele constatate in plus.Cotele de scazaminte se aplica, in primul rand, la valorile materiale la care s-au costatat lipsurile. Daca in urma aplicarii scazamintelor respective mai rmn diferente cantitative in minus, cotele de scazaminte se pot aplica si asupra celorlalte valori admise in compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferene.Normele de scazaminte nu se aplica anticipat, ci numai dupa constatarea existentei efective a lipsurilor si numai in limita acestora.Diferenta constatata in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand un prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la persoanele vinovate. Imputarea pagubelor constatate in gestiune se face la valoarea de inlocuire.Rezultatele inventarierii se inregistreaza in evidenta operativa si in contabilitate. Astfel, lipsurile se scad din evidenta operativa (in fisele de magazine, coloana de intrari, cu rosu) si din evidenta contabila (in fisele de cont, coloana debit, in rosu), iar plusurile se inregistreaza in acelasi mod, dar in negru.Pe baza registrului inventar si a balantei de verificare se intocmesc situatiile financiare, ale caror posturi trebuie sa corespunda cu datele din contabilitate, puse de accord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilita prin inventariere