lucrare stagiu anul ii oct 2014 - rez

LUCRAREA, CU REZOLVARILE LA STUDIILE DE CAZ, VA FI PREDATA LA FILIALA PANA CEL MAI TARZIU DATA 15 NOIEMBRIE 2014. REZOLVARILE VOR FI PREDATE IN ORDINEA GRUPELOR SI CATEGORIILOR DE EXERCITII PREZENTATE IN LUCRARE. LUCRARILE, PREDATE CU REZOLVARI INTR-O ALTA ORDINE DECAT CEA DIN LUCRAREA PREDATA DE FILIALA, NU VOR FI LUATE IN CONSIDERARE. FIECARE CATEGORIE DE LUCRARI VA INCEPE PE PAGINA NOUA.PE LUCRAREA PREDATA LA FILIALA SE VA INSCRIE, OBLIGATORIU, NUMELE SI PRENUMELE SUB CARE S-A SUSTINUT EXAMENUL DE ACCES LA PROFESIE, ANUL DE STAGIU SI GRUPA (INSCRISE IN LUCRAREA PREDATA DE FILIALA)

LUCRARE DE STAGIU – ANUL II (ex.acces 2012)SEMESTRUL IV de stagiu

Semestrul II 2014 (experti contabili)GHIORGHIU GABRIEL

GRUPA I - Categoria I - Elaborarea situatiilor financiare anuale

1(46). La data de 30.06.2007 s-a casat un mijloc de transport complet amortizat a carui valoare contabila era de 160.000 lei. Operatia de casare (dezmembrarea) este efectuata de o firma specializata, care, pentru serviciul prestat, emite o factura in valoare de 6.000 lei, TVA 19%. In urma dezmembrarii activului, se recupereaza materiale auxiliare si piese de schimb reprezentand 5% si respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizarii.

REZOLVARE:

Reglementarile legale privind scoaterea din functiune a mijloacelor fixe si casarea sunt prevazute la:

- pct. 8.2.3.6. "Cedarea si casarea" din Reglementarile Contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009 si

- capitolul V "Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe" din Legea 15/1994 - republicata - cu modificarile si completarile ulterioare.

- OMFP 2861/2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii; Procedura de scoatere din functiune a mijloacelor fixe este urmatoarea:

- stabilirea unei comisii care sa identifice, prin inventariere, mijloacele fixe ce nu mai corespund activitatii economice a societatii, potrivit art. 2 din OMFP 2861 / 2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii; In urma inventarierii, se intocmeste Procesul-verbal de inventariere, potrivit art. 42 din OMFP 2861/2009. Conform art. 43 din acelasi act normativ "Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare de la data incheierii operatiunilor de inventariere, administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entitatii.

Acesta, cu avizul conducatorului compartimentuluifinanciar-contabil si al conducatorului compartimentului juridic, decide asupra solutionarii propunerilor facute, cu respectarea dispozitiilor legale."- aceasta comisie intocmeste Procesul Verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe / de declasarea unor bunuri materiale (cod 14-2-3/aA) - stipulat in OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, si propune modalitatea de scoatere din gestiune: prin casare, vanzare sau alte metode; - acest proces-verbal este trimis spre aprobare, consiliului de administratie, respectiv responsabilului cu gestiunea patrimony

- dupa aprobare, se procedeaza la valorificarea modalitatilor privind scoaterea din gestiune a mijloacelor fixe.

Pct. 71 indice 6 din Titlul II al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privindCodul fiscal stabileste ca, in aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal , cheltuielile inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.

Pct. 6 alin. (13) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal stabileste ca, in sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal , casarea activelor corporale fixe, indiferent daca sunt sau nu de natura bunurilor de capital prevazute la art. 149 din Codul fiscal , nu constituie livrare de bunuri. Se aplica prevederile art. 149 din Codul fiscalpentru


activele corporale fixe de natura bunurilor de capital casate daca la achizitia sau, dupa caz, transformarea, modernizarea, fabricarea, constructia acestora taxa a fost dedusa total ori partial si daca urmatoarele operatiuni au intervenit in legatura cu un bun de capital dupa data aderarii: achizitia sau, dupa caz, fabricarea, constructia, prima utilizare dupa modernizare ori transformare. Prevederile art. 148 nu se aplica in cazul casarii de active corporale fixe de alta natura decat bunurile de capital.

In situatia in care mijlocul fix este scos din functiune fara a fi valorificat (vanzarea partilor componente, utilizarea acestora in activitatea curenta, operatiunea este asimilata unei livrari de bunuri efectuata cu plata conform art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal . In acest caz, conform pct. 18 alin. (4) din normele metodologice date in aplicarea art. 137 din Codul fiscal , baza de impozitare a TVA este constituita din valoarea de inregistrare incontabilitate diminuata cu amortizarea contabila.Operatiunea reprezinta o livrare catre sine pentru care societatea este obligata sa emita o autofactura conform art. 155 alin. (2) din Codul fiscal fiscal . Asadar, piesele ramase dupa dezmembrare, daca nu mai pot fi utilizate, se pot preda unei societati care are ca obiect de activitate colectarea deseurilor (Remat).

Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in activitatea curenta a contribuabilului.

Casare:

2813 = 2131 160.000

Dezmembrare cu un furnizor:

% = 401 7.440

628 6.000

4426 1.440

Plata furnizor:

401 = 5121 7.440

Se recupereaza materiale auxiliare reprezentand 5% din valoarea de intrare a imobilizarii:

5% din 160.000 = 8.000

3028 = 7588 8.000

Se recupereaza piese de schimb reprezentand 10% din valoarea de intrare a imobilizarii:

10% din 160.000 = 16.0003024 = 7588 16.000

2(49). O societate comercialã deţine o instalaţie procuratã în anul 1 la valoarea de 50.000.000 lei, amortizatã linear în 5 ani. La sfârşitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justã stabilitã fiind de 25.000.000 lei.


În conditiile aplicãrii metodei actualizãrii valorii nete, conform IAS 16 „Imobilizãri corporale”, care sunt înregistrãrile contabile.

REZOLVARE:

Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ.Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.

Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate.O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati.Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa a imobilizarilor corporale este determinata, in general, plecand de la valoarea lor de piata. In cazul in care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in „Capital si rezerve (contul 105 „Rezerve din reevaluare).Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative.Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza incontabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri: -recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; SAU-eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pata.Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul 1065 „Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare), atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat.

Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.

Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate.

In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului „Capital si rezerve”, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului „Capital si rezerve”, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala


diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau.Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere.Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat.In cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii: valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare;sauvaloarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare.Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;-diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiuluifinanciar;-sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare;-valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.

50.000.000 : 5 ani = 10.000.000 anual amortizare timp de 3 ani

6811 = 2813 10.000.000

6811 = 2813 10.000.000

6811 = 2813 10.000.000

Valoare Justa = 25.000.000Valoare neta contabila = 20.000.000Diferenta din reevaluare = 5.000.000

2131 = 105 5.000.000

2131 2813 105

5.00030.000

10.00010.00010.000

Sf = 0

50.000 5.000 30.000

Sf=25.000


3(51). Situatia stocurilor unei societãţi comerciale este: 01.08. stoc iniţial– 5.000 buc. x 4.000 lei/buc.; intrãri: pe 05.08 – 2.000 buc. x 6.000 lei/buc., pe 09.08 – 3.000 buc. x 7.000 lei/buc.,pe 25.08 – 6.000 buc. x3.000 lei/buc., pe 30.08 – 1.000 buc. x 1.500 lei/buc.; ieşiri: pe 18.08– 8.000 buc. si pe 28.08 – 4.000 buc.Care este valoarea ieşirilor din data de 28.08 şi a stocului final evaluat prin metoda costului mediu ponderat calculat dupã fiecare operaţie de intrare?

REZOLVARE:

Metode de evaluare a stocurilorIn conditiile in care pe parcursul desfasurarii activitatii, aceleasi feluri de bunuri se

procura la preturi diferite, pentruevaluarea cantitatilor de stocuri iesite sau consumate, avand la baza valoarea de intrare a acestora, reglementarile si standardel internationale recomanda urmatoarele metode de evaluare:· Metoda costului mediu ponderat (CMP);· Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO);· Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO);· Metoda costului standard.Metoda costului mediu ponderat (CMP)Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala a stocului initial (Si) plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus cantitatile intrate(qi):Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante:

a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare.b.Actualizarea periodica a costului unitar mediu ponderat fie lunar, fie la alte perioade,

care in principiu sa nu depaseasca durata medie de stocare.

Intrare: 05.08.2014

CMP = Q0 x P0+Q1 X P 1

Q 0+Q 1=

5.000∗4.000+2.000∗6.0005.000+2.000

= 32.000.000

7.000 = 4571,42857

Intrare: 09.08.2014

CMP = Q0 x P0+Q1 X P 1

Q 0+Q 1 =

7.000∗4.571.42857+3.000∗7.0007.000+3.000

= 53.000

10= 5300

Iesire: 8.000*5300 = 42.400.000

Intrare:Q0 x P0+Q1 X P 1

Q 0+Q 1=

(10.000−8.000 )∗5.300+6.000∗3.0002.000+6.000

= 28.600.000

8.000=3575

Iesire: 4.000*3.575 = 14.300.000

Intrare:Q0 x P0+Q1 X P 1

Q 0+Q 1=

4.000∗3.575+1.000∗15004.000+1.000

=¿15.800.000

5.000 = 3.160


SOLD FINAL = 5.000 buc * 3.160. =15.800.000

4(52). Pentru fabricarea produsului A, întreprinderea a efectuat în exerciţiul N urmãtoarelecheltuieli: cheltuieli directe 600.000 lei; cheltuieli indirecte 240.000 lei, din care variabile 180.000 lei;cheltuieli excepţionale 120.000 lei. Capacitatea de producţie a fost utilizatã pentru 60% din nivelul de activitate normal. Obţinerea produsului finit se înregistreazã în contabilitatea financiarã şi în cea de gestiune.

REZOLVARE:

COST DE PRODUCTIE = Ch.directe + Ch.ind. = Ch.directe + Ch.variab.+ ( Ch.fixe. x cap. de

productie)]= 600.000 + 180.000+ ( 60.000 x 60%)]= 816.000 lei

In contabilitatea financiaraPresupunem cheltuieli directe 200.000+300.000+100.000

601 = 301 200.000

641 = 421 400.000

Cheltuieli indirecte: variabile si fixe(cota parte)

Cheltuieli variablie (presupunem):

641 = 421 180.000

Cheltuieli fixe – cota parte = 36.000

6811 = 2813 36.000

Correspondenta in contabilitate de gestiune:

% = 901 816.000

921 600.000

923 216.000

Aceasta formula nu are correspondent in contabilitatea financiara

921 = 923 216.000

In contabilitatea financiaraInregistram productia: 345

= 711 816.000

Correspondenta in contabilitate de gestiune:


902 = 921 816.000

5(57). O societate comercialã emite 5.000 obligaţiuni având valoarea nominalã 20.000 lei;valoarea de emisiune este de 18.000 lei şi valoarea de rambursare este de 21.000 lei. Durataîmprumutului este de 5 ani, iar dobânda anualã este de 20%. Care sunt înregistrãrile specifice emiteriiacestui împrumut obligatar.

REZOLVARE:

% = 161100.000.0005.000x20.000 lei

46190.000.0005.000x18.000 lei

16910.000.0005.000x2.000 lei

5121 = 461 90.000.000

Amortizarea Primei privind rambursarea obligatiunilor annual 10.000.000: 5 ani = 2.000.000

667 = 1692.000.000 x 5 ani = 10.000.000

Inregistrarea dobanzii anuale: 20% x 20.000.000 = 4.000.000 anual

666 = 16814.000.000x 5 ani

505= 5121 105.000.000

% = 505 105.000.000

1618 100.000.000

668 5.000.000

.

GRUPA I - Categoria XI – Tinerea contabilitatii unei entitati

1(3). Societatea Comercială „B” specializată în comerţul cu amănuntul deţine în stoc la începutul anului mărfuri la preţul cu amănuntul în valoare de 200.000 lei. Adaosul comercial aferent mărfurilor din stoc este de 50000 lei, iar TVA 38000 lei. În cursul perioadei de gestiune se achiziţionează mărfuri la preţul fără TVA de 300.000 lei (TVA 24%). Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se vând mărfuri în cursul lunii prin magazinul cu amănuntul în valoare de 420.000 lei, (inclusiv TVA). Se descarcă gestiunea. Evidenţa se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul.

REZOLVARE:


(371) (378) (4428)

Si. 200.000 50.00038.000

I. 446.400 60.00086.400

E. 420.000(-24% TVA= 338,710) ? 81.290 38.527

Sf. 226.400 – 24% TVA = 182.581 lei

K =Ʃi 378

Ʃi371−Ʃi 4428 =

110.000646.400−125.110

= 0,21

E(378) = K * Sold (371) fara TVA = 0,2 * 182.581 = 38527

Intrare marfuri:

% = 401 372.000

371 300.000

4426 72.000

Incarcare gestiune:

371 = % 146.000

378 60.000

4428 86.400

Vanzare si scadere gestiune:

%= 371 420.000

607 297.237

378 41.473

4428 81.290

2(11). O entitate economică înregistrată în scopuri de TVA, în România achiziţionează, de pepiaţa internă, materii prime în valoare de 32.400 lei plus TVA şi materiale auxiliare de 1785 lei + TVA.Pentru desfăşurarea activităţii sale economice entitatea, înregistrează şi alte cheltuieli, pentru careprimeşte în cursul lunii facturi: energie electrică 1.560 lei + TVA; transport 700 lei + TVA; telefon 530lei + TVA, servicii de contabilitate 1.800 lei + TVA şi achiziţionează un echipament tehnologic în

4111 (5311) = % 420.000

707 338.710

4427 81.290


valoare de 11.800 lei + TVA.În cursul lunii entitatea livrează în România, pe bază de factură produse finite la preţul de vânzare de 75.820 lei + TVA. Pentru serviciile de transport prestate clienţilor emite facturi în valoare de 2.565 lei + TVA.La sfârşitul lunii se efectuează regularizarea taxei pe valoarea adăugată, ţinând cont de faptul căentitatea are TVA de recuperat din luna precedentă în valoare de 3.787 lei.

REZOLVARE:

-achiziţionează, de pe piaţa internă, materii prime în valoare de 32.400 lei plus TVA

% = 401 40.176

301 32.400

4426 7.776

Primesc facturile de la furnizori:% = 401 2.213.4

302 1.785

4426 428.4

% = 401 1.934.4

605 1.560

4426 374.4

% = 401 868

624 700

4426 168

% = 401 657.2

626 530

4426 127.2

% = 401 2.232

628 1800

4426 432

% = 404 14.642

2131 11.800

4426 2832

4111 = % 94.016.8

701 75.820

4427 18.196.8


4111 = % 3.180.6

704 2.565

4427 615.6

Total 4426 = 12.138 leiTotal 4427 = 18.812.4 leiAvem TVA de recuperat = 3.787

4427 = % 18.812.4

4426 12.138

4423 6.674.4

4423 = 4424 3.787

4424 = 473 0.4

3(14). Întreprinderea „A” primeşte o adresă prin care se confirmă aprobarea unei subvenţiisolicitate pentru anul în curs în sumă de 300.000 u.m.n. După 30 de zile se primeşte subvenţiaconstând într-un utilaj industrial a cărui durată de viaţă utilă este stabilită la 5 ani. După 2 ani deutilizare utilajul nu mai este necesar, situaţie în care acesta se vinde la preţul de 270.000 u.m.n.,inclusiv TVA. Se descarcă gestiunea şi se încasează contravaloarea utilajului vândut prin contul de labancă. Amortizarea s-a calculat după sistemul liniar.

REZOLVARE:

Întreprinderea „A” primeşte o adresă prin care se confirmă aprobarea unei subvenţii solicitate pentru anul în curs în sumă de 300.000 u.m

445 = 475 300.000

Se primeşte subvenţia constând într-un utilaj industrial:

2131 = 445 300.000

Se amortizeaza imobilzarea si subventia primul an:

6811 = 2813 60.000

475 = 7584 60.000

Se amortizeaza imobilzarea si subventia al doilea an:

6811 = 2813 60.000


475 = 7584 60.000

Se vinde:

461 = % 270.000

7583 217.742

4427 52.258

Se incaseaza:

5121 = 461 270.000

Se scade gestinea:% = 2131 300.000

6583 180.000

2813 120.000

Se constituie datoria fata de stat:

% = 4482 300.000

475 180.000

6588 120.000

Se plateste datoria:

4482 = 5121 300.000

4(20). Se înregistrează cheltuieli de dezvoltare efectuate cu ocazia realizării unui prototip de forţe proprii în sumă de 20.000 u.m.n. Durata de viaţă utilă 5 ani. După 2 ani de utilizare a prototipului în care a fost amortizat după metoda liniară, se vinde prototipul la preţul de 18.000 u.m.n (inclusiv TVA).Se primeşte în contul creanţei un efect comercial (bilet la ordin) care se depune la bancă şi se încasează.

REZOLVARE:

203 = 722 20.000

6811 = 2803 4.000

6811 = 2803 4.000

461 = % 18.000

7583 14.516

4427 3.484


% = 203 20.000

6583 14.000

2803 8.000

405 = 461 18.000

5113 = 405 18.000

5121 = 5113 18.000

5(26). Societatea achiziţionează 1.000 obligaţiuni, cost achiziţie 5 lei/bucată, ca investiţiifinanciare pe termen scurt. Suma de 3.000 lei se achită imediat din contul de la bancă iar diferenţa la o dată ulterioară, tot prin virament bancar. Jumătate din obligaţiuni se revând peste o săptămână la unpreţ de vânzare de 6,50 lei/bucată iar cealaltă jumătate cu preţul de vânzare de 4,50 lei/bucată.Încasarea se realizează în contul de la bancă.

REZOLVARE:

Societatea achiziţionează 1.000 obligaţiuni, cost achiziţie 5 lei/bucată, ca investiţii financiare pe termen scurt. Suma de 3.000 lei se achită imediat din contul de la bancă iar diferenţa la o dată ulterioară

501 = % 5.000 (1.000x5)

5121 3.000

509 2.000

Se incaseaza Varsaminte de efectuat ulterior prin banca

509 = 5121 2.000

Jumătate din obligaţiuni se revând peste o săptămână la un preţ de vânzare de 6,50 lei/bucată

5121 = % 3250(500x6.5)

501 2500(500x5)

7642 750(500x1.5)

iar cealaltă jumătate se revinde cu preţul de vânzare de 4,50 lei/bucată.

% = 501 2.500(500x5.5)

5121 2.250(500x4.5)

6642 250 (500x0.5)


6(30). Societatea primeşte, pe baza bonului de comandă, o factură de la Ticket Service SRLreprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă solicitate la care se adaugă valoarea imprimatelor.Valoarea unui tichet este de 9,35 lei/bucată iar cantitatea este de 400 tichete. Valoarea imprimateloreste de 50 lei + TVA 24%. Factura se achită din contul de la bancă cu ordin de plată. Toate ticheteleachiziţionate sunt distribuite salariaţilor.

REZOLVARE:

Se plateste valoarea comenzii tichete de masa la Ticket Service SRL

409 = 5121 3802

Se inregistreaza facturea de tichete de masa

% = 401 3802

5328 3740

628 50

4426 12

Se plateste stinge datoria furnizorului cu avansul

401 = 409 3802

Se distribuie tichetele si se trece pe cheltuliei contravaloarea (in aceeasi luna pentru care s-au comandat)

642 = 5328 3740

GRUPA II - Categoria II – Auditul statutar al situatiilor financiare

1.(1.) Obligaţiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultanţă fiscală.

Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :-sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.-sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare ).- sa respecte programul de lucru.- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului. Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:


- sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine- sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei Conflictul de loialitate:- 15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere:sa incalce legea;sa incalce regulile si standardele profesiei;sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in numele angajatorului;sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.- 15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie.- 15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel).- 15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica.Sprijinirea colegilor angajatiUn profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia.Competenta profesionalaUnui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert.Prezentarea informatiilor- 18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.- 18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte.In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:- sa respecte principiul independetei- sa respecte legislatia fiscala in domeniu- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.

2.(2.) Cum explicaţi responsabilităţile etice ale altor profesionişti utilizaţi în cadrul unei misiuni de audit de bază?


O particularitate esenţială a profesioniştilor contabili se referă la asumarearesponsabilităţii de a acţiona în interes public.Acest lucru presupune din partea unui profesionist contabil în general, şi a auditoruluifinanciar în special de a-şi asuma responsabilitatea în ceea ce priveşte asigurareaconformităţii cu cele cinci principii fundamentale de etică. Pentru contabilii şi auditoriidin întreaga lume :• Nu contează cultura• Nu contează din ce regiune provin• Nu contează dacă vin dintr-o economie dezvoltată sau în curs de dezvoltare au acelaşinumitor comun : Încrederea Publică

3.(4.) Explicaţi scopul şi obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.

Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:- politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general- proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:- cerintele profesioanle- aptitudini si competente- repartizare - actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si experienta profesionala ceruta in circumstantele date- delegare - indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure rezonabilitatea activitatii desfasurate- consultare - consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane competente- acceptarea si pastrarea clientilor - evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei- monitorizare - se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a politicilor si procedurilor de control al calitatii Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare în cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. Obiective urmarite prin controlul de calitate se refera la:- oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;- armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;- contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;- aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;- dezvoltarea solidaritatii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional. Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea. Activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata în doua metode: controale colegiale si controale prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente.

4.(5.) Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 220 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate si în mod deosebit, la politicile si procedurile folosite de unn cabinet în lucrarile de audit si la procedurile referitoare la lucrarile încredintate unor colaboratori ai auditorului.Natura, calendarul si întinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate depind de numerosi factori ca: felul si importanta activitatii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.


Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele:- exigentele profesionale: personalul cabinetului sau al societatii trebuie sa se conformeze principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism, înscrise în Codul etic;- aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetului sau societatii permite acestuia sa se achite în mod corect si complet de sarcinile pe care le primeste în cadrul unei misiuni de audit;- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi încredintate personalului care dispune de pregatirea si experienta necesara;- delegarea : conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate stabilite.Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:- mai buna organizare si control ale misiunii;- documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni;- înlesnirea muncii în echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

GRUPA II - Categoria IV – Evaluarea intreprinderilor

1. (32.) Aveti urmãtoarele informatii despre întreprindere: cheltuieli de înfiintare 5.000; licente 10.000; clãdiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante 300.000; bãnci 10.000; venituri în avans 80.000; capital social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; împrumuturi bancare 150.000 (din care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.Eliberati bilantul contabil în principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul functional, si explicati rolul acestora în cadrul diagnosticului de evaluare.

Bilant contabilCheltuieli de infiintare 5.000Licente 10.000Cladiri 50.000Echipamente 100.000Stocuri 200.000Creante 300.000Banci 10.000TOTAL ACTIV 675.000Venituri in avans 80.000Capital social 125.000Rezerve 5.000Furnizori 250.000Imprumuturi bancare (din care pe termen lung 75.000)

150.000

Provizioane 65.000TOTAL PASIV 675.000


Bilant functionalACTIV 270.000 PASIV 270.000Functia de investitii = Fonduri proprii origine esterna 130.000 Imobilizari brute 165.000Functia exploatare NFR 95.000 Fonduri proprii origine interna 65.000Trezorerie 10.000 Datorii financiare 75.000 Bilant financiarCapitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000FR = IV-I = 270.000-165.000 =205T = III-VI = 10 – 75.000=-65.000NFR = II – V = 500.000-330.000=170.000

Activ imobilizat 165.000 Capitaluri permanente 270.000

Stocuri, creante 500.000 Datorii nefinanciare 330.000

Disponibil si alte valori mob 10.000 Datorii fin pe termen lung 75.000de plasament 675.000 675.000

2. (33.) Determinati activul net corijat al unei întreprinderi, prin ambele metode, cunoscând urmãtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de înfiintare 15.000; clãdiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; împrumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; reserve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.

Raspuns:

Metoda aditiva: Capitaluri Proprii = Capital social + Rezerve = 110.000 Capital social = 100.000 Rezerve = 10.000 Profit = 55.000 Ch. infiintare = 15.000 ANC = Capitaluri proprii + Profit - Cheltuieli infiintare (active fictive) = 150.000 Metoda substractiva: Cladiri 200.000 Echipamente 250.000 Stocuri 300.000 Casa 10.000 Banca 150.000 Total active = 910.000

Furnizori 400.000 Creditori 80.000 Imprum 200.000 Ven anticip 80.000 Total Obligatii = 760.000

ANC = Total active - total obligatii = 910.000 - 760.000 = 150.000


3. (49.) Cum se evalueazã creantele din bilantul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?

Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva. Creantele, dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, intra in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii cu valoarea scriptica; cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.

GRUPA II - Categoria V – Fuziuni si divizari de intreprinderi

1. (45.) Din contabilitatea celor două societăţi A şi B intrate în fuziune rezultă:Societatea A: active diverse 90.000 lei exclusiv 1.000 acţiuni achiziţionate cu 6 lei / acţiune deţinute la B, datorii 17.020 lei, număr de acţiuni 16.000 titluri cu valoarea nominală 2 lei/ acţiune. Societatea B: active diverse 70.000 lei, datorii 13.840 lei, număr de acţiuni 8.000 titluri cu valoarea nominală de 2 lei/ acţiune.Care este numărul de acţiuni ce trebuie emise şi prima de fuziune.

Rezolvare:1.000 acţiuni x 6 lei/acţiune = 6.000 lei

A BActive diverse 90.000 lei Active diverse 70.000 lei+ Titluri deţinute neincluse în activ

6.000 lei - Datorii 13.840 lei

= Total activ 96.000 lei Activ net contabil

56.160 lei

- Datorii 17.020 lei Număr acţiuni 8.000 acţiuni= 78.980 lei VMCB=

56 . 160 lei8 .000 actiuni

7,02 lei/acţiune

+Plusvaloare din deţinere titluri 1.000 acţiuni × (7.020 lei/acţiune – 6.000 lei/acţiune)

1.020 lei

Activ net contabil 80.000 leiNumăr acţiuni 16.000 acţiuni

VMCA=

80 . 000 lei16 . 000 actiuni

5 lei/acţiune

Număr de acţiuni ce trebuie emise:

56 .160 lei5 lei/actiune⏟

11 .232

- 1 .000 actiuni x 7,02 lei/actiune5 lei/actiune⏟

1.404 = 9.828 acţiuni


ANCB = 56.160.000 lei = 11.232 acţiuni x 5.000 lei/acţiune

9.828 acţiuni emise

Capitalul propriu creşte cu 9.828 acţiuni emise x 5 lei/acţiune = 49.140 lei- Capitalul social creşte cu 9.828 acţiuni emise x 2 lei/acţiune valoarea nominală A = 19.656 lei= Prima de fuziune 1 = 29.484 lei

1.404 acţiuni anulate

1.404 acţiuni anulate x 5 lei/acţiune = 7.020 lei- Cost de achiziţie acţiuni deţinute 1.000 acţiuni x 6 lei/acţiune = 6.000 lei= Prima de fuziune 2 = 1.020 lei

Prima de fuziune = 29.484 lei + 1.020 lei = 30.504 lei

GRUPA II - Categoria X – Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

1. (20.) Comentaţi definiţia auditului intern

REZOLVARE:

Termenul de audit provine din limba latina de la cuvantul audit-auditare, care are semnificatia "a asculta", dar despre audit se vorbeste de pe vremea asirienilor, egiptenilor, din timpul domniei lui Carol cel Mare sau al lui Eduard I al Angliei. Activitati de audit s-au realizat in decursul timpului si in Romania, dar purtau alte denumiri.Utilizarea termenului de audit in acceptiunea folosita in prezent este relativ recenta si se plaseaza in perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite ale Americii, cand intreprinderile erau afectate de recesiune economica si trebuiau sa plateasca sume importante pentru auditorii externi care efectuau certificarea conturilor tuturor intreprinderilor cotate la bursa. Marile intreprinderi americane foloseau deja serviciile oferite de Cabinete de Audit Extern, organisme independente care aveau misiunea de a verifica conturile si bilanturile contabile si a certifica situatiile financiare finale. Pentru a-si indeplini atributiile cabinetele de audit efectuau o serie de lucrari pregatitoare de specialitate, si anume: inventarierea patrimoniului, inspectia conturilor, verificarea soldurilor, diferite sondaje etc., care au crescut semnificativ costurile auditarii. Intreprinderile au inceput sa-si organizeze propriile Cabinete de Audit Intern, in special pentru reducerea cheltuielilor, prin preluarea efectuarii lucrarilor pregatitoare din interiorul entitatii, iar pentru realizarea activitatii de certificare au apelat in continuare la Cabinete de Audit Extern, care aveau dreptul asupra unei supervizari a activitatii intreprinderilor. Pentru a se distinge intre auditorii cabinetelor de audit extern si cei ai organizatiei supuse auditului, primii au fost numiti auditori externi, iar cei din urma au fost numiti auditori interni, deoarece faceau parte din intreprindere. Aceste schimbari au fost benefice deoarece auditorii externi nu mai isi incep activitatea de la zero si pornesc de la rapoartele auditorilor interni, la care adauga noi constatari rezultate prin aplicarea procedurilor specifice si apoi efectueaza certificarea conturilor organizatiei auditate. Cu timpul, auditorii externi au renuntat in totalitate sa mai efectueze actiuni de inventariere si de inspectare a conturile clientilor si au inceput sa realizeze analize, comparatii


si sa justifice cauzele esecurilor, sa dea consultatii si solutii, pentru cei care erau responsabili, pentru activitatea i 555g62f ntreprinderii. In acest fel, in timp, s-au stabilit obiective, instrumente si tehnici si sisteme de raportare distincte pentru auditorii interni, comparativ cu auditorii externi. Dupa trecerea crizei economice, auditorii au fost utilizati in continuare, deoarece dobandisera cunostintele necesare si foloseau tehnici si instrumente specifice domeniului financiar-contabil. In timp, ei au largit mereu domeniul de aplicare al auditului si i-au modificat obiectivele, ajungandu-se la ideea necesitatii existentei unei functii a activitatii de audit intern in interiorul organizatiilor. Noua functie de audit intern va mai pastra mult timp conotatiile financiar-contabile in memoria colectiva, datorita ereditatii sale, respectiv activitatea de certificare a conturilor. Rolul si necesitatea auditorilor interni a crescut continuu si a fost unanim acceptat, motiv pentru care acestia au simtit nevoia de a se organiza si de a-si standardiza activitatile practice. Astfel, in anul 1941, s-a creat in Orlando, Florida, SUA, Institutul Auditorilor Interni - I.I.A.1[1], care a fost recunoscut international. Ulterior, a aderat Marea Britanie, iar in 1951 Suedia, Norvegia, Danemarca si alte state. In prezent, la acest institut s-au afiliat peste 90 de institute nationale ale auditorilor interni si membri din peste 120 tari, in urma obtinerii calitatii de C.I.A. - Auditor Intern Certificat, acordata de I.I.A., pe baza unor examene profesionale. Functia de audit intern s-a instituit in Anglia si Franta la inceputul anilor '60, fiind puternic marcata de originile sale de control financiar-contabil. Abia dupa anii '80 -'90 functia de audit intern incepe sa se contureze in activitatea entitatilor, iar evolutia ei continua si in prezent. In Romania, auditul intern a fost adoptat ca un termen la moda in domeniul controlului financiar, insa cu timpul s-a reusit decantarea conceptelor de control intern si audit intern. In prezent, exista o problema cu intelegerea sistemului de control intern, care fiind obiect al auditului intern, inglobeaza toate activitatile de control intern realizate in interiorul unei entitati si riscurile asociate acestora, asa cum rezulta din Figura nr. 1 - Rolul auditului intern in entitatile publice.GRUPA III - Categoria III – Expertize contabile

1. (4.) Marius este expert contabil judiciar debutant. El a primit cu bucurie prima sa numire încalitate de expert contabil judiciar într-un dosar civil. Dilema sa este care este locul cel maiindicat pentru citarea părţilor. Argumentaţi răspunsul.

REZOLVARE:

Toate dispoziţiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat şi sancţionarea martorilor care lipsesc de la judecata sunt aplicabile şi expertului contabil numit pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare.

Daca expertul contabil numit pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare nu se infaţişeaza la citarea organelor in drept care l-a numit, acestea sunt abilitate sa dispuna inlocuirea lui. In expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ in proces, care prin calitatea lui procesuala contribuie la stabilirea adevarului de catre organele de drept. Raportul de expertiza contabila judiciara are caracter de proba ştiinţifica care trebuie sa prezinte un inalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei in care a fost dispus. Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifica a rapoartelor de expertiza contabila judiciara pot fi şi sunt, adesea, sancţionate de organele de drept care le-au dispus cu inlocuirea expertului contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile.

Independenţa expertului contabil trebuie sa fie absoluta in cazul experţilor contabili numiţi de catre organele in drept Independenţa absoluta a expertului contabil numit de catre organele in drept deriva din obligatia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de

1


incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevazute de Codul de procedura civila şi alte reglementari procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecatorii.

Expertul contabil, la primirea oricarei lucrari de expertiza, va face un examen de independenţa şi va completa o „Declaraţie de independenţa” care va insoţi lucrarea depusa pentru auditul de calitate la Corp.

Expertul contabil trebuie sa respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţa cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abţina de la divulgarea lor catre terţi, cu excepţia cazurilor in care a fost autorizat expres in acest scop sau daca are obligaţia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare.

Expertul contabil numit intr-o cauza justiţiara trebuie sa se abţina de la contactarea partilor implicate in actul justiţiar, in afara procedurilor prevazute de lege.

Astfel, in cazul proceselor civile, daca este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi facuta decat dupa citarea parţilor cu confirmare de primire, aratandu-li-se zilele şi orele cand incep şi se continua lucrarile expertizei contabile. In procesele penale expertul contabil poate lua legatura cu inculpaţii numai cu incuviinţarea şi in condiţiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanţa de judecata. In toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil in contactele sale cu parţile implicate in actul justiţiar trebuie sa ramana confidenţiale.

2. (5.) Alexandru, aflat la prima sa expertiză judiciară de natură civilă, a constatat dupăstudierea dosarului, că pentru e exprima o opinie motivată, mai sunt necesare documente cucaracter financiar-contabil. Dilema sa este cum ar trebui să procedeze. Argumentaţi răspunsul.

Raspuns: Pentru o mai temeinica inţelegere a evenimentelor şi a tranzacţiilor supuse expertizarii, expertul contabil este abilitat sa ceara, iar parţile interesate in expertiza sa dea, explicaţii suplimentare. Aceste explicaţii nu trebuie date in scris şi nu constituie material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie sa aiba in vedere explicaţiile parţilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative şi contabile expertizate, menţionand in raportul de expertiza contabila concordanţa sau neconcordanţa dintre explicaţiile parţilor şi actele examinate.

3. (19.) Explicati principiul confidentialitatii?

RASPUNS: Confidenfialitatea este stricta, in afara de cazul in care a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.Profesionittii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma -subalterni sau colaboratori- respecta aceleasi reguli de confidentialitate. Confidenfialitatea se refera numai la divulgarea informatiilor; ea implica, de asemenea, faptul ca informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil in beneficiul sau personal sau al unui tert. Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa indeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si intinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra circumstantelor in care divulgarea de informatii primite in cursul exercitarii unei misiuni trebuie autorizata sau ceruta. Obligatiile de confidenfialitate sau secret profesional sunt inscrise in legislatia fiecarei tari. Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte (cu titlu de exemple):a) cand divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti) pot fi lezate;b) cand divulgarea este ceruta de lege sau cand exista obligatii profesionale de divulgare:


- profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite siruafiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;- profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informafiile sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informafii;- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si conse-cinfele acesteia implica responsabilitatea sa. Se recomanda, in toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.

GRUPA III - Categoria VII – Studii de fezabilitate

1. ( 31.) Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 15.000 lei şi cu o rată de actualizare de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Costinvestiţie

Costuri deexploatare

Totalcost

Totalîncasări

0 15.000 15.0001 6.420 6.420 9.4402 6.620 6.620 9.6403 7.500 7.500 10.7004 6.500 6.500 11.7005 8.500 8.500 22.700

TOTAL 11.445 35.540 50.540 64.180

Calculaţi valoarea actualizată netă şi apreciaţi fezabilitatea investiţională prin intermediul acestui indicator.

Rezolvare: Se dau:- valoarea investitiei-rata de actualizare-structura fluxurilor de numerar pe durata de viata a investitiei Se cere:-sa se calculeze valoarea actualizata neta si termenul de recuperare a investitiei-sa se aprecieze fezabilitatea investitionala.

valoarea actualizata neta (durata de viata 5 ani, rata de actualizare 20%) = fluxul de lichiditati net pozitiv estimat x coeficient (ales din tabel functie de rata minima programata a investitiei si durata de viata a investitiei) = 21.300


valoarea actualizata neta = 21300 (valoarea actualizata) – 15000 (costul investitiei)= 6300 Valoarea este pozitiva, rezulta ca investitia este fezabila.

Nr/Crt 18% 19% 20%1 0.8474576 0.8403361 0.83333332 0.7181844 0.7061648 0.69444443 0.6086309 0.5934158 0.57870374 0.5157889 0.4986688 0.48225315 0.4317092 0.4190494 0.40187766 0.3704315 0.3521423 0.33489807 0.3139250 0.2959179 0.27908178 0.2660382 0.2486705 0.23256809 0.2254561 0.2089668 0.193806710 0.1910645 0.1756024 0.161505611 0.1619190 0.1475650 0.134588012 0.1372195 0.1240042 0.112156713 0.1162877 0.1042052 0.093463914 0.0985489 0.0875674 0.077886615 0.0835160 0.0735861 0.064905516 0.0707763 0.0618370 0.054087917 0.0599799 0.0519639 0.045073218 0.0508304 0.0436671 0.037561019 0.0430766 0.0366951 0.031300920 0.0365056 0.0308362 0.026084121 0.0309370 0.0259128 0.021736722 0.0262178 0.0217754 0.018113923 0.0222185 0.0182987 0.015094924 0.0188292 0.0153771 0.012579125 0.0159570 0.0129219 0.010482626 0.0135228 0.0108587 0.008735527 0.0114600 0.0091250 0.007279628 0.0097119 0.0076681 0.006066329 0.0082304 0.0064437 0.005055330 0.0069749 0.0054149 0.0042127

incasari costuri venit

venit net

flux de numerar

flux de numerar actualizat

Coeficient de actualizare

9440 6420 3020 2536,8 5536,8 4612,154 0,8339640 6620 3020 2536,8 5536,8 3842,539 0,69410700 7500 3200 2688 5688 3293,352 0,57911700 6500 5200 4368 7368 3551,376 0,48222700 8500 14200 11928 14928 6001,056 0,402 21300,48


35 0.0030488 0.0022691 0.001693040 0.0013327 0.0009509 0.000680445 0.0005825 0.0003985 0.000273450 0.0002546 0.0001670 0.0001099

GRUPA III - Categoria VIII – Analiza-diagnostic a intreprinderii

1. (3.) Analizaţi nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment şi al trezorerieipentru o întreprindere din domeniul industriei prelucrătoare care prezintă următoarele informaţii bilanţiere:

Indicator 31.12.nImobilizări 100.000

Stocuri 20.000

Creante 40.000

Disponibilităţi 5.000

Capitaluri proprii 65.000

Datorii mai mari de un an 50.000

Datorii de exploatare 47.000

Datorii bancare pe termen foarte scurt 3.000

Rezolvare:

FR = capitaluri proprii + datorii pe termen lung - imobilizari nete FR = 65.000 + 50.000 - 100.000 = 15.000

Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii – Active pe termen lung (imobilizari)= 65.000 – 100.000 = -35.000

Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment – Fondul de rulment propriu= 15.000 – (- 35.000) = 50.000

NFR = stoc + creante - datorii de exploatare NFR = 20.000 + 40.000 – 47.000= 13.000


TN = FR - NFR TN = 15.000 – 13.000 = 2.000

SN = active totale – datorii totale = 165.000 – 100.000 = 65.000Ponderea capitalurilor proprii in total activ (65.000: 165.000)*100 = 39,4%, Intreprinderea are o pozitie financiara foarte buna.

1.Indicatorii de lichiditate indica un nivel bun al lichiditatii firmei:a).Indicatorul lichiditatii =Active curente/datorii curenteActive curente=Stocuri+Creante+Disponibilitati =20.000+40.000+5000 =65.000Datorii curente=Dat.din expl.+Dat.bancare t.s. =47.000+3000 =50.00065.000/50.000=1,3

b).Indicatorul lichiditatii curente = Active curente-Stocuri/Dat crt.65.000-20.000/50.000=0,90

2.Indicatori de riscIndicatorul gradului de indatorareCapital imprumutat/Capital propriu x100Capital imprumutat=credite peste 1 an=50.000Capital propriu=65.00050.0000/65.000x100=76,92sauCapital imprumutat/Capital angajat x 100Capital imprumutat=50.000Capital angajat= capital imprumutat+capital propriu=50.000+65.000=115.00050.000/115.000=43,40

Gradul de indatorare masoara volumul finantarii externe in raport cu cel al finantarii asigurata de proprietar.O valoare mai mare de 100 reprezinta un risc mare pt.creditori.O valoare mai mica de 50 demonstreaza capacitatea companiei de a-si mari volumul creditelor, sub rezerva existentei unui flux de lichiditati corespunzator (care sa permita pe viitor suportarea serviciilor datoriei).

2. (12.) Calculaţi şi interpretaţi rata stabilităţii financiare şi rata autonomiei financiare pentru oîntreprindere din domeniul industriei prelucrătoare care prezintă următoarele informaţii bilanţiere:

Indicator 31.12.nImobilizări 100.000

Stocuri 20.000

Creante 40.000

Disponibilităţi 5.000

Capitaluri proprii 65.000

Datorii mai mari de un an 50.000

Datorii de exploatare 47.000

Datorii bancare pe termen foarte scurt 3.000


Rezolvare:

1. Lichiditatea generala = (20.000 + 40.000+5000) / (47.000+3.000) = 65.000 / 50.000 = 1,3

2. Lichiditatea curenta = (40.000+5000) / (47.000+3.000) = 45.000 / 50.000 = 0,9

3. FR = capitaluri proprii + datorii pe termen lung - imobilizari nete FR = 65.000 + 50.000 - 100.000 = 15.000

Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii – Active pe termen lung (imobilizari)= 65.000 – 100.000 = -35.000

Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment – Fondul de rulment propriu= 15.000 – (- 35.000) = 50.000

4. NFR = stoc + creante - datorii de exploatare NFR = 20.000 + 40.000 – 47.000 = 13.000

5. TN = FR - NFR TN = 15.000 – 13.000 = 2.000 5.000 – 3.000 = 2.000

6. SN = active totale – datorii totale = SN = 165.000 – 100.000 = 65.000

Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate (65.000) da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.Aceastã ecuatie fundamentalã a bilantului redã averea netã a actionarilor, activul este angajat în datorii. Situatia neta arata o buna gestionare a resurselor firmei.

Activul societatii este finantat in proportie de 39 % din capital propriu, 70% din fonduri proprii si atrase pe termen lung si 30% din resurse pe termen scurt. Fondul de rulment pozitiv asigura echilibrul financiar si implicit lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria neta din activitatea firmei degaja un surplus de numerar. Daca aceasta situatie se mentine mai multe exercitii financiare sucesive inseamna ca firma are o rentabilitate economica buna dar si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilului banesc pentru a isi intari pozitia financiara.

Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent = 65.000/115.000/100 = 56,5% este ridicata si garanteaza autonomia financiara viitoare.

GRUPA IV - Categoria VI – Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1. (6.) Identificaţi balanţa de verificare a unei firme pe care consideraţi că o supuneţi lichidării.Parcurgeţi fazele contabile ale lichidării:- inventariere (inclusiv evaluarea tuturor activelor/datoriilor şi stabilirea precisă a datoriilor);- valorificarea bunurilor din activul firmei, prin vînzare: vor fi cel puţin trei categorii de imobilizări (amortizabile şi neamortizabile), stocuri diverse (materii prime, consumabile, produse, mărfuri…), recuperări de creanţe (cu şi fără acordare de reduceri comerciale/financiare);- plata datoriilor: se poate opta pentru situaţia în care firma are destui bani pentru aceasta sau nu;- stingerea unor conturi de provizioane şi a cel puţin unei categorii de ajustări pentru depreciere;


- închiderea capitalurilor proprii care includ cel puţin capital social (din aporturi şi din profituri nete), rezerva legală, rezervă din reevaluare şi rezultat reportat.Se cere prezentarea calculelor şi a formulelor contabile aferente întregii operaţiuni de lichidare.

Răspuns:

30.06.2014A. Active imobilizate Echipament tehnologic ct 2131 (valoare bruta) 1787Aparate si instalatii de masura ct 2132 (valoare bruta) 10940Mobilier ct 214 (valoare bruta) 16542Amortizare echipament th si aparate de masura ct 2813 -12461Amortizare mobilier ct 2814 -9979Total active imobilizate (valoare neta) 6829B. Active circulante Marfuri (ct 371) 900Ajustari pentru deprecierea marfurilor (ct 397) -100Creante 887Conturi la banci (ct 5121) 55total active circulante 1742C. Cheltuieli in avans 0D. Datorii ce trebuie platite in mai putin de 1 an Furnizori 857E. Active circulante nete (B+C-D-I) 885F. Total active minus obligatii curente (A+E) 7714G. Datorii ce trebuie platite in mai mult de 1 an (ct 4551) 311697H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli (ct 151) 5000I. Venituri in avans 0j. Capital si rezerve Capital subscris si varsat (ct 1012) 200Rezerve ct 1061, 1068) 0Rezultat reportat (ct 1171) -298200Profit sau pierdere (ct 121) -10983

Valorificare imobilizari corporale si marfuri echipamentelor tehnologice : 461 = % 248 7583 200 4427 48

-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice % = 2131 1.787 2813 1.521 6583 266

aparate si instalatii de masura:

461 = % 124


7583 100 4427 24

scadere din evidenta aparate si instalatii de masura:

2813 = 2131 10.940

mobilier, aparatura birotica

461 = % 6.200 7583 5.000 4427 1.200

-scadere din evidenta mobilier % = 2131 16.541 2813 9.9796583 6.562

-incasarea contravalorii imobilizari corporale : 5121 = 461 6.572- inchiderea contului 7583: 7583 = 121 5.300 - inchiderea contului 6583: 121 = 6583 6.828

marfa

4111 = % 1.240 707 1.000 4427 240 - incasarea contravalorii marfurilor vandute : 5121 = 4111 1.240 - scaderea din gestiune a marfurilor vandute : 607 = 371 900-anularea deprecierii: 397 = 7814 100 - inchiderea conturilor 707 si 7814: % = 121 1.100 707 1.000 7814 100

- inchiderea contului 607 : 121 = 607 900

Regularizare si plata tva: 4427 = 4423 1.512Sold debitor ct 4424 887 lei4423 = 4424 8874423 = 5121 625

Plata datoriilor:

401 = 5121 8574551 = 5121 6.385

Inchiderea conturilor de provizioane:

151 = 7812 50007812 = 121 5000

Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului

D 121 C D 5121 C


10.983 55 6.828 5.300 6.572 857 900 1.000 1.240 625

100 5.000 6.38518.711 11.400 7.867 7.867SD = 7.311 SD=0

b) Intocmirea bilantului inainte de partaj

DATORII CATRE ASOCIATI 305.311CAPITAL SI REZERVEI.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 200II.PIERDERE REPORTATA -298.200

III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR - 7.311-din exercitiul curent - 10.983-din lichidare 3.672TOTAL CAPITALURI PROPRII (capital+rezerve- -305.311rzultatul ex.) TOTAL CAPITALURI -305.311 ACOPERIREA PIERDERILOR:

% = % 305.311456 117 298.2001012 121 200456 121 7.111

2. (8.) După plata datoriilor firmei aflate în lichidare, mai rămîn bani şi structura capitalurilor proprii cuprinde capital social, rezerve legale şi alte rezerve.

Finalizaţi contabilizarea lichidării, ştiind că dintre asociaţi, 30% sînt persoane fizice, ceilalţi persoane juridice.

Răspuns:

contrulaj precedent rulaj luna total sume sold

debit credit debit credit debit credit debit credit1012 0 32.000 32.000 32.0001061 0 76 0 76 76117 0 1.100,01 0 1.100,01 1.100,01121 23.427,58 0 2.500 25.927,58 0 25927,58 401 921,68 921,68 2.500 2.500 3.421,68 3.421,68 0

5311 9.748,43 0 2.500 9.748,43 2.500 7248,43 622 3.527 3.527 2.500 2.500 6.027 6.027

TOTAL 33.176,01 33.176,01 7.500 7.500 45.124,69 45.124,69 33176,01 33.176,01

Operatiuni de partaj

acoperire pierdere % 121 25927,58


117 1100,011061 761012 24751,57

Partajul intre asociati a sumelor ramase 1012 456 7248,43

restituit asociatilor diferenta capital % 5311 7248,43Asociat X 30% 456,1 2174,53

Asociat Z SRL 70% 456,2 5073,90

contrulaj precedent rulaj luna total sume solddebit credit debit credit debit credit debit credit

1012 0 32000 32000 32000 32000 0 01061 0 76 76 76 76 0 0

117 0 1100,01 1100,01 1100,01 1100,01 0 0

12125927,5

8 0 25927,5

825927,5

825927,5

8 0 0456 7248,43 7248,43 7248,43 7248,43 0 0

5311 7248,43 0 7248,43 7248,43 7248,43 0 0TOTA

L33176,0

133176,0

140424,4

440424,4

445124,6

945124,6

9 0 0

GRUPA V - Categoria IX – Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. (212.) S.C. Alfa S.R.L, cu sediul în Târgovişte, România, înregistrată în scopuri de TVA în România conform art 153 livrează către ABC cu sediul în Ungaria, înregistrată în scop de TVA în Ungaria, ciuperci în valoare de 5.000 euro, fără TVA. Ciupercile sunt transportate din România în Ungaria de către ABC. Curs de schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui Alfa, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA.

Răspuns: Operatiunea = livrare intracomunitara; exista transport; locul operatiunii= locul taxarii, deci in Romania, unde incepe transportul. Conform art.143 alin.2 lit a din Cod Fiscal, ca sa factureze operatiunea “scutit cu drept de deducere”, trebuie sa indeplineasca 2 conditii: sa existe dovada transportului (documente) si sa aiba cod valid de TVA atribuit de alt stat membru, decat cel in care incepe transportul.Obligatia de


plata a TVA-ului (art.150/CF) o are furnizorul (ALFA SRL), obligatia de plata a TVA-ului fiind in Ungaria.

2. (226.) O persoană juridică, înregistrată în scop de TVA care activează în domeniul productiei de mobilier realizeaza in luna iunie urmatoarele operatiuni:-achizitie de masa lemnoasa pe picior utilizata ca materie prima 850.000 lei, preţ fără TVA;-achizitii de materiale consumabile 250.000 lei, preţ fără TVA;-inregistrarea de facturipentru cazarea personalului trimis in delegatie 25.000 lei, pret fara TVA;-achizitionarea de produse alcoolice si de tutun destinate activitatii de protocol 15.000 lei, pret fara TVA;-livrarea de produse finite(mobilier) 1.450.000 lei, pret cu TVA.Toate operatiunile se desfasoara in România, furnizorii si clientii fiind persoane inregistrate in scop de TVA in Romania.a) Determinati TVA aferenta lunii iunie;b) Stiind ca la sfârşitul lunii mai societatea raportase TVA de recuperat în valoare de 2.500 lei, determinati care este valoarea TVA pe care societatea o datoreaza catre bugetul statului la sfârşitul lunii iunie.

REZOLVARE:

Pas 1. Determinarea TVA deductibil

Pentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziţie:- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVAcolectat în valoare de 850.000 x24% = 204.000 lei;(vezi art.160-masuri desimplificare)- achiziţiile de materiale consumabile generează un TVA deductibil de 250.000 x24% = 60.000 lei;- prestarea de servicii de cazare se impozitează cu cota de 9%, deci, TVA-uldeductibil generat de aceste facturi va fi de 25.000x 9% = 2.250 lei;- pentru achiziţionarea de produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii deprotocol societatea nu are dreptul de deducere a TVA ; nu se înregistrează TVAdeductibil Deci, TVAdeductibil = 204.000 + 60.000 + 2.250 = 266.250 lei

Pas 2. Determinarea TVA colectat:

Pentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operţiune:- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVAcolectat în valoare de850.000 x 24% = 204.000 lei- pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculată: TVAcolectat = 1.450.000 x (24/124) = 280.645 lei Deci, TVAcolectată = 204.000 + 280.645 = 484.645 lei

Pas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii septembrieTVA colectat > TVA deductibil _TVA de plată = 484.645 – 266.250 = 218.395 lei

Pas 4. Determinarea TVA de plată la bugetul statuluiTVA de plată la buget = 218.395 – 2.500 = 215.895 lei

Temei legal:- Art.160 CF si pct.82 din norme pt. taxare inversa (conditii, obligatii)- Decont TVA rd.12 si rd.21(beneficiar); rd.13 (vanzator) - taxare inversa- Cotele de taxa -Art.140 alin.(2) lit.f) si pct.23 alin.(6) din norme- Facturi de cazare- Art.146 si pct.46 alin.(3) din norme- Nedeductibilitate TVA – Art.145 alin.(5) lit.b)


3. (231) Prezentaţi momentul exigibilităţii accizelor în cazul produselor supuse accizelorarmonizate.

REZOLVARE:

-pentru produsele din producţia internă, la data efectuăriilivrării, la data acordării produselor ca dividende sau ca plată în natură, la data la care au fost consumate pentru reclamă şipublicitate si, respectiv, la data înstrăinării ori utilizării în oricare alt scop decât comercializarea;- pentru produsele provenite din teritoriul comunitar, lamomentul recepţionării acestora; -pentru produsele importate, la data înregistrării declaraţiei vamale de import.

4. (237) Un agent economic produce 20.000 pachete de tigarete a 20 tigarete fiecare. Pretul maxim cu amnuntul declarat de agentul economic este de 15 lei/pachet. Determinati acciza totala stiind ca acciza unitara este de 51,49 euro/1.000 tigarete, cursul de schimb este de 4,5223 lei/euro, acciza ad valorem este de 19% iar acciza minima este de 79 Euro/1.000 tigarete.

REZOLVARE:

Acciza totală = Acciza specifică + Acciza ad valorem

Acciza specifică = Au × C × Q, unde:Au - acciza unitară (euro/1.000 ţigarete) - 59,77 euro/1.000 ţigarete;C - cursul de schimb (lei/euro) - 4,4485 lei/euro (curs valabil în 2014);Q - cantitatea (unităţi de 1.000 buc. de ţigarete).Acciza ad valorem = Aa × PA × Q, unde:Aa - acciza ad valorem (21%);PA - preţul de vânzare cu amănuntul maxim declarat (lei/pachet) - 14 lei;Q - cantitatea (număr de pachete din cantitatea Q) - 20.000.

Acciza specifică = 59,77 euro × 4,4485 lei/euro × 20.000 × 20 buc. / 1.000 buc. = 106.354,7 lei

Acciza ad valorem = 18% × 15 × 20.000 = 54.000 lei

Acciza totală = 160.354,16 lei

Acciza minimă = 20.000 x 20 /1000 x 84,37 euro/1000 tigarete x 4,4485 = 150.127,7Acciza datorată nu poate fi mai mică decât nivelul accizei minime exprimate în echivalent euro/1.000 de ţigarete (art. 177-(4)).

GRUPA V - Categoria XII – Doctrina si deontologie profesionala


1. Care sunt activitatile profesiei contabile care pot fi efectuate potrivit OG 65/1994 ?

In toate statele member UE, in pofida diferentelor istorice, economice, juridice si cultural, poate fi regasit un cumul de activitati care sunt legate mai mult sau mai putin de procesul de elaborare si validare a informatiilor financiare, contabile sau fiscal. Lista principalelor activitati/servicii care compun profesia contabila este urmatoarea: 1. Tinerea contabilitatii 2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor fianciare 3. Audi statutar 4. Alte lucrari de audit financiar contabil 5. Mamagement financiar contabil 6. Servicii fiscal 7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor 8. Evaluari de intreprinderi si titluri 9. Alte servicii contabile si paracontabile. Sfera de activitate a profesionistului contabil acopera auditul statutar, auditul in sectorul public, contabilitatea, auditul fuziunilor si achizitiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidari, insolvabilitate, expertiza contabila, consultant, consiliere si reprezentanta fiscala, consiliere in investitii etc. Numai motive intemeiate de competent, integritate, independent si obiectivitate pot limita aria de practica profesionala a profesionistilor contabili. Activitatile component ale profesiei contabile se pot organiza si exercita prin compartimente proprii sau prin externalizare.

2. Care sunt conditiile pentru ca o societate comerciala sa devina si societate comerciala membra C.E.C.C.A.R. ?

Pentru a deveni membra a Corpului o societate comerciala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: Sa aiba ca obirect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil Majoritatea actionarilor sau asociatilor sa fie experti contabili si sa detina majoritatea actiunilor sau a partiloe sociale Consiliul de Adm a societatii comerciale sa fie ales in majoritate dintre actionarii sau asociatii experti contabili Actiunile sa fie nominative si orice nou asociat sau actionarsa fie admis de adunarea generala.

3. Enumerati 5 (cinci) abateri disciplinare care pot fi sanctionate de Comisia de disciplina a filialei

REZOLVARE:

- Se sanctioneaza cu suspendarea de la 3 luni la cel mult un an , neplata cotizatiei profesionale sau a celorlalte obligatii banesti in cursul unui an. - Se sanctioneaza cu interdictia dreptului de exercitare a profesiei urmatoarele fapte: Condamnarea definitiva pentru: Ø savarsirea unei infractiuni care potrivit legii, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale. - Incalcarea ,cu intentie,prin actiune sau omisiune , a normelor de lucru elaborate de Corp ,daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu material sau moral - comportament necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;- absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin normele emise de Corp;


- prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;- nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;- nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării lucrărilor pentru terţi;- orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului.

4. Aria de cuprindere a auditului de calitate

In domeniul managementului calitatii, termenul de audit este utilizat in sensul de examinare a calitatii produselor, serviciilor, proceselor unei intreprinderi sau a sistemului calitatii in ansamblu.

Standardul ISO 8402 defineste auditul calitatii ca reprezentand o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru a determina daca activitafile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor prestabilite, daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor. In prezent, aceasta definitie este cea mai larg acceptata.Auditurile calitatii reprezinta, prin urmare, examinari “sistematice” ale activitatilor si rezultatele acestora, referitoare la calitate, fiind planificate si programate in functie de natura si importanta activitatilor respective. Ele sunt, pe de alta parte, examinari “independente “, In sensul ca trebuie conduse persoane care nu au responsabilitati directe in domeniile auditate. Prin auditurile calitatii se evalueaza:

sistemul calitatii mtreprinderii in ansamblu sau elemente ale acestuia; procesele intreprinderii; rezultatele proceselor (produse, servicu). 15752tyb45uvf9u

Aceasta evaluare se realizeaza in raport cu “dispozitiile prestabilite (standardele aplicabile, manualul calitatii, proceduri, instructiuni, specificatii tehnice etc.), pentru a stabili in ce masura ele sunt respectate.

Auditul calitatii nu se rezuma, insa, numai la stabilirea acestei corespondente, ci urmareste evaluarea eficacitatii dispozitiilor in realizarea obiectivelor propuse in domeniul calitatii.

Pe baza rezultatelor auditului calitatii vor fi definite actiunile corective necesare. Aceste actiuni au in vedere identificarea si eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate, in scopul prevenirii repetarii lor.

Actiunile corective pot implica modificari in proceduri si in sistemul calitatii, astfel incat sa se asigure imbunatatire a calitatii in fiecare din etapele traiectoriei produsului.

Nu trebuie confundat auditul cu activitatile de supraveghere a calitatii, sau cu cele de inspectie, care au ca scop tinerea sub control a unui proces, respectiv acceptarea unui anumit produs.

Eficacitatea auditurilor calitatii depinde foarte mult de competenta si experienta auditorilor. Prin auditor (in domeniul calitatii) se intelege o persoana care are calificarea necesara pentru a efectua audituri ale calitatii. El trebuie sa fie autorizat pentru efectuarea unui anumit audit.


5. Care sunt organele alese (colective) ale Corpului ?

REZOLVARE:

Organele alese ale corpului sunt: La nivel central:

Consiliul Superior Biroul Permament Presedintele Corpului Directorul general Departamente La nivel de filiala: Consiliul filialei Biroul Permament Presedintele filialei Comisia de arbitraj Cenzorul Filialei

lucrare stagiu anul ii oct 2014 - rez

Documents